Original subtitles

Opriți-vă !

- Angelo ? - Vreau doar să vorbesc.

- Vreau să vorbesc cu el. Hei ! - Înțeleg. Calmează-te.

- Hai, Angelo, nu începe. - Am mai multe sarcini decât ceilalți.

E a treia oară când greșești și trebuie să o fac din nou.

- Măcar ei nu vorbesc. - Ocupă-te de el.

- Are nevoie de o dădacă ? - Nu, nu am nevoie de un idiot ca tine.

Bun, strânge-ți lucrurile și pleacă de aici.

De fapt, plecați amândoi.

Hei, te rog !

Traducere cu A.I.(gemini-2.5), Sincronizat şi corectat: Mannix

O NOUĂ VIAŢĂ Sezonul 3, Episodul 6

- E prima dată când pleci la timp. - Da, am planuri.

Planuri interesante ?

Nu mă privi așa, glumeam.

Sunt băuturi la ofertă, două la prețul unuia, sper să nu ai program la doctor.

Oricum, voiam să-ți mulțumesc.

- Pentru ce ? - Pentru ce faci.

- Pentru efortul depus ca tutore. - Nu-mi mulțumi.

Încă am mult timp să te fac să-ți schimbi părerea.

Se pare că cea mai bună din clasă pleacă prima azi.

- Nu mergi cu ea ? - De ce aș face-o ?

Ți-a sabotat seara la piscină cu Lin.

Voia să știe orice noutate.

- Despre ce vorbești ? Nu a fost așa. - Poate.

N-am mai văzut geanta de piscină de atunci.

Am fost ocupat. Sunt foarte ocupat.

- Vine un pacient de la secția de gips. - Bine.

- Eu merg. - Și tu.

- Giordano vrea să-i vadă pe amândoi. - Nu, e rândul Martiniei.

Are mai puțini pacienți după externările de azi.

Nu o văd pe Martina pe aici.

- El e tutorele ei, se poate uita. - Lentini !

Nu mai abuzați de răbdarea mea.

Căci dacă-mi pierd răbdarea... E clar ?

Ce se întâmplă ?

După tot ce ai făcut, nu decide atât de repede.

Daria...

O zi în plus sau o zi în minus niciuna nu va schimba ceva acum.

Știu.

- Trebuie să plec. Salut. - Salut.

Dacă îl aștepți pe medicul șef, e cu Sandri.

După ce face tratamentul, pleacă acasă.

- Dar dacă e vreo urgență... - Nu.

Nu, voiam doar să vorbesc cu el.

- Spune-mi și îi dau mesajul. - Nu contează.

Nu e grabă. O voi face altă dată.

- Bine, la revedere. - La revedere.

Trebuie să o găsesc.

Dacă din cauza ei m-am despărțit de Agnese,

înseamnă că ea era cu adevărat importantă.

- Nu-i știi numele. - Voi continua să o caut.

Aș putea recupera mai multe amintiri.

Ai făcut bine că nu ai întrerupt tratamentul.

- Poate ar trebui să-l mărim. - Să-l lăsăm așa cum este.

Sper să o găsești și să te împaci cu trecutul.

- Și sper să poți scrie un eseu. - Și să câștigi premiul Nobel, da.

Nu-mi pasă de faimă, îmi pasă de tine.

Să începem.

Odată mi-am rupt brațul.

N-am stat în spital nici măcar o noapte.

Ești aici din precauție, necesită să rămâi sub observație.

„Pacientul simte stare generală proastă,

durere intensă de cap și febră ușoară”.

Este corect ?

Febra poate fi o reacție la șocul căzăturii și fracturii.

Este mai bine să te ținem sub observație.

Și dacă totul este în regulă, te vom trimite acasă mâine.

- Cineva te poate lua ? - Eu o voi face. Nu e nicio problemă.

- Bine. - Ne vedem mâine.

În regulă, îl voi vedea mâine.

Fă o radiografie toracică și o hemoleucogramă completă.

- Acum ? - Nu, mâine, după ce-l externezi.

E șansa ta să iei sânge.

Asistenta e de gardă, și el nu e pacientul meu.

- Dacă nu vrei să o faci, eu rămân. - Bine.

Tu vei face asta. Să dăm un sens sălii de simulare.

Nu mai aveai nicio problemă cu recoltarea sângelui.

Da, pot confirma asta.

Mannequinul nu s-a plâns.

Poate pentru că l-ai omorât de șase sau șapte ori cu traheostomiile ?

Ai văzut-o pe Andrea ?

E cu Enrico, îl caută pe bătrânul Fanti.

Îmi pare rău, Giulia. Știu că îți complică viața.

Mi-a spus că am fost prima după Agnese.

- Poate prima importantă. - Poate nu.

Dacă m-a mințit și nu mi-am dat seama, poate că m-a mințit cu totul.

Am avut încredere în ce aveam. Și dacă m-am înșelat ?

Când va afla, îți va spune adevărul.

Acum nu mai e doar Fanti, e și Doc.

Fanti te caută.

- E insistent. - Trebuie să verific mai întâi o internare.

Sunt aici. Ce s-a întâmplat ?

Vreau să o aud pe Azzurra.

Pacienta a venit cu astenie și dispnee severă.

Niciodată nu am putut respira bine.

Când m-am mutat într-o clădire fără lift,

mi-am dat seama că nu e normal. M-am gândit că voi muri în această dimineață.

Voi face o hemoleucogramă și o ecografie.

- Elisa a plecat deja ? - Da, adică pleacă azi.

Azzurra va face ecografia, și vreau și un EKG. Repede.

Hemoleucograma e normală, ecografia și EKG-ul au ieșit negative.

- Cum plănuiești să continui ? - Am putea...

Poți doar să-i sfătuiești.

Aveam să ți-l duc. E un pacient la centrul medical.

Dă-i medicamente pentru hipertensiune și dă-i drumul.

Dacă problema persistă, va reveni. Mai sunt și alte pierderi de timp ?

E foarte pregătit, dar voia să știe ce ar face rezidenții.

- Dacă ar fi știut, deja ar fi făcut-o. - Am înțeles.

- Tratament și externare. - Bine.

Doc, nimeni nu îi face pe rezidenți să se simtă atât de confortabil ca dumneavoastră.

Totul e bine ? Vrei o băutură sau te simți deja confortabil ?

- Te voi obliga să iei concediu. - Sunt bine.

- Cine e fata ? E nouă ? - E Azzurra Leardini.

O va înlocui pe Elisa Russo datorită bursei ei în New York.

- Kidane o verifică. - Mulțumesc, Giulia.

Mă întreb cât timp se vor căuta în continuare

fără să ia o decizie.

- El nu mă caută, el mă are nevoie. - Crezi asta ?

Dacă stai acolo și aștepți, niciodată nu vei ști, nu ?

O zi bună.

Te duc eu ?

Nu vei mai primi oferte, oamenii tind să se îndepărteze de tine.

Ar trebui să profiți.

Carlo, da, e mai greu să vorbesc cu tine decât cu Papa.

Da.

Mașina mea s-a stricat la spital și am nevoie ca cineva să o caute.

În regulă.

Fă la dreapta la următoarea.

Poți veni cu mine cât timp aștepți Papa.

Te caut mâine dimineață.

Ești sigură ? Pot lua un taxi.

Îmi este pe drum, nu mă deranjează.

AZI

- Doc, pot să vă vorbesc o secundă ? - Da, sigur.

Du-mă la pacientul care a fost internat aseară.

- Sigur. - Hai.

Ai 20 de secunde să-mi spui ce crezi că are.

- Sperăm că nimic. - E un diagnostic cam vag.

Hemoleucograma normală, radiografiile negative.

Dacă febra i-a trecut și cefaleea a revenit,

e mai bine să rămână aici ca măsură de precauție.

Altfel ?

Trebuie să vedem dacă are cefalee recurentă

și prezența simptomelor neurologice.

Va trebui făcut un RMN.

Hai să-l vedem. Scuze, ce voiai să-mi spui ?

- Nu e așa urgent. - Ești sigură ?

Hai.

- Încă nu l-au externat. E grav ? - Bună dimineața.

Bună dimineața.

Îmi pare bine să te cunosc, trebuie să fii Angelo.

- Și tu... ? - Vasco, mi-a făcut plăcere.

Mi-a făcut plăcere.

I-am adus cârje pentru că am crezut că pleacă azi.

S-a agravat cefaleea și febra și acum are și greață.

Locuiți împreună ?

Și lucrăm împreună. Nu pot să scap de el.

Ne vor concedia și pe noi împreună, datorită ție.

Ai mai suferit de cefalee și greață înainte ?

Greață nu. Cefaleea înseamnă durere de cap ?

Mereu mă doare capul.

- Am ADHD, știți ? - Deficit de atenție.

Îmi vine greu să mă concentrez, e ca și cum mi-ar exploda creierul.

Durerea de cap de azi e tipică sau e mai puternică decât de obicei ?

E puternică azi, dar nu mă puneți să fac un tratament greu de urmat.

- Nu sunt pentru mine. - Există boli grave în familia ta ?

- Ce înseamnă asta ? - Dacă familia ta a avut boli.

Nu sunt sigur, nu-mi cunosc familia.

Nu mi-am cunoscut niciodată tatăl. Mama m-a abandonat.

- Cu cine ai crescut ? - Cu multe familii adoptive.

Atunci mama ta nu te-a abandonat.

Acele centre sunt o măsură temporară pentru cazuri specifice.

Sigur, pentru că nimeni nu vrea un copil cu ADHD.

Putem vorbi cu mama ta ? Ar putea fi important să știm...

Nu, nu puteți. Nu știu unde e. Am uitat numele ei și chiar și fața.

Te ard ochii ? Ți se încețoșează vederea ?

- E încețoșată, da. - Bine, fă asta.

Închide ochii și atinge-ți nasul

cu vârful degetului arătător.

Foarte bine, cu cealaltă mână.

Îți amintești ceva despre căzătură ? Ai alunecat sau te-ai împiedicat ?

- Mi-am pierdut echilibrul. - Facem o rezonanță magnetică ?

- Da. - Mulțumesc.

Nu știi unde e mama ta ?

Ai putea să contactezi asistentul tău social.

Aș putea, dar nu vreau, da ?

Să pretindem că e moartă. Chiar și așa m-ai putea vindeca ?

Desigur.

Nu ai obținut informații. Ne vom descurca.

Să așteptăm rezonanța pentru a înțelege simptomele neurologice.

Riccardo se ocupă de asta.

Amintește-ți, nu e ușor să stai nemișcat pentru un pacient cu ADHD.

E important să-i vorbești și să activezi butonul de panică.

Verifică analizele. Rezultatele sunt importante, dar nu sunt totul.

De mult nu am mai avut o expertă în echipă.

Angelo, dacă e totul în regulă apasă butonul o dată.

- E în regulă. Ce vezi ? - Ceea ce nu văd.

Nu văd tumori sau edeme,

nici fluide care să cauzeze presiune.

Angelo, e totul în regulă ?

- Destul. - Angelo.

- Destul ! - Scoateți-l !

Destul !

Nu-ți face griji, ești la spital.

Respiră, Angelo. Relaxează-te.

- Lăsați-mă. - Îl țin.

- E în regulă, gata. - Lăsați-mă.

Destul ! Ce naiba faceți ?

Are gâtul rigid, ar putea fi meningită.

Respiră.

Respiră.

Hai.

Am avut un atac de panică.

- În timp ce pacientul delira. - Exagerezi.

Pacientul era confuz.

Nu a fost un atac de panică, a fost un atac de anxietate ușoară.

Un atac de anxietate ?

Ce trebuie să faci când ai un atac de anxietate și pacientul

e între viață și moarte ? Să respiri, exact ce ai făcut.

Erași acolo, nu se întâmpla nimic.

Când ai zis „meningită”, m-am gândit...

Nu va trebui amputat.

Dacă e meningită, încă îl putem vindeca.

Nu există creștere a presiunii intracraniene.

Putem examina lichidul cefalorahidian.

Ai putea să nu fii atât de perfectă ?

Ți-am spus că te vei răz gândi la tutorele tău.

Ce noroc că ai fost acolo.

Mulțumesc.

Domnule doctor, Andrea, salut.

Îmi poți spune cum e Angelo ?

E prea devreme.

Dar poate mi-ai putea spune altceva.

- Nu doar că locuiți împreună, nu ? - Nu, e fratele meu.

Nu biologic, dar am crescut împreună.

Părinții mei l-au adoptat când eu aveam 11 ani, iar el 12.

Înainte să vină aici, el locuise cu cinci-șase familii.

Pe atunci nu mai voia să-și vadă mama ?

Așa e.

L-a abandonat pentru că era un copil problematic

și nimeni nu l-a vrut mulți ani.

Până când părinții tăi l-au vrut.

A fost datorită profesoarei mele de italiană.

Cred că ea a fost prima care chiar și-a făcut griji pentru el.

Îmi amintesc că ea a vorbit cu părinții mei și cu mine.

Ne-a explicat ce este ADHD și cum se manifestă.

La început credeam că e ca un super-putere.

Eu eram un ratat. Când a venit el, au încetat să mă mai hărțuiască.

E foarte bine că v-ați avut unul pe celălalt.

Dacă mama mea ar fi aici ar vorbi prea mult.

Ea crede că e vina ei că eu nu am terminat liceul.

Cred că datorită lui am o viață la 18 ani.

Adevărat. Nu am o diplomă,

dar am avut multe slujbe.

E pentru că Angelo nu stă mult într-un singur loc.

E ciudat că nu a vrut niciodată să-și contacteze mama

după atâția ani.

Ar fi putut să-i amintească lucruri pe care le-a uitat.

Cred că ar vrea să uite

că ea îl încuia în dulap pentru că era agitat.

Îl lăsa acolo toată noaptea.

Îmi pare rău să aud asta.

Am analizat lichidul cefalorahidian,

dar pare curat.

Ar trebui să fie meningită virală, nu bacteriană.

Foarte bine, Ric.

Detecția meningitei este vitală.

- Dar... - Să cerem analizele de laborator.

Cu cât primim raportul mai repede, cu atât mai bine.

Cum merg treburile cu femeia misterioasă ? Ți-ai amintit altceva ?

De ce crezi că ai ales-o ? Te-ai întrebat asta ?

Da.

Cred că ea este cauza separării mele de Agnese.

Ai fost cu ea înainte să vă despărțiți ?

- Nu mi-ai spus. De unde știi ? - Sunt doar indicii deocamdată.

Poate vor reveni mai multe amintiri dacă o găsesc pe acea femeie.

Atunci trebuie să mergem la biroul de personal.

Dacă nu era în Clinică, probabil era în altă aripă. O vom găsi.

Ea nu mă interesează, dar dacă asta s-a întâmplat

când căsnicia ta era în criză,

cu ani înainte de relația noastră, vreau să știu.

Ar însemna că nu am greșit.

- Îmi pare rău că te rog să te oprești aici. - Nu, înțeleg.

Mă întreb ce vor crede când ne vor vedea sosind împreună timp de zece zile.

Nu mă deranjează să avem un comportament formal în fața oamenilor.

Asta e între noi și îmi place.

Și mie îmi place. Adică...

Această senzație de viață cotidiană în afara spitalului

e ciudată, dar plăcută.

Am putea continua așa,

chiar și după ce mecanicul tău îți repară mașina.

Am putea lua micul dejun sau ceva de băut împreună.

Să vorbim puțin, așa cum am făcut în ultimele zile.

- Nu vei răspunde ? - Nu e important.

În regulă, ne vedem mai târziu.

Nu mă trimiteți acasă din nou.

Fac un atac de cord. Mi-e frică.

Relaxează-te, nu faci un atac de cord.

Ai făcut foarte bine că te-ai întors. Te-am înregistrat deja.

Voi face niște analize. Vino.

Nu te-ai îmbunătățit cu tratamentul ?

Nu, cred că mă simt mai rău.

Pot urca două etaje pe scări, al treilea nu.

Mi se înțepenesc picioarele, amețesc.

Ar fi trebuit să am curajul să mă mut la iubitul meu.

Măcar el are lift.

Are creatinina mărită. Hipertensiunea poate fi din cauza nefropatiei.

Sau invers. Nu e o pacientă hipertensivă obișnuită.

Nu face mișcare, dar e tânără, mănâncă sănătos,

nu bea, nu fumează și nu are un job stresant.

Vreau să-i fac o ecografie renală.

Azzurra gândește la fel ? Nu ai vorbit cu ea.

Vorbesc cu tine.

Nu mă va asculta și va fi aici doar ca să o înlocuiască pe Elisa timp de trei luni.

Nu poți alege cu cine lucrezi.

- Bună ziua, domnule doctor. - Bună ziua.

Poți face ecografia renală, dar o veți face împreună.

Alo ? Da, scuzați-mă, nu pot vorbi acum.

Da, te sun mai târziu, pa.

„Bună ziua, domnule doctor”.

De zece zile ești cu el, Giulia.

I-am văzut. Îl lași departe de intrare, dar i-am văzut.

Ai fi putut să-mi spui, într-un fel, asta e și datorită mea.

Că suntem informali în privat ?

Pentru că nu e nimic mai mult decât atât.

Nu te cred.

Atunci trebuie să fie altă femeie.

Intră.

- Ai un moment ? - Da, sigur.

- Ai un pix ? - Da.

Mulțumesc.

Nu mi-ai răspuns când ți-am spus că putem să ne vedem în continuare.

Giulia...

Putem continua așa, fără să spunem nimănui.

Ție îți convine doar când există o scuză oficială.

De ce ? E ceva ce nu vrei să-mi spui ?

Pot să-ți spun doar că nu merit timpul

pe care ți l-am furat cu o scuză.

Ți-am trimis numărul mecanicului meu, sigur e mai rapid.

Așa nu vei mai avea scuze.

Alo ?

Îmi pare rău, nu am mai sunat de mult.

Mi-am eliberat deja agenda, da.

E în regulă, ne vedem mâine. Pa.

Mă doare. Ce se întâmplă ?

Ce se întâmplă ?

Suferă de o hemoragie subconjunctivală.

Repede Labetalol, hai !

Foarte bine, Flaminia, privește-mă.

Se va termina curând. Te voi ajuta să te întinzi.

Dacă e sub tratament, cum i-a crescut așa mult tensiunea arterială ?

Vino aici.

Simți asta ?

Are tensiune scăzută la picioare.

Deci, aștepți din nou ceva.

Nu aștept nimic, doar ca el să-l sune pe mecanic.

Avem vești despre pacienta cu hipertensiune.

I-am făcut o tomografie toracică.

Și rinichii ? Nu e nefropatie ?

E secundar.

Tensiune arterială scăzută la nivelul membrelor inferioare și un suflu cardiac.

O poți controla. Cred că e aici.

- Așa credem. - Da, acolo e.

- Nu e mare, dar e acolo. - De asta nu a observat-o niciodată.

Avea nevoie de scări și de frica de a se muta la iubitul ei.

Se numește „coarctație aortică”.

E o contracție care pune multă tensiune pe inima ta.

E congenitală, dar în cazul tău, e moderată,

de asta nu ți-ai dat seama.

Deci, dacă evit scările, voi fi din nou bine ?

Nu e bine pentru inimă să aibă prea multă presiune.

Presiunea scăzută în membrele inferioare cauzează probleme renale.

E un obstacol care poate fi eliminat fără probleme.

Nu va trebui să decizi în funcție de liftul logodnicului tău.

Odihnește-te, vom vorbi cu Chirurgia.

Kidane.

Ei bine ? Cum se descurcă noua rezidentă ?

Dacă vrei părerea mea, e o problemă.

E o problemă sau doar îți lipsește Elisa ?

Normal că-mi lipsește ! Mă întorc în Etiopia în mai puțin de un an.

Nu voi avea colegi ca ea cu care să lucrez. Nenorocita aia...

Aș fi putut să previn trimiterea ei în Statele Unite.

Îți dai seama că nu ai vorbi așa

dacă ar fi fost doar o chestiune profesională ?

Nu, uite, eu nu amestec lucrurile așa cum faci tu.

Deci nu te-ar deranja dacă Elisa ar fi cu cineva ?

Doar dacă ar fi cu un idiot, în rest aș fi fericit pentru ea,

așa cum a fost ea când i-am arătat poze cu soția mea.

- Ai soție ? - Încă nu m-am căsătorit.

E o căsătorie aranjată în satul meu. Se face așa uneori.

Stai, stai...

I-ai arătat Elisei poze cu viitoarea ta soție

și te surprinde că a plecat în Statele Unite ?

- Și ce ? Nu o interesează asta. - Nu, clar că nu.

Poate m-am înșelat în legătură cu ea și cu tine.

ASTĂZI

Ție ți-a venit cu ipoteza meningitei.

De ce nu ai vrut să spun asta ?

Ce contează ? Controlăm același pacient.

Ți-ai asumat responsabilitatea să faci puncția lombară imediat.

Știi de unde e asta ? E din Etiopia.

Doi foști colegi s-au căsătorit și s-au mutat acolo.

- Ce curajoși. - Să se căsătorească, sigur.

Asta e...

„E un kitabe, un instrument al medicinei tradiționale etiopiene

pentru când nu mai știi ce să faci”.

Mulțumesc. De mult timp nu am avut cu cine să lucrez în echipă.

Ești o doctoriță bună.

Mereu am vrut să aud asta.

Oamenii îți vor spune asta des, pentru că e adevărat.

Chiar m-ai ajutat cu atacurile mele stupide de anxietate.

Nu sunt stupide.

Le cunosc pentru că le-am avut acum câțiva ani.

Serios ?

E atât de greu de crezut ?

Știi câți oameni suferă de atacuri de anxietate ?

Nu, nu știu, dar nu mă așteptam de la tine.

Ești mereu atât de perfectă, atât de onestă.

Și tu la fel, și ai ascuns o proteză timp de un an.

Atingere.

Vom descoperi că avem mai multe în comun decât credem.

Au venit rezultatele.

Creșterea proteinelor limfatice e minimă.

Nu există scădere de glucoză.

Înseamnă că nu e meningită bacteriană.

Să facem niște teste ca să găsim virusul și să menținem...

Un tratament cu antibiotice de siguranță până găsim cauza.

Ce s-a întâmplat ? Ați marcat un punct ?

Am făcut ceva mult mai bun, domnișoară Wang Lin.

Avem un raport care ne dă speranță.

- Voi face testele, sunt de gardă. - Bine.

- Sună-mă dacă ai nevoie de mine. - Mulțumesc.

Domnișoară Wang Lin.

Ce zici dacă avem întâlnirea noastră la piscină ?

- Sigur, acum ? - Da.

Da.

- Mergem ? - Da.

Salut, Elisabetta.

- Cum te simți ? - Bine. Scuze, am adormit.

Nu-ți face griji. Azi terminăm ciclul de plasmafereză.

- Îți vom da o pauză. - Nu mă deranjează să vin aici.

Lipsesc câteva zile de la muncă și îmi place compania.

Dacă mă vindeci de purpură, jur că voi veni ca voluntară.

Am bătut palma.

Nu te grăbi. Plecăm împreună azi.

- Pe curând. - Mulțumesc.

Salut, ați putea-o aduce pe Elisabetta dacă e gata ?

Nu știu.

O să întreb. Cesconi, întreabă cineva de Elisabetta.

- E gata ? - Nu știu, cine o caută ?

- Pietro. - Pietro ? Iubitul ei ?

Nu, e chiar mai rău. Eu îi controlez iubiții. Nu vreau să fie cu un prost.

Pietro, despre ce vorbești ? Ce ai ?

- Ce se întâmplă ? E iubitul tău ? - Nu !

Nu, vin în pace, sunt doar doctorul lui.

Și de ce nu porți o haină ca ea ?

De ce ?

Pentru că ea locuiește aici. Eu plecam acasă.

Nici eu nu locuiesc aici, dar încă trebuie să văd medic șef în seara asta.

- Bună seara, doamnă doctor. - Bună, Elisabetta.

Sunt de acord. Eu aș interzice și prietenii proști.

- Ai probleme cu femeile ? - Pietro !

Scuză-mă ?

Ce zici ? Îl invităm la cină ? E singur ca un ratat.

Vom mânca burgeri cu cartofi prăjiți. Decât dacă ești vegetarian.

Ajunge, te rog. Scuză-l, nu se mai oprește din vorbit.

Dar invitația rămâne valabilă. Mi-ar plăcea să vii.

Burgeri cu cartofi prăjiți, nu ?

- Mă înscriu. - Grozav.

- Grozav. - Pa.

Pa. Pietro, te rog...

Dacă nu poți, nu-ți face griji. Nu vreau să te incomodez.

Sigur că nu. Nu am planuri.

Nu am avut timp să-mi fac prieteni de când m-am mutat la Milano.

Și fratele tău ?

- Ai mai aflat de el ? - Las-o.

Au trecut mulți ani, Dar el nu mă vrea în viața lui.

Nu-l pot obliga, nu ? Hai.

Vasco, ce se întâmplă ?

Nu, sunt Martina. Cum te simți ?

Văd că febra nu a scăzut în ciuda paracetamolului.

Angelo, ce se întâmplă ?

Angelo, vorbește-mi.

Încearcă să vorbești. Vorbește.

Face un atac.

Se comunică...

Se comunică...

Giulia, le poți spune celorlalți că voi începe vizitele ?

Pacienta 26 a sosit cu hipertensiune și probleme renale.

Am diagnosticat-o cu o coarctație aortică ușoară.

De ce nu a semnat consimțământul pentru operație ?

Nu l-am semnat. Cred că nu o voi face.

Adică... Acum că știu ce am, mă simt ușurată.

Deci, mulțumesc, Dar am trăit cu asta 30 de ani.

Și pot continua așa.

Glumești ?

Are 30 de ani și vrea să-și pună aceste limite ?

E o prostie și operația e relativ simplă.

Poate pentru tine.

Știi cum e să ai fobie de ace și bisturie ?

Cred că nu, și nici măcar nu ai putea înțelege.

Nicio problemă. E viața ta.

Kidane.

Nu poți elimina fiecare obstacol.

Unele lucruri sunt prea mari și nu putem face nimic.

Uneori noi înșine ne punem obstacole,

poate fără să ne dăm seama.

Fă operația.

Mută-te cu iubitul tău.

Depinde doar de tine.

Kidane, pacienta 26 a semnat consimțământul pentru operație.

I-ai spus ce avea nevoie să audă.

Mulțumesc.

Bine făcut, Kidane. Ai făcut o treabă bună.

Mulțumesc.

ASTĂZI

Giulia mă ajută să o caut, Dar nu o găsim.

Sper să-ți dai seama ce face Giulia pentru tine.

Știu.

Vreau să-mi recuperez amintirile, Ea vrea să le examineze. Suntem o echipă.

- Intrați. - Doctore.

A terminat deja ? E gata pentru mine ?

E Giulia. Sunt vești importante despre un caz.

E prioritar, îmi pare rău.

Nu te supăra.

Uneori ai nevoie de scuze pentru a gestiona sentimente pe care nu vrei să le ai.

- Pa. - Pa.

Când am văzut că s-a înrăutățit,

m-am gândit că puține lucruri se pot înrăutăți

la fel de repede ca meningita tuberculoasă.

Compoziția lichidului era anormală în tuberculoză.

Martina a început tratamentul și i-a salvat viața.

Am verificat deja și asta e.

Mi-am amintit un articol pe care l-am citit la facultate.

Au comparat cazuri de tuberculoză de la policlinică pe parcursul a zece ani.

În 18% din cazuri, compoziția lichidului cefalorahidian

nu corespundea cu o tuberculoză tipică, ca la Angelo.

Ce ? Angelo are din nou tuberculoză ?

Scuzați-mă, cine sunteți ? E mama ta ?

Nu, e mama lui Angelo.

Ai spus că ea îl poate ajuta să se trateze.

- Așa că am vorbit cu asistentul lui social. - Salut.

Am vorbit și ne-am dat seama că Angelo greșise.

- Ce se întâmplă ? Mor ? - Nu mai.

Dar ai fost aproape. Aveai meningită tuberculoasă.

Este o infecție cerebrală foarte gravă.

Eu complic mereu lucrurile.

Bacillus Koch este destul de comun,

dar în general, copiii nevaccinați și bătrânii fac această boală.

Este mai rar la adulții tineri, decât dacă, ca în cazul tău,

ai avut tuberculoză în copilărie.

Stai puțin, am avut tuberculoză în copilărie ?

Mama ta ne-a spus.

Glumești ?

- Te omor, Vasco ! - Încearcă. Știi că nu vei reuși.

Ascultă. Ar trebui să asculți asta.

Pentru că e despre ceva ce crezi că îți amintești.

- Îmi amintesc foarte bine de mama mea. - Nu ți-o amintești corect.

Ea nu te încuia în dulap.

Despre ce naiba vorbești ?

Mi-a spus-o asistentul social. Întreab-o pe ea.

Ascultă...

Prima ta mamă adoptivă nu a fost cea potrivită.

Ți-o amintești ca pe mama ta.

- Ai suprapus cele două amintiri. - Nu, e imposibil.

Chiar dacă aș fi făcut-o, ar fi fost bine să nu mă fi respins și abandonat.

Ea nu te-a abandonat. Te-a dus la spital pentru tuberculoză.

Ai trăit un moment foarte dificil și complex.

A descoperit că o familie te-ar putea îngriji temporar.

- Dar nu s-a putut întoarce la tine. - Pentru că nu a vrut, nu ?

Pentru că am greșit și am ajuns la închisoare, pentru zece ani.

Și când am ieșit, mi s-a spus că nu mai voiai să mă vezi.

Îmi bate capul.

E vina mea, nu ?

Strâc totul, sunt nebun și toți mă urăsc.

Nu, doar ascultă.

Nu-ți face griji. Relaxează-te. Uită-te la mine. Nimeni aici nu te urăște.

Dacă ar fi așa, de ce te-am suporta toată viața ?

Ar trebui să fim fericiți pentru că acum înțelegem totul.

Ești aici, acum, ești viu, asta contează.

Și toți aici te iubesc. Până și mama ta e aici.

Și eu sunt aici.

Mi-ai salvat viața descoperind chestia cu tuberculoza.

De fapt, dr. Carelli a fost cea care a crezut că ar putea fi tuberculoză.

Poate nu aveam nevoie să știm tot trecutul tău ca să te vindecăm,

dar aș reevalua tot restul.

Imaginează-ți dacă nu ai avea pe nimeni să te suporte toată viața.

Ai avut noroc.

Vă las.

Pentru Martina și pentru că a salvat prima ei viață.

Stai, m-ai adus la acest bar de ratați

pentru că cea mai bună din clasă a fost cea mai bună din clasă ?

Nu, pentru că ai pierdut provocarea cu ea și acum tu plătești.

Mi se pare corect.

Nu vă obișnuiți, băieți. Oamenii mor și la Clinică.

Asta nu a fost prea drăguț, Dar Riccardo are dreptate.

Clinica Medicală aduce mai multă durere decât bucurie.

Lupta este mereu prezentă. Nu între colegi,

astea sunt prostii.

- Ci împotriva nenorocitei. - Cine ? Marabini ?

Moartea. Se referă la lupta zilnică împotriva morții.

Trebuie să sărbătorim fiecare victorie,

apoi să o uităm și să o înlocuim cu una nouă.

Voi fi cu ochii pe ei, ca să nu greșesc.

- Am omorât din nou păpușa. - Ne va da în judecată.

Păpușa aia va depune plângere.

Pentru Martina.

Vreau să închin pentru Martina.

Pentru că ea îmi amintește

că, uneori, poți uita trecutul și să ai încredere în prezent.

- Pentru Martina. - Pentru Martina.

Pentru noi.

Despre ce voiai să-mi vorbești ?

Nu, nu mai contează.

E în regulă.

Ar fi trebuit să-i sunăm să cerem ?

Nu, lasă-i să sărbătorească.

Ceea ce ai spus despre a uita trecutul,

înseamnă că nu mă mai vei ajuta să găsesc acea femeie ?

Dimpotrivă, dar vreau să o fac pentru tine, nu pentru mine.

Îmi amintesc ce am avut, și nu am nevoie de nimic altceva.

Dar tu ai nevoie.

Noapte bună, Andrea.

Andrea.

Bună.

- Scuze că am dispărut data trecută. - Te rog, spune-mi totul.

Am avut o relație acum 12 ani, nu ?

Da.

Dar...

- Nu-mi amintesc numele tău. - Diana.

Diana.

- Diana Novelli. - Cum ne-am cunoscut ?

Sunt sigur că ne iubeam mult

pentru că mi-am încheiat căsnicia pentru tine.

Nu, nu e adevărat. Îți amintești greșit.

Am fost cu soția mea acum 12 ani.

Tu și cu mine ne vedeam în secret la un hotel.

- Și eu... - Locuiai la un hotel.

Încă nu aveai o casă.

Dar tu și soția ta vă separaserăți deja.

Și eu nu aș fi putut niciodată să-ți distrug căsnicia.

La ce te referi ?

Am petrecut câteva nopți împreună pentru că...

Nu știai cum să fii singur.

- Eu nu însemnam nimic pentru tine. - Poate că eram îndrăgostit de tine.

Nu. Te-am căutat ani mai târziu.

Dar mi-ai spus că putea exista o singură femeie în viața ta.

Și era acea colegă cu care erai de ani de zile.

Sper că încă este cu tine, părea importantă. Ascultă...

Am o viață nouă și nu vreau să o amestec cu cea veche.

Așa că lasă trecutul acolo unde este. Amintirile nu sunt viața reală.

Sunt doar amintiri.

E în regulă ?

La revedere.

CARLO FRANCESCA MECANIC

Da, Carlo ? Da, trimite-mi factura.

Mulțumesc pentru răbdare.

E în regulă.

Giulia.

Voiam să-ți cer iertare.

M-am comportat ca un idiot.

De o săptămână nu răspund la apelurile mecanicului meu.

L-am folosit ca scuză pentru a petrece o oră pe zi cu tine.

Acum spune-mi de ce, și nu veni cu prostia aia că „nu meriți”.

Poate sunt prost, dar așa cred.

Am un trecut dificil.

Uneori încerc să-l evit.

Mă mulțumesc cu momente de fericire sporadică,

cum ar fi călătoriile cu tine.

Am rezolvat totul, chiar și mașina mea.

Și nu mai am nevoie să mă duci.

Așa că acum te pot invita la cină fără alte scuze.

Cafeaua e jos.

Scuze dacă te-am trezit.

Mă bucur să te văd aici dimineața.

- Pot să te întreb ceva ? - „Și zahărul ?”.

Nu.

De ce am așteptat atâția ani

și ieri am făcut dragoste ca și cum am fi făcut-o mereu ?

Pentru că mereu am făcut-o.

Ai fost în viața mea zilnic, ani de zile.

Nu puteai să-ți dai seama mai devreme ?

Și... Vorbind despre trecutul tău dificil... Cum îl vom gestiona ?

Nu pot să-mi șterg trecutul, Dar pot merge mai departe.

Este ceva ce depinde doar de mine.

Ai făcut deja destul. M-ai ținut în viață.

Dr. Giulia Giordano.

Nu am mai avut pe nimeni după Agnese, pentru că deja te aveam pe tine.

ASTĂZI

- Salut. - Salut.

- Și ție ți-a spus ? - Da.

E în regulă.

- Uite-o. - Salut.

- Și ? - Nimic, ce le-am scris.

Nimic mai mult ? Doar un nume și o perioadă ?

Nu e puțin.

Numele Diana Novelli nu-mi spune nimic.

Dacă ar fi fost doar o aventură, cu siguranță nu mi-ai fi spus.

Ți-ai mai amintit ceva după ce ai vorbit cu ea ?

Nu, dar nu contează.

A reparat amintirea care mă deranja cel mai mult.

Nu suporta ideea că te-a înșelat în acel moment.

Asta ar fi explicat de ce ne-am despărțit,

ceea ce nu voi înțelege niciodată.

Diana Novelli ți-ar fi putut spune ceva în plus, nu ?

Ar fi putut, dar n-a vrut. Mi-a spus cel mai important lucru.

Scuzați-mă, trebuie să plec.

Oricum ar fi...

- Nici eu n-am înțeles niciodată. - Ce ?

De ce v-ați despărțit.

S-au împăcat după ce i s-a întâmplat lui Mattia.

- Voi... - Și tu vei începe cu asta ?

Dragostea se termină. Nu mai e nimic de spus.

Îmi pare rău.

Salut.

Știi ce sunt amintirile pentru mine ?

Instrumente.

Pot fi folosite pentru a procesa viața.

Dar am înțeles că nu ar trebui să o afecteze.

Nu mai vrei să cauți femeia misterioasă ?

Nu, am găsit-o. Chiar am vorbit cu ea.

Și aveai dreptate, era exact ce-mi trebuia.

Cine era ? Ce ți-a spus ? Ai aflat ceva ?

Că sunt un prost.

Că cel mai important lucru din viața mea e în fața mea în fiecare zi.

Și m-a suportat ani de zile.

Uite, Giulia...

Nu tu ești cea de la care trebuie să întreb despre trecutul meu.

Tu ești trecutul meu.

Chiar dacă nu mi-l pot aminti.

Ești mai mult decât atât.

Ești cea care a fost mereu acolo.

Ești cea de care sper să fie acolo pentru totdeauna.

Nu pleca, Giulia, te rog. Ești velierul meu.