Original subtitles

Talibanii l-au eliberat pe Ainullah Bakash.

Statul Islamic va ataca în timpul evacuării.

Tu ești singurul care ne poate ajuta.

- Sunt Hassan. - Eram în munți.

Talibanii. L-au luat.

- Muzica e haram! - Lucrurile se vor liniști.

- Fă-o să tacă! - Nu, e medic.

Nimic nu se va liniști.

Îmi fac griji pentru soția mea.

A condamnat un taliban care e în afara ambasadei.

Negociem cu armata să trimită elicoptere.

De ce nu folosiți autobuze?

Aș vrea să vorbesc cu comandantul dumneavoastră.

Ce vreți?

Inspirat din fapte reale

Vă e frică?

Sunt precaut.

Dacă am vrea să luăm această ambasadă,

n-ar fi foarte greu.

Poate.

Noi nu suntem ca voi.

Afganii nu se tem de moarte.

După 20 de ani de război, ce mai înseamnă pierderea câtorva oameni?

Războiul s-a terminat.

Ați câștigat.

Atunci ajutați-ne să plecăm.

Mă ocup de autobuzele care ne vor duce pe toți la aeroport.

Dar nu pot face asta fără ajutorul vostru.

Aveți ocazia să arătați

comunității internaționale că putem lucra împreună

sau chiar să mă bazez pe voi.

Comunitatea internațională nu ne place.

Nu vreau să vă împiedic să plecați. Plecați.

Dar nu sunt doar francezi în această ambasadă.

Și deci ?

Francezii pot pleca, afganii nu.

Dar ei sunt sub protecție franceză.

Și Franța nu-i va abandona.

Sunt pe teritoriul francez cât timp sunt în ambasadă.

Odată ajunși în autobuzele voastre, e altă poveste.

Nu veți putea să le garantați siguranța.

Și pe ei?

Intenționați să-i luați și pe ei în autobuzele voastre?

Nu, nu intră nimeni.

Ambasada este închisă definitiv.

Agățați asta pe poarta ambasadei.

După aia vom putea vorbi despre convoiul vostru.

Ce scrie?

Că clădirea aparține Emiratului Islamic al Afganistanului.

Mai este o intrare la ambasadă,

în spatele străzii Zambach.

Data viitoare, vom discuta acolo.

Deschide poarta.

Dați-vă înapoi! Îmi pare rău, dați-vă înapoi.

Ei, cum a fost?

Trebuie să agățăm asta peste tot.

Ce-i asta?

Permisiunea de a ne invada?

Un avion a lovit World Trade Center în această dimineață.

Armata americană a lansat atacuri.

împotriva regimului taliban în Afghanistan.

Femeile afgane se tem pentru drepturile lor

de când americanii au decis să părăsească țara.

Statele Unite și talibanii au semnat un acord

care pune capăt unui conflict ce durează de peste două decenii.

Ambasadele se închid una după alta.

Americanii sunt evacuați de urgență.

Nu e o problemă doar a afganilor.

Ne afectează și pe noi, siguranța noastră.

Talibanii asediază capitala

și amenință să invadeze orașul în orice moment.

Panică printre oamenii de lângă Kabul.

Poți să-i dai asta doctorului Ghulam din partea mea, te rog?

- Da, sigur. - Mulțumesc.

- Cum te simți? - Bine.

Uite ce ți-am adus.

Să nu arăți nimănui că-l folosești.

- Și ascunde-l bine, da? - Da.

Putem să ne plimbăm prin parc după?

Nu, nu azi. Îmi pare rău.

Și mâine?

Mâine.

Milad, ascunde-te.

Sunt ei. Cei care ne-au atacat.

- Ești sigur? - Da.

OK, ne întoarcem.

Urmărește-i. Fă stânga-mprejur!

Te vom supraveghea în permanență.

Dacă află, mă vor ucide.

Nu-ți face griji.

- E imposibil de detectat. - Gata, mi-a intrat în pantofi.

Stai liniștit.

Ainullah mi s-a părut ciudat la telefon.

Nu el vine să mă ia.

Înseamnă că organizația lui s-a dezvoltat.

Ainullah a devenit emir, trebuie să organizeze un atentat

și ar vrea mai mult decât orice să fii alături de el.

Sau știu că sunt un trădător

și mă vor tăia înainte să apuc să spun ceva.

N-ar veni dacă ar crede că o să-i trădezi.

Sunt mai deștepți decât crezi.

Sunt departe de a fi atât de proști pe cât mi-ar plăcea să cred.

Vrei să revizuim acoperirea ta?

Nu, o știu pe de rost.

Dacă mi se întâmplă ceva, spune-i familiei mele că-i iubesc.

Le vei spune tu.

Hai, să mergem.

Avionul nostru ar trebui să ajungă în mai puțin de o oră.

N-o să avem mult timp, așa că va trebui să ne îmbarcăm calm.

- OK. - OK.

Rămâneți calmi și nu vă panicați.

Da?

Scuzați, puteți repeta?

Ce?

- Ce se întâmplă? - E Roma.

Americanii refuză să lase avionul să aterizeze.

Și ce ar trebui să fac cu toți oamenii ăștia aici?

Unii sunt aici de trei zile.

Nu mai avem mâncare.

Peste două zile, vor fi și mai mulți oameni de evacuat.

Vă dați seama ce haos e aici?

Îmi pare rău. Doar că...

Cât timp mai poate avionul să survoleze deasupra Kabulului?

OK, spuneți-le să mai aștepte puțin.

Mulțumesc. Vă sun eu înapoi.

Unde mergeți?

Scuzați-mă.

Bună ziua, sunt Consulul italian.

Avem un avion care survolează zona, dar refuzați aterizarea.

Condițiile de aterizare v-au fost transmise.

N-aveți ce căuta aici.

Nu puteți trimite avionul înapoi.

Avem prea mulți oameni de evacuat. Și vor mai veni.

E o chestiune umanitară.

Am 6 avioane care așteaptă la rând.

Ieri, oamenii au invadat pistele.

Unii au murit. Femei și copii.

Ne-au trebuit cel puțin două zile să coordonăm sosirile.

Dacă avionul vostru a pierdut slotul, nu e problema mea.

Spuneți-i să contacteze centrul de operațiuni din Qatar.

Scuzați-mă, dar care-i ideea?

Am pierdut curierul și trebuie să aștept?

Vorbim de oameni înghesuiți în condiții groaznice.

Avionul nostru e aici, așa că lăsați-l să aterizeze.

Să zicem că n-am auzit și dispăreți.

- Veți fi responsabil... - Ieșiți imediat!

Acum!

Prezența voastră pune în pericol aceste avioane.

N-avem de ales. O să-i spun pilotului să se întoarcă.

Nu, nu, nu. Spune-i să mai aștepte puțin.

Deci? Cum stăm?

Am reușit să fac rost de cinci autobuze,

dar a trebuit să promit mulți bani.

- Adică? - 30 000 de dolari.

- Poftim? - Zic că e foarte riscant,

și chiar e, așa că profită. N-am ce să fac.

- Avem vreo alternativă? - Nu, e bine așa.

Nu ne putem permite să negociem. Cât mai durează până vin autobuzele?

- Zic că într-o oră. - Bine.

Ne pregătim. Lipește afișele.

De ce ți se văd părul? Acoperă-l!

De ce ai ieșit singură? De ce nu te însoțește niciun bărbat?

Pleacă de aici!

Ai un mesaj pentru mine, fratele meu?

Du-mă la Ainullah. E foarte important.

Lăsați-ne în pace.

De ce trebuie să-l vezi acum?

Du-mă și o să spun cine sunt.

Te rog.

Am vorbit cu el la telefon.

A zis că o să trimită pe cineva să mă ia.

De când îl cunoști?

De când l-a scos Allah în calea mea.

De ce nu erai cu noi în închisoare?

Eram la școala islamică din Shabi Khel, în Islamabad.

Așa mi s-a spus. De ce te-ai întors?

Trebuie să-i lovim pe cruciați înainte să plece.

Ești sigur că ai fost în Islamabad?

Am vorbit cu Imran Bakhash.

A zis că nu te-a văzut niciodată acolo.

Imran Bakhash din Jalalabad?

E un trădător.

Trebuia executat în Shabi, dar a scăpat.

Dacă vorbești cu el, o să încep să te suspectez, frate.

Bine, hai cu mine.

Toată lumea! E timpul să mergem pe pistă.

Avionul nostru va ateriza curând. Hai, să mergem.

- Poftiți, doamnă. - Ești nebun?

Pui pe toată lumea în pericol. Nu poți face asta.

E o demonstrație de forță, nu e niciun risc.

Dacă suntem pe piste, vor fi obligați să ne asculte.

- Trebuie să am încredere în tine? - Ai încredere în mine.

Hai!

Să mergem!

Cine sunt oamenii ăștia?

Soții unor femei dinăuntru.

Serios? Sau așa pretind ei?

Multe femei ne-au spus că soții lor sunt dincolo de poartă.

Unii au viză, uită-te.

Gilles.

Am pus afișele pe ambasadă, așa cum ne-ai cerut.

Sunt femei care nu sunt însoțite.

Soții lor întreabă de ele, e inacceptabil.

Trebuie să scoateți femeile.

Familiile trebuie reunite.

E un principiu islamic, sunt sigur că înțelegeți.

Și guvernul meu are principii.

Nimeni nu părăsește ambasada.

În cazul ăsta, avem o problemă.

Nu cu mine.

Cu cât plecați mai repede, cu atât mai bine pentru mine.

Nu e de la mine, am ordine.

OK,

nu despărțim familiile.

Foarte bine.

Lăsați soții să intre și problema e rezolvată.

Apoi dați drumul autobuzelor mele și plecăm pentru totdeauna.

Superiorii mei n-ar accepta asta niciodată.

Nu trebuie să le spuneți.

Tot ce știu e că, dacă nu plecăm până mâine,

forțele speciale franceze și americane o să vină după noi.

Cu artilerie grea.

S-ar putea termina foarte prost,

nimeni nu vrea asta, nu-i așa?

Foarte bine.

Dați-i drumul.

Dar repede, o să obțin autorizație pentru autobuzele voastre.

Fratele meu.

Credeam că ești mort.

Mă bucur enorm să te văd.

Și eu,

Ainullah.

N-ai idee.

Credeam că o să mor în închisoare.

M-am rugat la Allah din toate puterile să pot ieși.

Apoi au venit talibanii.

La început, credeam că ne vor omorî.

Dar ne-au eliberat pe toți.

Slavă lui Allah.

Dumnezeu e mare.

De ce n-ai rămas în Pakistan?

Zilele-mi sunt numărate, frate.

Mi-a sosit ceasul.

Când am auzit că te întorci,

am văzut asta ca pe un semn.

Un semn trimis chiar de Allah.

Leul din Kabul s-a întors.

Și sunt mândru să-l însoțesc

în ultima sa călătorie către Creatorul nostru.

Trebuie să ne luăm măsuri de precauție.

Dezbracă-te, și scoate și pantofii.

Americanii vor înnebuni.

- Știu. - Ce se întâmplă, nenorociților?

Băieți, ocupați-vă de mulțime.

Sunteți nebuni?

Dispariți, că vine un C-17.

Nu ne mișcăm până nu aterizează avionul nostru.

- Cine sunteți voi? - Sunt Consulul italian.

Legea marțială este în vigoare în aeroportul ăsta.

Pot să te arestez, să te împușc pe loc

și mi-ar da o medalie.

Așa că tu și prietenii tăi, dispăreți acum.

Vă interzic să amenințați un diplomat.

Tu, taci din gură.

Și tu ce-o să faci?

Ce-o să faci, Rambo? Ne împuști?

La naiba!

Ne puteți ajuta să aterizăm nenorocitul ăsta de avion?

Trebuie doar să ne ajutați, vă rog.

Colonele, avem o problemă pe pista 2.

Ce s-a întâmplat?

Un nebun a decis să iasă pe pistă

cu un grup de afgani.

- Cine-i? - Un smintit, asta e.

E italianul, scapă de el.

- Am nevoie de ajutor. - De ce, e înarmat?

Nu, nu reprezintă o amenințare. Repet, nu e o amenințare.

Dar nu ascultă nimic și nu vor să se miște.

Spune-i că-i vom lăsa să aterizeze avionul.

- Sunteți sigur? - Trebuie să elibereze pista.

Cum doriți.

Puneți pe toată lumea în mișcare, avionul dumneavoastră va ateriza.

Toată lumea să se miște de pe pista mea, acum!

Hai, toată lumea, mișcare!

Haideți, toți! Hai!

Haideți, continuați.

Haideți!

Pe-aici, vă rog. Continuați.

Haideți! Hai!

Încetiniți,

au o tabără chiar acolo.

Trebuie să ne apropiem.

Ar trebui să așteptăm să se întunece.

Bine, calmați-vă. Dați-vă înapoi.

Dați-vă înapoi, o să intrăm pe rând.

Doar bărbații care au o soție înăuntru.

Dați-vă înapoi. O să intrați pe rând.

Pregătiți actele.

Arătați-mi actele. Hai.

OK, să văd. Hai.

- Arătați actele. - Nu mai împinge.

Lasă-l să treacă.

Arată-mi actele. OK.

Soția mea e înăuntru.

- N-aveți acte? - Nu.

- Îmi pare rău, ambasada e închisă. - Vă rog.

Dați-vă înapoi!

Lăsați-mă să intru, sunt homosexual.

Mă vor omorî.

Dați-vă înapoi!

Vă rog!

Ce faci? Nu l-ai verificat!

- Spuneți-i să se oprească! - Țineți situația sub control.

- Lasă arma jos. - Fără violență.

Închide poarta!

O să avem nevoie de mai multe autobuze.

Bou împuțit!

Mai faci o dată asta, o să mă asigur că conduc eu însumi curtea marțială.

Dacă avionul tău nu decolează într-o oră,

instaurez o interdicție de zbor timp de 3 zile doar pentru tine.

- Încerc să salvez oameni. - Vrei Premiul Nobel?

Fără oamenii mei, pistele astea ar fi fost un câmp de luptă.

Zeci au murit până să închidă aeroportul.

Acum, scoateți oamenii ăștia

și avionul ăsta nenorocit de pe aeroportul meu într-o oră!

Don Quijote nenorocit! Într-o oră!

Hai! Într-o oră!

Scuzați.

- Avem o oră. - Câți transportăm?

Aproape 200, fără copii.

- Pot lua doar 120. - Nu, trebuie să-i luați pe toți.

Vin și alți afgani, trebuie să eliberez pista.

- Pot lua maxim 160. - Ascultă-mă.

- Nu e loc... - Ascultă-mă, te rog.

Trebuie să urc oamenii ăștia în avion.

Găsește-mi o soluție.

Ce soluție vrei să-ți găsesc?

Ce faci?

Dacă scoatem scaunele astea, încape mai multă lume.

Unde vrei să-i pui?

Așteptați.

Așa.

Marco! Vino.

Băieți!

Afară.

Amina?

Ce faci?

N-ai voie să fii aici.

Pleci?

- Fără să-mi spui? - Ți-am lăsat o scrisoare.

Ce scrisoare?

Nu am mult timp, Ghulam. Îmi pare rău.

Mă întâlnesc cu părinții mei la ambasada franceză.

Pleacă spre aeroport.

E singura mea șansă. Dacă n-o prind acum...

o să regret pentru tot restul vieții.

Ce o să regreți tu,

e că pleci înainte să-ți termini pregătirea.

În cel mai bun caz, vei deveni asistentă medicală.

Și ce o să fiu eu aici?

Soția mea.

Mama copiilor mei.

Și Doctor Nazani.

Știi bine că te vor lăsa să practici.

Țara asta are nevoie de medici.

Aș vrea să te cred.

Dar țara asta deja se transformă într-o închisoare.

De ce nu vii cu mine?

Amina.

Asta e țara mea.

N-am alta. Sunt responsabilă de pacienții mei.

N-ai venit înapoi pentru mine.

Ai venit să o iei pe Nooria, nu-i așa?

Nici ea n-are mai mult viitor decât mine aici.

Și n-are familie.

Amina.

E răpire.

Dacă te prind talibanii, te omoară.

Și cine le va spune? Tu?

Cum poți să crezi așa ceva?

În plus, fata n-are acte.

Crezi că Franța o va accepta?

Am încercat.

Dar nu o pot abandona.

Dar eu, nu-ți pun nicio problemă.

Tu ești cel care mă abandonează,

acceptând ceea ce vor face talibanii.

Pentru că ești egoist și indiferent.

Te rog, Amina,

rămâi cu mine.

Îmi pare rău, Ghulam.

Stai!

Dacă vrei, vii cu mine.

- Unde? - În Europa.

- În Franța. Departe de aici. - De ce nu rămânem aici?

Pentru că talibanii

nu plac fete ca tine și femei ca mine.

- Și? - Bine.

În cazul ăsta, nu mai avem nicio clipă de pierdut.

Sper să fii bine.

Ne vedem curând, sper.

Sper să fii bine, să-mi...

Autobuzele ar trebui să fie aici.

Sper că n-au fost oprite de talibani.

Vor ajunge, nu-ți face griji.

Cum știi că talibanii n-o să tragă în noi

din momentul în care punem piciorul afară?

Nimeni n-o să tragă.

Nu e în interesul nimănui.

Sunt aici.

Zarurile au fost aruncate, cum se spune.

OK, hai, mișcați!

Mâinile sus!

Ieșiți!

Dați-mi actele.

Toată lumea în avion, hai, repede!

Repede, grăbiți-vă!

- Haideți, avansați. - Mulțumesc mult.

- Doriți ajutor? - Repede, vă rog.

Atenție la treaptă.

- Mai repede. - Mulțumesc.

Strângeți-vă, vă rog.

OK, stop.

Stop.

Fără bagaje.

- Fără bagaje, vă rog. - Lăsați-le.

Fără bagaje în avion!

Totul afară!

Taxi! Taxi!

Stop! La ambasada Franței, vă rog.

Nu, nu merg acolo.

- Vă rog. - Talibanii sunt peste tot.

Dacă mă văd cu două femei, mă omoară.

Vă implor.

Mergeți acasă, e periculos.

- Vă rog. - Nu.

- Mergem pe jos. Poți? - Da.

Nu s-a mai mișcat de ceva vreme.

E cu ei. E infiltrat.

Îi putem ataca în opt minute.

Nu cu omul nostru înăuntru.

O să-l recuperăm de acolo.

Pregătiți-vă.

Apel către echipa Alpha.

Liber la acțiune. Repet, aveți liber la acțiune.

Îi vreau în viață.

Dați-vă înapoi.

Nu trageți în omul meu.

Mai repede.

Mai iau 20 de oameni. Veniți aici, vă rog.

Urcați la bord. Repede, vă rog.

Permiteți-mi să vă ajut, domnule.

Haide, mergem.

Vorbiți-mi.

Liber!

Zonă liberă. Agentul nu e aici.

Un om la pământ, identitate necunoscută.

Îl vom percheziționa.

La naiba.

La naiba!

- L-am pierdut. - La naiba!

Trebuie să ne oprim.

Nu pot sta în picioare, e periculos.

Americanii au luat 800 de oameni ieri.

Aveau un C-17.

Avion mai mare, mai mulți oameni. Am atins capacitatea maximă.

Așezați-vă, vă rog. Toată lumea!

Luați loc, vă rog.

Mai strângeți-vă puțin. E loc aici.

Mai strângeți-vă. Mulțumesc.

OK, două persoane, nu mai mult.

Tu și tu. Haideți.

- Veniți. - Mulțumim, domnule.

Tu. Tu de acolo,

vino cu mine în cabină.

Vino. Decolez într-un minut.

Dați-vă înapoi! Toată lumea înapoi!

Țineți-vă bine.

- N-am făcut destul. - Nu s-a terminat încă.

Avem un aflux uriaș de oameni cu viză.

- Unde? - La Abbey Gate.

Șase talibani au venit mai devreme, dar au plecat deja.

Hassan nu era cu ei.

Nu știm.

OK.

Comandantul refuză să trimită ajutor american.

- Propun să mergem noi. - Și eu.

- Și să ne riscăm viețile? - El mi-a salvat-o pe a mea.

E același taliban. Hassan e sigur acolo.

Deschideți ochii, probabil că e deja mort.

- Două gloanțe în cap. - Nu ai de unde să știi.

Dacă nu e mort încă, e doar o chestiune de timp.

Să mergem.

Bastian, vino cu mine. Tu ne acoperi.

La naiba.

Aveți banii?

Șeful talibanilor vrea să vă vadă.

Adună oamenii și umple autobuzele.

- Vreau să văd ce vrea de la mine. - Hai să mergem.

- Ce doriți? - Urcați.

Vreau să merg în Franța, cu familia mea.

Pardon?

Copiii mei n-au niciun viitor în țara asta.

Știu și eu asta foarte bine.

Nu înțeleg.

Sunteți un taliban.

Ați câștigat războiul, dar vreți să fugiți la inamic.

Vreau ce e mai bine pentru familia mea.

Da, dar Franța nu vă va lăsa să intrați.

N-o să obțin niciodată autorizația asta.

Pot oricând să vă opresc convoiul.

Un singur telefon și închid postul de control.

Chiar dacă aș accepta, credeți că se va întâmpla?

Dumneavoastră și soția dumneavoastră veți merge la închisoare,

iar copiii vor ajunge în plasament.

Credeți că Franța va da azil unui lider taliban?

Nu.

Serviciile dumneavoastră de informații mă vor interoga și voi coopera.

Îmi va trebui aprobarea superiorilor mei.

Asta ne va întârzia plecarea cu câteva zile.

Nu sunteți obligat să le spuneți.

Nu?

Nu asta spuneai?

Soția și copiii dumneavoastră, da.

Dar dumneavoastră, e imposibil.

Fac asta pentru ei.

N-o să-i abandonez niciodată.

Plecam in cinci minute, hai.

Trebuie să mergem, hai.

Nu, nu e o idee bună să ne urcăm într-un autobuz.

Veniți cu mine.

Am primit informații, circulă poza voastră.

Nu vreau să fiu despărțit de soția mea.

Veniți cu noi în mașină. O veți vedea la aeroport.

O să vă cazăm aici.

Nu va dura mult, vă promit.

OK, urcați.

Îți bați joc de mine?

Explic după, n-avem de ales.

Unde-l punem, în brațe la tine?

Nu, pune familia lui în autobuz, vin cu noi.

Îl punem în portbagaj.

- E deja cineva acolo. - Păcat.

Îmi pare rău, doamnă.

Mișcați.

Hai, să mergem.

Nu mă urc cu o femeie.

Mai e loc pentru doi în portbagajul ăsta.

Urcați dacă vreți să plecați cu noi.

Îmi pare rău.

Gilles, nu e loc destul pentru toată lumea.

Vă rog, nu ne lăsați aici.

Nu, vă promit.

O să găsim o soluție.

Odată ajunși, un autobuz o să vă ia înapoi, promit.

- Luați numărul meu. - Închideți ușile.

Gilles, trebuie să mergem acum.

Da. Dă-mi un mesaj.

Închideți ușile!

- Intrați înăuntru. - Trebuie să mergem.

Nu, duceți-vă acolo. Așteptați-ne în ambasadă.

- Duceți-vă. - Gilles, trebuie să mergem.

Închideți ușile!

Zonă liberă.

Mergem.

Vera?

Generalul Hassan.

- Câte persoane sunt? - Greu de spus. Multe.

Joe e la poartă, e bine.

Italienii, sunteți pregătiți?

Da.

Dați-vă înapoi.

La naiba, vin în forță. Adăpostiți-vă!

Ferestrele sunt baricadate.

Și aici.

Suntem încercuiți.

O să mă duc să vorbesc cu ei. Vera.

Deschideți poarta.

Vedem dacă talibanul tău e de încredere.

- O să vă escortăm. - OK.

Așteptați! Așteptați!

Așteptați!

Ce facem acum?

Subtitrare descarcata de pe www.RegieLive.ro Portalul Studentesc Nr. 1 in Romania