All language subtitles for Backrooms.2026.1080p.HDTS.DD2.0.H.264-LMNTRY

af Afrikaans
ak Akan
sq Albanian
am Amharic
ar Arabic Download
hy Armenian
az Azerbaijani
eu Basque
be Belarusian
bem Bemba
bn Bengali
bh Bihari
bs Bosnian
br Breton
bg Bulgarian Download
km Cambodian
ca Catalan
ceb Cebuano
chr Cherokee
ny Chichewa
zh-CN Chinese (Simplified) Download
zh-TW Chinese (Traditional)
co Corsican
hr Croatian Download
da Danish Download
en English Download
eo Esperanto
et Estonian
ee Ewe
fo Faroese
tl Filipino
fi Finnish Download
fr French Download
fy Frisian
gaa Ga
gl Galician
ka Georgian
de German
gn Guarani
gu Gujarati
ht Haitian Creole
ha Hausa
haw Hawaiian
iw Hebrew Download
hi Hindi
hmn Hmong
hu Hungarian
is Icelandic
ig Igbo
id Indonesian Download
ia Interlingua
ga Irish
it Italian Download
ja Japanese
jw Javanese
kn Kannada
kk Kazakh
rw Kinyarwanda
rn Kirundi
kg Kongo
ko Korean
kri Krio (Sierra Leone)
ku Kurdish
ckb Kurdish (Soranî)
ky Kyrgyz
lo Laothian
la Latin
lv Latvian
ln Lingala
lt Lithuanian
loz Lozi
lg Luganda
ach Luo
lb Luxembourgish
mk Macedonian
mg Malagasy
ms Malay
ml Malayalam Download
mt Maltese
mi Maori
mr Marathi
mfe Mauritian Creole
mo Moldavian
mn Mongolian
my Myanmar (Burmese)
sr-ME Montenegrin
ne Nepali
pcm Nigerian Pidgin
nso Northern Sotho
no Norwegian
nn Norwegian (Nynorsk)
oc Occitan
or Oriya
om Oromo
ps Pashto
fa Persian
pl Polish Download
pt-BR Portuguese (Brazil) Download
pt Portuguese (Portugal) Download
pa Punjabi
qu Quechua
ro Romanian Download
rm Romansh
nyn Runyakitara
ru Russian
sm Samoan
gd Scots Gaelic
sr Serbian
sh Serbo-Croatian
st Sesotho
tn Setswana
crs Seychellois Creole
sn Shona
sd Sindhi
si Sinhalese Download
sk Slovak
sl Slovenian
so Somali
es Spanish Download
es-419 Spanish (Latin American) Download
su Sundanese
sw Swahili
sv Swedish Download
tg Tajik
ta Tamil
tt Tatar
te Telugu Download
th Thai
ti Tigrinya
to Tonga
lua Tshiluba
tum Tumbuka
tr Turkish Download
tk Turkmen
tw Twi
ug Uighur
uk Ukrainian
uz Uzbek
vi Vietnamese Download
cy Welsh
wo Wolof
xh Xhosa
yi Yiddish
yo Yoruba
zu Zulu

Original subtitles

19 IUNIE 1990

Fir-ar.

Haide! Haide! Haide!

Standard?

Standard, mă auziți?

Sunt Naren. Am fost separat de ceilalți

și cred că sunt bine, dar nu sunt sigur unde mă aflu.

N-am fost niciodată atât de departe, așa că nu...

Era ceva...

N-am apucat să-l văd prea bine, dar era ceva...

Mai e ceva aici înăuntru.

Am nevoie de voi, bine?

Veniți să mă luați de aici, vă rog.

La naiba. Veniți să mă luați de aici, vă rog.

Puteți veni, vă rog? Standard?

Standard?

O, fir-ar!

La naiba!

FĂRĂ CREDIT

Ce naiba...

La naiba!

BACKROOMS: FĂRĂ IEȘIRE

Traducerea și adaptarea: Ciupilian

VIITORUL SEDIU AL CREST RIDGE TOWERS

Cu toții avem tiparele noastre,

obiceiurile noastre.

Comportamente care ne fac să ne învârtim în cerc.

Apelăm la aceleași soluții, din nou și din nou.

Crezând de fiecare dată că te vor duce într-un loc nou.

Dar n-o fac.

IMPERIUL OTOMAN AL CĂPITANULUI CLARK

Și totuși, e calea neuronală cea mai bătătorită.

JECMĂNEALĂ

O cale pe care tu ai creat-o.

E cea care ți-a oferit siguranță când erai copil.

Înveți să-i îndepărtezi pe oameni.

Înainte să te poată răni.

Iar acum, ca adult, ești blocat tot acolo de unde ai pornit.

Singur.

Adică, nu sunt singur.

Am... angajați, clienți...

N-am spus singuratic. Am spus singur.

Rănesc oameni.

Nu vreau s-o fac. Pur și simplu așa sunt eu.

Așa că poate merit să fiu singur.

Crezi că cineva merită să fie singur?

Nu știu, dar, știi, poate nu e chiar așa de rău.

Singurătatea pare să fie adânc înrădăcinată în tine.

Înțeleg.

Ai avut visuri și ai întâmpinat multă rezistență,

dar prea puțin sprijin în a le transforma în realitate.

Iar când trecem prin suferință din nou și din nou,

ajungem să ne așteptăm la asta.

E ceva de genul: "Cunosc drumul ăsta. Știu unde duce."

Deci...

Te-ar interesa să croiești un nou drum și să vezi unde duce?

Desigur. De ce nu? Adică, tot sunt aici.

Minunat.

Aș vrea să revizităm un exercițiu pe care l-am mai făcut.

Jocul de rol.

- Chestia cu actoria? - Da.

- Mă simt stupid când fac asta. - Știu.

Dar mai avem câteva minute. Hai să...

Da, să încercăm. Măcar puțin.

Bine.

Să intrăm în scenă.

Hai să ne întoarcem la noaptea în care te-a părăsit Barbara.

Vrei să spui noaptea în care m-a dat afară din propria casă?

Da.

Mă joc pe mine.

- Iar eu o să fiu Barbara. - E casa mea, apropo.

Eu sunt cel care plătește pentru ea.

Știu.

Bine, deci...

Ajunsesem acasă târziu. Nu știu cât de târziu.

Ea dormea deja. Probabil pe la miezul nopții.

De obicei se culcă înainte... Nu contează.

Ideea e că eram în bucătărie și...

Paharul. Am spart paharul.

Ea a coborât în fugă să vadă ce s-a întâmplat.

Iar lucrurile au degenerat.

Și cum te simți?

Păi, eram... eram beat.

Și... m-am simțit prost.

Eram nervos. Pentru că spărsesem paharul.

Poți să-mi spui asta mie?

- Cum? Barbarei? - Da.

Îmi pare rău că te-am trezit.

Poate dacă ai fi venit acasă mai devreme, am fi putut petrece seara împreună.

Nu, eu... lucram, știi. Am venit direct acasă după muncă.

Fii sincer cu mine, te rog.

Te simt de la o poștă.

Am băut și eu câteva beri.

- Definește "câteva". - Păi... a fost o zi grea.

- Aveam nevoie să mă relaxez. - Nu facem altceva decât să ne relaxăm.

Ești mereu cu un picior în prag.

Vrei copii, nu?

Amândoi vrem.

Știi bine că o familie cere bani,

ceea ce înseamnă că cineva trebuie să mai și muncească.

Doar dacă mai nou a fii student de profesie nu e considerat un job.

Nu-i corect. Știi că a trebuit să iau o pauză.

Nu-i vina mea că nu poți ține pasul.

Cum o să fii avocat

dacă nici măcar nu ești capabilă să termini facultatea?

Și cine crezi că plătește pentru tot

în timp ce tu hoinărești prin campus ca un boboc de 30 de ani?

Îți dau un indiciu. Eu.

Eu îți plătesc școala. Eu îți plătesc pauzele.

Eu plătesc pentru acoperișul de deasupra capului tău.

- Pot vorbi și eu acum? - Nu.

Aș vrea să știu, ce crezi că se va întâmpla dacă reușești să absolvi?

Trântești un copil și apoi mă lași pe mine cu nota de plată.

Sau sunt nevoit să stau acasă să schimb scutece

pentru că ești prea ocupată cu munca, pentru prima dată în viața ta?

- Acum ești crud. - Sunt sincer.

Credeam că asta ți-ai dorit dintotdeauna.

Doar pentru că n-ai ajuns arhitect, nu înseamnă că...

Sunt un arhitect, naibii!

Fir-ar să fie! Sunt nevoit să vând mobilă de rahat

doar pentru că cineva nu vrea să-și miște fundul ăla gras și să mă ajute.

Cum te simți, Clark?

Cu cine vorbesc?

Cu mine. Malcolm.

Scuze. Nu voiam să...

Să mă enervez sau să-mi pierd cumpătul ori mai știu eu ce.

Știu.

Ăsta e scopul exercițiului.

E un început bun.

Să simți ceea ce simți și apoi să înveți să descoperi o nouă cale.

Reacția ta a fost, de fapt, destul de normală.

O, ăsta sunt eu.

Ei bine, ahoi, mateloți!

V-ați săturat să cheltuiți dublonii munciți din greu

pe mobilă mult prea scumpă?

Căutați chilipiruri care să vă lase mască?

Atunci veniți la Imperiul Otoman al Căpitanului Clark,

depozitul și showroom-ul vostru preferat din Santa Clara Valley!

Veți găsi dormitoare, sufragerii, bucătărioare, bârloguri și băi din belșug.

Prima voastră casă? Vă rezolvăm noi!

Proaspeți părinți în căutarea primului pătuț pentru Billy? Vă rezolvăm noi!

De la ultimele tendințe în materie de design modern,

până la stilurile clasice de altădată.

Totul e aici și totul e de calitate superioară.

Ce spui acolo, Polly?

Îți faci griji pentru credit?

Ei bine, Căpitanul Clark spune: n-ai credit, nu-i problemă!

Ridicați pânzele către cea mai înaltă calitate

și lăsați grijile financiare la intrare!

Veniți chiar azi și luați-vă colțarul de vis, masa de bucătărie, veioza

și cadrul de pat, doar aici, la Imperiul Otoman al Căpitanului Clark

situat la intersecția Capitol cu McKee, chiar înainte de autostrada 680!

Veniți chiar azi, relaxați-vă și bucurați-vă de propriul vostru imperiu.

Căci orice sultan merită un tron, iar noi avem unul care îți poartă numele!

Aici la Imperiul Otoman al Căpitanului...

Nu se poate.

- Mark, ești bine? - Oprește camera.

Nu, e bine. Material pentru gafe, frate.

- Oprește naibii camera. - Ok, Iisuse.

Ai nevoie de ajutor?

Nu, mă descurc. Mă descurc.

- Mai facem o dată sau...? - Nu.

Kat, poți să deschizi magazinul acum.

Am deschis deja.

TOT MAGAZINUL LA REDUCERE PREȚURI IMBATABILE GARANTATE

Auzi, eu tot nu pricep.

Ești un pirat? Sau un sultan?

- E bine să stabilim lucrurile astea. - Gura.

Ce porcărie ieftină.

Faceți și voi curat pe aici?

Poftim.

Scuze pentru asta.

Cum se prezintă?

Contorul înregistrează bine.

Dacă ai factura mare, e vina ta.

Și penele de curent? Astea se întâmplă în afara programului.

Nu știu.

Becurile fluorescente probabil declanșează siguranța.

Sting luminile când închid magazinul.

Înainte să o ia curentul razna.

Oricum, chestia asta n-ar trebui să reducă costurile?

Unde ai tabloul de siguranțe?

Nu sunt expert, dar m-am uitat adineauri și totul părea în regulă.

- Ai spus că pâlpâie luminile. - Da, e un magazin vechi.

Nu se întâmplă în același timp.

Într-o seară se ia curentul sus, în următoarea pică aici, jos.

Nu are nicio noimă, sau...

Cine naiba a montat chestia asta?

Păi, așa am preluat clădirea.

Adică e învechită, dar nu-i chiar așa de veche.

Ia uite aici.

Nu era acolo înainte.

Ce a fost asta?

Poate nu am observat. Cum spuneam, nu-s eu expertul.

De ce o ia în direcția aia?

Mai degrabă...

Cu ce face ăsta legătură?

Kat! Cum e cu curentul?

Ce?

S-a schimbat ceva sus?

Ce naiba?

S-a întors șobolanul.

Dar avem curent.

Da, am crezut că am omorât șobolanul.

Am omorât un șobolan.

- Deci asta e problema? - Greu de crezut.

Nici n-are cum să treacă curent prin partea asta de circuit.

Pur și simplu... e acolo.

De parcă un neisprăvit ar fi băgat-o pur și simplu.

Da.

N-ai uneori senzația că ești doar un spectator în spatele unui geam,

privind viata cum trece pe lângă tine, dar fără să faci vreodată pasul înăuntru?

Poate că e timpul să deschizi o fereastră, înăuntrul tău.

Poți fi arhitectul propriului tău destin.

Pentru că toți merităm o a doua șansă să ne împlinim visul.

În clipa în care crezi că schimbarea e posibilă, ai făcut deja primul pas.

Comandă "Fereastra Dinăuntru"

și programul audio în trei părți care o însoțește, "Deschideri Ghidate",

de dr. Mary Klein.

Disponibil acum la doar 24,95 $, plus livrare.

Sunați la 1-800-555-0199.

Niciodată nu e prea târziu să-ți croiești un alt drum.

Deci, încă te bazezi pe dosare de hârtie

casete etichetate greșit,

și un dulap pe care îl poate deschide oricine are o cheie de rezervă?

Afacerea ta se bazează pe informații, și totuși majoritatea companiilor

își tratează datele ca pe o adunătură de inutilități...

Punctul ăla mic luminos nu e un asteroid, ci o navă spațiala și e pe urmele noastre.

- Se apropie. - Imposibil, Rigna.

N-aveau cum să ne observe. Avem scutul radar activat.

Știu asta, dle, dar ne prind din urmă.

E posibil ca Terra să aibă un dispozitiv secret capabil să penetreze scutul radar?

Rabla naibii.

De ce ți-ai făcut asta?

Cum ai ajuns aici?

Conștiința ta e o încăpere plină de amintiri, aflată într-o continuă evoluție.

Însă pe măsură ce treci prin viață,

o minte neantrenată poate începe să ridice ziduri,

și să creeze bariere, pentru a se proteja de lumea exterioară.

E ceva firesc.

Lucruri de care, de cele mai multe ori, nici nu ne dăm seama.

Dar dacă nu este controlată, te poate face să te simți captiv.

Ajungi să te convingi că lumii de afară îi e mai bine fără tine.

Că n-ai meritat niciodată relațiile pe care le-ai avut.

Resemnat să-ți privești viața cum se scurge, din spatele unei ferestre pustii.

Te pot ajuta să o deschizi chiar acum.

Pentru că fereastra nu e zăvorată.

Zăvorul n-a fost niciodată stricat.

Ești gata să treci dincolo?

Ca să recapeți ce a fost odată al tău.

Și să preiei din nou controlul asupra vieții tale.

Viața pe care vrei s-o trăiești.

Fără povara traumelor din trecut.

Liber de limitele pe care ți le-ai impus.

Și liber să-ți alegi propria cale.

Salutare, mândre și flăcăi! Căutați să înhățați cele mai bune oferte din oraș?

Tâmpitule.

Ei, așa mai zic și eu, i-haaa!

Aici, la Marele Wayne, sufrageriile noastre

vă fac să vă simțiți ca și cum ați dat de aur.

Nici să nu vă gândiți să mergeți în altă parte.

Marele Wayne, căutați semnul auriu...

Fir-ai a naibii să fii!

Bună ziua, prieteni de pe tărâmuri îndepărtate.

Noi, cei de pe acest tărâm, vă trimitem tuturor salutări călduroase.

Salutările noastre prietenilor de printre stele.

Fie ca timpul să ne aducă împreună.

Salutări la toată lumea!

Bună ziua tuturor.

Sunteți bine?

Pace!

Bună și salutări tuturor.

Bună seara tuturor celor prezenți...

Alo?

Rămas bun până data viitoare.

Salutare tuturor de pe acest Pământ, în limba oamenilor.

Bine ați venit, vă primim cu drag.

Salutări!

Salut, să fie pace în lume.

Salutări vouă, oricine ați fi.

Venim cu gânduri bune și aducem pace printre stele.

Bună.

Sincere salutări tuturor.

Calde salutări tuturor.

Pace vouă.

Noi, locuitorii acestui Pământ, vă spunem bine ați venit.

Ce mama naibii?

Vă trimitem cu sinceritate salutările noastre prietenești.

Stimați prieteni vorbitori de limbă turcă,

binecuvântările dimineții să fie asupra voastră.

Bună. Sunteți bine?

Salutări din partea locuitorilor Pământului.

Sănătate vouă acum și pentru totdeauna.

Multe urări de bine și salutări.

Vă doresc viață lungă!

Vă salutăm, eroilor. Vă dorim o viață lungă.

Vă salutăm pe voi, cei mari.

Toate cele bune tuturor.

Tuturor celor care există în univers, salutări.

Să fiți în pace.

Bun venit, ființe din alte lumi!

Urări pentru un viitor pașnic din partea pământenilor.

Ce mai faceți? Ne dorim din tot sufletul să vă cunoaștem.

Când aveți timp, vă rugăm să veniți în vizită.

Salutări de la o programatoare din micul oraș universitar Ithaca,

de pe planeta Pământ.

Ce mai faceți, oameni de pe alte planete?

Salutări din inimă locuitorilor din alte spații ale Universului

din partea unei ființe umane care trăiește pe Pământ.

Dacă acest mesaj este primit, vă rugăm să trimiteți un mesaj de răspuns.

Alo?

E cineva?

La naiba.

Pace!

Bună și salutări tuturor.

Bună seara tuturor celor prezenți. Rămas bun până data viitoare.

Salutare tuturor de pe acest Pământ, în limba oamenilor.

Bine ați venit, vă primim cu drag.

Salutări!

Salut, să fie pace în lume.

Salutări vouă, oricine ați fi.

Venim cu gânduri bune și aducem pace printre stele.

Bună.

Sincere salutări tuturor.

Calde salutări tuturor.

Pace vouă.

Noi, locuitorii acestui Pământ, vă spunem bine ați venit.

Scuze de întârziere.

A fost jale în trafic, n-am putut pleca mai devreme.

Hai să profităm de timpul rămas.

Cum te simți azi, Clark?

Cum arăt?

Bine. Puțin obosit, poate.

Arăt ca naiba.

Pot să te întreb ceva? Nu există un răspuns greșit, știi asta.

Ești sub influență acum?

De ce o spui așa?

Cum?

N-am mai băut nimic de vineri.

Probabil de asta arăt ca naiba.

Pot să te întreb ceva?

Sigur.

Ai internat vreodată pe cineva la psihiatrie?

De câteva ori, de-a lungul anilor. Atunci când a fost necesar.

Când devine necesar?

Dacă consider că persoana reprezintă un pericol pentru sine sau pentru ceilalți.

Sau dacă suferă de o dizabilitate gravă.

Ok.

Ok.

Am găsit ceva în magazin.

Ok.

Ce ai găsit?

Un loc.

Am găsit un loc.

Un loc?

E ca și cum...

E ca și cum magazinul...

Continuă, presupun.

E ca și cum... Știi, de parcă ar fi un perete.

Și dincolo de perete, nu se mai termină.

Știi, ca o... Ca o copie a lui însuși.

Cred că folosesc oglinzi sau ceva de genul ca să ascundă intrarea.

Scuze, nu înțeleg. E vorba de o cameră de care nu știai până acum?

Nu. Ok...

Intri și, la prima vedere, pare doar o clădire de birouri.

O clădire de birouri uriașă.

Știi tu, și apoi...

Dar mergi mai departe și îți dai seama că nimic din toate astea nu are niciun sens.

E ca și cum i-ai descrie un câine cuiva care n-a văzut niciodată unul

și apoi i-ai cere să-l deseneze.

S-ar putea să nimerească câteva chestii, dar n-are cum să le nimerească pe toate.

Detaliile fac diferența.

Deci, de la distanță, ai impresia că e un câine, dar când te uiți mai de aproape...

De ce te uiți așa la mine?

Încerc doar să înțeleg.

Să știi că pentru un psiholog, te cam trădează fața.

Ceea ce spui tu poate părea desprins din basme, dar nu periculos.

Se află cineva prin birourile alea?

Nu din câte am văzut.

Dar aud... Se aud pași și apoi...

Apoi lucrurile se mută când nu mă uit.

Știu cum sună asta, dar trebuie să mă crezi, e un spațiu imens acolo.

E ca rețeaua de metrou din New York. Imens.

La fel de bine ar putea fi sute de oameni acolo. Doar că nu i-am văzut.

Vezi? E ca și...

E ca un labirint care continuă la nesfârșit.

Și uneori mi-e frică că o să mă rătăcesc.

De ce crezi că nimeni altcineva nu a mai descoperit locul ăsta?

Nu știu.

Intrarea e la subsol, deci...

Probabil toată clădirea e subterană. Știi, nu apare pe nicio hartă a orașului.

Intrările sunt ascunse, așa că cine s-ar gândi să caute?

Nu spun că nu te cred.

Tu însuți mi-ai spus.

N-ai mai pus gura pe băutură de vineri.

- Crezi că este... - Ok.

- Clark, dacă e adevărat... - Nu, nu. Am înțeles.

Mulțumesc.

Nu.

O să mă întorc aici cu dovezi.

Și o să-mi datorezi niște scuze al naibii de sincere.

Kat!

Iisuse, ce naiba, vin!

- Salut. - Căpitanul Clark?

Stai, stai, stai. Kat!

- Vin! - Kat!

Ok, vin!

- Uite... - Ce dracu'?

Da, îmi pare rău.

Ce planuri aveți mâine?

Despre ce vorbești?

O să vă plătesc. Două ore. Ore suplimentare. Cel mult.

Ok, și pentru ce ne plătești?

Cercetare.

Ai camera, nu? O poți împrumuta din nou.

Corect?

Bun, înregistrăm.

Avem câteva prostii pe aici.

Avem niște semne de oprire și o frânghie.

- Pentru ce-i funia? - Provizii.

Perfect, o să ne lege.

Nu. O să ne legăm.

- Pervers. - Ce mama mă-sii?

Tot nu ne-ai spus ce facem aici, omule.

Ba da.

Cercetare.

Astea-s provizii și le folosim pentru cercetare.

Nu-i așa greu de priceput.

Bine, și ce cercetăm? Trebuie să fii mai specific, frate.

- O să intru pe ușă. - Ce ușă?

Pe ușa asta.

Am marcat și pe partea cealaltă, ca să ne ajute la întoarcere.

- Bobby? - Ce?

Uitați, știu că pare o nebunie, dar mergeți pe mâna mea.

Bine?

Vreau să mă întorc înainte de răsărit.

Frate, e 9 seara. Ce naiba tot spui?

- Ce naiba, Clark! - Ce dracu'?

- Cum a...? - Ai văzut? Ai văzut asta?

Ce... cum a...?!

Sunt chiar aici. Veniți să vedeți.

Cumva ai...

Ce?

- Cum nai... - Bobby, termină.

- Ce faci? - Ce naiba?!

Clark, unde ești?

Iubito, ai văzut asta? Unde naiba a dispărut?

Da, Bobby, am văzut!

- Unde... - Intrați pe ușă.

- O să fiți bine. - Ce? Nu!

Spune-ne ce se întâmplă.

- Știi ceva? - Nu, Bobby, așteaptă!

Bobby, așteaptă. Ce faci?

Ce mama dracu'?

Omule! Cum e posibil așa ceva?

Bobby?

- În regulă. - Clark? Unde sunteți?

Nu, nu, nu, Kat. E bine. E bine.

Doar... trebuie să vezi asta.

Adică...

Așa. Uite, uite. Este...

- E în regulă. - Ce-i asta?

Unde suntem?

Tocmai asta încerc să aflu.

Ale cui...

Ale cui sunt astea? Aparțin magazinului tău?

Dacă aparțin cuiva, încă nu l-am cunoscut.

Vin aici seară de seară de când am găsit locul ăsta

și tot simt că abia am atins suprafața.

Haideți. Vă arăt eu.

Acum devine interesant.

- Ce naiba? - Hei!

Hei, doar nu crezi că ne-a prăjit sau ceva, nu?

Nu, nu, nu. Nu ne-am drogat.

Cred că mi-aș da seama dacă aș fi fumat.

Ești fumat.

Iarba nu se pune.

Deci, e un fel de...

Gen o clădire pustie de birouri?

Aici? Clar.

Dar zici că a fost făcută de niște muncitori pe LSD.

E chiar și o piscină aici.

E o piscină?

Da, mă rog, într-un fel.

Țineți pasul.

"POTS". Ce naiba?

Da. Nu, nu. Pe acolo am luat-o data trecută.

Da, când căutam o scară sau ceva de genul.

Singurul lucru pe care l-am găsit până acum e mai degrabă...

Ok.

Nu știu, e ca o rampă, sincer. E aici sus.

Ajungem într-un minut.

Ok.

Asta nu e, teoretic...

Bine.

- Bun. Filmezi? - Da.

Bun.

Nu văd de ce trebuie să meargă Bobby.

- Vreau s-o fac. - El e cel cu camera.

Nu e ca și cum ar fi lipită de el.

Da, păi, cam e legată de legitimația mea de student.

Dacă ai vreo problemă, tragi de ea, și te trag sus.

- Problemă? Clark, ce problemă? - N-o să avem probleme.

Hei, iubito. E bine. Sunt bine.

Iubitule, nu trebuie s-o faci.

Nu, e ok. Vreau doar să văd ce e jos. Tu nu ești curioasă?

E o prostie!

Mergi cât de departe poți, ok?

Poți practic să cobori și fără frânghie.

E-n regulă. Nici măcar nu-i abrupt.

Doar zi-mi un singur lucru.

Dacă nu mă întorc o să-i spui tu mamei că o iubesc, da?

Bine.

În regulă. Bine. S-o luăm încet.

Ok.

O, chiar e destul de abrupt.

- Ești bine? - Da.

Doar ai grijă să nu mă scapi.

În regulă.

Spune-mi de cât ai nevoie.

Aveți grijă!

Ce naiba?

Ce nai...

Ce naiba faceți acolo sus?

Scuze, scuze. Se înțepenise în jurul patului.

- Ești teafăr? - Da, da. Sunt bine.

Mama mă-sii!

Continuă să mă cobori.

Bine. Să-i dăm drumul.

Ok, am ajuns.

Vezi ceva?

Da, e doar o grămadă de rufe și alte prostii.

Cum adică, haine?

Da, miroase al naibii de urât pe aici.

Mai vezi și altceva?

Da, stai un pic.

Bine.

O, Doamne.

Ce naiba?

OPRIȚI APARTHEIDUL

Bobby?

Da?

Voiam să văd dacă ești bine.

Da, sunt bine, doar că...

Ok...

Da.

Ok.

Ce dracu'?

Bobby?

Vino înapoi. Nu-mi place treaba asta.

Hei, mai dă drumul la sfoară.

N-am cum! Atât se poate.

Drace, drace, drace! Ridică-mă! Ridică-mă!

Bobby, ce e?

- Băga-mi-aș! - Ce vezi?

Băga-mi-aș!

- Trage-l sus! - Asta fac!

- Băga-mi-aș! - Trage mai cu putere!

Trage, omule! Ce naiba?

Se prinde de piciorul meu!

- Nu pot să trag. - Trage naibii mai tare!

Grăbește-te!

Aproape ai ajuns!

- Aproape ai ajuns, iubitule. - Trage-l!

Ce ai văzut?

- E cineva acolo jos. - Te-am prins.

Ce? Hei!

- Liniștește-te, respiră, e în regulă. - Scoate-mi naibii asta. La naiba.

Ce ai văzut?

- Respiră adânc. - Frate, ce naiba de nod e ăsta?

Ce naiba?!

Ajută-ne, Clark!

- Acum, acum! - Ajută-ne, ticălosule!

- Lasă-mă pe mine. - Dezleagă frânghia, omule.

Ce naiba faci, Clark?

- Nu pot! - Grăbește-te, Clark!

Încerc! Încerc!

Futu-i!

Nu-mi dați drumul! La naiba!

Nu, nu, nu! Nu-mi dați drumul!

- Bobby! - Nu! Kat, nu!

Bobby!

Bobby!

- Bobby! - Ce ne facem, trebuie să...

Clark!

Bobby! Nu! Nu! Nu!

Kat!

Bobby!

Bobby!

Kat!

O, nu, nu, nu!

Kat!

Kat.

Bună?

Înapo! Pleacă de lângă mine!

Clark?

Clark!

Sunt aici.

Poți să te grăbești? O să se întoarcă.

Te rog, Clark. Te rog, lasă-mă să intru.

- Kat? - Lasă-mă să intru.

Unde ești?

Trebuie să plecăm acum, Clark. Trebuie să plecăm.

O să se întoarcă, o să mă găsească!

Nu înțeleg. Unde ești?

Te rog! Lasă-mă naibii să intru!

Dar e... e un zid aici.

Cum de mă vezi?

Sunt de partea cealaltă a sticlei.

Cum adică nu mă vezi?

Ce sticlă? Ce naiba tot spui acolo?

Ce... ce tot...

Bine, vezi ceva acolo? Vezi vreun mâner?

O ușă? Vreo trapă? Orice?

Nu, nu...

Ok, stai să... stai să-mi dau seama.

Ok? Rezistă acolo.

Rezistă, ok?

Doar...

Clark.

Doar lasă-mă... Stai așa să-mi dau seama!

Să-mi dau seama.

Clark! Clark! Clark! În spatele tău!

Mary!

Mary...

Ce-a fost în capul tău?

N-am spus niciodată, dar niciodată, că ai voie afară.

Nu e bine.

Sunt peste tot.

Bună, ați sunat la Dr. Mary Klein.

Nu pot răspunde momentan, așa că vă rog să lasați un mesaj,

și vă voi suna înapoi de îndată ce voi putea.

Mary...

Am deschis fereastra.

Nu mă mai întorc.

IMPERIUL OTOMAN AL CĂPITANULUI CLARK

Startup-ul Async primește finanțare guvernamentală de 1,2 mil. $

pentru hardware RMN de ultimă generație

O să te salvez! Am să reușesc!

Nu muri!

Nu știu pe unde a umblat mâna aia.

Ei bine, ahoi, mateloți!

Acum, conform hărții mele,

am acostat pe țărmurile de cristal ale unui tărâm îmbelșugat,

un tărâm plin de chilipiruri uriașe!

Așa că aruncați ancorele și treceți pragul Imperiului Otoman al Căpitanului Clark!

Rătăciți-vă într-o mare nesfârșită de mese,

scaune, canapele și seturi de calitate.

Aveți nevoie de paturi pentru cabinele pungașilor? Avem de toate.

Și la prețuri atât de mici, că o să credeți că mă jefuiți.

E cineva?

PREȚURI IMBATABILE GARANTATE

E cineva?

Clark?

NU E NEVOIE DE CREDIT!

Clark, mă auzi?

MAI MULTE LA SUBSOL

Clark?

LA CĂPITANUL CLARK UȘĂ -> MOBILIER

Clark?

Mesele nu sângerează

De ce te gândești la magie?? Fii REALIST!!!

Aici și acum este o STRADĂ cu sens dublu

Planurile NEREALIST

Clark?

Ai găsit-o.

De ce te ascunzi?

Faci prea multă gălăgie.

Unde suntem?

Este...

Fiecare loc care a existat vreodată.

De cât timp ești aici?

Ce-a fost asta?

Păstrează-ți calmul.

Nu sunt decât eu.

Mă cunoști.

Pe măsură ce treci prin viață,

Mintea neantrenată acumulează tipare repetitive.

Obiceiuri, comportamente.

Să te țină rătăcind în cercuri,

recreând aceleași probleme,

apelând la aceleași soluții.

Din nou și din nou.

Și totuși, e calea neuronală cea mai bătătorită.

Cea pe care am creat-o eu.

Cea care mi-a oferit siguranță când eram copil.

Știi, am învățat să îndepărtez oamenii înainte să mă poată răni.

Iar acum, ca adult, sunt încă blocat

exact de unde am pornit.

Singur.

Ce este asta?

E un dezastru total.

Am dreptate?

Clark...

Lasă-mă să te ajut.

Înainte să faci ceva iremediabil.

Răspunde la întrebare.

Da.

E un dezastru total.

Dar e și frumos.

Într-un fel. Nu?

Cine sunt acești oameni?

Acest loc îi creează.

Sau, mai degrabă, își amintește de ei.

Iar cu cât își amintește de mai multe ori, cu atât o face mai puțin.

Undeva în lume, e un tip într-o... Cămașă în dungi...

Dar aici, este...

Amintit.

Doar puțin inexact.

Undeva în lume, e un om într-un...

Scaun cu rotile și o lampă.

Sunt destul de sigur că așa se explică totul.

Știi tu, toate aceste locuri și...

Camere și clădiri...

Care își amintesc greșit de ele însele.

Clark.

Hai să discutăm despre asta.

Într-un fel, sunt o îmbunătățire față de originalele.

În primul rând, nu simt nimic.

Îți poți imagina cât de bine trebuie să se simtă?

Adică, fără gânduri, fără durere, fără ego.

Fără frică.

Pur și simplu...

Există.

Precum...

Precum mobila.

Uite aici.

Partea cea mai bună...

Îi poți mânca.

Asta e adjuncta mea.

Am încercat s-o ajut, dar pur și simplu...

Clark, dacă mă dezlegi,

putem discuta despre asta și găsim o soluție să te simți mai bine.

Și dacă te-aș dezlega, ce-am rezolva?

Ai alerga de colo-colo ca o găină fără cap, căutând o ieșire.

Tot în punctul ăsta ai ajunge.

Ca în chestia aia cu calea despre care tot vorbești.

Clark!

Vreau doar să te ajut. Doar spune-mi de ce ai nevoie.

Și o s-o fac.

- Da. - Da.

Da, te rog.

Bine.

Păi, vreau să-mi spui că n-am greșit cu nimic, știi tu...

Că te-ai înșelat în privința mea.

M-am înșelat în privința ta, chiar m-am înșelat.

Nu, nu, nu așa.

Nu, nu atât de repede, bine?

Adică, vreau să intrăm în scenă, mai întâi.

Să începem cu... noaptea aia...

În care am fost dat afară din propria casă.

Era... era târziu.

Mult mai întunecat.

Luminile, te rog.

Am mai încercat exercițiul ăsta cu ea, nu duce nicăieri.

Fie.

O s-o fac singur.

La urma urmei, tot casa mea e.

Da.

Mulțumesc.

E mai bine.

Dar parcă...

Totuși...

Tot lipsește ceva.

Clark, te rog.

Da...

Îmi pare rău.

Îmi pare rău, am spart paharul și te-am trezit.

Știu că-ți place să te culci devreme.

Am rămas până târziu la magazin.

Cred că am pierdut noțiunea timpului.

Făceam inventarul, dar...

M-am oprit să beau vreo două beri.

Clark.

Barbara!

Făceam inventarul...

Apoi m-am oprit să beau vreo două beri.

Defi...

Definește "câteva".

Câte am vrut.

Pentru că asta e casa mea.

Eu o plătesc.

Plătesc pentru tot.

Eu îți plătesc școala.

Eu îți plătesc pauzele.

Eu plătesc pentru acoperișul de deasupra capului tău.

Vrei copii, nu?

Asta cere bani.

Așa că cineva trebuie să mai și muncească.

Am spus c-ar fii cazul ca cineva să-și miște fundul

și să pună mâna pe treabă.

Doar pentru că n-ai ajuns arhitect...

Sunt un arhitect, naibii!

Doar sunt nevoit să vând mobilă de rahat

pentru că cineva nu vrea să-și miște fundul ăla gras și să mă ajute.

Nu sunt soția ta.

Rămâi în personaj.

Rămâi în personaj.

- Nici măcar n-am cunoscut-o. - Rămâi în personaj!

Du-te dracului!

Ce ai spus?

Vrei să știi adevăratul motiv pentru care te-a lăsat soția?

N-a fost vorba de băutură,

de venit târziu acasă abia ținându-te pe picioare, sau de furie.

Ci din cauza văicărelii tale.

Nu-i niciodată vina ta, așa-i?

Bei prea mult? Dă vina pe muncă.

Îți urăști munca? Dă vina pe lume.

Ești dat afară din casă? Dă vina pe nevastă-ta.

Mă ataci și mă legi?

Dă vina pe creier!

Tu ești creierul tău, tâmpitule!

Vrei să spui că e vina mea?

Da!

Dar pur și simplu așa ești tu, nu?

Nu?!

Cum să mă opresc din a face asta?

Sincer? Habar n-am, ce naiba.

Nu te pot ajuta, Clark.

Oricât m-aș strădui...

Nu depinde de mine.

Nu pot salva pe nimeni.

Nu cred că vreau să mă schimb.

Atunci n-o face.

Îmi place aici.

Pentru prima dată după atâta vreme, simt că...

Că sunt exact acolo unde trebuie să fiu.

Atunci rămâi.

Exact unde iți dorești.

Dar lasă-mă să plec.

Îmi cer scuze.

Pentru ce?

Ce cauți aici?

Ea este Mary.

E terapeuta noastră.

Tocmai pleca.

Nu trebuie să-ți faci griji.

Spune că nu e nevoie să ne schimbăm.

E în regulă.

Pur și simplu așa suntem.

PREȚURI IMBATABILE LICHIDARE DE STOC!

IEȘIRE

Ești bine?

Cine naiba e aia?

Ce s-a întâmplat?

Dar piratul? Îl mai vezi pe pirat?

Dar ceilalți? Tot prin spate o iau?

LIFT

UȘĂ AUTOMATĂ - PĂSTRAȚI DISTANȚA

Salutări din partea copiilor de pe Planeta Pământ.

Bună, mă numesc Phil.

Iar tu ești Mary, da?

Speram să-ți pot pune câteva întrebări...

Ca să clarificăm niște lucruri din punctul nostru de vedere.

Dacă ești de acord.

În primul rând,

ai putea să-mi spui cum ai ajuns aici?

Am trecut printr-un perete.

În subsolul unui magazin de mobilă.

Poți confirma că aceasta este locația în cauză?

Ok, bun.

Deci făceai cumpărături, sau...

Căutam pe cineva.

Îl căutai pe bărbatul acesta?

Cel de aici?

Unde mă aflu acum?

Ai putea să-mi confirmi?

Bărbatul de aici este cel pe care-l căutai?

Te rog.

- Scuze, cum ai spus că te cheamă? - Phil.

Te rog, Phil.

Unde sunt?

Nu am...

Eu fac...

Scuze, compania mea... noastră...

Facem aparate RMN.

INSTITUTUL DE CERCETARE ASYNC

Sau, mai bine zis,

făceam aparate RMN.

Nu mai este cazul.

Asta a fost înainte să...

- Să descoperim... - Ai fost acolo?

Da, am fost.

Iar acum, cu asta mă ocup.

În fiecare zi merg acolo.

Și încerc să...

Să aflu măcar încă un pic mai mult.

Cartografiez zonele cât pot de bine.

Și sunt din ce în ce mai convins.

Că nimic din viața noastră...

Mary, nimic din posibil toată istoria documentată...

Nu înseamnă mai mult decât asta.

Dar nu înțeleg. Nici nu am cum să o descriu.

Este...

E ca și cum i-ai descrie un câine cuiva care n-a văzut niciodată unul.

Și apoi i-ai cere să-l deseneze.

Acum vrei să... ți-l descriu.

Și apoi...

O să notezi asta, și apoi ce?

- Mary... - O să-mi dai drumul?

Cu toții ne dorim același lucru aici.

Noi doar...

Vrem să aflăm măcar un pic

mai mult.

Ce o să se întâmple cu mine, Phil?

Decizia asta nu-mi aparține.

Așadar...

Dacă am putea doar să discutăm. Doar tu și cu mine.

Înțelegi? Ca doi oameni obișnuiți.

Am putea să punem cap la cap câteva lucruri.

Amândoi am fost acolo. Am fi pe aceeași lungime de undă.

Sunt...

Uși care se deschid pretutindeni.

Nu știm de ce, sau care este legătura dintre ele.

Dar pur și simplu continuă să se întâmple și nu știm cum să le oprim.

VIITORUL SEDIU AL CREST RIDGE TOWERS

CONDOMINII REZIDENȚIALE CU 50 DE ETAJE APARTAMENTE CU 1 ȘI 2 DORMITOARE

FEREASTRA DINĂUNTRU Dr. Mary Kline

DISPĂRUȚI KATHRINE TAYLOR, ROBERT FRANKLIN

VÂRSTA: 21 ȘI 22 DE ANI

VĂZUȚI ULTIMA DATĂ: 3 IULIE 1990 ESTUL ORAȘULUI SAN JOSE

Traducerea și adaptarea: Ciupilian

Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.