Original subtitles

Conquistadores Adventum Sezonul 1, episodul 6

Aduce�i lemnul de foc aici !

Traducerea �i adaptarea: profesor Luca Octavian

Subtitr�ri-noi Team

Resincronizare: ruby2hora Subtitr�ri-noi Team

C�pitane !

Avem o vizit�.

Dumnezeule Sfinte ! Pe piroanele lui Hristos !

A ap�rut de nic�ieri.

Face la fel de c�nd l-am v�zut.

Face�i �i voi la fel.

Ce spune�i ?

S� v� l�sa�i la p�m�nt �i s� face�i la fel ca acest om.

Haide�i, la p�m�nt !

- Nu a�i auzit ? La p�m�nt ! - L�sa�i armele jos !

Vii din cer ?

Ce facem cu el ? �l prindem ?

Nu.

Dac� nu vrei s� te confrun�i cu al�i 100 ca el

care vor veni s�-l salveze.

At�t de monstruoase erau picioarele acelui gigant,

�nc�t c�pitanul Magellan a hot�r�t s�-l numeasc� Patag�n.

Dup� numele acelui �inut �n care am fost for�a�i

s� petrecem cinci luni at�t de lungi c�t cinci ierni,

Patagonia,

�ara uria�ilor.

V� jur pe Dumnezeu

c� nu �tiam c� v�ntul ar putea s� ajung� s� ucid�.

Conquistadores Adventum Episodul 6: Uria�ii

2 martie 1520 Golful San Julian (Patagonia)

O duzin� de iepuri.

Cu asta avem c�te un iepure la fiecare 20 de persoane.

La �ase plaje spre nord am v�zut...

Multe vaci mari, dar f�r� gambe.

Dar eu nu m� apropii, sunt �nver�unate.

Au col�i de m�rimea asta, a�a de mari.

E o alt� vietate, ciudat�.

Un cat�r, o c�mil�.

Care face a�a.

Aduce�i tot ce se poate b�ga �n crati��.

"Din �nt�mplare" ne vom petrece aici toate iernile ?

2 martie 1518 Portugalia (2 ani mai devreme)

Copilul meu !

�chiop�t�nd �i cu singura idee de a-l face pe regele Manuel s� pl�teasc� scump

banala moned� de argint cu care l-a refuzat,

a�a �i-a p�r�sit Magellan patria.

Pe furi�.

�i cu cizmele roase de ranchiun�

cum fac tr�d�torii.

Totul �n schimbul unei pelerine noi

a unui titlu de C�pitan General

�i a 237 de marinari cu fa�� de c�ine

c�rora nu a� avea de ales dec�t s�-i numesc echipaj.

O gloat� de spanioli, negri �i basci,

cu to�ii dispera�i, �n stare s� zboare,

s�-�i v�nd� sufletul diavolului pentru bani,

dar mai pu�in dispu�i s� respecte ordinele

unui dezertor portughez.

�l recunoa�tem �n sil�,

�n sil� �i s�rut�m m�na �i �n sil� �i promitem loialitate,

�n sil� respect�m interdic�ia de a nu �mbarca femei

�i �n sil� am ajuns �n Lumea Nou�.

Ne-a luat 40 de zile s� travers�m Marea cea Mare.

Mai mult dec�t trebuia,

deoarece acele cinci carace erau supra�nc�rcate.

Pe 13 decembrie �n anul de gra�ie 1519,

am acostat �ntr-un mic port pe care portughezii �l numesc...

Rio de Janeiro (R�u de Ianuarie).

Dupa Cr�ciun am ajuns la R�o de la Plata

�i Montevideo.

Nimeni niciodat� nu navigase at�t de departe.

Dac� misiunea at�t de secret� a acelui portughez

era s� g�seasc� cap�tul lumii,

mul�i dintre noi au �nceput s� b�nuiasc� c� acesta nu trebuia s� mearg� departe.

7 aprilie 1520 Golful San Julian (Patagonia)

�i dac� nu exist� prim�veri ?

Dac� Dumnezeu a creat aici doar ierni ?

Una dup� cealalt�.

Tu, filfizonule !

E�ti mai de�tept dec�t noi to�i.

E�ti prieten cu �mp�ratul Carol ?

Nu ai spus c�-l cuno�ti pe Pap� ?

Tu �tii sigur ce naiba facem aici.

�n mijlocul pustiului.

Apele.

Marea �nghea��.

Ne �nghea�� chiar �i firele de p�r de pe urechi.

Dac� ne continu�m traseul nostru, poate fi mult mai r�u.

Cu c�t mergem mai spre sud, cu at�t vremea va deveni mai rece.

Apele ar putea �nghe�a.

Corabia nu navigheaz� pe ghea��, nu ?

Am ajunge �ntr-un loc mult mai r�u dec�t acesta.

Mai bine s� fii aici, pe aceast� plaj� dec�t afar�.

�i de ce naiba nu ne �ntoarcem ?

Nu ar fi mai rezonabil s� iern�m �n Brazilia ?

Amiralul este precum c�inii,

nu �tie s� mearg� �napoi.

Ce naiba repari ?

O lopat�.

O minge de fotbal.

Minge de fotbal.

Coase-mi o p�tur� ca cea a Papei.

Una care �nc�lze�te cu adev�rat.

Elcano !

Aceast� plaj� va fi terenul.

Dou� echipe.

- Sunte�i �n r�nd ? - Suntem !

Da !

Suntem patru portughezi, trei italieni �i un norvegian.

Vergue, aici !

C��i spanioli sunte�i ?

Zece spanioli �i cu mine, care sunt din Burgos.

Mingea va fi vezica unei vaci de mare.

Echipele

se vor lupta �ntre ele pentru a lua mingea

�i nu piciorul steagului advers.

�i acum, ce ?

Mingea poate fi condus� a�a cum se dore�te.

Fugi ! Fugi !

Arunc�nd-o unui coleg

sau purt�nd-o singur.

Nu-l l�sa�i s� scape !

Pentru a opri adversarii se po folosi m�inile,

genunchii...

Cum se spune la asta ?

- Cot. - Cotul.

Totul.

�i cine c�tig� ?

Cel mai puternic.

Cel mai treaz.

Dintre to�i.

Cel care love�te primul.

Fugi, Antonio !

Aceea a fost o zi bun�.

Una dintre cele mai bune.

Singura din ultimele dou� luni

�n care ne-am v�zut z�mbind unii pe ceilal�i.

�n absen�a femeilor,

ce consolare mai bun� dec�t s� ne lovim reciproc.

Aici era Juan de Cartagena,

inspectorul Coroanei �i v�rul lui Fonseca �nsu�i,

care �n sf�r�it �i-a putut dezl�n�ui

ura sa prost ascuns� pentru tot ce nu era spaniol.

Mergea pe plaj�, urm�rind portughezii pe care-i zorea.

Gaspar de Quesada, ca un bun nobil,

nu s-a oprit din a da instruc�iuni scutierului s�u

f�c�nd s� fie el cel care a primit loviturile.

Luis de Mendoza, trezorierul regal,

a obosit repede.

Chiar �i preotul S�nchez de la Reina,

�i-a suflecat sutana �i s-a al�turat dezordona�ilor.

Pe acesta nimeni nu a vrut s�-l loveasc� puternic,

neav�nd de g�nd s� primeasc� represalii mai mari.

G�mez Espinosa a lovit puternic �n ciuda staturii sale scunde.

Avea un pumn capabil s� d�r�me un cat�r.

Chiar �i a�a, era mai bine s� �l �nt�lne�ti pe Espinosa

dec�t pe maimu�a pestri��, aceea care nu mergea cu feti�ele.

Nu-mi amintesc cine a fost c�tig�torul.

�tiu doar c� �n diminea�a aceea

a �nceput s� str�luceasc� soarele pe plaja noastr�.

1519 (un an mai devreme) Casa de Comer� din Sevilla

Pofti�i !

Juan Sebasti�n Elcano.

�ef de echipaj.

Pe nava Trinidad.

3000 maraved�.

- M�inile, porcule ! - Nou� luni.

�ase, dac� totul merge bine.

- Cine conduce expedi�ia ? - Un portughez.

�i unde mergem ?

Asta va trebui s�-l �ntrebi pe portughez.

Doar el �i regele Carol �tiu unde naiba ne trimit.

Las�-m� !

Salariul nu era deloc r�u �i, chiar dac� a fost,

nici nu p�reau s� aib� oferte mai bune

pentru un b�tr�n c�ine de mare ca Elcano.

Nu era unul dintre acei b�rba�i

c�rora norocul le susur� �n ureche

de fiecare dat� c�nd arunc� zarurile.

Petrecusem trei luni

�n acel �inut uitat de Dumnezeu.

Trei luni �n care cu excep�ia uria�ului,

nu ne-am mai �nt�lnit cu vreo creatur�

care s� semene cu oamenii.

Spre sud apele �nghe�au

iar plajele erau populate de un fel de crabi

cu care ne-am v�zut sili�i s� ne hr�nim.

Am v�zut plaje unde p�eau sute de vaci de mare

�i alte creaturi despre care, dac� am spune, nimeni nu ne-ar crede.

�ara uria�ilor.

Cap�tul lumii, p�m�ntul f�r� margine.

Am c�utat 100 de nume pentru acela�i loc.

Dac� acesta ar fi fost morm�ntul nostru,

cu siguran�� ne-am odihni

�n cel mai lini�tit dintre toate cimitirele.

Oricum ar fi fost, aceea nu p�rea cea mai bun� cale.

Acea plaja sumbr� sem�na pu�in

cu insulele Jauja, Moluce sau cu China.

Poate c� acel c�pitan portughez �l convinsese pe Majestatea Sa

prin me�te�ugul vorbelor,

dar �n fiecare zi ap�reau mai multe zvonuri rele.

Era fie nebun, fie prost.

Sau singura sa misiune era s� termine cu noi to�i

�i s�-�i c�tige astfel simpatia adev�ratei sale patrii,

Portugalia.

De fiecare dat� eram mai mul�i

cei care ne ascundeam fe�ele de dezertori sub barb�.

�n aceea�i noapte,

doisprezece spanioli profit�nd de schimbarea str�jilor,

s-au aprovizionat bine cu provizii,

au �nc�rcat unul dintre bricuri

�i pu�in le-a lipsit s� dezerteze.

Trinidad.

Curajoas� �ncercare.

S�-i l�sa�i pe ai vo�tri �n voia propriei sor�i.

F�r� alimente.

Condamn�ndu-ne pe to�i la o moarte sigur�.

Nu vreau nici un dezertor printre oamenii mei !

Cine vrea s� plece este liber s� o fac� !

Cine face un pas �nainte

�l voi ajuta eu �nsumi s� �ncarce una dintre cor�bii.

Pe Santiago, cea mic�.

Elcano, tu r�m�i cu noi ?

Pe ace�tia doi sp�nzur�-i !

Ai mil�, c�pitane ! - V� rog !

Trecuser� �apte ani de c�nd Vasco N��ez de Balboa

navigase pe un nou ocean.

De atunci,

nevoia de a g�si o rut� maritim� c�tre condimente

devenise o obsesie pentru Spania.

Trecerea spre Molucce tot nu ap�rea

�i de fiecare dat� c�nd se �ntorcea din America o corabie

cu c�t erau descoperite mai multe ��ri cu at�t sporea confuzia.

Cuba era considerat� continent,

Brazilia, provincie a Chinei,

�i Florida insul�.

Nimeni nu putea �nc� stabili f�r� riscul de a se �n�ela,

dac� acea Americ� era un continent sau dou�, sau trei,

sau doar o m�n� de insule care pluteau ca p�inea �n sup�.

27 martie 1520 Golful San Julian (Patagonia)

C�pitane, c�teva cuvinte.

C�pitane, c�teva cuvinte.

Pinosa,

Ai stabilit str�jile ?

Da, c�pitane !

�ncerca�i s� p�stra�i pulberea uscat�.

Ai ra�ionalizat p�inea �i vinul ?

Jum�tate de ra�ie, a�a cum a�i poruncit.

Chiar �i pentru func�ionari.

Scuza�i-ne, v� rog, c�pitane !

C�t timp ave�i de g�nd s� continua�i s� ne ignora�i ?

C�pitane, oamenii nu sunt mul�umi�i.

Sunt de nou� luni departe de familiile lor.

Ei nu �tiu care este misiunea care i-a adus p�n� aici.

Restric�ii alimentare �i ce s-a �nt�mplat �n aceast� diminea��.

C�pitane, nu este vorba doar de via�a dumneavoastr�,

ci, de asemenea �i de aceea a acestor 200 de marinari.

Am ajuns �n zone care nu au mai fost explorate p�n� acum.

Dac� ne �ntoarcem,

gloria lor va fi sigur�.

Asculta�i-l pe domnul Mendoza, c�pitane !

Este trezorierul regal al acestei flote.

Merit� respectul cuvenit.

Aceast� escadr� apar�ine Coroanei spaniole.

Dac� este �n pericol

este datoria noastr�, din ordinul �mp�ratului Carol, s� o protej�m.

- Poate c� v� putem ajuta... - Au trecut patru luni

de c�nd ancorat pe aceast� plaj� uitat� de Dumnezeu.

Ast�zi a�i executat doi b�rba�i nevinova�i.

Aici, �ntr-un pustiu unde nu exist� nici copaci de care s�-i sp�nzura�i.

Chiar trece pe aici drumul spre Molucce, c�pitane ?

Uita�i-v� in jurul dumneavoastr� !

Ave�i aceea�i idee despre locul spre care ne �ndrept�m

ca �n ziua �n care am plecat din C�diz.

Nici una ! Nu �ti�i unde merge�i !

B�rba�ii nu vor mai asculta ordinele unui portughez.

�n numele �mp�ratului Carol,

nu v� voi permite s� pres�ra�i aceast� plaj� cu morminte spaniole.

Al �mp�ratului Carol...

Vorbi�i de parc� l-a�i cunoa�te cu adev�rat.

Dumneata nu-l sluje�ti pe �mp�ratul Carol, domnule Cartagena.

��i sluje�ti v�rul, episcopul Fonseca.

Care este serios dezam�git,

demonstr�nd, cu fiecare dintre ac�iunile sale,

c� inteligen�a nu este un bun care se r�sp�nde�te �ntre rude.

- Execut ordine precise... - Ordinele dumitale

a�teapt� ca eu s�-mi dezv�lui planurile.

�i �n aceast� zi,

prin puterea pe care v�rul s�u i-a �ncredin�at-o,

s�-mi smulg� gloria

cu aprobarea trezorierului regal

�i a Bisericii

prezent� aici.

Nu i-am executat pe acei b�rba�i.

Voi,

�i lipsa voastr� de r�bdare,

au fost cei care i-au �mpins s� comit�...

un act de tr�dare prostesc �i grav.

Nega�i-o �i pentru numele lui Dumnezeu c� �mi smulg capul.

- Espinosa ! - C�pitane !

Trebuia s� ave�i grij� de raidurile de v�n�toare, nu-i a�a ?

A�a este.

�nainte, aresteaz�-l pe domnul Cartagena.

- S� nu �ndr�zni�i ! - �nc�tu�a�i-l !

�i dac� este necesar, pune�i-i un c�lu� ca s� nu-l aud.

C�pitane, cu tot respectul, nu mi se pare potrivit...

Domnule Mendoza, domnul Cartagena va r�m�ne �n custodia ta,

�nchis pe corabia Vitoria.

Jur� pe Dumnezeu c� vei c� vei �ndeplini acest ordin.

Jur !

Jur pe regele Carol.

Las�-l �n pace pe regele Carol !

Jur� pe onoarea ta.

A�a s� fie !

1519 (�ase luni mai devreme) Casa de Comer� din Sevilla

Don Antonio Pigafetta, din Lombardia, pasager.

Pasager.

Pasager.

Italianul nu arat� r�u.

Ce �tii s� faci ?

S� scriu... Scriu.

S� dansez.

�i ce por�i ag��at acolo ? Ce por�i ca podoab� ?

A� prefera s� nu-l folosesc. �mi place ca decora�ie.

Dar...

Dac� dori�i,

Am o scrisoare de recomandare.

Nenorocitul.

Sigiliul cancelariei.

�i aceasta este semn�tura regelui.

Noteaz� ! Antonio din Lombardia.

El �tie ce face.

Din c�nd �n c�nd, uria�ul ne f�cea c�te o vizit�.

Odat�

ne-a adus drept cadou c�teva piei ale acelor viet��i

pe care �tia c� ne pl�cea s� le v�n�m

�i ceva m�ncare pentru b�rci.

Credea, �n ignoran�a sa �i pentru c� nu v�zuse niciodat� cor�bii,

c� trebuie s� fie fete aceste b�rci,

c� trebuie s� fie fiice ale marilor bricuri.

Tot ce era al nostru �i atr�gea aten�ia.

De c�t timp este a�a ?

De trei s�pt�m�ni.

Te vei sim�i mai bine �n cur�nd.

"Odat� ce �i-a luat r�mas bun de la mul�ime,

a intrat �n cas�..."

Nu, nu s-a f�cut mai bine.

El a murit.

Mai �nt�i de frig �i mai t�rziu din cauza pierderii de s�nge.

Nu �tiu ce a fost �nainte.

Am �inut Liturghia.

O liturghie scurt� c�reia aproape nimeni nu i-a dat aten�ie.

�i nu pentru c� mortul nu merita favoarea,

ci doar c� �i-a ales o zi proast� pentru a fi �nmorm�ntat.

Noi eram obosi�i.

�n lipsa p�inii, stomacul ne f�cea �i mai furio�i.

Ne era frig,

frig �i team�.

�i de fiecare dat� eram mai mul�i cei care ne doream

ca amiralul s� fi fost cel care z�cea sub acel giulgiu.

Cine are urechi, s� aud�.

Amin !

Era Duminica Floriilor �i mirosea a revolt�.

2 aprilie 1520 Golful San Julian (Patagonia)

Cine e acolo ?

�i ce v� aduce aici �n mijlocul nop�ii ?

Elcano !

Dumneata e�ti de partea spaniolilor.

Loialitate fa�� de rege !

Deschide pivni�a �i dubleaz� por�iile de p�ine �i vin ale acestor marinari.

�i-au c�tigat-o.

Amirale ! Mesagerul de pe Victoria !

Din ordinul trezorierului Majest��ii Sale, Don Luis de Mendoza,

�i dat� fiind �nc�lcarea autorit��ii c�pitanului Magellan

pe care trebuie �i a trebuit s� o suferim,

corabia San Antonio a fost confiscat�.

A�i luat-o cu asalt, a�i v�rsat s�nge.

Respect�nd dispozi�iile Majest��ii Sale...

Gata !

Vino aici, Francisco !

Pe cine au pus la comanda navei Victoria ?

Au trei nave �n posesia lor.

Ni le-au luat din m�n�.

Suficient avantaj ca s� c�tige, c�pitane.

Nu-i a�a ?

Crede-m�, fiule,

ca s� dai ordinul de a �nc�rca aceste tunuri

e nevoie doar de un costum de c�pitan,

dar pentru a le da ordinul s� trag� e nevoie de mult� curaj.

�i eu am corabia asta plin� de tupeu.

Don Luis de Mendoza,

Gaspar de Quesada

�i c�pitanul Cartagena,

fac din echipaj o prad�.

�i �in lega�i de m�ini �i de picioare.

Nu au �ncredere c� ei sunt to�i de partea lor.

- A�i �nc�rcat tunurile ? - Da !

Ce ave�i de g�nd s� face�i, amirale ?

�n acest stadiu, so�ia �i fiica mea cer�esc deja

la u�a vreunei biserici.

Nu am multe de pierdut.

Ce te aduce aici, Espinosa ?

O scrisoare de dragoste.

C�teva versuri pe care vi le-a scris amiralul.

Am �n�eles.

A venit sigilat�.

Las�-l s� urce.

Fiule, las� asta.

Las-o jos sau urc �i �i-o bag undeva.

Vin �n numele lui Don Luis de Mendoza.

El este cel pe care l-a�i numit amiral, nu ?

Amiralul Mendoza

e �n cabina lui.

�tii drumul.

Nu m� ve�i lua prin surprindere.

Nu ?

D�-o !

Ce naiba se �nt�mpl� acolo ?

Foc !

- Ce naiba se �nt�mpl� ? - Este amiralul.

- Urc� la bord. - Nenorocitul !

Coboar�. Stai !

Trage !

�ncarc-o !

S� mergem �n pivni�a de la pror�.

- Sunt �n pivni�� ! - Uciga�ule !

Vino aici !

C��i au plecat ?

Ia, d�-mi alta !

Alta, hai !

Ai aici San Mart�n-ul t�u.

Nu v� mi�ca�i, face�i-v� o favoare !

Face�i-v� o favoare !

�i tu ?

Elcano !

- Cu cine e�ti ? - Loialitate fa�� de rege.

4 aprilie 1520 Golful San Julian (Patagonia)

Procesul a fost de scurt� durat�,

c�t a fost nevoie ca s� ajungem la plaj�.

Dac� ar depinde de el �i cu legile m�rii �n m�n�,

ar fi sp�nzurat f�r� s� clipeasc�

40 de b�rba�i �n aceea�i diminea��.

Dar portughezul era �nc�p���nat ca un cat�r

�i nu avea de g�nd s� permit� ca expedi�ia sa s� se termine s�ngeros.

Putea s� se lipseasc� de 50 de rebeli,

dar nu de 100 de bra�e.

A ordonat s� fie dezmembrate

pu�inele r�m�i�e ale lui Don Luis de Mendoza

�i cu r�m�i�ele sale b�tute �n cuie,

s-au marcat limitele acelei plaje nenorocite.

Una din acele tradi�ii funeste engleze�ti

pe care ne str�duim at�ta s� le imit�m.

Gaspar de Quesada, ca nobil dintr-o familie bun� ce era,

a fost pus s� aleag�.

Sau sp�nzur�toarea cea jerpelit�

sau un butuc nobil �i sabia propriului s�u scutier.

Nu a cerut.

Nu a deschis gura.

�tia c� r�m�i�ele lui nu vor sf�r�i departe de cele din Mendoza.

S-a ar�tat mult mai mult� duritate lui Juan de Cartagena,

liderul revoltei,

�i fa�� de complicele s�u, duhovnicul S�nchez de la Reina.

Pe ace�tia i-a condamnat s� moar� �ncet.

Prin exil.

Abandona�i �n acel �inut al nim�nui

�nc�t Cel Prea�nalt �i nu el s� fie

cel care s� hot�rasc� via�a sau moartea lor.

I-a iertat pe 39 �i chiar pe nenorocitul care �nc� nu clipea.

Plecasem de un an de acas�

c�nd �n acel port al nenorocirilor a sosit prim�vara.

Patagonezule !

Patagonezule !

- Patagonezule ! - Las�-l �n pace !

Condamnatul vars� tot ce �nghite.

Este o risip�.

Continu� s� scrii.

Continu� s� scrii, be�ivule.

Spune-i Sfin�iei Sale, Papa

cum m-am �mbog��it azi.

O voi face.

Aceast� carte va fi �ntr-adev�r citit� de rege �i de Sfin�ia Sa Papa ?

�i despre ce vorbe�ti ?

Despre tot.

Despre c�l�toria noastr�.

Despre amiral.

Despre cum am capturat uria�ul.

Pentru a o putea ar�ta regelui,

la �ntoarcerea noastr�.

Cine altcineva va aminti de noi

c�nd trec 100 de ani ?

Nu �tiu s� citesc.

Nu conteaz�, fac tot posibilul s� nu te men�ionez.

Sf�r�itul episodului 6

�n episodul viitor...

Sunt pu�ine r�uri ad�nci de 50 de metri.

�i nu exist� r�uri cu ap� s�rat�.

Acesta nu este un r�u.

Nu vor veni, domnule. Au dezertat.

�mpinge�i !

San Antonio a dezertat.

Dac� Dumnezeu ar fi vrut s� m� pedepseasc�,

voi �n�iv� m-a�i fi decapitat de trei ori.

O s� v� v�rs creierii pe barc�.

Espinosa, arat�-i rajahului de ce este capabil

o�elul spaniol.

Dac� vrei pace, vei avea pace.

�i dac� vrei r�zboi, �i-l vom da.

Ruga�i-v� �n orice mod �ti�i, vindeca�i.

Traducerea �i adaptarea: profesor Luca Octavian

Resincronizare: ruby2hora Subtitr�ri-noi Team