Original subtitles

Conquistadores Adventum Sezonul 1, episodul 3

Traducerea �i adaptarea: profesor Luca Octavian

Subtitr�ri-noi Team

S-ar putea spune c� Columb nu mai era un navigator celebru.

Dar adev�rul a fost c� nici m�car c�inii

nu s-au apropiat de el s�-l adulmece.

Vezi doar cum s-a prosternat �n fa�a lor

a Majest��illor Lor, Regii catolici,

au scos lan�urile �i...

Nu �tiu dac� din mil� sau pentru a sc�pa de el,

i-au permis s� plece din nou pe mare.

Se spunea la acea vreme c� Americo Vespucci

d�duse de un continent imens.

Unul care nu era Asia.

Amiralul nici nu a vrut s� aud�.

Pur �i simplu, nu era adev�rat.

Pentru el, exista doar un continent,

cel asiatic �i trebuia s� ajung� oricum acolo.

Dac� nu, via�a sa n-ar fi fost de nici un folos.

Oameni obseda�i au un �nger p�zitor

care se ocup� s� le ascund� adev�rul mereu.

Dup� ce a navigat pe �ntreaga coast� central�

a ceea ce pentru el era �nc� India,

cele patru cor�bii pe care Coroana le-a pus �n slujba sa

au plecat c�tre Iad.

Expedi�ia sa, a patra c�tre cealalt� parte a m�rii �ntunericului,

naufragiase acum dou� luni

pe plajele din Jamaica.

Iunie 1503 Jamaica

Traducerea �i adaptarea: profesor Luca Octavian

Sunt aproximativ 300 de leghe.

Cu aceast� mare calm� �i aceast� briz� de sud-vest

se pot parcurge �n dou� zile.

Bartolome !

Odat� ajuns �n Cuba, mergi la guvernator.

Trebuie s� v� avertizez c� nu este un sus�in�tor al cauzei noastre.

�n�tiin�eaz�-l de numeroasele pericole �i greut��i

cu care ne confrunt�m.

�i d�-i aceast� scrisoare.

Este semnat� de mine.

�n ea, m� rog s� nu �nt�rzie s� ne trimit� ajutor.

Amirale !

M-a atins cel Necurat.

S� �tii c� dac� vederea mi-ar permite,

nu a� l�sa aceast� alegere �n m�inile Celui Atotputernic.

Pleca�i...

Cur�nd.

Resincronizare: ruby2hora Subtitr�ri-noi Team

Conquistadores Adventum Episodul 3: La Caprichosa

Dac� Jamaica era rea, Cuba nu era cu mult mai bun�.

Sifilisul, un r�u inofensiv pentru indieni,

dob�ndise o virulen�� letal�

c�nd intr� �n s�ngele spaniolilor.

Afec�iunea multor p�cate.

L-am numit a�a dintr-un motiv.

Solda�ii au t�cut de ru�ine.

Mergeam �nainte la confesor �i apoi la doctori.

�i �n scurt timp, epidemia cuprinsese deja �ntreaga insul�.

Noul guvernator, Nicol�s de Ovando,

tocmai fondase un nou ora�:

Sf�nta Maria a P�cii Adev�rate.

Nu, poate c� nu a fost cel mai potrivit nume.

Acolo nu era pace nici �n cimitir.

El dedicase mai mult de jum�tate de an potolirii s�lbaticilor,

r�sucindu-le carnea cu cle�ti,

arz�ndu-i pe vase cu jar �i umpl�ndu-le gura cu plumb.

�n c�teva luni, terminase chiar �i cu ultimul sugar.

�i pu�inele triburi care �nc� �i p�straser� libertatea

nu au avut de ales dec�t s� se a�eze la negocieri cu c�l�ul lor.

Tic�losul a fost al naibii de norocos !

La acea reuniune,

s-a dus s� o �nt�lneasc� pe Anacaona �ns�i.

Durase dou� zile ca Diego Mendez �i Flisco s� ajung� pe uscat.

Traversaser� cele 300 de mile marine

care separ� Jamaica de Cuba

�i au f�cut-o la bordul unui caiac.

Nu m� crede�i, nu-i a�a ?

Lui Nicol�s de Ovando �i era de asemenea greu s� o cread�.

Departe de a emite imediat ordinul de salvare,

chiar fiul mamei sale a preferat s� a�tepte.

Avea afaceri mai importante de care s� se ocupe.

8 luni mai t�rziu Jamaica

Hei, aici, suntem spanioli !

Ajutor !

Ajutor !

Guvernatorul Indiilor, Don Nicol�s de Ovando,

este �n asentimentul situ�iei triste

�n care se afl� Cristofor Columb �i fra�ii no�tri !

Am ordine clare

s� nu debarc,

s� nu vorbesc cu nimeni

�i s� nu fac nici un fel de schimb de mesaje !

Bucura�i-v� de acest cadou !

S� mergem !

Unde te duci ?

Hei !

Diavole !

Distribuie-l oamenilor !

Indienii nu vor veni.

Hernando, vino !

A�eaz�-te !

Ajut�-l pe tat�l t�u !

Ia calendarul.

Spune-mi ce zi este azi.

29.

Urm�re�te linia aceasta.

Urm�re�te-o...

�i spune-mi unde se intersecteaz� cu cealalt�.

29.

Num�r� coloanele.

29.

Num�r�-le din nou.

29, tat�.

Eu �i to�i oamenii m�rii,

avem un zeu foarte puternic care ne protejeaz�.

Este zeul tunetului.

Este zeul Lunii �i al Soarelui.

�i recompenseaz� pe cei buni �i �i pedepse�te pe cei r�i.

Dumnezeu este sup�rat...

Pentru c� indienii Arawak

nu duc alimente oamenilor m�rii.

Dumnezeu va �nghi�i azi Luna indienilor Arawak.

M�ine vor aduce din nou m�ncare, vei vedea.

Octombrie 1504 Medina del Campo (Castilia)

�nainte ca boala s� o consume complet,

regina, regina noastr�,

�i-a scris testamentul.

�i jur pe to�i sfin�ii care locuiesc �n ceruri

c� nu am uitat nici o virgul�.

Cel pu�in eu, nu am uitat.

S� �ti�i c� pe insulele �i pe uscatul m�rii oceanului,

�n cele deja descoperite �i �n cele care urmeaz� s� fie descoperite,

principala noastr� inten�ie a fost �ntotdeauna

aceea de a converti locuitorii lor la sf�nta noastr� credin�� catolic�.

S� trimitem pe aceste meleaguri prela�i, clerici

�i al�i oameni cu fric� de Dumnezeu

s� le predic�m vecinilor no�tri �i locuitorilor acestor teritorii.

�i s�-i �nv���m doctrina �i bunele obiceiuri

prin puterea pe care ne-o d� Sf�nta Biseric� mam�.

De aceea �l implor pe rege, domnul meu,

�i foarte afectuos ordon �i poruncesc

s� nu fie de acord ca vecinii indieni

s� fie r�ni�i, ei sau bunurile lor.

Cer s� fie trata�i �n mod corect.

1505 Sevilla

Cum v-a�i �ntors �n Spania, amirale ?

Am cump�rat biletul.

Pentru mine �i fiul meu.

M� ierta�i, dar...

Mi-a� fi cheltuit to�i banii doar s� v�d chipul acelui c�pitan.

Chipul c�pitanului care a primit permisul

lui Cristofor Columb de a traversa oceanul.

Nu am ajuns pe meleagurile Marelui Khan, nu ?

Nu, amirale !

A�i ajuns �ntr-un loc mai �ndep�rtat.

America.

America.

America nu exist�.

Este doar un produs al imagina�iei dumneavoastre bolnave.

Poate ar trebui s� ne �mbarc�m din nou.

O nou� expedi�ie.

Cristofor Columb, amiralul marelui ocean,

�i Amerigo Vespuci, marele mincinos.

Navigheaz� �mpreun�.

Am avea la dispozi�ie multe ore ca s� vorbim.

Amirale !

Cu to�ii v� admir�m pentru munca dumneavoastr�.

�i suntem devota�i persoanei dumitale.

S� �ti�i c� am depus m�rturie

pentru ca gloria s� v� fie restaurat�.

S� �ti�i c� sunt un om modest,

c�ruia niciodat� nu i-ar fi trecut prin cap

s� �ncerce s� v� eclipsez.

Alonso de Ojeda

a m�rturisit �n favoarea dumneavoastr�.

�i Juan de la Cosa a f�cut-o, de asemenea.

Mul�umesc pentru tot, amirale !

Mul�umesc !

Nu se mai putea face nimic acum.

America se va numi America �i nu Columbia.

�i acum, Spania avea nevoie de oameni ca s� o cucereasc�.

1509 Castilia

Trebuie s� fie un om corect, ascult�tor

�i cu fric� de Dumnezeu.

Exist� un om de o asemenea profunzime ?

Alonso de Ojeda.

E corect ?

Cunoa�te ca nimeni altul caracterul indienilor.

Ascult�tor ?

Este curajos.

Cel mai curajos dintre b�rba�i. Cu fric� de Dumnezeu ?

Cel mai devotat St�p�nei noastre, Fecioara Maria,

�i Coroanei Castiliei.

�i unde se afl� Ojeda ?

�n �nchisoare.

1509 Golful Calamar (Columbia de azi)

Golful Calamar.

De ce naiba l-au numit a�a ?

Nu �mi amintesc.

�mi imaginez ziua aceea �n care voi vedea un calamar �not�nd.

Pare lini�tit.

- Acesta este un paradis. - Crede-m�, nu este !

Indienii de pe aceast� coast�

petrec mai mult timp otr�vindu-�i s�ge�ile dec�t decor�ndu-le.

Nu debarca aici, Ojeda !

Preg�ti�i b�rcile !

Fii calm, Juan.

Nu ��i face griji.

Fecioara este cu noi.

Aten�ie !

S�ge�i !

S� mergem !

M-au prins !

S�geat� !

�n numele regelui Ferdinand,

�mbl�nzitor al popoarelor barbare,

�i a noastr�, slujitorii lui,

v� facem cunoscut c�t de bine putem... !

�n spatele b�rcii !

L�sa�i-v� jos !

Aten�ie !

- Proteja�i-v�, proteja�i-v� ! - R�MAS-

Ce naiba faci ?

Ai ales aceast� zi s� ne omoare pe to�i ?

Uite cum ne jigne�ti !

Dac� atac� a�a, este pentru c� au ceva de ap�rat.

Via�a �i familiile lor !

Crezi c� mai este ceva important pe care vor s�-l apere ?

Grupa�i-v� !

Prive�te-ne, prive�te-ne !

Suntem pu�ini !

Ispite�ti providen�a, Ojeda !

Grupa�i-v� !

C�nt�nd �i �n mar� !

Ojeda !

Doar doi b�rba�i s-au �ntors vii pe plaj�.

Un t�n�r soldat pe nume Francisco Pizarro

�i Alonso de Ojeda.

Po�i s� crezi ?

Nenorocitul nu avea nici m�car o zg�rietur�.

20 ianuarie 1510 Fortul San Sebastian (Columbia de azi)

Regele Ferdinand i-a �ncredin�at trei misiuni lui Alonso de Ojeda.

S� exploreze uscatul.

S� creeze o a�ezare permanent�.

�i s� g�seasc� un pasaj maritim care s� permit� Castiliei

s� ajung� �n Indii.

Nu a �ndeplinit niciuna dintre cele trei.

Au construit un fort. L-au numit San Sebasti�n.

L-au construit chiar �n locul

�n care Juan de la Cosa i-a sf�tuit s� nu-l fac�.

�i Ojeda, pentru a-i mul�umi,

a c�utat un loc frumos unde s�-l �ngroape.

Un loc �nalt

unde puteam contempla marea ori de c�te ori dorea.

A�a cum �i-ar fi dorit.

Din cei 300 de b�rba�i care au ajuns �n acest �inut nou

mai existau doar 43.

Caravelele erau total distruse.

Nu vor mai naviga �i, pentru a face lucrurile �i mai rele,

nu trecuse nici o s�pt�m�n�

c�nd proviziile au �nceput s� se �mpu�ineze.

C�te zile mai putem suporta a�a ?

Abia ne-au mai r�mas cereale.

�i nu prea mult� ap� bun�.

Un archebuz.

�nchide poarta !

1510 Santo Domingo (insula La Espanola)

Haide, Isabela !

Este ultima dat�, ��i jur pe ce am mai sf�nt.

Balboa !

Este adev�rat c� ai pus numele reginei unei c��ele ?

Pute�i s� jura�i, domnule guvernator !

C��eaua asta e mai acerb� dec�t regina noastr�.

Dumnezeu s� o apere !

Ar fi mai bine pentru ea s� fie.

10 maraved� !

Hai, Isabela !

Balboa avea dreptate.

Aceasta va fi ultima dat� c�nd o va pune pe Isabela s� lupte.

Chiar dac� ar fi sc�pat vie �n acea noapte,

nefericitului s�u st�p�n

nu-i mai r�m�sese nici o moned� cu care s� parieze �n continuare.

C��eaua a f�cut-o cel mai bun lucru pe care �l putea face.

A murit.

Unul c�te unul, a�a s-a g�ndit Alonso de Ojeda

s� termine cu to�i indienii Lumii Noi.

D�dea vina pe ei pentru e�ecul s�u ca guvernator.

�i �nvinov��ea de faptul c� glorioasa sa expedi�ie

se transforma �ntr-o capcan� de �oareci f�r� ie�ire.

De faptul c� nu mai avea ap� bun�.

De faptul c� nu avea �nt�riri.

De faptul c� nu avea o corabie pentru a sc�pa.

Dar mai ales,

d�dea vina pe indieni, pe fiecare dintre ei,

pentru moartea lui Juan de la Cosa.

Santiago !

Pentru Dumnezeu �i pentru Fecioar� !

C�nt�nd �i �n mar� !

Am zis s� c�nta�i !

Nebun, cum s-ar spune nebun, nu era.

�tia bine ce se f�cea.

Cel pu�in, cu o sabie �n m�n�.

Oamenii lui �l adorau.

Se sim�eau zei care luptau l�ng� el.

Nimeni nu putea fi ca Ojeda.

Micul c�pitan, a�a l-am numit noi.

Nu ve�i g�si pe nimeni care s� �ntrupeze ca el

toate calit��ile �i defectele unui cavaler spaniol.

Nici dreptaci, nici st�ngaci.

El omora cu ambele.

Ceart�re� �i duelist. Din Cuenca.

Curajos p�n� la nes�buin�� �i r�zbun�tor p�n� la cruzime.

1510 Santo Domingo (insula La Espanola)

Domnule guvernator !

V� rog sa �mi accepta�i scuzele. Nu �tiam c� dumneavoastr� sunte�i

proprietarul unui exemplar at�t de magnific.

Nimic de scuzat, Balboa !

10000 de maraved�, ca ace�tia.

Balboa !

Totul este �n regul� ?

Da, domnule guvernator !

Slav� Domnului, totul este bine !

Am auzit c� �ns�rcinarea ta nu d� roadele pe care le a�teptai.

�i nu au min�it.

Am pus m�na pe 200 de porci buni din Spania.

Porci pe care nativii nu �tiu s�-i �mperecheze

�i pe care, �n plus, nimeni nu-i vrea.

Aceast� insul� este plin� de porci s�lbatici.

�n plus, sunt u�or de v�nat.

E�ti un soldat bun, Balboa !

B�rba�ii �nc� te respect�.

Dar nici o comandant nu vrea s�-i fii prin preajm�.

Cine �tie, domnule guvernator.

Poate �ntr-o zi Dumnezeu

va face ca norocul meu s� se schimbe.

Bun� seara, domnule guvernator !

Pentru dragostea Fecioarei Maria, spune-mi !

Are otrav�, nu ?

De ce face�i fa�a asta, descreiera�ilor ?

Nu vede�i c� sunt �nc� �n via�� ?

Aduce�i-mi fierul �la !

Acela�i, f�r� ajutoare.

A�a �i pl�cea s� fac� lucrurile binecuv�ntatului Ojeda.

Balboa !

Vasco Nunez de Balboa !

Ce mai vrei, bastardule,

nu mai �ipa !

�nseamn�-l !

Ce te aduce aici ?

Afaceri.

Nu a� fi venit p�n� aici pentru nici un alt motiv.

Asta e de nimic.

Guvernatorul Juan Ponce de Le�n

m-a �ns�rcinat s� v� cump�r to�i porcii buni pe care-i ave�i.

Face provizii

pentru urm�toarea sa c�l�torie.

F�r� trocuri, f�r� t�rguieli.

10000 maraved�.

Cu jum�tate din �tia, pute�i cump�ra toat� aceast� porc�rie.

�i eu i-am spus acela�i lucru.

Dar guvernatorul este un om generos.

Am adus asta pentru tine.

Un cadou de la Juan Ponce de Le�n.

Mergi cu Dumnezeu !

Pleca�i de aici !

Haide, pleca�i de aici !

Nu m-a�i auzit ? Ie�i�i dracului !

P�nze, c�pitane, p�nze !

- Ce culoare au ? - Sunt spanioli !

Ferici�i sunt ochii mei, Bernardino, cel din Talavera !

C�pitane, ce bucurie s� v� v�d din nou !

�tiam c� Fecioara nu ne va abandona.

- Ave�i nevoie de ajutor ? - Jungla asta ne m�n�nc�.

Haide�i, al�tura�i-v� nou� !

Bine a�i venit la fortul San Sebastian.

Spune-le s� lase jos armele, c� aici sunt indieni de dat �i de luat.

Vor avea timp s�-�i descarce archebuzele, dac� doresc.

Cine te-a trimis s� ne salvezi ?

Nimeni.

Nimeni nu stie c� e�ti aici, Ojeda.

Piraterie.

E�ti pirat, Bernardino ?

Ce ai f�cut, blestemat nenorocit ?

Via�a �n La Espanola nu este u�oar� pentru dezmo�teni�i.

Prea multe compromisuri, prea multe datorii.

Nu to�i avem prieteni pe l�ng� Coroan�, ca voi.

Am preluat acel brig.

�i nu mai accept�m ordine de la niciun c�pitan ruginit ca tine.

U�or !

Suntem prieteni, Ojeda.

Putem ajunge la o �n�elegere. Hai s� vorbim !

Aduc alimente, dac� de asta ai nevoie.

Ceapa, bob.

Ceva carne.

�i praf de pu�c�.

Pot s�-i servesc bine pe oamenii t�i.

�i �n schimb, a� primi o r�scump�rare bun� de la tine.

Esti �nc� favoritul Coroanei.

Admiratul c�pitan Ojeda.

Asta ar compensa cheltuielile mele.

A�tepta�i aici !

Ve�i a�tepta 50 de zile s� m� �ntorc, nici una �n plus.

Dac� �n 50 de zile nu m-am �ntors, face�i ce trebuie s� face�i.

1510 Marea Caraibe

Luni de zile nu au sosit ve�ti de la Ojeda �n La Espanola.

�n consecin��, comandamentul superior a hot�r�t

s� trimit� o corabie cu misiunea de a localiza

�i, dac� era necesar, s� dea ajutor sau se al�ture

acelei expedi�ii.

La Caprichosa (Capricioasa).

Acesta era numele acelei cor�bii.

�i, �ntr-adev�r, nu putea s� se numeasc� altfel.

Orice s-ar spune, Mart�n Fern�ndez de Enciso,

c�pitanul ei, era un om bun.

Prea moale, a�i spune.

�i a�i avea motive s� o face�i.

Dar era un om bun.

�mi amintesc c� era mereu �nconjurat

de h�r�i de naviga�ie.

Prea idiot, niciodat� nu a ajuns s� �n�eleag�

c� pe h�r�i nu apare ce va fi descoperit.

Dac� nu ar fi fost Enciso,

aceast� corabie nu ar fi fost parte a istoriei. Asta e sigur.

Dar La Caprichosa nu era precum celelalte cor�bii spaniole

care patrulau aceste ape.

Nu era o corabie oarecare.

Cum era s� �tie bunul Enciso

c� �n echipajul navei sale se ascundea Vasco N��ez de Balboa,

acela�i care va descoperi Oceanul Pacific ?

Cum era s� �tie previzibilul Enciso

c� cel pe care mergea s�-l salveze nu era Ojeda,

ci un anume Francisco Pizarro,

acela�i care va cuceri Peru ?

Cum era s� �tie tristul Enciso

c� pe Juan de la Cosa, marinarul pe care �l admira at�t de mult,

cre�teau deja nalbe ?

Istoria nu ar fi trebui niciodat� s� men�ioneze aceast� corabie.

Dar dac� ��i plac pove�tile pline de coinciden�e,

s� �tii c� a existat un soldat care, indispus,

nu a putut urca pe La Caprichosa �n ziua �n care au plecat.

Hernan Cortes, a�a se numea acest soldat,

acela�i care va cuceri Mexicul.

Dar bine�n�eles, cum avea s� �tie bietul Enciso ?

C�teva cuvinte !

Cer permisiunea s� vorbesc cu c�pitanul !

Vasco Nunez de Balboa. Pasager clandestin.

Cum a�i spus ?

Vasco Nunez de Balboa.

Pasager clandestin.

Nu v� voi �nchide, domnule Balboa.

Dar te vom abandona pe prima insul� unde ancor�m.

�mi pare r�u, dar nu accept�m pasageri clandestini.

Cu respect, c�pitane !

Aceast� corabie se �ndreapt� c�tre Noua Andaluzie.

Ca s�-i salveze pe Ojeda �i ai s�i.

Nu este treaba dumneavoastr� unde se �ndreapt� aceast� corabie.

Voi tr�i mai mult pe acea insul� dec�t cei de pe aceast� corabie.

Dac� acolo se �ndreapt�.

Cunosc bine locul, c�pitane !

�l cunosc pe Balboa, c�pitane !

�i ceea ce spune este adev�rat.

Nu ve�i g�si un soldat care s� se zbat� mai mult.

Vei fi tratat ca un marinar de pe punte.

Nu ve�i fi pl�tit.

C�t despre c�inele pe care-l ave�i �n pivni��,

o s� m�n�nce din ra�ia dumneavoastr�, dac� vre�i s�-l hr�ni�i.

Nu ai crede se ascunde �n p�durile acelea, Pizarro.

Pe Dumnezeu c� nu ai putea s� crezi.

�i nu l-am v�zut doar eu.

De asemenea, �i cei din Madrid.

Un dragon.

Un dragon cu cel pu�in dou� capete.

F�cea baie �ntr-un iaz.

El nu a observat prezen�a noastr� �i putem astfel povesti despre asta.

C�pitane, eu sunt c�pitanul vostru.

Un dragon, c�pitane.

Ai g�sit ceva de m�ncare ?

Nu.

Nu ne face s� ne �ntoarcem acolo, Pizarro !

Oric�t ai vrea de mult !

Du-m� la iazul acela !

Nu exista un dragon �n acel iaz.

Dar nici nu este surprinz�tor c� au crezut c� au v�zut unul.

Unii indieni �l numesc sukuri.

�i al�ii, anaconda.

Este cel mai gigantic �arpe pe care �i-l poate imagina un om.

Nu �tiu dac� din cauza foamei, a dorin�ei de glorie

sau a f�cut-o pentru ca oamenii s�i s� �nceap� s�-l respecte.

Dar Pizarro nu a ezitat nici o clip�

s�-l �nfrunte.

O faci s� pl�ng�...

C� m� vede �nc�tu�at.

Sunte�i copiii unei nemernice leproase mizerabile !

A�i �nfuriat-o pe Fecioara T�m�duitoare !

Ojeda !

Va trebui s� ne sco�i de aici.

Chiar �i porcii pe care �i cari �n cal� navigheaz� mai bine dec�t tine.

"Pentru via�a ta, scoate-ne de aici !"

D�-mi c�rma !

Unde vre�i s� v� duc ?

Bunul meu c�pitan !

Nu m� lua�i drept un nerecunosc�tor.

Nici drept un om cu gusturi rafinate.

Dar nu voi m�nca carnea acelei fiare rele.

Asta nu este din dispre�.

Pentru c� prefer s� mor de foame...

�nainte ca Domnul s� ne fac� s� ardem �n focul S�u etern...

Pentru c� Diavolul ne-a f�cut s� m�nc�m din fiarele sale rele.

1510 Insula Cuba

Ojeda !

Ojedaaaaa !

S� putreze�ti pe fundul m�rii, nemernic nenorocit !

S� te m�n�nce pe�tii !

�i s�-�i scuipe r�m�i�ele �ntr-o mla�tin� plin� de meduze !

Bastardule !

Nenorocitule !

De ce �ipi at�t de mult, Bernardino ?

Mi-ai cerut s� te aduc pe continent.

Nu e�ti mul�umit ?

Mul�ume�te-i Fecioarei.

Am implorat-o pentru via�a mea.

Dar nu am vorbit nimic de a ta.

�i acum, ridica�i-v�, tic�lo�i de nimic !

�i aduna�i tot ce ne este de folos de la corabia asta.

Nu l-a�i auzit pe c�pitan ?

Scula�i-v� !

Face�i ce v� spune !

Sau eu �nsumi v� voi rupe pielea �n buc��i.

Haide�i !

1510 Capul Vela (Columbia de azi)

Vom ancora aici.

Ne vom �ndrepta spre vest.

- Este Capul Vela, c�pitane. - �tiu, marinare !

De la Cosa �i Ojeda nu au debarcat niciodat� �n zona aceasta a ��rmului.

Indienii nu sunt deloc prieteno�i.

Sunt dintre cei c�rora nu le place s� vorbeasc�.

Cu siguran�� c� au debarcat �n est.

Indienii sunt mai obi�nui�i s� vorbeasc� cu castilienii.

Dac� �i-au stabilit baza, au f�cut-o �n vest.

Aici.

�n Golful Urab�.

De�i, cu siguran�� v-a�i g�ndit deja la acest fapt.

�ef de echipaj, anuleaz� comanda !

Continu�m spre vest !

Vom �nconjura Capul Vela.

Curs spre vest !

12 pira�i, da.

�i nu era nici unul dintre ei care s� aib�

curajul de a-l �nfrunta pe Ojeda.

Faima micului c�pitan era at�t de mare

�nc�t se �ndoiau c� i-ar putea face fa��,

oricare din ei.

S� fii pirat este un lucru

�i s� fii prost este cu totul altceva.

Naufragiaser�, Dumnezeu �tie unde.

Jungla aceea le zg�ria �i le mu�ca gleznele

la fiecare pas.

Dar p�rea s� se schimbe c�nd �l recuno�tea pe c�pitan.

Dumnezeu s� te apere, Marie, cea plin� de gra�ie !

Domnul s� fie cu tine...

Mai bine s� fii prizonierul lui Ojeda

dec�t prad� u�oar� pentru aligatori.

Au parcurs mai mult de 700 de mile.

Chiar dac� nu �tiau asta

au fost primii europeni care, merg�nd pe jos,

au �nconjurat toat� coasta de sud a insulei Cuba

ajung�nd �n punctul ei cel mai vestic.

Aaaah !

Blestemat� s� fie priveli�tea ! Nu te mi�ca !

Spune-mi c� nu este dintre cei care ucid.

Este un �apte pa�i.

De ce i se spune �apte pa�i ?

Doamne, doare at�t de mult !

Nu vreau s� mor !

Nu vreau s� mor !

Treze�te-te !

�n ziua �n care m� voi �ntoarce la Talavera.

So�ia mea va g�ti cinci prepeli�e.

Face o tocan� de prepeli��

care-i face chiar �i pe �ngeri s� pl�ng�.

�mi voi a�eza copiii la mas�, pe to�i patru.

Voi m�nca fiecare l�bu�� a acelei prepeli�e

p�n� nu va mai r�m�ne nici umbra din ea.

�i le voi spune despre tine, Ojeda.

Le voi spune despre cel mai mare dintre c�pitanii

pe care i-a dat Castilla.

Hei ?

Ce zici ? Hei ?

�i ce le vei spune, Bernardino ?

C� a l�sat �n voia sor�ii 39 de oameni buni ai reginei...

�n Fortul San Sebasti�n ?

C� a fost cel mai la� dintre spaniolii care au plecat �n Indii ?

Asta o s� le poveste�ti, Bernardino ?

Ce ai devenit pirat

f�r� s� �tii m�car s� navighezi ?

C� ai �ncercat s� ceri r�scump�rare pentru Alonso de Ojeda ?

�i chiar acela te-a f�cut s� naufragiezi ?

�n nici un caz, Bernardino.

Nu te vei �ntoarce s�-�i vezi copiii.

Vei sf�r�i sp�nzurat pentru tr�dare.

C�pitane !

Deschide u�a !

Nu m� �ntorc �n La Espanola.

Nu cu m�inile goale.

Sunte�i ni�te tr�d�tori !

Din cauza incompeten�ei sale �n problemele militare,

eu, Vasco N��ez de Balboa,

v� scot din func�ie.

Nu-l l�sa pe acel nefericit s� moar�.

�tiai c� va veni aceast� zi.

Spre ��rm !

Traducerea �i adaptarea: profesor Luca Octavian

Resincronizare: ruby2hora Subtitr�ri-noi Team