Original subtitles

- Bună ! Mi-a fost dor de tine. - Şi mie de tine !

Dumnezeule !

- Nu-i place asta. - Nu.

Frate, e de vis ! E un JD Knucklehead Chief.

- Indian, da. - JD Knucklehead Indian Chief.

E un nume bun, omule.

"Şeful" Knucklehead.

E un moment special, fiindcă mereu mi-am dorit motocicleta asta.

Şi ăsta e motivul. Când am văzut-o pentru prima oară,

mi-am dorit modelul 36 şi i-am spus lui Jeremiah...

- Am zis: "Vreau să am şase la fel." - Prostii !

Jeremiah a zis: "E imposibil,"

"n-o să găseşti şase exemplare, n-am văzut decât vreo două."

Astfel că scopul meu a fost să construiesc şase exemplare.

Doar pentru că el e frăţiorul meu şi vreau să-i fac în ciudă.

✰ www.MEOO.ro ✰ Sursa ta de filme și seriale!

Cred că provocarea de a face şase motociclete model 36

s-a născut din gargara pe care o tot făcea Jeremiah,

cum că n-ar fi fost posibil aşa ceva. El n-a văzut şase exemplare.

Era dificil să găseşti şase atât de rapid sau să le construieşti.

E primul an al modelului Knucklehead.

Sunt obsedat de motorul Knucklehead.

S-ar putea spune că am o problemă. Îmi plac cele din 1936.

Sunt atât de rare şi reprezintă "Sfântul Graal".

Voi face ceva ce nu s-a mai făcut până acum.

O să scot pe şosea şase Knucklehead din 36

şi mă voi plimba alături de prietenii mei.

Pe primele patru le-am construit deja, alături de nişte mecanici uimitori,

precum Marele Scott Stopnik şi Socco Obestein.

Acum le cer lui Jeremiah şi lui Max să mă însoţească în călătorie,

construindu-le pe ultimele două.

Ador motocicletele Knucklehead. Dar, în ziua de azi,

nu le mai găseşti aşa uşor ca acum 15 ani.

Piesele pe care le găsim acum sunt, practic, lucruri aruncate la gunoi.

Îmi place ideea de a repara ceva ce-a fost distrus complet

şi a-l readuce la viaţă.

Jeremiah e absolut incredibil. Face tot.

Ştie tot. Unii respectă stilul,

alţii reconstruiesc fiecare piesă, iar alţii fac totul.

Jeremiah face tot.

Problema cu motoarele vechi, cu orice e vechi,

e tocmai asta, nu sunt noi.

Le reparăm, da, dar trebuie pătruns în esenţă.

Asta e o fiinţă mecanică. Şi toate aceste detalii,

sunt ca articulaţiile în corp, totul trebuie să meargă ca uns.

După ce un motor renaşte, când îl reconstruieşti,

iar doar cei care refac motoare ştiu asta,

fiecare piesă trebuie să se potrivească perfect,

să se integreze şi să-şi găsească locul ideal

în care să vrea să trăiască şi să funcţioneze,

ca un sportiv bine antrenat.

Dacă nu zăboveşti puţin, să găseşti locul fiecăruia... Unii spun:

"Construiesc un motor şi ies cu el la drum !"

Bravo ţie !

M-a introdus într-o lume despre care nu ştiam nimic.

Familiile nostre sunt apropiate. Îi iubesc din tot sufletul.

Am făcut multe lucruri unul pentru celălalt,

pentru a ne ajuta în cariere şi-n situaţii dificile.

E ca un frate mai mic pentru mine. Şi-mi place să-l necăjesc.

Asta e cea mai bătrână găină a mea, Jule. Are şapte ani.

E cam dărâmată, dar e cea mai în vârstă.

E ca motocicletele mele. Îmi plac...

Un pic mai uzate...

Mai uzate, dar cu multă personalitate.

Când construieşti un Chopper,

în faţă ai o pânză goală pentru orice idee îţi vine.

Poţi fabrica fiecare piesă din întreaga motocicletă

sau poţi asambla piesele pe care le ai şi să faci ceva personalizat.

Totul e inspirat de natură.

OAKLAND, ÎN CALIFORNIA

Ce loc uimitor !

Prima mea rampă începea de-aici şi era până acolo.

- Acolo era inelul. - Aveai o rampă de 3,65 m ?

Aveam o rampă completă aici, în spate. Şi mama n-avea nimic împotrivă.

Am crescut patinând într-un depozit, care aparţinea unei turnătorii,

iar mama m-a lăsat să-mi improvizez o rampă în casă.

Eram singur sau cu iubitul ei,

şi patinam şase, şapte zile pe săptămână.

- Era construită... - Dintr-un capăt în altul.

- Dar te loveai de tavan. - Da, aşa e.

Vezi cum e decupat acolo ? L-am tăiat, fiindcă mă incomoda.

Trebuia să sar peste el, la o înălţime de 1,82 m.

Max are o energie aparte.

Se vede asta în orice face.

Stilul lui de skateboarding mă uluieşte.

La fel şi ceea ce poate şi face, şi ce a adus în industria motociclismului.

Eleganţa liniilor sale, felul în care vopseşte...

Când am văzut prima motocicletă 4Q, am zis: "Ce-i asta ?"

Tocmai a schimbat jocul. Tipu' ăsta e incredibil.

Ca skater, înveţi că e-n ordine să dai greş,

fiindcă greşeşti în mod repetat ca să înveţi ceva.

La prima mea bicicletă, şi nu mi-e ruşine să recunosc,

am văzut multe greşeli.

Cred că asta e cool la skateri, devin fotografi foarte buni.

Există mulţi skateri care sunt fotografi grozavi,

fiindcă aceştia vorbesc o limbă necunoscută de alţii.

Văd nişte scări sau o pantă şi spun:

"Ia uite, frate ! Ce nebunie !"

Apoi, vrei să imortalizezi totul şi să arate bine.

Ştiu că aşa se face transferul.

Te uiţi la liniile întregului ansamblu

şi, uneori, e de-ajuns să schimbi anvelopa de pe spate

şi să zici: "Asta era ! În sfârşit !"

Pentru că, înainte, timp de două luni, te uitasei:

"Ce dracu' e-n neregulă aici ?"

Era doar anvelopa, sau dimensiunea,

schimbi una de 16 ţoli cu una de 18 ţoli şi asta e !

Cu siguranţă, Max şi-a creat drumul său în skateboarding

şi rezonez cu asta, fiindcă şi eu m-am dat cu placa în copilărie,

şi asta mi-a format ochiul.

Dar n-am ajuns la nivelul la care e el.

A fost mereu o sursă de inspiraţie

felul în care a transferat cunoştinţele în noua lui formă de artă.

"LOVE CYCLES" PHOENIX, ÎN ARIZONA

Aşadar... Ăsta e următorul nostru proiect !

E a cincea motocicletă 36.

- Aşa pare. - E numărul cinci.

Vreau să includ ceva ce mi se pare senzaţional.

- O altă motocicletă răpciugoasă ? - Nu mai spune aşa !

Era una superbă şi imacualtă, doar că nu era un 66.

Povestea e aşa: am cumpărat-o, e o motocicletă de expoziţie.

Am cerut permisiunea. Am zis:

"Dac-o cumpăr, ar fi în ordine dacă i-aş scoate motorul ?"

Mă ştii, îmi plac motocicletele vechi,

de expoziţie, dar eu vreau să merg pe ele.

E un show al supravieţuirii ?

Da, fiindcă persoana respectivă era pictor.

- Era incredibil. Grozav... - Deci modelul 60 e bun de expoziţie.

Bine, vreau s-o văd.

Quicksilver e o motocicletă renumită, am văzut-o mai mereu.

Mi-a fost teamă, mă gândeam: "E un sacrilegiu."

Am primit deja permisiunea, deci să nu zici: "Nu poţi s-o faci !"

O să te joci cu o motocicletă originală.

- Nu e motorul original. - Bine.

Dar treaba stă aşa, motorul e uriaş

şi cred că ţi-ar lua fundul foc.

E doar pentru expoziţie. Prefer să merg cu ea. La proiectul ăsta,

te-ntreb dacă putem folosi asta pentru modelul 36...

O s-o ducem la Jeremiah, luăm motoarele,

le asamblăm şi-l surprindem pe Jeremiah, care e...

Asta e o motocicletă foarte renumită.

Quicksilver a fost făcută de Dean Lanza,

care a creat multe Choppere cool,

acestea devenind râvnite de colecţionari.

- O s-o aduc aici. Da ? - Bine.

- Nu te uita ! - Nu mă uit, mă întorc.

- Închide ochii ! - I-am închis, m-am întors.

Arată ca o motocicletă de curse, dar e un Chopper

şi totul e modelat în aşa fel încât să pară turnată dintr-o bucată.

După cum îi spune şi numele, pare o bucată de argint viu.

- Gata ? - Da.

Pleacă naibii de-aici !

Un Quicksilver, puiule !

Doamne ! Trecutul acestei motociclete e o nebunie.

Când am văzut prima oară un Quicksilver, am rămas mut.

Dean Lanza a creat Quicksilver la sfârşitul anilor '60.

Probabil că este cea mai specială creaţie a sa.

Avea un design revoluţionar şi şi-a câştigat locul

în folclorul motocicletelor ca fiind bunicul Chopperelor.

S-au scris multe articole despre ea. E o motocicletă superbă.

E una dintre cele mai cool motociclete de expoziţie. Pare atât de fluidă...

Nu vreau s-o modific deloc. E frumoasă,

ar fi un sacrilegiu, dar nu are motorul original.

- Nu e cel pe care-l avea. - Şi e un Chopper.

E un Chopper.

Plus că-mi place să-i zic:

"Uite ce am, frate ! Hai să facem ceva cu ea !"

Şi el se entuziasmează şi zice: "Cum adică nu putem face asta ?"

Îi zic: "Nu e motorul original." Iar el spune: "Atunci... Nu e ?"

Mă gândesc că ăla a fost visul altui om.

Hai s-o modernizăm, dar n-o voi vopsi în negru !

- Plus că... - Da, s-o facem !

- Nu ? - S-o facem !

- Aşa, frate. - Haide, te iubesc !

Dar uite ! Un 36 Knuckle acolo ?

Pentru una dintre motocicletele 36, vom lua un model istoric

cu vopseaua originală, aşa cum e cunoscut.

Dar eu vreau să mă urc în şa, asta e ideea.

Când cumpăr aceste motociclete, nu vreau să zacă în muzeu,

vreau să merg cu ele, să le iau la filmări.

Viaţa e scurtă. Vreau să fac asta.

E foarte tare, frate !

Al cincilea 36.

Dean Lanza, tipul care a creat-o... Dacă te uiţi atent...

Am construit rezervoare şi apărători de la zero,

dar uitându-mă la modul de fabricare şi de vopsire,

şi când am văzut motocicleta pe care o ştiam de ani de zile...

Dar n-am avut ocazia s-o văd lângă mine,

să petrec ore admirând ceea ce a fost creat

în urmă cu peste 50 de ani.

"Hai să folosim acest cadru şi să-i punem un motor de Knuckle !"

Se va potrivi cu ceea ce facem. Sunteţi de acord ?

Da, cred c-ar fi grozav dac-am putea merge cu ea.

Zic: "E imposibil să mergem cu ea în starea actuală."

E ca o piesă a lui Jimmy Hendrix, una bună, pe care n-ai mai auzit-o.

Îţi spui: "Îmi amintesc c-am văzut-o !"

Am zis: "E ceva special." E foarte cool.

Nu ştiu cum să descriu senzaţia.

Pe lângă asta, arată ca un Chopper de curse.

Mi s-a părut o motocicletă uimitoare şi vreau să merg cu ea.

S-o facem ! Şi cred că toată lumea s-a înhămat la proiect.

Sunt sigur că unii vor fi supăraţi, dar...

"4Q CONDITIONING" OAKLAND, ÎN CALIFORNIA

Iniţial, motocicleta asta avea un parasolar foarte lat,

care a stat în aer liber timp de 30 de ani.

Am vrut să semene cu un Springer,

dar cred că motocicleta pe care o facem pentru tine e perfectă aşa.

- Absolut. - O dezmembrăm şi o curăţăm.

- E îngheţată ca dracu'. - Exact.

Da !

Parc-am făuri ciocanul lui Thor.

Ia uite !

Fir-ar să fie !

Da.

Asta e furca, dar a stat atâta timp afară,

încât n-ar mai încăpea aici, aşa cum era iniţial.

Nu ştiu dacă se vede înăuntru. Jason curăţă podeaua.

E un om bun. Ştiţi ce altceva mai curăţă ?

Grătarul ăla mic de pe fundul chiuvetei.

E primul lucru pe care l-am observat la el.

A făcut ceai şi a curăţat sita aia.

- Crescut de o femeie. - Am vrut să-l iau de soţ, dar...

M-a refuzat.

Practic, a lovit pandemia.

N-am putut veni la tine.

Aveam un cadru. 39 cu motor de 40, vom face o motocicletă 4Q.

- Da. 44Q. - 44Q.

Stabilisem şi designul, urma să fie placată cu nichel.

Da. Ideea e că am scos motorul

ca să-l folosesc la alt proiect.

Tu ai adus motorul de 40

şi după ce l-am scos de pe acel cadru,

am observat câteva probleme.

Cadrele vechi au fost agresate. L-am trimis la un specialist.

A venit COVID-ul, şase luni au devenit un an şi jumătate.

Omul ăla a trecut printr-un episod nefericit

şi mă gândeam: "Proiectul noastru e terminat."

Apoi, zilele trecute, mă uitam la motocicleta mea

şi mi-am dat seama că acel cadru e perfect.

Am dezmembrat-o, ca să-ţi dau ţie cadrul.

Am zis să refacem proiectul, într-un stil diferit.

Va fi nichelată şi vopsită foarte cool.

Şi-i vom oferi cel mai bun tratament din Bay Area.

Ar trebui să zici: "Hai să ne uităm şi să alegem"

"ceva din colecţia uimitoare pe care o deţii !"

Şi vom face cea mai tare motocicletă, în stilul tău.

O să caut nişte apărători ! Mă sui pe scară şi-mi spui ce vrei.

Am o problemă cu apărătorile, ca să ştii.

Uite-o pe asta ! Poate o facem roz cu...

... cu dungi ?

Cu puncte aurii.. O să le vopsim longitudinal.

Ador să vopsesc lucruri albastre în roz, nu vreau să te mint.

Da, urăşti albastrul.

Asta e, frate ! E de-a dreptul superbă.

Ne vom opri aici,

fiindcă nu vreau să fac de râs colecţia altcuiva.

Ştii ce vreau să zic ?

Asta va fi o motocicletă pentru un băiat mai mare.

O s-o fac un pic mai lungă pentru tine.

Ăsta e un rezervor pe care mai testez eu diverse culori,

să văd cum aderă vopseaua, ca să nu arate aşa.

Iar ţie-ţi place acel rezervor Frisco, în stil sportiv.

Da.

Unul dintre cele mai grozave lucruri legate de acest show

e faptul că am ocazia să ajung în multe ateliere ale meşterilor,

pot pătrunde în lumea lor, în lumea creată de ei

şi aflu ce îi inspiră.

Am şansa să creez ceva alături de ei

şi apar astfel de momente minunate

în care, îmi vine să mă ciupesc şi-mi zic:

"Construiesc o motocicletă cu Max, la 4Q, şi nu-mi vine să cred."

Dacă aici îmi voi găsi sfârşitul, să aveţi grijă de Rachel !

- Dacă tot sunt aici, sus... - Da !

- Alege un rezervor. - Unul cu aspect mai ruginit.

- Ăsta, nu ? - Exact !

Băiatul ăsta ? Da, asta e.

Cum se spune, "piesa de rezistenţă" ?

Hai pe umerii mei !

Mi-aş dori şi eu asta cândva, trebuie să fie cool

să vii aici şi să spui: "Ce zici de asta ?"

E tare plăcut.

E minunat să fiu în atelierul lui şi să pot alege aceste piese,

să descoperi sufletul şi viaţa lui.

E un om pe care-l admiri şi care te inspiră,

iar tu vei construi această motocicletă cu el.

Mă simt binecuvântat să pot face asta.

- Cool. - Foarte cool.

- Aşa... 44Q. - Asta e !

Hai să vopsim !

Stilul lui Max a schimbat mult comunitatea noastră.

Când creşti printre skateri capeţi o perspectivă,

iar el are una deosebită, care se observă în munca lui

şi-mi place felul în care o implementează.

Lucrările sale sunt incredibile şi merită să le priveşti atent,

sunt atât de profunde...

Îmi place să-l urmăresc în acţiune,

dar şi să observ produsul finit.

Mă învaţă să vopsesc şi e o experienţă minunată

să poţi sta lângă un maestru.

La Max se vede cum pasiunea şi dragostea se întrepătrund cu meseria.

E al naibii de cool, frate !

Există oameni care intră în viaţa ta şi-ţi deschid mintea.

Sunt o reflexie a ceea ce-ai vrea tu să fii

şi cred că Jeremiah şi Max au calitatea asta.

E ciudat să fii absolut fascinat

când întâlneşti actori sau tot felul de vedete,

dar eu sunt fascinat să-i cunosc pe oamenii ăştia.

Când l-am cunoscut pe Max,

se întâmpla la începutul erei blogurilor şi-l vedeam în revista "Dice",

cred că prin anul 2005.

M-am îndrăgostit de stilul lui de a vopsi.

E un tip foarte creativ.

A fost skateboarder, şi nu unul obişnuit,

era absolut uimitor, alături de John Cardiel,

şi participau la concursuri peste tot.

Tipu' nu doar construieşte motociclete, e un dur,

e un tip autentic. Mai autentic nu se poate.

Primul clip pe care l-am văzut cu Jeremiah a fost pe YouTube.

Încerca să pornească o motocicletă.

Avea tenişi Vans şi nişte blugi scurţi.

Dar, după felul în care mergea, mi-am dat seama că băiatul e skater.

Îl respect mult pe tipu' ăla !

Fiindcă şi-a făcut un nume în lumea skateboardingului,

ceea ce e extrem de dificil.

Şi eu am fost skateboarder, mai sunt şi acum,

nu poţi renunţa la asta.

Nu mai sunt ce-am fost, dar mă uit la Max,

care e cu şase ani mai în vârstă ca mine, dar încă rupe rampele

şi se mişcă extraordinar.

Ceea ce-l face pe Max atât de special

e faptul c-a fost un pionier al acestui stil

şi duce mai departe un stil de la sfârşitul anilor '60,

pe care nimeni altcineva nu-l mai are. Iar el îl trăieşte.

E un artist complet şi consider că relaţia mea cu el

e alimentată de dragostea lui pentru skateboarding

şi de dragostea mea pentru skateboarding.

Iar el aduce acea aromă în lumea motocicletelor.

Jeremiah m-a rugat să vopsesc ceva.

L-am rugat să vopsească un rezervor pentru mine.

N-a ezitat deloc, el...

Din prima clipă în care am vorbit cu Max...

Toţi am avut prietenii cu suişuri şi coborâşuri, dar eu şi Max...

Jeremiah a devenit pasionat de Choppere la scurt timp după mine.

Şi a fondat "Love Cycles". Nu erau mulţi ca noi pe-atunci,

adică să aibă sub 40 de ani.

Prima motocicletă a lui Jeremiah a fost cool.

A făcut treabă bună şi atunci l-am observat.

Cred că suntem fanii unul altuia.

Apoi ne-am întâlnit la un eveniment

şi ne-am cam tot luptat la fiecare eveniment de-atunci

şi cred c-am pierdut fiecare meci cu el.

Da, eu îl sun mai des,

pentru că, pe la ora 23:00, simt nevoia să vorbesc cu el.

El îmi zice: "Vorbim mâine."

Îmi tot trimite selfie-uri în care e fără tricou.

Îmi trimite permanent selfie-uri. Iar eu îl tot tachinez,

îi spun: "Alt selfie drăguţ de la Jeremiah !"

Şi nu se opreşte niciodată.

E un tip de modă veche, familist convins.

Adoră să fie meşter şi are un suflet curat.

Se vede şi în numele firmei, "Love Cycles". Face totul.

E o inspiraţie şi, în acelaşi timp, îşi iubeşte enorm familia.

Max e un skateboarder şi un om absolut minunat.

Am avut ocazia să mergem pe motocicleta prin toată lumea

şi am cunoscut unele dintre cele mai interesante persoane.

Şi am devenit prieteni foarte buni.

E o prietenie... Îl iubesc pe tipu' ăsta, frate.

Dar îl bat măr la wrestling...

Am cumpărat o motocicletă salvată dintr-un incendiu, am refăcut-o

şi a ajuns într-un muzeu din Milwaukee.

Am scos-o din muzeu cu vreo două luni înainte,

ca să fac curse cu ea şi devenisem priceput la motoare.

Eram fascinat de performanţă şi voiam să construiesc totul,

inclusiv cea mai puternică şi mai rapidă motocicletă.

Nu-mi păsa de consecinţe atunci când rulam cu 193 km/h pe Grand Avenue,

la ora 2:00, de unul singur,

sau când mă duceam în deşert, la Joshua Tree,

şi alergam cât de repede puteam.

Nu-mi dădeam seama cât de prosteşte mă comportam,

fiindcă eram atât de absorbit de treaba asta mecanică,

încât era ca un drog, cu cât acceleram mai tare,

cu atât îmi doream s-o fac mai mult. Şi în ziua aia, pe plajă...

Amicul meu, Benji, a zis:

"L-ai întrecut deja pe cel mai rapid tip, aşteaptă până mâine !"

Am sunat-o pe Mona

şi i-am spus că-l întrecusem pe cel mai rapid tip.

După două minute, totul era să se termine...

N-am putut să prevăd pericolele legate de activitatea mea.

Mă simţeam invincibil,

deoarece stăteam pe o motocicletă pe care o construisem de la zero.

Era ceva atât de intens. Lipsa mea de experienţă în curse pe nisip

şi egoismul meu, sau entuziasmul, se poate spune...

Nu mă gândeam la Mona, Angus, Paloma, Jonas,

la nimeni din jurul meu.

Era doar Jeremiah şi "cât de rapid pot rula ?".

Şi n-a mai contat.

Vreo doi ani după accident, nimic nu mă mai incita.

Aveam doar pânze albe în faţa mea

şi nu mă puteam atinge de niciuna.

Şi nu era vina motocicletei.

Eu m-am urcat pe motocicleta asta şi era să-mi pierd viaţa.

Mi-a fost foarte greu să-mi pierd mobilitatea mâinii.

Fiind atât de încăpăţânat şi crezând că pot face orice,

nu stăteam să-i ascult pe doctori, tot nu m-am trezit,

nici după accident, n-am reuşit să mă trezesc şi să-mi spun:

"Stop !" Ştii ce zic ? Concentrează-te pe moment,

pe ce e aici, acum, şi trăieşte fiecare zi în parte !

Accidentul a fost cel care determina dacă voi continua să fac asta.

Iar Mona urma să mă susţină în continuare.

Nu ştiu cum de mă suportă.

Familia a fost fundaţia mea.

Deşi îmi pierdusem reperele,

ei au fost întotdeauna lângă mine, când eu nu mai vedeam limpede.

Totul e să treci de obstacolele din mintea ta. Înţelegi ?

Depresia e o chestie nasoală.

Cred că Jason s-a întors şi a crezut în ceea ce făceam.

Am observat asta în ultimul an.

Jeremiah e inspirat să construiască un nou Chopper.

Nu puteam să mă gândesc la viitor, a trebuit să mă concentrez zilnic

şi încă am probleme de concentrare...

Dar când reuşesc şi mă concentrez pe fiecare zi în parte,

simt că viaţa e atât de lină...

Am multe idei şi multe pânze goale în faţa mea.

Voi construi ceva în care voi integra toată creativitatea mea

şi nu mă interesează păreri din exterior

sau pentru cine trebuie să construiesc, sau un termen-limită.

E vorba de validare,

când cineva care a făcut lucruri cool în viaţa lui spune:

"Frate, cred în tine, hai să facem asta împreună !"

Simt că Jeremiah şi-a regăsit validarea.

Şi e pregătit să construiască lucruri grozave alături de Jason.

Depăşind acel obstacol,

pentru cei care se luptă şi trec prin depresie...

Am venit aici la sfârşitul săptămânii trecute

şi aveam doar partea de jos

a unui motor la care lucrasem de mai bine de un an.

Totul s-a potrivit de parc-ar fi fost un dans.

Mi-au revenit toate cunoştinţele, cum să-l potrivesc, cum să-l aşez...

Mi-am reamintit cum să fac totul să danseze iar.

Viaţa mea e bună. Viaţa e grozavă !

Cât despre motociclete, vreau doar să creez în continuare.

Indiferent ce-ar fi, nu înceta să-ţi foloseşti acea parte a creierului

care te ajută să creezi ceva !

JOSHUA TREE, ÎN CALIFORNIA

Bun !

Aştept de mult timp asta.

Sfârşitul anilor '60, Dean Lanza, un artist uimitor !

Asta a fost o motocicletă de expoziţie. E prima pe care o deţin.

Am luat cadrul, i-am pus un carburator dublu,

placat cu nichel, din 1936.

Fir-ar ! Frate !

Jeremiah !

Uită-te la asta, frate !

Să pot monta motorul pe care-l iubesc cel mai mult,

să văd că totul e placat cu nichel, carburator dublu...

Porneşte-o, omule ! Vreau s-o aud.

Ia uită-te la asta !

A fost o nebunie. E atât de frumoasă, de complexă şi de complicată !

Uite cum e vopsită, George !

1968, e un fel de Jimmy Hendrix al motocicletelor !

E incredibilul monument al lui Dean Lanza,

iar eu am vrut să pun o placă de nichel acolo, aşa că...

E un 36, pe cât de ciudat se poate. Şi arată superb.

Mâine o vom scoate la plimbare,

fiindcă s-a înserat acum, dar mâine va fi o zi grozavă.

E minunat să-l priveşti pe Jeremiah,

fiindcă acea motocicletă e un capitol al relaţiei noastre.

A fost un capitol din viaţa lui. Cine ar fi crezut

că motocicleta asta ne va forţa să trecem prin perioadele astea,

care au fost extrem de dificile pentru el.

Ia uite ! Şase exemplare de 36, amice. Ţi-am zis !

Ţi-am zis eu !

La fel cum îţi bate inima, nimic n-o opreşte...

Când simt că-mi revine creativitatea, mă gândesc cum asamblez motorul,

ştiu că următorul pas ar fi să fac un ghidon foarte şmecher,

un rezervor criminal şi nişte ţevi de eşapament...

Parcă îmi apare imaginea în minte.

A fost un proiect care să respecte istoria.

Dean Lanza e incredibil.

Şi cred că Quicksilver a apărut în viaţa mea

şi toate astrele s-au aliniat, ca să fac motocicleta asta.

Am vrut să fac ceva special cu Jeremiah,

dar adevărul e că echipa formată din Jeremiah şi Max

a fost foarte importantă pentru succesul proiectului.

Jeremiah a trecut printr-o perioadă dificilă

şi ceea ce s-a întâmplat în vieţile noastre, după ce-a păţit el,

a reuşit să-l scoată la suprafaţă pe unul dintre prietenii mei.

Mi se pare cel mai prolific fir narativ

care m-a impresionat cel mai mult în acest serial,

asta datorită poveştii de fond şi a ceea ce s-a întâmplat

cu doi dintre prietenii mei dragi.

Ai o limită în ceea ce poţi face pentru prieteni,

el trebuia să iasă din cochilie, să se regăsească

şi simt că această motocicletă i-a redat un pic de emoţie.

L-a pus pe picioare, l-a ajutat să-şi recapete inspiraţia

şi "puterile magice".

Proiectul ăsta m-a ajutat să-mi salvez un prieten.

Am fost lângă el la greu.

Era soluţia pentru a-l ajuta să-şi recapete meseria.

Le mulţumesc tuturor care au pus umărul la proiectul Quicksilver,

fiindcă a fost un element important, care l-a ajutat pe prietenul meu

să supravieţuiască.

E motocicleta unui supravieţuitor şi simt că a fost cheia succesului.

Crezi că a rulat pe vreun drum mai lung ca ăsta ?

Pe o şosea, nu.

Dean Lanza a participat la vreo două întreceri cu ea,

dar nu cred c-a parcurs 32 km cu ea.

Scopul ei era să facă spectacol.

Cum e acolo, în spate ?

Jeri, o să am nevoie de ajutorul tău, frate.

Omule ! Fir-ar să fie ! Pare uriaşă.

Ştiu...

Frate ! Uite aşa !

- Gata ? - Da, până aici. Frate !

Era să-mi pierd un deget.

Omule ! La naiba !

Şi toate piesele sunt mai mari, inclusiv schimbătorul.

- Asta e ! - Frâna.

Va merge în Anglia, copii !

E incredibil, frate !

Vreau să te văd cum o porneşti. Haide !

- Aşa, deci... - Porneşte-o !

Frate !

Am ditamai motocicleta, o să omor şerpi cu clopoţei.

- N-are cheie, nu ? - E fără cheie.

N-am mai avut o motocicletă care să pornească aşa uşor.

- Serios ? - Da, omule. E frumos.

Funcţionează perfect, e reglată foarte bine.

E gata de drum.

Au fost trei săptămâni intense.

Da, asta-i partea frumoasă a poveştii.

Cu siguranţă.

Plănuisem să facem altceva, dar motocicleta a ieşit perfect,

pentru că i-am ascultat pe cei dragi

şi am avut încredere în Univers.

Am terminat în ultima clipă, urmează să plec în 10 zile...

- Perfect, omule ! - E perfectă.

Vechiul meu cadru, roata din faţă pe care am primit-o

şi totul s-a potrivit perfect.

Pedala de frână e goală pe interior,

ca să fie uşoară şi să sară înapoi rapid.

Astea sunt nişte suporturi vintage, potrivite pentru tema alb-negru.

Iar schimbătorul e uşor prelungit,

pentru ca piciorul tău mare să încapă acolo.

Mişcarea e doar în sus.

Deci, una în sus...

Da, în stilul motocicletelor de curse.

Scrie şi pe capacul rezervorului, dacă ai dubii.

Cum ai zis ? Una în sus, trei...

Una în sus, trei în jos.

E frumos, îmi place că ai inclus două culorui diferite.

- Da. - Abia aştept s-o călăresc mâine.

Fii atent ! Avem şase motociclete model 36.

Toţi vom merge pe câte una, Choppere.

Asta o să facem mâine. O motocicletă 44Q...

Ador motocicletele Knucklehead, cum arată, designul

şi sunetul pe care-l scot.

36 a fost primul an. Poate nu e cel mai bun Knucklehead,

însă e primul Knucklehead.

Şi a fost motocicleta despre care, în copilărie, spuneam:

"Pe asta mi-o doresc."

E un motor special. Sunt foarte rare.

După părerea mea, e cel mai frumos motor din lume.

Asta te va măcina, deoarece, în permanenţă,

oamenii încearcă să-ţi critice munca.

Ştii faza aia cu oamenii cărora le place să te vadă la pământ ?

Jeremiah şi cu mine ne-am lovit deseori de asta în lumea Chopperelor,

de oameni care parcă aşteptau să dai greş.

Nu spun că suntem în top, dar ne descurcăm bine.

Iar prezenţa lui Jason lângă noi n-a uşurat deloc lucrurile.

Au apărut meme în care se râdea de noi şi alte prostioare,

fiindcă facem motociclete pentru Jason.

Un tip care are mijloacele necesare pentru a ne sprijini meseria.

Deşertul e un loc minunat,

astfel c-a fost cool să-i aduc pe Max şi pe Jeremiah pe terenul meu,

în locul unde am crescut.

La J. Tree mă simt ca la mama acasă.

Au fost nişte momente grozave, fiindcă niciodată n-am apucat

să mă plimb cu Jeremiah şi cu Max în acelaşi timp.

Când ne-am întâlnit cu toţii ultima oară ?

- Niciodată. - Niciodată. Ce nebunie !

- Nu e ciudat ? - Da, asta e prima dată.

- Ce nebunie ! - Da, e cam ciudat.

Vorbim tot timpul. Sunt cu Jeremiah, îl sunăm pe Max.

Sunt cu Max, îl sunăm pe Jeremiah. Şi aşa au stat lucrurile

de 11 ani încoace, fără să fim toţi trei împreună.

În acest documentar, asta a fost cel mai dificil de filmat.

Visul de-a putea avea şase Choppere '36

simultan, pe şosea...

A fost doar o ciudăţenie din mintea mea,

iar faptul că Jeremiah a zis: "Nu, nu poţi face asta."

m-a convins s-o fac.

Senzaţia când le vezi la un loc... E ceva nemaivăzut.

Vorbesc cu tipi mai în vârstă, nici ei n-au văzut aşa ceva.

Fiecare are propriul stil, iar eu ador lucrurile vechi.

Asta e opera noastră, e micul nostru "Picasso",

trebuie să merg pe această operă de artă.

Întotdeauna am spus că noi putem să ne etalăm lucrările în mers.

Ai fi un idiot, dac-ai sta cu un tablou în mână, pe stradă,

şi ai spune: "Eu l-am pictat, veniţi să vedeţi ce pot !"

E ca o terapie, s-au întâmplat multe lucruri vindecătoare

doar construind aceste două motociclete.

Cel mai important a fost pentru Jeremiah. Am filmat documetare cu el.

Am construit motociclete împreună, am filmat mult,

iar Jeremiah s-a schimbat mult în ultimul an.

Cu Quicksilver... A fost minunat

să văd c-ai terminat motocicleta şi să-ţi văd faţa când am pornit-o.

Ţi-a revenit scânteia din ochi.

Acum că eşti aici şi văzând cât de în formă pari...

Sunt tare mândru de tine.

Da. A fost greu de lucrat cu Quicksilver.

Şi când mi-ai adus-o acasă...

Ai zis: "O s-o modificăm."

Mă gândeam: "Nu pot s-o modific."

Apoi, am zis: "Ba nu, aş putea s-o fac."

Îmi închisesem atelierul

şi dragostea mea pentru motociclete aproape că dispăruse.

Mă resemnasen şi, după un an şi jumătate,

ai venit cu motocicleta la mine şi ai zis s-o fac.

Lunile care au precedat acel moment

au fost grele pentru mine, mă lăsasem de băut.

Mă duceam în atelier şi stăteam acolo gol,

incapabil să iubesc ceea ce-mi plăcea.

Cum o să construiesc această motocicletă,

să devină cel mai cool Chopper de pe planetă ?

Nu aveam abilităţile necesare.

Îl sunam pe Max şi-l întrebam ce...

- Îmi zicea: "Fă-o şi gata..." - Începe !

Şi mi-am zis că pot s-o fac, pot să fabric volanta,

pot s-o echilibrez, pot să repar cutia...

Totul începea să se lege. Mergea perfect

şi eu îmi ziceam: "Nu poate fi aşa, nu aşa se întâmplă."

Iar în dimineaţa aia, am chemat-o pe Mona

şi am zis: "Cred c-o să pornească, scumpo."

Şi... A pornit !

Nu-mi venea să cred. N-am mai construit un Knucklehead

cu culbutori şi totul la vedere,

fără să aibă probleme cu uleiul. Funcţiona !

M-am simţit ca şi cum m-aş fi născut a doua oară

şi urma să construiesc iar un Chopper:

"Max, poţi să-mi vopseşti tu motocicleta ?"

Asta vreau să fac... Ştii ce zic ?

Dar trebuie s-o iei uşor şi să fii atent la semne.

Fiindcă alea sunt importante. Ştiţi ?

E bine c-ai revenit !

Ador motocicletele, ştiţi ? Şi vă iubesc pe voi.

Mă simt onorat c-am lucrat la Quicksilver şi sper c-am respectat-o.

Jason, îţi mulţumesc că m-ai împins de la spate.

A fost o călătorie lungă. N-aş fi fost aici, dacă nu erai tu.

Prietenul meu mi-a povestit stările prin care trece,

iar eu am fost emoţionat. Asta e adevărata magie.

Şi sunt fericit c-am reuşit să imortalizez acel moment.

Amândoi i-am spus: "Încearcă să te aduni !"

"Fă ceea ce ai fost născut să faci ! Cuiva îi pasă."

O să le arăţi multor oameni de ce eşti în stare,

aşa că: "Sus, pe cai ! Să mergem !"

Mai mult ca orice, nu voiam să te dezamăgim.

Ceea ce reprezintă aceste două motociclete are un mare impact

asupra fiecăruia dintre noi.

Suntem prieteni, iar asta n-a făcut decât să ne unească.

Am discutat multă vreme despre proiect şi acum e gata.

Stăm sub acest copac, vorbind despre astfel de lucruri,

ştiind prin ce-am trecut fiecare dintre noi...

Vă iubesc, băieţi ! Am învăţat multe de la voi.

Te iubesc, frate !

Aşa... Hai să nu urcăm în şa !

E cool să vezi cât de tămăduitor a fost acest proces.

A fost cea mai intensă şedinţă de terapie la care am fost.

- A fost bună. - Încetează, omule !

Să mergi cu şase motociclete 36, personalizate, în zori,

a fost ceva minunat şi totul a pornit

de la replica: "E imposibil."

Iar eu am zis: "Mi-ar plăcea să văd asta."

A fost distractiv să visezi la aşa ceva

şi să-ţi implici toţi prietenii în proiect.

Le-am personalizat... E ca şi cum cel mai nebunesc vis ţi s-a îndeplinit.

Şi aşa am creat şase motociclete la fel.

A fost ceva special.

Pentru unii, durează ceva până ne simţim confortabil în pielea noastră

şi credem cu adevărat în noi. Exact asta a fost călătoria.

Suntem cot la cot, ca-ntr-o fotografie veche...

Suntem atât de aproape, încât ne atingem.

Ghidonul meu îl atinge pe al lui Max şi mergem în viteză.

Soarele răsare, iar eu mă simt foarte apropiat de ei.

Mă simţeam ca-ntr-unul dintre acele tablouri.

Cine ştie dacă, peste 100 de ani, vor mai fi motociclete ?!

Sunt foarte frumoase şi ştiu câtă distracţie pot oferi,

prin câte au trecut, fie că e vorba de războaie,

clipe plăcute sau mai puţin plăcute, dar le iubesc trecutul,

care e îmbibat în esenţa lor.

Sper ca mai multe persoane se vor bucura...

Aceste maşinării sunt foarte simple.

Să fii pe şosea, conectat la Univers prin această maşinărie,

şi să mergi alături de prietenii tăi...

Sunt un simplu hoinar. Un vagabond...

Şi-mi place să mă mişc.

Şi vreau să mă mişc prin viaţă pe un astfel de vehicul.

✰ www.MEOO.ro ✰ Sursa ta de filme și seriale!