Original subtitles

Conquistadores Adventum Sezonul 1, episodul 4

Subtitr�ri-noi Team

Ia-l sau te fac eu s�-l iei!

Traducerea �i adaptarea: profesor Luca Octavian

Resincronizare: ruby2hora Subtitr�ri-noi Team

Ad�posti�i-v�!

Conquistadores Adventum Episodul 4: Oceanele de aur

1511 Fortul San Sebastian (Columbia de azi)

Aduce�i praf de pu�c�!

Aduce�i arme!

Preg�tit!

Carabinerii aici!

- C�pitane! - Ace�ti b�rba�i s� vin� aici!

Aduce�i praf de pu�c�!

Haide�i, s� mergem!

Lini�te!

�n forma�ie �i ap�ra�i poarta!

La st�nga!

- La comanda mea! - Am �n�eles, c�pitane!

Aceast� �int� este descoperit�!

La st�nga!

C�pitane, d� ordinul...

Ordinul, c�pitane.

D� ordinul, c�pitane!

C�pitane!

Da�i ordinul!

Gonzalo, vino cu mine!

Deschide�i poarta!

Unde este Ojeda?

Vreau s� vorbesc cu el!

- E mort. - Este adev�rat.

C�pitan Francisco Pizarro, la ordinele dumneavoastr�.

Fortul San Sebasti�n este sub comanda mea.

Ceea ce vezi este ceea ce a r�mas �n urma expedi�iei guvernatorului

Alonso de Ojeda... Nu exist� mai mult.

1511 Cuba

Voi construi un schit pentru voi.

�tiu c� �i-am promis-o de multe ori.

Dar de data asta, cu protec�ia Ta sau f�r� ea...

Voi construi schitul acela.

Nu-l l�sa pe nefericitul acela s� moar�.

Pentru c� aici nimeni nu �tie ce este bine �i ce este gre�it.

Sus, haide�i!

Ojeda!

�mpu�c�-l pe nenorocitul �la.

Nu, nu, nu, nu, l�sa�i armele jos!

L�sa�i armele jos, l�sa�i armele jos!

U�or, u�or, u�or, u�or!

U�or, u�or, u�or, u�or!

E bolnav, e bolnav.

U�or!

E bolnav, e bolnav.

- Un �arpe... - L-a mu�cat.

�arpe, uite, uite!

Uite, uite, e bolnav.

L�sa�i armele jos, l�sa�i armele jos! L�sa�i armele jos!

El este bolnav.

�arpe.

Privi�i!

L�sa�i armele jos!

E bolnav, nu?

Un �arpe... L-a mu�cat.

�arpe.

Lini�ti�i, a fost mu�cat de un �arpe.

Un �arpe, uite, e bolnav.

Nimeni s� nu se mi�te.

Se poate �ti ce carne este aceasta?

Paca.

O carne pe care o m�n�nc� indienii.

�ti�i ce se �nt�mpl� c�pitanului vostru?

Ast�zi aproape ne-a ucis pe to�i.

Cum vrei.

Ojeda a spus...

C� o sut� de spanioli valoreaz� c�t o sut� de spanioli.

C�t o sut� de pedestra�i.

C�t o sut� de c�l�re�i.

C�t o sut� de archebuzieri.

�i c�t o sut� de demoni.

C�pitanul acesta al vostru nu mi se pare un demon.

Nu conteaz�... Nici nu vom r�m�ne mult timp aici.

Mergem?

Unde mergem?

M�ine, �n jurul pr�nzului.

Iubitul vostru c�pitan a dat ordinul

s� mergem �n La Espaniola.

Nu p�re�i prea entuziasmat de idee, c�pitane.

Nu vre�i s� v� �ntoarce�i acolo?

S� spunem c� aici �nc� m� numesc �c�pitan�.

�n La Espaniola nu voi avea nici rang, nici nume.

Din nou, nimic.

Eu nu eram nimic c�nd am plecat de acas�.

�i aici sunt acela�i ca �i �n La Espaniola.

Nimic mai mult.

�i tu?

Din Extremadura, nu?

Eu eram pasager clandestin acum dou� s�pt�m�ni.

�i nu inten�ionez s� m� �ntorc �n nenorocita de La Espaniola.

Nu cu m�inile goale.

De aceea, v� ve�i �mbarca

pe La Caprichosa,

c�t mai repede posibil

�i f�r� s� fi suferit nici un r�u.

V� ve�i �ndrepta spre insula La Espaniola

�i, al�turi de voi, to�i r�ni�ii,

�i oricine dore�te s� vi se al�ture.

Nu ai nicio autoritate, Balboa!

Destituirea lui Mart�n Fern�ndez de Enciso

a fost convenit� de majoritatea oamenilor

afla�i p�n� ast�zi sub comanda sa

�i de c�tre civilii

care ne �nso�esc �n misiunea

de a repopula �i pacifica Noua Andaluzie

pentru marea glorie a �n�l�imilor Lor,

regii Spaniei.

Sunte�i ni�te tr�d�tori!

�i ve�i fi trata�i ca atare!

Din cauza incompeten�ei sale �n problemele militare,

pentru slaba sa �ndem�nare,

�i pentru lipsa sa de curaj,

eu,

Vasco Nunez de Balboa,

�l scot din func�ie.

Ineptitudinea ta aproape ne-a ucis pe to�i, Enciso.

1511 Aldea Cueyba (Cuba)

Haide�i, hoa�elor! Pleca�i toate de aici! Haide�i...

Ai �nceput s�-i �ndr�ge�ti pe ace�ti s�lbatici,

nu, Ojeda?

Cum ai fost...

Dac� s�racii de ei ar �ti

pe c��i dintre ei i-ai spintecat...

S� vorbim, cacique Cacicana

Cutia.

Indienii tainos �l numesc cutia.

Cutia.

Un cutia este un animal mic.

Tr�ie�te �n p�dure.

Seam�n� cu mine?

Cutia arat� ca tine.

Cutia ador� s� m�n�nce castane.

Eu sunt o fiin�� mic� din p�dure?

Un cutia?

Cutia!

De pe mare vin mul�i cutia.

Mul�i oameni...

Mul�i cutia...

Ce vor face tainos c�nd vor veni aici, �n satul indienilor tainos?

Cutia ador� castanele.

Vom str�nge multe castane �i le vom da.

�i tu?

Tu ce vei face?

1511 Fortul San Sebastian (Columbia de azi)

Nu era necesar s� se dea ordinul unde s� mergem,

direc�ia conta pu�in.

Niciunul dintre noi nu dorea s� se �ntoarc� la o cas�

care nu-�i mai amintea de noi

�i pe care demult hot�r�sem s� o uit�m.

Ridic�m un rug

�i �nainte de a-i da foc,

punem pe el toate triumfurile noastre

�i toate mizeriile noastre.

Cineva a spus:

"Spre vest!".

�i altul:

"De ce nu?"

�n total, nimeni nu plecase niciodat� spre vest.

Nu te juca cu mine, Ojeda!

�tiai deja c� ziua aceasta avea s� vin�.

Dac� te referi la cele trei cor�bii spaniole

care au ancorat pe plaj�, da.

Sunt acolo de trei zile.

Nu ne purta�i pic�, c�pitane!

V� implor!

Pe tine te vor �nt�mpina cu tobe.

�i ace�ti lingu�itori ��i vor preg�ti cina.

Dar dac� ace�ti fl�c�i �i cu mine ap�rem pe acea plaj�,

ne trimit la sp�nzur�toare �nainte de a c�nta coco�ul.

C�t o s� ceri ca r�scump�rare pentru mine, Bernardino?

100000?

200000?

Ai grij� c� mereu ai fost lacom.

Atunci o vom stabili la 150000.

�i mi-o vor da bucuro�i.

Pleac�!

Trimite-le condi�iile noastre.

Indienii �tiu ce ai de g�nd s� faci?

Tainos nu sunt acolo.

Au plecat.

�n sat sunt doar b�tr�nii �i copiii.

Au plecat cu to�ii ieri s� culeag� castane.

Nu ei vor fi cei care te scot din asta, Ojeda.

Castane?

S-au dus s� culeag� castane, nu?

Acest lucru nu se va termina bine, prietene.

Nu, nu se va termina bine.

Oamenii t�i nu au curajul

pentru a merge p�n� la trupele spaniole

care au sosit cu acea corabie.

Ele nu au venit s� negocieze r�scump�rarea mea, Bernardino,

nu le auzi?

Chiar acum fug prin jungl� ca un suflet purtat de diavol.

Cele mai �ndep�rtate care pot fi de tine, de mine �i de acea corabie.

�n seara asta �i voi mul�umi Maicii Domnului

pentru c� am tr�it,

�nc� o zi fa�� de nefericitul Bernardino...

Cel din Talavera.

S� mergem!

�ntinde-o!

Ia-o �naintea mea!

Guvernatorul Alonso de Ojeda, ferici�i fie-mi ochii!

�n cele din urm�!

Nu am acordat crezare la ce am v�zut cu ace�ti indieni.

Imagina�i-v� ce har!

Ei vin spre noi cu Fecioara Remediilor

�n spate... Ca �n pelerinaj.

Nu ne-am putut ab�ine s� nu ne g�ndim cine ar fi

�n spatele unui astfel de miracol.

C�pitanul P�nfilo de Narv�ez, �n slujba lui Dumnezeu,

a milei dumneavoastr� �i a Coroanei Castiliei.

Ce �nseamn� aceste c�tu�e?

Vi-l predau pe Bernardino de Talavera.

Las �n seama dumneavoastr� acuza�iile care se revars� asupra sa, de dezertare,

tr�dare �i piraterie.

Am omis ceva?

Aresta�i-l!

�i elibera�i-l imediat pe guvernator!

- Trata�i-l aspru, este un tr�d�tor. - S� mergem!

Am ve�ti pentru tine.

Alonso de Ojeda nu a stat mult �nc�tu�at.

Doamne, c�t de u�or �i era acelei vulpi

s� scape de capcane!

Oamenii t�i sunt �n siguran��, c�pitane.

El a aflat, de la P�nfilo de Narv�ez, c� o corabie numit� Caprichosa

plecase de luni bune �n ajutorul oamenilor s�i

de acolo, din Fortul San Sebasti�n.

U�urat �i pu�in mai �n v�rst�, demonul cu ochii alba�tri se odihnea.

Ai f�cut o treab� bun�, domnule guvernator, o treab� grozav�.

7 octombrie 1511 La Hispaniola (Santo Domingo de azi)

La o parte, la o parte!

Ojeda avea dreptate, copiii nu-l vor mai vedea niciodat� pe

nerecunosc�torul de Bernardino. Se hot�r�se.

A sf�r�it dans�nd un dans popular la cap�tul unei fr�nghii.

Nu a protestat, nu a pl�ns, nu a implorat, nici nu a regretat nimic.

A�a �i-a �nfruntat destinul primul pirat din Marea Caraibelor.

Alonso de Ojeda nu a cer�it s� i se redea pozi�ia,

nu-�i mai dorea.

S-a dus la m�n�stirea din Santo Domingo

�i le-a cerut fra�ilor franciscani s�-l accepte drept c�lug�r.

Da, �ntr-adev�r, nu f�r� a depune �nainte m�rturie la procesul

�mpotriva lui Bernardino de Talavera.

�i f�r� a o face �n favoarea sa.

Jungla Darien (Panama de azi)

Suficient!

Sta�i lini�ti�i!

Ce a spus?

Spune-mi cuv�nt cu cuv�nt ce a spus acest nenorocit.

Pankiak, fiul lui Comagre spune:

Tu distrugi �ara p�rin�ilor mei, satele altora.

Ce faci cu aurul? �l m�n�nci?

Merge�i �n cealalt� parte a mun�ilor.

Acolo exist� mult mai mult aur.

Acolo este o mare unde s� v� potoli�i setea.

Bun, se pare c� deja ne �n�elegem.

Adu vinul de Xeres.

Nu, tu nu!

Tu r�m�i aici.

S� mergem!

F�ceau o echip� bun� Balboa �i indianul Pankiak.

S� mergem!

Prietenia lor a f�cut ca �ns�i jungla s� �nceap� s� tremure.

Pentru prima dat� indieni �i castilieni am m�r��luit

�i am ucis �mpreun�.

P�s�rile au purtat vestea �n fiecare col� al junglei,

�i nu exista nici un �ef indigen s� nu se preg�teasc� de r�zboi.

Am �nt�lnit o mul�ime de indieni.

Era inutil s� se roage la zeii lor ur��i.

Primul lucru pe care l-a decis Balboa, a fost s�-i fac� s� omoare.

Al doilea, s�-�i r�spl�teasc� oamenii.

Pe unii cu har, pe ceilal�i cu glorie �i pe prietenii s�i,

cu vin de Xeres.

Lui Leoncillo, cel mai curajos �i eficient dintre solda�ii s�i,

i-a dat gradul de locotenent, pl�tit cu salariu lunar.

Balboa a spus c� era singurul din trupa sa

capabil s� fac� diferen�a dintre un indian bun �i unul r�u

�i c� dintre to�i, merita mai mult dec�t oricine

acel colier de aur solid care a ordonat s� fie f�cut.

A�a a fost cucerirea.

Am v�zut pasageri clandestini trata�i ca �i cum ar fi fost c�pitani,

solda�i trata�i ca ni�te c�ini

�i c�ini mai bine trata�i dec�t indienii.

Indianul Pankiak ne-a condus prin zile nesf�r�ite de ploaie,

prin mla�tini verzi �i insecte care mu�c�

�i ulcereaz� carnea.

Ne-am l�sat cor�biile �n urm�

�i am intrat �n r�urile indienilor

la bordul propriilor lor canoe.

Jungla �l las� s� intre doar pe cel care o �tie,

a�a c� am m�ncat ce m�n�nc� ei

�i am b�ut doar din iazurile din care beau ei.

La apus, c�nd roiuri de ��n�ari

ies la p�unat, ne �ngrop�m �n nisip pentru a-i p�c�li.

�i serile nu aveam cin�, nici poft�.

At�t de mult s�nge �i at�t de multe viet��i,

�i t�iau pofta �i celui mai pestri�.

Nu mai mult de �aizeci.

�i ace�tia, viteji, �i mereu �nainte,

pentru c� �ntoarcerea �nsemna dezonoare.

�i promovarea celor curajo�i.

Dac� trebuia s� alegem, am ales s� ne risc�m vie�ile.

�i, poate, s� tr�im.

S� g�ndeasc� fiecare ce vrea,

pentru c� nimeni nu trebuie s�-mi aduc� aminte c� niciuna

din ispr�vile noastre nu era demn� s� fie povestit�.

Eu sunt doar unul care iube�te aceast� poveste

�i care uneori ur�te c� trebuie s� o relateze.

Ce r�u c�nta�i, tic�lo�ilor!

Haide�i, da�i-i cu putere!

Acesta nu se mai treze�te m�ine.

L-ai anun�at pe c�lug�r?

Nu!

Acesta moare singur f�r� ajutorul otr�vii indiene.

L-a �n�epat ��n�arul. Asta �l va �ns�n�to�i.

Nu te apropia!

Pizarro!

Las�-l pe indian s� o fac�!

M�ine se va sim�i mai bine. R�ul va disp�rea.

S� mergem! Plec�m de aici!

Plec�m de aici! S� mergem!

La ��rm! La ��rm! S� mergem!

La ��rm! Aduna�i-v� pe ��rm!

S� mergem!

S� mergem!

S� mergem!

S� mergem!

�n grup! �n grup!

Trage�i!

R�zboinic, �n flancul st�ng!

Mi�ca�i-v�!

Mi�ca�i-v�!

Indieni buni sau indieni r�i...

Nu am reu�it niciodat� s�-i disting.

Dac� e ceva ce �tiu este c� nu exist� nimic mai periculos dec�t un indian speriat.

Indianul �i ap�r� r�ul,

coliba lui de paie, puii s�i...

�i uneori lucruri

pentru care nu pot g�si explica�ie...

P�rinte Corolla,

ar trebui s� vede�i asta.

"Sodomie".

Acesta a fost primul lucru care i-a venit �n minte c�lug�rului.

Erau �mbr�ca�i �n femei,

dansau ca femeile �i se comportau precum femeile.

Nu putea fi vorba de altceva dec�t

de acea practic� pe care am men�ionat-o deja.

De acolo, discu�ia s-a concentrat

asupra faptului dac� e mai uman s� le d�m foc

sau s�-i arunc�m la c�ini.

Fr��ioare!

Fr��ioare!

Fr��ioare!

Una de var �i multe de nisip.

A�a aplica Balboa diploma�ia.

Dac� un trib hot�ra s� ni se �mpotriveasc�

�l �mp�r�eam �n dou�.

�i odat� redus la cenu�� satul s�u,

le-a c�tigat prietenia invit�ndu-i

la un vin dulce de Xeres.

Balboa nu a fost unul dintre cei care se d�deau drept zei.

Sau erau prieteni sau mureau...

Var, nisip �i o c�ma��.

Cu acestea a cucerit Balboa inima indianului.

O c�ma�� rupt� �n schimbul unei m�ri de aur.

Indianul a spus c� �n spatele acelei jungle

se ascundea o mare aurie.

�i �nc� nu �tiu dac� l-am crezut sau am vrut s�-l credem.

Niciunul dintre noi n-ar fi suportat asprimile Indiilor

dac� nu ar fi fost certitudinea �nc�p���nata

c� �ntr-un col� �ntunecat al acestei jungle,

ne a�tepta o comoar� cu numele nostru gravat �n argint.

Indianul avea dreptate.

�n spatele acelor p�duri se ascundea o alt� mare. Indianul spunea adev�rul.

Era nemaiauzit c� un �ntreg ocean

r�m�sese ascuns dintotdeauna.

25 septembrie 1513 Panama de azi

Era a dou�zeci �i cincea zi a lunii a noua

din anul 1513 al erei Domnului Nostru

�i F�c�torul tuturor lucrurilor.

Pe numele aceluia�i Dumnezeu,

eu v� jur,

c� l-am v�zut pe Balboa intr�nd �ntr-o mare nou�.

L-am v�zut c�nt�nd �i rug�ndu-se

�nfing�nd steagul Castiliei �n fundul ei nisipos,

incapabil s� cread� ceea ce a v�zut:

oceanul infinit �i s�lbatic care se �ntindea �n fa�a lui

�i la care nici un alt om

de pe p�m�ntul nostru nu se g�ndise niciodat�.

Marea Sudului.

Cel mai mare dintre oceanele P�m�ntului reu�ise

s� r�m�n� ascuns aproape dou�zeci de ani.

Cei dou�zeci de ani care trecuser�

de c�nd amiralul Cristofor Columb a pus piciorul

�n aceast� Lume Nou�.

Ce n-ar fi dat el s� vad� cealalt� mare?

S-a f�cut un pas spre adev�ratele Indii,

pe uscat,

prin jungl� �i pe jos,

dar s-a f�cut.

P�n� atunci, Americo Vespucci a murit.

Malaria l-a r�pus.

A murit cu �apte luni �nainte ca Juan Ponce de Le�n,

cel mai elegant dintre cuceritori,

s� descopere Florida, cea mai �nfloritoare dintre peninsule.

�i �n Spania,

flecarul Fern�ndez de Enciso i-a �nc�lzit urechile Majest��ii Sale.

El a povestit, iar �i iar,

fiecare dintre nemul�umirile pe care i le pricinuiser�

Balboa �i acoli�ii s�i.

Dar era t�rziu.

Clandestinul era deja un erou, �i oamenii s�i,

cuceritorii M�rii Sudului.

Peste noapte,

Coroana �i triplase domeniile,

�i de vreme ce totul trebuie spus,

nu se �nt�mplase mul�umit� putredei nobilimi spaniole,

ci unei gr�mezi de porcari murdari

precum acel N��ez de Balboa.

Satul Kuna (Panama de azi)

Indienii buni, cei din Pankiak, ne-au �nt�mpinat �n satul lor.

Poate c� acei oameni nu au mai v�zut armuri �nainte,

nici arbalete, nici c�ini c�nd se �ntorc din r�zboi,

dar este foarte adev�rat c� ei ne-au tratat mai bine

dec�t au f�cut-o ai no�tri, castilienii.

C�nd moare un �ef din tribul Kuna,

�l a�eaz� pe o piatr� �i pun foc �n jurul ei

p�n� ce intr� �n piele �i oase.

C�nd e uscat �l at�rn� de perete

�i �l decoreaz� cu pene.

A�a s-a �nt�mplat cu Comagre,

care pentru a nu se sim�i singur,

l-a primit �n acea noapte pe Balboa,

�nso�it de Pankiak, fiul s�u,

�i to�i str�-str�bunicii lui.

Comagre spune c� nimeni nu g�te�te mai bine dec�t Pakoka.

Spune supa de iguan� a lui Pakoka este cea mai bun� sup� dintre toate.

El spune c� so�ia lui este puternic�

�i nu obose�te niciodat� de munc�.

Zice c� vrea ca Balboa s�-i cunoasc� so�ia.

Spune-i c� va fi o onoare.

E un cadou bun de la �eful Comagre, pentru Balboa.

Spune-i prietenului nostru, Comagre, c� �i apreciez darul,

dar c� felul nostru, obiceiurile, religia,

ne �mpiedic� s� lu�m so�ia altui b�rbat.

A�a cere Dumnezeu, st�p�nul tuturor lucrurilor.

Sora lui Pankiak. Este pentru tine.

Boteaz-o!

M�ine l�ng� p�r�u vom s�rb�tori...

O s� o botezi azi!

- Domnule, m�ine putem... - �i ast�zi po�i!

Ce nume s� �i dau?

Cel care ��i place cel mai mult.

Maria Caridad de los Remedios.

Bunului c�lug�r nu-i veni �n minte alt nume.

Ce nume mai bun pentru o prin�es� indian�

dec�t unul pe care niciodat� s� nu trebuiasc� s�-l memorezi.

Am petrecut peste 30 de zile �n satul lui Pankiak �i Comagre,

�i nu voi exagera dac� ��i spun c� au fost

cele mai bune 30 de zile

de care unii ca noi se puteau bucura.

Kuna umblau goi,

cu organul reproducerii acoperit de dou� frunze uscate.

Femeile purtau ni�te �aluri din talie p�n� la genunchi

�i se m�ndreau cu frumuse�ea lor.

Purtau ni�te panglici sub bust care pot s� atest c� le puneau �n eviden��.

Obiceiurile lor erau foarte libertine, ca s� nu spun de��n�ate.

�efii se c�s�toreau cu c�te femei doreau

iar prostitu�ia nu era infamia

pe care o aveau femeile despre educa�ia proast�,

pentru a refuza tot ce li se cerea,

�i se ofereau de bun�voie celor care le doreau.

Acest gust pentru desfr�nare

le-a dus chiar spre obiceiul inuman

de a lua ierburi pentru a avorta c�nd se sim�eau �ns�rcinate

�i spuneau c� b�tr�nele �i nu fetele nasc,

c�ci acestea trebuiau s� se distreze.

�i acolo, departe de aligatori,

am ajuns s� ne g�ndim c� nimeni din Spania noastr�

nu ajunsese at�t de departe.

�i c�, a�a cum a spus Balboa,

nu putem lua via�a at�t de �n serios.

Nas.

Cicatrice.

Ran�.

�i �n limba respectiv� Anauyansi l-a �nv��at pe Balboa

cum se numesc cu adev�rat p�s�rile cerului,

�i Luna �i focul.

I-a spus cum r�s�rise marea dintr-un dovleac uria�

�i cum se stropiser� r�urile

din frunzele cerului.

I-a vorbit despre cum pl�ng crabii,

despre cum �i al�pteaz� lamantinii puii

�i despre cum se cert� maimu�ele �ntre ele �n fiecare diminea��.

L-a �nv��at s� spun� �sus� de c�teva ori...

�i, de asemenea, s� spun� �jos�.

Privirea etern� de alcoolic a lui Balboa s-a pierdut �n p�rul negru

�i pielea de culoarea scor�i�oarei a lui Anauyansi.

�i �n aceste jungle p�tate de s�nge

s-a n�scut o nou� ras�.

�i dac� �tiu toate acestea

este pentru c� lui Balboa nu i-a fost suficient s� le tr�iasc�,

a trebuit s� vin� �i s� povesteasc�.

Nu este vreunul, printre to�i cei din America,

care s� nu ajung� s� aib� partea sa de glorie �i partea sa de durere.

Pe locul aceluia�i schit

pe care Alonso de Ojeda l-a dedicat Fecioarei Maria,

a fost construit ora�ul Santiago de Cuba.

Dar micul c�pitan nu a apucat niciodat� s� �l contemple.

El a murit cu rasa de c�lug�r franciscan pe el

�i f�r� un maraved� �n buzunar.

A murit a�a cum a tr�it, lefter.

Singur �i f�r� intermediari,

a�a cum i-a pl�cut s� fac� lucrurile.

�n testamentul s�u a cerut doar s� fie �ngropat chiar sub u�a

bisericii din Santo Domingo,

complet gol �i cu fa�a �n sus,

astfel �nc�t to�i cei care veneau s� se roage,

nu aveau de ales dec�t s�-l calce

�i astfel s�-l fac� s� pl�teasc�

pentru numeroasele p�cate pe care le-a f�cut.

Ce haz avea nenorocitul acela.

Traducerea �i adaptarea: profesor Luca Octavian

Subtitr�ri-noi Team

�n episodul urm�tor...

Dac� vedem pe cineva trat�nd a�a un porc

atunci nu-l vom opri?

Sunt adev�ruri cele pe care le spune acel c�lug�r.

Am cucerit un ocean pentru regele nostru.

Dac� asta i se pare pu�in,

ne vom �ntoarce �n jungl� �i-i vom crea un imperiu.

Fernando de Soto, complet la dispozi�ia dumneavoastr�.

Pentru dragostea lui Dumnezeu, o fat�!

S�rb�toarea noastr� nu are nimic eroic.

Tot ce am f�cut a fost s� ne �ndep�rt�m.

Am aranjat deja totul astfel �nc�t pacea dintre dumneavoastr� �i mine

s� domneasc� �n Veragua.

Am avut grij� de datoriile dumneavoastr�, domnule Balboa.

Don Fernando de Magallanes.

Inten�ia noastr� este s� �nconjur�m pe mare noul continent

�i s� continu�m c�l�toria spre Indii.

�i dac� nu exist� o astfel de trecere pe mare?

Al�ii au �ncercat-o �nainte �i au e�uat.

Traducerea �i adaptarea: profesor Luca Octavian