Original subtitles

Studiourile Daiei prezintă

GHEIŞA

După romanul lui Matsutaro KAWAGUCHI

Scenariul: Yoshitaka YODA

Imaginea: Kazuo MIYAGAWA

Sunetul: Iwao OTANI

Muzica: Ichiro SAITO

Decorurile: Kazumi KOIKE

Luminile: Kenichi OKAMOTO

Montajul: Mitsuzo MIYATA

Distribuţia:

Michiyo KOGURE - Miyoharu Ayako WAKAO - Eiko (Miyoei)

Seizaburo KAWAZU - Kusuda Eitaro SHINDO - Sawamoto

Ichiro SUGAI - Saeki Kanji KOSHIBA - Kanzaki

Sumao ISHIHARA - Kokichi Chieko NANIWA - Okimi

Kikue MORI - Instructorul gheişei

Regia: Kenji MIZOGUCHI

Traducerea: Dappon (dappon1959.wordpress.com)

Cumpăraţi greieri!

Cumpăraţi ţipari!

Cumpăraţi dulciuri!

Cumpăraţi produsele mele!

MIYOHARU

Minciuni! Vrei să vină tatăl tău, să te alunge de aici?

Nu-i suport pe neisprăviţii ca tine!

Nu pot să cred că ai apărut aici!

Ai o datorie de trei luni către proprietara casei ceaiului!

Cartierul plăcerii este rezervat pentru cei care pot să plătească.

Vreau să mă căsătoresc cu tine.

Pentru mine eşti mai mult decât o simplă gheişă.

Nu am absolut nicio intenţie să mă căsătoresc.

Aşadar m-ai minţit?

Minciuna unei gheişe nu se poate considera o minciună.

Este fundamentul profesiei noastre.

Nu ne amuzăm noi clienţii fiind de acord cu toate cererile lor?

Blestemato!

Încetează!

Ce faci? Încetează!

Întoarce-te acasă şi nu te mai smiorcăi!

Du-te şi munceşte ca să-ţi plăteşti datoriile!

După aceea poţi să te întorci.

Bine! Nu uita ce mi-ai spus!

Pantofii domnului!

Ăsta cine naiba se crede?

L-aţi pus la punct, se pare. Ce derbedeu!

Este doar un copil răsfăţat de un tată iresponsabil.

Tu eşti, Eiko?

- Pot s-o văd pe doamna? - În ce problemă?

Cine este?

E fiica lui Ochiyo, vechea ta prietenă care a murit deunăzi.

Da? Să intre!

- Intră... - Mulţumesc.

- Ce s-a întâmplat? - Bună ziua, doamnă.

De când a murit mama, viaţa în aceeaşi casă cu unchiul a devenit de nesuportat.

- Zice că mama n-a lăsat nimic... - Foarte bine. Pe aici...

Mama nu mi-a lăsat nimic, şi fiindcă înmormântarea ei a fost foarte scumpă,

unchiul îmi spune că trebuie să mă culc cu el

ca să plătesc datoriile, fiindcă mama nu era decât concubina lui.

Cum îndrăzneşte să vorbească aşa?!

Doamna a plătit totul în amintirea bunei ei prietene.

Lasă asta!

Ascultă, Eiko... De ce ai venit aici, de fapt?

Aş vrea să mă ajutaţi să devin o gheişă instruită.

Vrei să vii aici ca maiko?

Dacă rămân cu unchiul meu, o să sfârşesc rău.

Prefer să calc pe urmele mamei mele.

Viaţa unei maiko

nu e în întregime un drum presărat cu petale de trandafir, ştii asta?

- Câţi ani ai? - 16.

- Şi ce nume porţi? - Port numele mamei mele.

Iar tatăl tău... Ce a devenit domnul Sawamoto?

Nu l-am văzut la înmormântare.

E bolnav, iar afacerile îi merg rău.

Se pare că trăieşte în Nishijin.

M-am gândit eu că aşa o să se întâmple.

Când mama ta Ochiyo a acceptat să fie concubina lui,

afacerile domnului Sawamoto erau foarte prospere

şi toată lumea o invidia.

Nimeni nu-şi poate cunoaşte viitorul.

Spune-mi,

ştii să cânţi la shamisen şi să dansezi?

- Mama m-a învăţat puţin. - Adevărat?

Stai în picioare!

Întoarce-te puţin...

Ai forme frumoase.

Doamnă... Aveţi de gând s-o primiţi?

Nu pot s-o trimit pur şi simplu înapoi la unchiul ei.

Dar nu e o pisică rătăcită,

şi atâta timp cât tatăl ei trăieşte, trebuie să-i cer consimţământul.

Foarte bine, am să mă ocup eu de asta.

Kokichi, vrei să te duci tu?

Îţi mai aminteşti de fostul nostru client de acum câţiva ani,

domnul Sawamoto? N-o să fie greu să-l găseşti.

SAWAMOTO NEGUSTOR DE MĂRUNŢIŞURI

Cum a îndrăznit să se ducă la Miyoharu?

Are tupeu, fata aia!

N-am mai ţinut legătura cu Miyoharu de câţiva ani.

Eram un simplu client, iar ea era doar o gheişă pentru mine.

Cum a putut Eiko să se dea în spectacol, aşa? Să meargă la Miyoharu!

Nici măcar nu mi-a cerut părerea!

Acum nu mai contează. Vreţi să fiţi garantul ei, sau nu?

Cum este vorba despre fiica unui fost bun client,

doamna doreşte să se ocupe de ea.

Ştiţi că Eiko locuieşte la...

în timp ce dumneavoastră, dumneavoastră sunteţi tatăl ei.

Nu mă lua aşa repede!

Vezi bine cât de precară e starea sănătăţii mele.

Vă rog! Daţi-mi voie să fac eu, asta!

Sunt bolnav, iar afacerile mele şchioapătă şi ele.

Am destule griji pe cap, ca să mă mai ocup şi de ea.

Aşa că înţelege că nu pot plăti cheltuielile fiicei mele.

Eu nu sunt decât un simplu mesager.

Nu mă pot întoarce fără acordul dumneavoastră.

Înţeleg situaţia în care te afli,

dar să mă ocup de viitorul lui Eiko este ultimul lucru pe care mi-l doresc.

Şi refuz să-mi dau acordul în scris pentru a deveni garantul ei.

Vreau să rup orice legătură oficială cu ea.

Să mă lase în pace!

Ca să fiu cinstit,

doamna nu se va putea ocupa aşa cum trebuie de fata asta.

Are neapărat nevoie de semnătura lui.

De câţi ani lucrezi în Gion?

Ştiu, ştiu, dar nu vrea să audă nimic.

N-are decât, în ceea ce-l priveşte, dar aici e vorba de fiica lui!

Asta i-am spus şi eu!

Ce bătrân sucit!

Doamnă, îmi pare rău.

Am ştiut eu că tatăl meu vrea să se spele pe mâini de mine.

Doamnă, nu există posibilitatea să rămân aici fără să am un garant?

Sunteţi singura mea speranţă, doamnă.

Ştiu că e greu, dar n-am de ales.

O să mă pregătesc foarte bine.

Chiar nu ai pe nimeni care să se ocupe de tine?

Am nevoie de un garant chiar dacă sunt foarte hotărâtă să fac asta?

Vă implor, ajutaţi-mă! Învăţaţi-mă să devin maiko! Ajutaţi-mă!

Am să mă pregătesc cu multă sârguinţă şi am să devin o maiko adevărată.

E mai uşor de spus, decât de făcut. Vei avea atâta perseverenţă?

Absolut!

E greu să devii o gheişă de prim rang, aşa cum era mama ta.

- Trebuie să munceşti enorm. - Am să-mi dau toată silinţa.

- Eşti sigură? - Da.

Suke, ascultă...

- Am s-o primesc pe fata aceasta. - Adevărat? Mulţumesc.

Aşa cum ştiţi, probabil,

când străinii ne vizitează ţara,

ei văd Fujiyama iar apoi gheişele ca reprezentând frumuseţea Japoniei.

Dintre aceste gheişe,

cele mai frumoase şi mai reprezentative

sunt tinerele dansatoare din Gion, cunoscutele maiko.

Ca şi ceremonia ceaiului sau teatrul No cu care Japonia se mândreşte aşa de mult,

noi suntem opere de artă vii.

Am putea fi numite "comori culturale imateriale".

Pentru ca să deveniţi simbolurile frumuseţii Japoniei din Kyoto,

va trebui să vă pregătiţi toate cu încredere şi mândrie.

- Veţi munci din greu, în fiecare zi? - Da, doamnă.

Aşa...

Ţine-o aşa! Şi privirea sus!

Se antrenează doar de un an,

dar arată nişte aptitudini remarcabile.

N-o să ne facă de ruşine dacă o trimitem la clienţii noştri.

Cum zboară timpul!

- A trecut doar un an de când a început? - Da.

Am putea s-o prezentăm clienţilor.

Clienţii din ziua de azi nu sunt atât de pretenţioşi în privinţa protocolului.

Totuşi, comportamentul ei trebuie să fie impecabil.

Da... Aşa s-a întâmplat şi cu mine,

pe vremea când eram doar maiko.

Dar asta nu e de ajuns.

Va trebui să aibă parte de o ţinută frumoasă,

altfel nu va putea să concureze cu fetele de la casele bogate.

Nu te poţi aştepta să atragă clienţi buni fără o ţinută corespunzătoare.

De acord cu dumneavoastră.

Aş vrea să fac tot posibilul ca să aibă un start bun.

Să vedem...

- Ai nevoie de aproape 300 000 de yeni. - Într-adevăr.

De aceea am vrut să vă cer ajutorul.

Fără glumă!

- N-ai economisit niciun ban? - Nu, doamnă.

Dacă aş fi avut bani, nu ajungeam în situaţia asta cumplită.

Dar nici eu nu sunt o femeie bogată!

Dar fiindcă e vorba de tine,

am să fac tot posibilul să te ajut.

Vă sunt foarte îndatorată. Vă mulţumesc foarte mult.

- Vă mulţumesc. - Ai avut noroc!

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Felele care îşi fac debutul

ajung întotdeauna primele, cum se crapă de ziuă.

N-ai putut dormi din cauza emoţiilor.

Am să te fac atât de frumoasă, încât toţi clienţii au să te dorească.

Ai grijă să nu te îndrăgosteşti cumva! Asta dăunează afacerii!

Mai bine roagă-te zeilor să-ţi găsească un protector bun!

Da, am să mă rog.

- Bună dimineaţa! - Bună dimineaţa.

Începând de astăzi, numele tău va fi Miyoei.

Şi vei fi sub oblăduirea doamnei.

Să nu uiţi niciodată asta, da?

Îţi dai seama cât de mult costă toate astea?

Chimonoul, brăţara şi cingătoarea, pieptenele, sandalele

şi toate accesoriile pe care le porţi

costă peste 200 000 de yeni, să ştii!

Chiar dacă vei lucra din răsputeri şi vei mulţumi mulţi clienţi,

nu vei putea câştiga nici măcar a treia parte din suma asta!

Aşadar când te uiţi la toate lucrurile acestea frumoase,

să fii recunoscătoare pentru câte a făcut doamna pentru tine, da?

Saeki, Kokichi, am adus ceva pentru voi.

- Mulţumesc. - Mulţumesc.

Doamnă, vreau să vă mulţumesc pentru tot.

Când intri într-o ceainărie, trebuie s-o saluţi politicoasă pe proprietară.

- Am s-o fac. - Ea te va recomanda clienţilor săi.

- Aşa că vorbeşte-i respectuos! - Da.

- Bună ziua. - Mult noroc! Toate cele bune!

- Vă rog să ne uraţi noroc! - Mult noroc!

Îmi daţi voie să vă prezint o fată din casa lui Miyoharu?

Ea este Miyoei.

- Urările voastre de noroc, vă rog! - Mult noroc!

Mulţumesc.

- Mult noroc! - Mulţumesc pentru urări.

Mulţumesc.

Îmi daţi voie să vă prezint o fată din casa lui Miyoharu?

Ea este Miyoei.

- Urările dumneavoastră, vă rog! - Mult noroc!

Vă felicit! Ce frumoasă este!

Arată foarte bine. Trebuie să fiţi istovite. Intraţi!

Mulţumesc.

- Voi doi sunteţi la fel de bineveniţi. - Mulţumim, doamnă.

Aţi sosit exact la timp. Domnul Kusuda tocmai a sosit.

Directorul fabricii de automobile Kusuda?

- Veniţi să-l salutaţi! - Vă mulţumim.

- Mulţumim pentru bunătatea voastră. - Felicitări!

E frumoasă.

Vă rog, pe aici...

Nu e nimic complicat, la urma urmei.

Nu trebuie decât să vă puneţi ştampila.

Nu e chiar aşa de simplu precum spui tu, Kusuda.

E vorba de o afacere de 80 de milioane de yeni.

Un mic şef de departament ca mine, nu poate autoriza de unul singur

o afacere ca asta. E imposibil.

Domnule Kanzaki, am auzit că în curând veţi fi director. Aşa este?

Asta depinde de conducerea centralei.

Aş putea să vă fac rost de un frigider nou.

- Mă puneţi într-o situaţie delicată. - Lăsaţi...

- Nu pot să accept. - Haideţi, primiţi-l!

A fost o glumă.

Chiar de-ar fi să vă bat la cap, tot o să obţin semnătura dumneavoastră!

Vezi să nu mă sperii!

Scuzaţi-mă, domnilor.

- Petrecerea poate începe? - Da. Foarte bine.

- Sunt aici, toate. - Să vină!

Spuneţi-i domnului Kusuda

că a sosit Miyoharu ca s-o prezinte pe gheişa ei începătoare.

Excelent. Să ne grăbim!

- Ce faceţi? - Mulţumesc.

Grăbiţi-vă, intraţi!

- Mii de mulţumiri. - Mulţumesc, doamnă.

- Bună seara, domnilor. - Intraţi repede!

- Bună seara. - Mulţumesc.

- Bună seara, domnilor. - Veniţi roată, pe aici!

- Asta e fata? - Da, ea este.

E foarte frumoasă.

- Cum te numeşti? - Miyoei.

E începătoare, aşa că vă rog să fiţi îngăduitori cu ea, domnilor.

Ce credeţi, domnule? Nu-i aşa că e frumoasă?

- Nu vreţi să ne faceţi cunoştinţă? - Nu v-aţi cunoscut?

- E domnul Kanzaki, de la minister. - Înţeleg.

Eu sunt Myoharu. Sunt onorată să vă cunosc, domnule.

- Am cumva ceva pe faţă? - Nu.

Aşa, să bem acum...

Al treilea pahar e ca să-ţi intri în formă.

Vă rog să nu-i daţi prea mult să bea, da?

De ce? Doar îi sărbătorim debutul, nu?

Încă unul...

Stăpâna ta e de modă veche, n-o lua în seamă!

Mulţumesc.

- Prefă-te că bei, doar! - Da, doamnă.

Îl întreb întruna,

Dar în zadar,

Căci nu-mi răspunde:

E cucul de munte...

- Doamnă? - Da?

Spune-mi...

Miyoharu are un protector?

Cine întreabă, domnul Kusuda?

Prostul! După toţi aceşti ani în care a angajat-o!

Nu, nu!

Pe Kusuda îl interesează debutanta.

- Miyoei? - Exact.

Câteodată e depravat! Doar ştie că e seara debutului ei.

Lasă asta! Am întrebat dacă Miyoharu are un protector.

Un protector? Nu.

- Serios? - E adevărat.

Ce vrei să pui la cale?

O mică stratagemă de-a mea.

Atenţie!

N-am nimic...

Ai grijă să nu cazi!

Uită-te la picioare!

Am ajuns! Vezi să nu cadă!

Ce jenant!

Ce ruşine! Să te îmbeteţi în seara debutului tău!

- N-am mai văzut una ca asta! - Îmi pare foarte rău.

Mă dezbrac singură.

Eşti o proastă!

Ai băut prea mult.

Nu m-am gândit niciodată că sakeul are un asemenea efect.

E vina clientului, el m-a făcut să beau!

Credeam că asta face parte din îndatoririle mele.

Am băut din cauză că am vrut să arăt că sunt o profesionistă.

Cu adevărat, faci parte din generaţia de după război!

- Calmează-te! - Iar dumneavoastră din generaţia veche!

- Ce vrei să spui? - Că sunteţi de modă veche.

- Vreau puţină apă! - Îndată.

Mulţumesc.

Ai primit un pachet, ceva mai devreme. L-am pus acolo.

Serios?

- Mulţumesc pentru tot. - Stai jos şi linişteşte-te!

E un cadou de la tatăl tău pentru debutul tău.

Cineva trebuie să-i fi spus...

E un chimonou din bumbac.

Asta înseamnă că tatăl tău se gândeşte la tine. Nu te-a uitat.

Dacă e aşa de grozav, de ce n-a avut grijă de mine după ce a murit mama?

Acum e prea târziu pentru asta!

Spui asta fiindcă ai băut prea mult.

De acum înainte, te vei ocupa de o mulţime de clienţi.

Trebuie să înveţi să te adaptezi la gusturile diferiţilor domni.

Atât a celor de succes, cât şi a celor care au eşuat în afaceri.

Tatăl tău ţi-a trimis un cadou

în ciuda faptului că afacerile îi merg foarte rău.

Nu l-a trimis doar ca să-mi mulţumească mie,

ci şi ca să-şi arate dragostea faţă de tine.

Poate că eşti din generaţia „de după război”,

dar nu trebuie să uiţi niciodată de simţul datoriei şi al onoarei.

Ce datorie? Care onoare?

Habar n-am despre ce vorbiţi!

Vino repede!

Ce dezastru!

Pe scurt, libertatea voastră e garantată de acum înainte

de drepturile fundamentale ale omului prevăzute de constituţie.

- Doamnă profesoară? - Da?

Dacă un client ne curtează cu forţa,

asta înseamnă că e o încălcare a drepturilor noastre fundamentale?

În principiu, presupun că da.

Înseamnă că e o încălcare a constituţiei!

S-ar părea că da.

Atunci cu siguranţă, avem dreptul să-i dăm în judecată. Nu-i aşa?

Nu sunt persoana potrivită pe care s-o întrebi.

Doamna ne învaţă ceremonia ceaiului şi ikebana!

Du-te şi întreabă un avocat!

Miyoei, tu ştii ce înseamnă să ai un protector?

Nu. Ce înseamnă?

- Chiar nu ştii? - Nu, habar n-am.

Este ca şi când ai fi măritată, devii femeia lui.

- Cum aşa? - Pentru că aparţii protectorului.

Dar dacă îl placi, care e problema?

Al meu e un bătrân de 62 de ani.

62 de ani?

- Şi de ce nu-l refuzi? - Nu-mi dă voie mama-patroană.

De ce?

Totuşi, e mama ta!

Exact! Asta înseamnă un motiv în plus pentru care nu pot să refuz.

Şi ea a avut un protector pe vremea când era maiko

şi se pregătea să ajungă o gheişă desăvârşită.

Aşa se obişnuieşte.

Am implorat-o, dar n-am reuşit s-o înduplec.

Toată lumea spune că o să-mi fie bine, chiar dacă e greu la început.

- Un protector pentru Miyoei, ziceţi? - Da.

Domnul Kusuda spunea despre ea că e amuzantă.

Dar încă nu e complet pregătită.

- E mult prea devreme. - Ce tot spui acolo?

Nu înţelegi vremurile pe care le trăim, draga mea.

Cu cât îşi va găsi mai repede protector, cu atât viaţa ta va fi mai uşoară.

S-ar putea să aveţi dreptate.

Este moştenitorul companiei de automobile Kusuda.

Ce obiecţii ar putea avea?

Lasă-mă să mă ocup eu de asta şi totul va fi bine!

Dar ascultaţi-mă, mamă...

Acum e altfel decât atunci când eram noi tinere.

Tinerele de altădată aveau nişte convingeri foarte puternice.

Ele nu acceptau un client pe care nu-l plăceau.

Îţi pierzi timpul ascultându-le!

Deja ai cheltuit o mulţime de bani cu fata asta.

Şi sunt banii pe care ţi i-am dat împrumut pentru debutul ei.

Va trebuie să mi-i înapoiezi într-o zi.

De fapt nu voiam să-ţi spun asta...

dar banii aceia...

mi i-a dat domnul Kusuda.

- Domnul Kusuda? - Da.

Dar eu vi i-am cerut dumneavoastră!

Eu nu dispuneam de banii ăştia! E vorba de 300 000 de yeni!

Mi-ai cerut cu atâta insistenţă,

încât l-am implorat pe domnul Kusuda să mă ajute.

A trebuit să-i promit că o va avea pe Miyoei.

Cum aţi putut face una ca asta?

De altfel,

nu trebuia să-ţi asumi riscul s-o iei pe fată, fiindcă tu nu ai protector.

În loc s-o iei pe ea, mai bine îţi căutai un protector pentru tine!

- La vârsta mea? - Ce spui acolo?

Eşti încă tânără, gândeşte-te la asta!

Alo? Mulţumesc că aţi sunat.

- La doamna Okimi? - Da.

Amândouă? Am înţeles, doamnă.

Domnul Kusuda vă aşteaptă pe amândouă la doamna Okimi.

Eiko?

- Tu du-te înainte, da? - Bine.

Ne vedem acolo.

Bună seara.

- Bună seara. - Bine aţi venit!

- Bună seara, doamnă. - Bine ai venit!

Mergi la festivalul de dans din data de 15?

- Te duci la Tokyo? - Mi-ar plăcea...

Ei bine, ar trebui să mergi. Domnul Kusuda doreşte să te ia cu el.

Adevărat? Ar fi minunat.

Nu pe acolo! Clientul tău e în pavilion!

E atât de cald! Nu doriţi să vă schimbaţi într-un chimonou subţire?

- Mi-e bine aşa. - Foarte bine, domnule.

Bună seara.

Mii de mulţumiri.

- Acum vă las. - Mulţumesc.

- Unde e domnul Kusuda? - Sus.

Înţeleg.

Nu ne-am văzut de mult.

- Îţi aminteşti de mine? - Sigur că da.

Se pare că e multă animaţie sus, nu-i aşa?

Lui Kusuda îi place să se distreze înconjurat de fete tinere.

Când e multă distracţie, te simţi din nou tânăr.

Eu nu-i împărtăşesc deloc gusturile.

Asta din pricină că sunteţi încă tânăr.

Se poate. Ţine...

Mulţumesc.

Mulţumesc.

Poate că de aceea eu prefer compania femeilor mature.

Ce noroc pe mine! Mulţumesc.

Ce măgulitor sunteţi!

Încă un pahar?

Te simţi ruşinată că la vârsta ta încă n-ai un protector?

- De ce-aş fi? - Ce întrebare!

Nu văd de ce-aş fi ruşinată.

Nu e nevoie să fii insolentă.

Domnul Kusuda este unul dintre clienţii cei mai importanţi ai noştri.

Aşa?

- Va trebui să-l studiez mai îndeaproape. - Să-l studiezi?

Am să vă răspund după ce mă mai gândesc la asta.

Mulţumesc.

- Doamnă... - Da?

Un shamisen, vă rog.

Un shamisen?

Aduceţi un shamisen!

Am fost surprinsă să-l văd singur pe domnul Kanzaki.

Ştii, domnul Kanzaki este cel mai important client al domnului Kusuda.

Aşa că trebuie să te faci cât mai plăcută.

Se pare că s-a îndrăgostit de tine la prima vedere.

- Glumiţi. - E adevărat!

Şi Miyoei ce-a spus?

Ei bine, trebuie să spun că nu cred că gândim la fel.

Nu pot nicicum să înţeleg ceea ce gândesc fetele din ziua de azi.

- A refuzat? - N-a lăsat să se înţeleagă nimic.

Bănuiesc că îl place într-adevăr pe domnul Kusuda.

- De când eşti aici? - Cam de o oră.

De ce te uiţi aşa la mine?

- Eşti ciudată! - Nu vă mişcaţi, încerc să vă studiez.

Să mă studiezi?

Domnule Kusuda...

Miyoharu e fericită să vă însoţească la Tokyo.

Adevărat? Bine.

- De ce nu vii şi tu? - Se poate?

- Miyoharu o să fie cu tine. - Minunat!

- Un pahar pentru tine. - Mulţumesc.

- Vă rog... - Daţi-mi voie.

- Mulţumesc, doamnă. - Mulţumesc.

Hai să bem ceva răcoritor şi să ne culcăm!

- Eu nu pot să dorm. - De ce?

Este pentru prima oară când merg la Tokyo.

Sunt prea surescitată ca să dorm. Am să rămân trează.

Du-te şi stai de vorbă cu domnul Kusuda, atunci!

E la vagonul restaurant.

- Ţine... Du-i asta! - Nici gând.

Atâta timp cât mă plăteşte pentru serviciile mele, da.

- Dar în rest, sunt o lady! - Câtă vehemenţă!

Aici, bărbaţii sunt la dispoziţia noastră!

E tata!

- Aici eraţi! - Domnule Sawamoto...?

- Nu ne-am văzut de mult. - Mă bucur să ne întâlnim din nou.

V-am văzut urcând în tren, în gara din Kyoto,

dar n-am îndrăznit să vă vorbesc.

Dar fiindcă aveţi grijă de fiica mea, mi-am călcat pe mândrie.

Şi tu... eşti atât de frumoasă!

Te-ai făcut atât de frumoasă!

- Mă duc la domnul Kusuda. - Şi tatăl tău?

E-n regulă, e-n regulă.

Trupul meu miroare a sărăcie. Îmi roade carnea.

Mulţumesc, mulţumesc.

Nu trebuie să vă descurajaţi.

Dacă vă plângeţi mereu de sărăcie, n-o să ajungeţi nicăieri.

Cred că aveţi dreptate.

Sunt cocoşat de datorii, totuşi.

Se pare că nu există nicio şansă să scap de ele,

dar de data asta am reuşit să fug de creditorii mei.

Trebuie să încerc să iau un împrumut de la un cunoscut din Tokyo.

Vă mulţumesc.

Dacă nu reuşesc, nu-mi rămâne decât să mă arunc sub roţile trenului!

În Kyoto sunt terminat.

Bine.

Alo? Domnul Kanzaki?

Aştept încă răspunsul dumneavoastră.

Cum e cu noua funcţie de la minister?

Decizia se va lua mâine.

Perfect. Şi unde sunteţi acum?

La birou? Îmi pare rău că v-am făcut să lucraţi atât de târziu.

Atunci veniţi repede! Vă aştept.

Le-am adus cu mine pe cele două frumuseţi din Kyoto,

Miyoharu şi Miyoei.

Vorbesc serios. La revedere!

Cum a fost la festivalul de dans? Ţi-a plăcut?

Mi-a plăcut, da.

O luaţi pe Miyoei la Ginza?

Da, vreau s-o iau la un bar pe care-l cunosc.

Spuneţi-mi,

chiar vreţi să-i purtaţi de grijă lui Miyoei, domnule Kusuda?

Ce ţi-a venit aşa, deodată?

Dacă o faceţi doar ca să vă distraţi,

atunci vă rog s-o lăsaţi în pace.

Este o fată foarte năvalnică!

Mă simt ca o mamă care-şi mărită fiica.

Dacă aveţi gânduri serioase cu ea, atunci aş fi încântată.

Ai un aer atât de grav, încât nu pot să-ţi răspund acum.

Bine, am înţeles. O să vorbesc cu ea.

Îmi pare rău că v-am făcut să aşteptaţi.

Uită-te la tine! Unde vrei să te duci îmbrăcată aşa?

La un bar din Ginza, nu?

- Incredibil! - Dar asta e uniforma mea.

Dacă aş purta un chimonou obişnuit, aş arăta ca o femeie oarecare.

Îmbrăcată aşa, toată lumea va şti că sunt o gheişă din Gion.

În vremuri ca acestea, e important să înduioşezi inimile oamenilor.

- M-ai convins! - Ce îndrăzneală!

Poftim?

Scuzaţi-mă, domnul cu care aţi venit s-a întors, domnule.

Adevărat?

Vă mulţumesc că aţi venit. Vă mulţumesc.

- A fost un adevărat chin să ajung aici. - Vă cred.

- Sunt complet epuizat. - Ştiu, ştiu.

Fugiţi repede şi faceţi o baie ca să scăpaţi de mizeriile de la birou!

Apoi o să mergem să ne distrăm amândoi.

- Condu-l pe domnul! - Pe aici, domnule.

Vino cu mine!

Ascultă aici...

Vreau să-ţi petreci noaptea cu Kanzaki, înţelegi?

Dar domnule Kusuda...

Nu acesta e motivul pentru care am venit la Tokyo cu dumneavoastră!

Ce vorbeşti acolo? Doamna Okimi nu ţi-a spus nimic?

Nu, niciun cuvânt.

Acesta e motivul pentru care te-am adus aici.

Iar acum îmi spui că e o neînţelegere?

Cereţi prea multe de la mine.

Şi mi-o spuneţi aşa, pe neaşteptate!

Şi eu sunt supărat.

Dacă refuzi, toate planurile mele sunt puse în pericol.

Te rog!

Numai de data asta, nu fi aşa de încăpăţânată!

Ajută-mă să ies cu obrazul curat!

Haide...

În orice caz,

pentru mine e o chestiune de viaţă şi de moarte.

Nu trebuie decât să închizi ochii.

În schimb, îţi promit că vei avea viitorul asigurat.

Am să devin protectorul tău, dacă vrei.

- Dar chiar şi aşa... - Te rog...

Domnule Kanzaki...

Am adus-o cu mine pe iubita dumneavoastră.

Vă mulţumesc pentru cealaltă zi.

Eşti mereu, la fel de frumoasă.

Kusuda, cred că nu mai avem nimic să ne spunem.

Nu, într-adevăr.

Domnul Kanzaki e foarte obosit, aşa că ai mare grijă de el.

Iar dumneavoastră vedeţi să n-o faceţi să slăbească prea mult!

Noapte bună.

Aşa...

Chiar vrei să te duci la Ginza îmbrăcată aşa?

- Da. - Eşti foarte ciudată!

Vă rog...

Ce s-a întâmplat?

- Nu vreţi s-o îmbrăcaţi? - Las-o!

- Ce faceţi? - Vino mai aproape!

Mai aproape... Haide, mai aproape!

Nu! Nu!

- Mă trageţi de păr! - Nu te mişca!

- Nu! - Vino aici!

Doamnă!

Doamnă!

Nu!

Mai ia puţin din brânza asta! E delicioasă.

Mulţumesc.

Doamnă!

Scuzaţi-mă...

Domnule Kusuda!

Ce s-a întâmplat?

Eiko, ce s-a întâmplat? Ce-ai făcut?

O să fie bine.

Vă rog să acceptaţi scuzele mele.

Miyoharu şi Miyoei au venit să-şi ceară scuze?

Miyoharu a venit singură, dar n-am primit-o.

Înţeleg.

Nu pot să mă scuz îndeajuns, domnule.

Este pentru prima oară când mi se întâmplă una ca asta.

Dacă trec cu vederea acest incident, am să mă fac de râsul tuturor.

Trebuie să respecte regulile şi să-şi ceară iertare cu toată sinceritatea.

Sper că asta nu va afecta afacerile noastre viitoare, domnule Kusuda.

Acum nu-i spune nimic despre Miyoei!

Miyoharu e adevărata problemă. Şi-a bătut joc de domnul Kanzaki.

- De aceea e atât de furios. - Cum aşa?

Miyoharu l-a umilit pe domnul Kanzaki, asta e!

Nu!

Din cauza insolenţei ei,

am pierdut un contract în valoare de 80 de milioane de yeni!

Fără această comandă, compania noastră va fi aproape de faliment.

Fără această comandă,

nu va mai fi de lucru la fabrică, iar situaţia va fi catastrofală!

E chiar atât de grav?

Compania a investit o mare sumă de bani în acest proiect ca să câştige piaţa!

- O ştii la fel de bine ca mine! - Da...

- Acum înţelegi? - Înţeleg.

Kanzaki a rupt orice legătură cu noi.

Nu mai vrea să aibă de a face cu noi.

Încă o mai vrea pe Miyoharu după tot ce s-a întâmplat?

Aşa se pare.

Serios?

Foarte bine. De data asta am să aranjez personal lucrurile.

- Vorbeşti serios? - Da.

- Juri? - Jur.

Nu mai vrea să mă vadă.

Doctorul a spus că va trebui să rămână o lună în spital.

Ne-ai băgat pe amândouă într-o mare belea.

Îmi pare rău pentru ceea ce am făcut.

Dar a fost singura modalitate ca să mă apăr.

Înseamnă că nu eşti atrasă deloc de domnul Mr. Kusuda?

Şi atunci de ce te-ai dus la Tokyo?

Iertaţi-mă, doamnă... Iertaţi-mă.

Alo?

Da, e bine aşa.

Un moment, vă rog.

Doamnă, e doamna Okimi.

Dumneavoastră sunteţi, mamă?

Îmi pare rău pentru tot.

Desigur, vin acum.

Vrea să merg acolo ca să-mi cer scuze.

Dar nu astăzi.

Nu are nicio importanţă cum se poartă un client în cartierul plăcerii.

O gheişă trebuie să fie capabilă să rezolve situaţia cu tact.

De data asta, persoana ştie să se abţină şi să-şi ţină gura închisă.

Mi-ai stricat relaţiile cu unul din cei mai importanţi clienţi ai mei.

Mi-e foarte ruşine să mai apar în public!

Tu ce intenţionezi să faci în privinţa asta?

- Îmi pare foarte rău. - Părerile de rău nu sunt suficiente.

Bună pereche faci tu cu Miyoei!

Se pare că l-ai umilit pe domnul Kanzaki.

Cât timp mai trebuie să mă faci să mă simt jenată?

Ascultaţi... Cereţi mult prea mult de la mine.

N-am ştiut nimic despre acest aranjament.

- Iar după tot tam-tamul ăsta... - Nu mai eşti o copilă naivă!

La o asemenea purtare recurge o gheişă?

Gândeşte-te că te-am pregătit atâţia ani!

Şi cui îi datorezi succesul pe care îl ai!

Nu vrei să te pui puţin în locul meu?

Ascultă...

Cuvântul meu e lege aici, în cartierul Gion, ştii asta.

Bineînţeles că ştiu!

Ştiu că dacă o gheişă vă nemulţumeşte, nu va mai găsi de lucru în Gion.

Aşadar ştii la ce te expui. Atunci gândeşte-te bine!

Tu ai cel mai mare interes să-ţi ceri scuze.

Despre Miyoei o să vorbim după ce se însănătoşeşte domnul Kusuda.

Dar situaţia domnului Kanzaki trebuie rezolvată neîntârziat.

Dacă îţi schimbi atitudinea faţă de el şi salvezi onoarea domnului Kusuda,

am să-l rog să uite toată această poveste neplăcută.

Şi am să continui să-ţi ofer angajamente la fel ca înainte, da?

Da?

Dar mamă...

nu e chiar atât de simplu, dacă nu-l iubesc.

Genul ăsta de discurs e bun dacă ai o grămadă de bani în cont.

Dar să-ţi dai asemenea aere când tu n-ai niciun ban?!

Nu uita de datoria ta,

cei 300 000 de yeni luaţi de la domnul Kusuda pentru debutul lui Miyoei!

Cum intenţionezi să-i câştigi? Îi poţi da înapoi?

Am să fac tot posibilul să-i înapoiez.

Aşa? Ai să-i înapoiezi?

Nu mai vreau să te văd până când nu reglezi această afacere.

Bine aţi venit acasă!

- Bine aţi venit acasă! - Bine aţi venit acasă!

Doamnă, sunt gata să mă apuc de lucru.

Ce dezastru!

Să vă îmbrac?

Mulţumesc.

Da... Mulţumesc că aţi sunat.

E gata de plecare.

Adevărat?

- Cine a fost? - Doamna Okano.

A anulat întâlnirile lui Eiko din seara asta.

Răspund eu.

Da? Aici e Miyoharu.

Dumneavoastră sunteţi, doamnă Otomo?

Aşadar nu e nevoie de serviciile mele în seara asta?

Da.

Scuzaţi-mă...

Ce este?

Sunt de la casa Mantomi.

În legătură cu...

angajamentul dumneavoastră din această seară.

Îmi pare foarte rău, dar...

doamna a spus...

- Vrea să anuleze pentru seara asta? - Aşa este.

Îmi pare foarte rău. Mulţumesc. La revedere.

Exact aşa s-a întâmplat!

Ajutor! Chiar m-ai muşcat!

Să vină fata care l-a muşcat! Vreau s-o văd!

- E imposibil. - De ce?

E în vacanţă. Iar stăpâna ei, de asemenea.

Doamna Okimi s-a înfuriat şi a interzis tuturor să le angajeze.

Patroana unei case a ceaiului nu poate impune restricţii altora.

E împotriva regulamentului.

Se poate, dar doamna Okimi e prea puternică,

şi celelalte case ale ceaiului nu îndrăznesc s-o înfrunte.

- Ce nemiloasă e! - Ajunge cu asta, hai să dansăm!

Curând va începe festivalul.

Dacă suntem ostracizate,

n-o să putem nici măcar să vindem îngheţată.

Doamnă!

Am să merg la doamna Okimi

şi am să accept oferta ei pentru domnul Kusuda.

Nu fi proastă.

Ce prostii vorbeşti?

M-am gândit mult la ceea ce ai făcut în noaptea aceea.

Bineînţeles, n-ar fi trebuit să-ţi răneşti clientul,

dar înţeleg perfect de ce ai făcut-o.

- Miyoharu e aici? - Da.

- Intraţi... Haideţi, veniţi! - Mulţumesc, domnule.

Bună seara.

Bună seara.

Bună seara.

Hei, ce se întâmplă?

Am vrut să te angajez ca să ne împăcăm,

dar erai plecată în concediu.

Se pare că eşti într-o formă excelentă.

Nu te-am recunoscut.

După ce m-ai alungat, am început să lucrez ca un nebun,

iar acum am bani de-i pot întoarce cu lopata.

Spune-mi... Duci cumva lipsă de bani?

Pot să te ajut, indiferent de sumă.

Mii de mulţumiri, poate că o să te caut într-una din zile.

Pot să-ţi dau orice sumă de care ai nevoie. Orice sumă!

Acum banii mă fac să freamăt.

Şi asta datorită ţie, tu mi-ai arătat această cale.

Uite aici un mic cadou, nişte îngheţată.

E la fel de rece ca tine!

Acesta e valsul gheişelor,

Valsul amintirilor...

Cu bine!

Când o gheişă îţi surâde

te costă o avere...

Doamnă...

Aruncă asta!

- Miyoei, fii tare! - Nu te lăsa doborâtă!

Fii tare!

Nu te da bătută, Miyoei!

Mulţumesc.

- La revedere. - La revedere.

La revedere.

Bună seara.

Vă rog, intraţi...

Miyoharu e aici?

Da...

Cine este?

Domnule Sawamoto!

Sunt norocos să vă găsesc acasă la ora asta târzie.

Mi-era teamă că aţi plecat undeva.

Vă rog să intraţi.

- Eiko e bine? - Da.

- Are vreun angajament, acum? - Nu, nu tocmai.

Scuzaţi-mă că vă deranjez.

Aveţi o casă încântătoare.

E mult mai drăguţă decât cea în care locuiesc eu!

Luaţi...

o mică atenţie pentru dumneavoastră.

- Vă rog... - Sunteţi foarte amabil, mulţumesc.

- Nu e cine ştie ce. - Mii de mulţumiri.

Fiindcă veni vorba, doamnă Miyoharu,

voiam să vă cer ceva.

Dacă vă cer ceva imposibil, cu atât mai rău pentru mine!

E vorba de bani?

Da.

Aşadar n-aţi reuşit nimic, la Tokyo?

S-a dovedit că m-am înşelat, n-a vrut să-mi dea niciun împrumut.

De fapt, nu mai am altă sursă în afară de dumneavoastră.

Stocul magazinulului meu a fost blocat,

iar proprietarul mă caută.

Trebuie neapărat să fac rost

de 50 000 de yeni, ba chiar de 100 000 de yeni.

Altfel nu-mi rămâne decât să mă spânzur.

Există vreo posibilitate să mă ajutaţi?

Credeţi că eu am bani?

Dacă aş avea, v-aş ajuta bucuroasă,

dar mi-e teamă că nu pot face nimic pentru dumneavoastră.

Înţeleg asta...

dar n-aş putea avea şi eu, măcar o cotă parte?

Mulţumită dumneavoastră,

înţeleg că Eiko...

şi-a câştigat o reputaţie bună,

aşa că sunt îndreptăţit să am o parte din ceea ce câştigă.

Ce vreţi să spuneţi?

Ce tupeu aveţi!

După ce aţi refuzat să fiţi garantul lui Eiko,

nu vă e ruşine să mai veniţi aici?

Asta a fost atunci.

Astăzi sunt complet ruinat.

Ca să fiu sinceră, Eiko şi cu mine nu mai putem lucra.

Cum? De ce?

Ei bine... a existat o mică neînţelegere.

Luaţi inelul meu, pieptenele şi ceasul.

Asta e tot ce pot să vă dau.

Folosiţi-le cu chibzuinţă.

Vă mulţumesc, vă mulţumesc. Vă sunt foarte recunoscător.

Dar să nu mai daţi târcoale pe aici ca un laş,

mizând pe mila fiicei dumneavoastră!

Vă mulţumesc.

Nu sunteţi prea vorbăreţ în seara asta.

Indiscutabil...

De îndată ce soseşte doamna dumneavoastră,

am să mă fac nevăzută!

Aveţi încă puţină răbdare.

Nu, nu... compania ta e bună.

Doar "bună"? Foarte frumos să-mi spuneţi asta!

În orice caz, a trebuit să insist mult pe lângă Kanzaki,

să meargă la casa Nakanishi, în alt cartier.

E vital să aranjăm totul pentru seara asta,

altfel e sfârşitul şi falimentul companiei noastre.

Chiar de-ar fi s-o târăşti pe Miyoharu de gât până aici,

chiar de-ar fi s-o linguşeşti,

nu mă mişc de aici până când n-o văd cu ochii mei!

Înţeleg foarte bine.

Du-te la casa Nakanishi! Îţi promit că o aduc acolo.

Ai încredere în mine!

- Adevărat? - Jur.

- Nu glumesc. - Ştiu. Te rog, ai încredere în mine!

Da? Sunt Miyoharu.

Dumneavoastră sunteţi, mamă?

Bună seara.

Eiko e acolo? A venit la dumneavoastră?

Da. A venit să-şi ceară scuze.

Mi-a cerut s-o duc la domnul Kusuda,

dar nu pot să fac asta fără permisiunea ta.

Poate că ar trebui s-o ţin la mine în noaptea asta.

Asta iese din discuţie!

Vă rog s-o trimiteţi imediat înapoi, aici!

Treci pe la mine pentru câteva clipe!

Vii?

Ascultă, eşti chemată să-ţi oferi serviciile la casa Nakanishi.

E vorba de domnul Kanzaki.

Trebuie neapărat să vorbim despre asta.

Am s-o ţin pe Miyoei aici până soseşti, bine?

Ascultă... Vrei s-o suni pe doamna Okimi?

Da.

Alo? Doamna Okimi? Un moment, vă rog!

Alo? Dumneavoastră sunteţi, mamă?

Am să vin în seara asta, aşa cum ne-am înţeles.

În schimb, va trebui s-o trimiteţi pe Eiko imediat aici.

Adresa este casa Nakanishi din cartierul Kiya, da?

Pornesc în cel mai scurt timp.

Mulţumesc.

Poţi să mă ajuţi să mă îmbrac, te rog?

Vin!

Proasto! Eşti mândră de tine?

Du-te acasă!

- A ajuns. - Bine.

E aici? Să văd!

Repede, repede!

Vino!

- Bună seara. - O să ne salutăm pe urmă.

- Vă mulţumesc, mamă. - Mulţumesc.

- Mulţumesc. - Mulţumesc că ai venit.

Sunt foarte recunoscător.

Şi-a pierdut somnul! Nu se gândeşte decât la tine.

Ce poveste!

Ia-ţi un pahar!

Prezenţa ta aici e providenţială.

Eşti singura care poţi să ne salvezi. Nu-i aşa?

Mamă...

acum vreţi s-o iertaţi pe Miyoei?

Ţi-ai învăţat lecţia?

Începând de mâine, veţi avea din nou clienţi.

Mulţumesc... Mulţumesc.

Bea... Sus cu el! Sus cu el!

Până la fund!

Bine...

Bună seara.

Cine este?

- Sunt eu, Miyoharu. - Te aşteptam.

Bună ziua!

Am adus chimonoul lui Miyoharu.

Mulţumesc.

- Unde e doamna? - A plecat în jurul amiezii.

- Cu cine? - Nu-l cunosc.

Dar în seara asta, la festival,

Miyoharu şi Miyoei sunt aşteptate amândouă.

Şi Eiko?

- La ce oră? - La ora şase.

Toate cele bune! La revedere. La revedere.

Nu asta acolo, aşa! Trebuie să te pregătesc.

Eiko, grăbeşte-te!

Repede!

M-am întors!

Bine aţi venit acasă, doamnă!

- Un cadou pentru tine. - Mulţumesc.

- Doamna Okimi vă aşteaptă deseară. - Ştiu.

Te pregăteşti, Eiko?

Vino aici!

Ţi-ai dorit o poşetă de vară, nu-i aşa? Ţine...

Ţi-am cumpărat şi o pereche de sandale.

Am cumpărat şi o cingătoare frumoasă, de vară.

- Îţi place? - Doamnă...

De unde aţi avut bani să cumpăraţi toate astea?

Nu trebuie să-ţi faci griji pentru asta.

Doamnă, aţi petrecut noaptea la doamna Okimi?

Asta nu e de mirare pentru o gheişă.

Doamnă!

Dacă trebuie să-ţi petreci noaptea cu un bărbat care nu-ţi place,

eu renunţ să mai fiu o gheişă!

Ce tot spui acolo?

N-am făcut aşa ceva!

Minţiţi! Sunteţi o mincinoasă!

Sunt numai minciuni!

Simbolurile oraşului Kyoto! Frumuseţile japoneze!

Numai minciuni!

Cele care ştiu să se vândă, reuşesc,

în timp ce neadaptatele ca mine sunt boicotate!

M-am săturat!

Dacă trebuie să-mi vând trupul ca să supravieţuiesc, atunci eu renunţ!

Şi dumneavoastră trebuie să renunţaţi!

Ajunge cu insolenţa asta! Cum îndrăzneşti?

Nu e insolenţă! Eu vă respect foarte mult!

Dacă asta doreşti cu adevărat, renunţă!

Dar apoi ce-ai să faci? Te întorci la unchiul tău?

La tatăl tău? N-ai unde să te duci!

Ascultă, Eiko...

Eu sunt dărâmată de aspectele întunecate ale acestei profesii.

Pentru mine e prea târziu, acum.

Însă cu tine e altceva.

Vreau să te protejez, să-ţi păstrezi puritatea.

E o lume dură, să ştii.

E greu să urmezi drumul cel drept, aşa cum ţi-ai propus tu.

Dar sunt foarte hotărâtă

să te ajut pe tine din toate puterile să nu te abaţi de pe acest drum.

Eu n-am părinţi, n-am fraţi sau surori, sunt singură.

Dar am multă tandreţe în suflet.

Ascultă, Eiko...

Nu ţi-am spus până acum, dar tatăl tău a trecut aseară pe aici.

Mi-a părut rău pentru el şi am încercat să-l ajut.

Era o chestiune de viaţă şi de moarte pentru el.

Şi e tatăl tău, la urma urmei, Eiko.

E un om singur.

Chiar dacă a fost bogat şi influent,

suferă din pricina singurătăţii lui.

Nu uita că aşa s-a întâmplat şi cu noi.

Când n-am avut de lucru,

ne-am ajutat una pe alta ca să supravieţuim, nu-i aşa?

Ascultă, Eiko...

Pentru mine nu eşti o străină, să ştii.

Tu eşti familia mea.

Înţelegi?

Doamnă!

Ai înţeles?

Ştiu...

Haide, ai să-ţi strici coafura!

Uită-te la faţa ta...

Începând de astăzi, am să fiu protectoarea şi patroana ta, Miyoei.

Da?

Hai să te machiez!

Aşteaptă numai să vezi ce lucruri minunate am să-ţi cumpăr!

Toată lumea din Gion o să se minuneze.

Mulţumesc.

Alo? Dumneavoastră sunteţi, doamnă Daitomo?

La ora 20:00? Vă mulţumesc.

Da? Doamna Mantomi? La ora 22:00?

E în regulă. Foarte bine, mulţumesc.

- Aranjamentele sunt bune? - Da, poţi să le accepţi.

Festivalul începe în seara asta. O să fim foarte ocupate.

Îmi pare rău că v-am făcut să aşteptaţi, doamnă.

- Pot să vă ajut cu ceva? - Da, mulţumesc.

Bună seara.

Bună seara.

Traducerea: Dappon (dappon1959.wordpress.com)

SFÂRŞIT Subtitrare downloadata de pe www.RegieLive.ro Portalul Studentesc Nr. 1 in Romania