Original subtitles

Face�i reclam� produsului sau m�rcii dvs. aici, contacteaz� www.SubtitleDB.org ast�zi

B�T�LIA PENTRU ROMA PARTEA 1

C�nd popoarele germanice �i-au �nceput marea lor migra�ie c�tre sud,

Imperiul Roman s-a destr�mat.

Roma, capitala fostului imperiu, devenise o cetate, gata de ap�rare.

R�m�i�ele legiunilor romane �nfr�nte se retr�geau �n spatele fortifica�iilor.

�ns� armata victorioas� a go�ilor, condus� de regele Teodoric,

urm�rea legiunile p�n� la por�ile ora�ului.

- �n sf�r�it, iat� Roma! - Viitoarea capital� a go�ilor, sire!

Nu, Hildebrand, va fi doar o garnizoan� a go�ilor.

Nu vom purta tor�ele r�zboiului �i la Roma. Romei �i aducem pace.

Va fi a�a doar dac� steagul nostru va flutura deasupra Romei.

De ce-am r�ni de prisos m�ndria romanilor?

O garnizoan� gotic� �n ora� e de-ajuns pentru ap�rarea noastr�.

Nici un got nu va c�dea pentru supunerea Romei.

Spre Ravenna!

Astfel cuceri Teodoric Imperiul Roman de Apus �i �nfiin�� Marele Regat al Go�ilor,

ce se �ntindea de la Alpi p�n� la Neapole, av�nd drept cetate de scaun Ravenna.

Capitala Imperiului Roman de R�s�rit era Bizan�ul, Constantinopolele de ast�zi.

Imperiul bizantin se aliase cu cuceritorul Italiei.

Vreme de 32 de ani a domnit pacea, sub st�p�nirea �n�eleptului Teodoric.

P�n� ce, �ntr-o noapte, la Ravenna �ncepu tragedia go�ilor, ce le aduse �i sf�r�itul.

Hildebrand, d�-mi sabia!

�mi fac griji pentru regatul meu.

Poporul got s� stea str�ns unit, regatul meu s� r�m�n� ne�mp�r�it,

iar drept mo�tenitor al tronului...

...�l numesc pe...

- St�p�nitorul Italiei a murit! - Milostiveasc�-se Domnul de sufletul s�u!

A�i auzit ultima porunc� a regelui. Regatul go�ilor trebuie s� r�m�n� unit.

Doar una din fiicele sale va purta coroana.

Sunt preg�tit�.

ROMA

Prieteni!

Am o veste trist�, dar �nsemnat�.

Teodoric cel Mare, regele go�ilor �i protectorul Romei, a murit.

O veste mai bun� nici c� puteai s� ne dai, Cethegus!

Teodoric a fost un om �n�elept, drept �i milostiv.

Un singur cusur avea: a tr�it prea mult.

Asta ne va folosi �n rela�ia cu urma�ul s�u.

- Acum �i putem nimici pe barbari. - S� lu�m cu asalt garnizoana gotic�!

- Cethegus, s� folosim prilejul ivit! - Trebuie s� atac�m!

�nc� nu, prietene! Nu acum.

S� a�tept�m clipa prielnic�. Asta vom face.

Dar... Cethegus!

�nc� nu-i putem �nfr�nge pe barbari.

Dar trebuie s� fim preg�ti�i.

Am s� navighez p�n� �n Bizan�, acolo vreau s� negociez cu �mp�ratul Iustinian

�i cu �mp�r�teasa Teodora, dar mai ales cu puternicul general Narses.

C�t� vreme romanii nu au voie s� poarte arme,

ne vom �ine de �nvoiala noastr� cu go�ii.

Dar pentru c�p�ta din nou putere, avem nevoie de sprijinul Bizan�ului.

Iar c�nd ne vom fi rec�p�tat for�ele...

�i alung�m p�n� la mare, pe ace�ti "prieteni" �i "ap�r�tori" ai Romei!

Da, a�a vom face!

C�ci pentru asta tr�im.

Pentru o Rom� liber�.

- Pentru Roma! - Pentru Roma!

Eu sunt regina de drept a go�ilor �i n-am s� renun� niciodat� la tron!

Nici eu nu renun�!

Consiliul Coroanei �i va spune cuv�ntul.

- M� va alege pe mine drept regin�. - Ba n-o va face!

B�rba�ii din Consiliul Coroanei �mi sunt to�i prieteni.

Nici unul nu ar �ndr�zni s�-mi t�g�duiasc� dreptul la tron.

Te previn cu toat� prietenia, draga mea Matasunta!

Dac� vreodat� m� vei primejdui pe mine �i pe supu�ii mei,

a� putea uita c� e�ti sora mea.

�nc� nici nu l-au �nmorm�ntat pe regele Teodoric,

iar fiicele sale se �i ceart� pentru tron. Suntem �n primejdie.

V-am chemat pe to�i, pentru a face un jur�m�nt.

Fie ca regatul go�ilor s� r�m�n� unit! Pe vecie!

Ne punem vie�ile cheza�.

Atunci s� jur�m:

�n vremuri de restri�te jertfi-vom cas�, ograd� �i-avu�ie, muiere �i copil,

trup �i suflet,

pentru regatul ne�mp�r�it al go�ilor!

S� jur�m...

... pe sabia lui Teodoric!

- Jur! - Jur!

BIZAN�

Ajunge, dispari!

Dac� n-a� cinsti m�hnirea ta nepref�cut� pentru moartea regelui go�ilor,

m-a� ar�ta �nc� �i mai bucuros

de faptul c� cel mai puternic �i �ndr�git cet��ean al Romei �mi este oaspete.

�nainte de a negocia cu Iustinian, calea m-a adus la tine.

A� vrea s�-�i ofer prietenia mea, generale Narses. Avem interese comune.

A� aprecia mai mult vr�jm�ia ta, nobile Cethegus.

Nu-i a�a, Cato?

Xenofan!

Lui Cato �i pute botul.

D�-i s� m�n�nce carne crud� sau f� orice altceva,

numai izb�ve�te-m� de putoarea asta! - Ia-l de aici!

�i aprinde c�teva lum�n�ri parfumate, a �mpu�it tot aerul!

Noi doi suntem deopotriv� ca putere a min�ii, Cethegus.

Dar �n ce prive�te celelalte for�e, m� tem c� e�ti �n dezavantaj.

Atunci s�-i l�s�m lui Narses c�mpul de b�t�lie,

iar lui Cethegus t�r�mul diploma�iei.

Fere�te-te de a m� subaprecia.

Ambi�ia mea se poate m�sura �n orice privin�� cu a ta.

Nu �i cu visurile mele, generale Narses.

E�ti un vis�tor cu �eluri foarte limpezi, ceea ce-mi impune respect.

Iar tu e�ti un om foarte ager.

Spuneai ceva de interese comune?

Da, �ntruc�t suntem rivali, drag� generale.

Am�ndoi punem pre� pe acela�i lucru:

Pe Roma.

E�ti foarte direct, Cethegus.

Dac� n-a� fi a�a �n fa�a ta, m-a� am�gi doar.

A�a e, nu t�g�duiesc.

Nu-mi place steagul go�ilor.

De prea mult� vreme flutur� deasupra Romei.

Cred c� steagul �mp�ratului s-ar potrivi mai bine.

Ar fi ne�ndoielnic un c�tig estetic.

Pofte�te.

Spune-mi, Cethegus, ce �nseamn� toat� povestea cu fluturatul steagurilor?

Vreau ca deasupra Capitoliului s� fluture un singur steag.

Cel al Romei.

Visul mi s-ar putea �mplini. Vino la Roma ca eliberator.

�i ca du�manul meu, generale.

E o propunere foarte amuzant�.

B�t�lia pentru Roma se va da doar �ntre noi doi.

Planul meu doar ar gr�bi lucrurile.

Ca s� fim limpezi, �mp�ratul e cel ce ar hot�r� asupra propunerii tale.

Sunt �ntru totul de aceea�i p�rere.

Tu e�ti �mp�ratul Bizan�ului, generale.

Afar� de proteja�ii divinei �mp�r�tese.

Dar care ar fi urm�torul t�u pas pe t�r�mul diploma�iei?

S� o conving pe �mp�r�teasa Teodora

c� Bizan�ul ar fi pierdut,

dac� go�ii ar st�p�ni mai departe Roma.

A� putea-o face pe regina go�ilor

s� se arate foarte interesat� de teritorii bizantine.

Sunt un om foarte persuasiv, Narses.

A�a e, romanule.

Sunt de partea ta.

Nu vreau s�-�i stric jocurile.

Se nimere�te de minune c� �mp�r�teasa te a�teapt� �n noaptea asta.

Da, chiar a�a.

Mi-am �ng�duit s�-i amintesc de sosirea ta.

Cred c� nu v-a�i rev�zut de la prima voastr� �nt�lnire.

Asta s-a �nt�mplat �n Alexandria, nu-i a�a?

E�ti bine informat.

Priceperea �mp�r�tesei �n dormitor �i �n sala tronului a r�mas la fel.

Mul�i b�rba�i s-au desf�tat cu iscusin�a ei �n dormitor,

dar pu�ini sunt cei care n-au pierdut din vedere �i celelalte �nzestr�ri.

Sper c� vei petrece o sear� plin� de bucurii.

Iar Roma va profita de pe urma ei.

M�rit� �mp�r�teas�!

Iart�-m�, Cethegus, c� te primesc a�a t�rziu.

Dar �i la prima noastr� �nt�lnire a fost la fel.

Augusta �mp�r�teas� dore�te s�-mi amintesc de acea �nt�lnire?

De ce s� uit�m ceva ce �tie toat� lumea?

Nu am secrete fa�� de �mp�rat.

Iustinian e de invidiat.

A luat-o pe zei�a dragostei drept so�ie.

�i a f�cut-o �mp�r�teasa Bizan�ului.

- Pentru o zei�� e o dec�dere. - Se prea poate.

Dar pentru Bizan� e un mare c�tig.

Nu te-ai schimbat deloc, Cethegus.

Nici tu, dup� cum v�d, din fericire.

Da, Cethegus. E-adev�rat.

Iart�-m�, dar ne afl�m �n palatul �mp�ratului.

Iustinian este un om evlavios.

�i de aceea plin de �n�elepciune �i de bl�nde�e.

�n m�rinimia lui, trece cu vederea nazurile unei femei.

�ns� din fericire e �nc� la fel de receptiv �i la farmecele ei.

Sunt u�urat s� aud asta.

�i ca to�i marii b�rba�i �n�elep�i, �i respect� so�ia.

�i respect� sfatul...

...�i dorin�ele.

�mp�ratul a binevoit s�-mi acorde m�ine o audien��.

Aceea va fi partea oficial�.

Cea de aici - nu.

Chiar sperasem c� m� vei preg�ti pentru m�ine.

Cethegus Caesarius, din stirpea iulian�, patrician �i ambasador al Romei.

Auguste �mp�rat!

August� �mp�r�teas�!

V� aduc salutul Romei

�i-mi exprim smerita mul�umire pentru audien�a acordat�.

Fii sl�vit, generale Belizarie!

M� bucur nespus s� te reg�sesc s�n�tos.

Exact la fel mi-a spus �i mie.

E un diplomat iscusit oaspetele nostru roman.

P�n� s�-mi dau seama, m-a f�cut s� iau problemele lui drept ale mele,

iar pe ale mele drept ale lui.

�i ce probleme �i-ar dori s� dezlege �i �n ce fel?

Pream�rite!

Este vorba de o chestiune de egal� importan�� pentru Roma �i Bizan�.

Cum?

M� tem c� go�ii au devenit o problem� serioas�.

Dup� moartea lui Teodoric vor deveni o amenin�are nu doar pentru Roma...

Vrei s� spui c� Roma �i Bizan�ul ar trebui...

Alian�a noastr�, sl�vit� �mp�r�teas�, ar fi cea mai fireasc� leg�tur�.

Desigur. Roma ar trage foloasele, iar Bizan�ul ar purta toat� povara.

Pericolul �nc� nu e iminent.

Deocamdat� e vrajb� �ntre fiicele lui Teodoric.

Vrajb� ce s-ar putea �ns� domoli cur�nd.

Un motiv �n plus s� ne folosim de situa�ie, c�t� vreme mai putem.

Nobile Cethegus, sunt p�n� peste cap ocupat cu crearea unui corpus exhaustiv de legi,

precum �i cu ridicarea unei noi case a Domnului,

a celei mai m�re�e biserici cl�dite vreodat�, spre slava lui Iisus Hristos.

Nu e momentul s� m� dedic unor lucruri ne�nsemnate.

Asta e mai degrab� ceva pentru strategi militari.

Intr� �n atribu�iile generalului Narses.

Cred c� o mic� armat� ar fi suficient�.

Chiar crezi asta, generale?

Nu, nu o crede. Crede doar c� o �tie.

Romanul are darul convingerii.

A�a se pare.

Am vorbit cu �mp�ratul despre toate astea.

Foarte am�nun�it. �i iat� hot�r�rea noastr�:

Nu vrem s� �nc�lc�m �n�elegerile existente cu go�ii.

- Dar dac� se vor ar�ta ostili... - Atunci vom schimba politica noastr�.

Pream�ritul �mp�rat a hot�r�t �n�elept.

Remarca asupra �n�elepciunii noastre se �nvecineaz� cu impertinen�a.

Hot�r�rea mea e mai �n�eleapt� dec�t socote�ti tu, Cethegus.

Vino.

S� ne rug�m.

Tr�iasc� regina go�ilor!

Tr�iasc� regina Amalasunta!

N-am z�rit-o pe sora mea, Matasunta, la �ncoronare.

- Fii �ng�duitoare cu ea, M�ria Ta! - Am s� fiu.

Dar numai p�n� �n seara asta, c�nd o a�tept la osp��.

- Ai �n�eles? - Da, M�ria Ta.

Vin la porunca reginei, prin�es� Matasunta.

Pentru mine nu este regin�. Mi-a furat coroana!

Iar tu, comite Vitiges, e�ti a�adar de partea ei.

Singura mea dorin�� este de a �mpiedica pieirea regatului go�ilor.

Asta e tot ce vreau, prin�es�.

�i ce foloase ar trage regatul de pe urma acestei nedrept��i?

Ce vrea sora mea de la mine?

Ai ofensat-o pe sora ta prin absen�a de la ceremonia �ncoron�rii.

Acum �ncepe osp��ul. Ai face bine s� nu lipse�ti.

Nici nu m� g�ndesc s� m� umilesc �n fa�a ei.

Nu te �mpotrivi propriei soarte.

Oric�rei femei i-ar fi greu s� domneasc� precum un rege.

Nu te-ai n�scut pentru a �ndeplini �ndatoririle unui b�rbat,

ci e�ti f�cut� pentru dragoste.

- Chiar crezi asta, Vitiges? - Da, Matasunta.

Dau crezare vorbelor tale.

Din dragoste, o femeie poate renun�a la orice.

La rangul regal �i la inten�iile sale.

C�ci iubirea �nseamn� putere.

�ng�duie-mi s� te �nso�esc.

Osp��ul �ncepe cur�nd.

- Preacuvioase p�rinte! - Domnul s� te binecuv�nteze!

Fii sl�vit, Belizarie!

C�t r�m�i la Ravenna?

At�ta vreme c�t �mp�r�teasa socote�te c� e nimerit.

N�d�jduiesc c� augusta �mp�r�teas� se afl� �n bun� stare.

Cum tu nu e�ti �n Bizan�, sunt �ncredin�at de asta.

Bine �ntoars� vorba, prietene!

I-ai spus unde s� �inteasc�?

Maiestatea Sa, regina!

Generale Belizarie, trimis al Maiest��ii Sale imperiale Iustinian,

Cethegus Caesarius, din stirpea iulian�, reprezentant al iubitei noastre Rome,

onorabili ambasadori, prin�i �i principi,

veni�i din cele mai �ndep�rtate ��ri pentru a lua parte la �ncoronare,

fi�i �ncredin�a�i de ad�nca noastr� recuno�tin��!

Coroana ce-o voi purta e grea,

iar eu sunt o femeie ce trebuie s� �ndeplineasc� �ndatoririle unui b�rbat.

Dar nu-mi voi putea �ndeplini menirea dec�t bizuindu-m� pe ajutorul vostru.

Nici un b�rbat drept n-ar pregeta s�-�i dea ajutorul.

Mul�umesc, prin�e Furius.

�tiu c� �n patria ta, insula Corsica, b�rba�ii pre�uiesc femeile.

Vorbele tale �mi dau n�dejde.

�ns� cel mai de n�dejde sprijin �mi este preaiubita mea sor�, Alte�a Sa regal�.

Cu acest prilej am deosebita bucurie s� v� vestesc o logodn�.

Prin�esa Matasunta va fi so�ia prin�ului Cyrenius din Rodos.

A�adar vrei s� scapi de mine, m�rit�ndu-m�.

Joac�-te tu de-a regina c�t vrei, pe mine nu m� vei supune!

Am s�-mi aleg singur� b�rbatul cu care s� m� c�s�toresc!

�ndur�, aleas� femeie, nu te-ngriji!

Vino-�i �n fire, m�hnit�, ne'ndoielnic, de cei potrivnici �ie, ce inima mi-o fr�ng.

Cum �ndr�zne�ti s�-i vorbe�ti astfel reginei noastre?!

Mi-am �ng�duit doar s�-l citez pe Homer.

Iliada, c�ntul al doilea, versul 180.

Hefaistos �i alin� durerea Herei, so�ia lui Zeus.

O regin�, ca tine, Amalasunta.

Te pricepi de minune s� citezi din Homer.

S� bem �n s�n�tatea reginei.

Fie s� domne�ti �n pace. Tr�iasc� regina go�ilor!

Hildebrand!

Aici sunt, M�ria Ta! Nu-�i face griji, �l prindem pe tr�d�tor.

P�zi�i por�ile! Lua�i urma tr�d�torului! �n�tiin�a�i toate str�jile!

Gr�be�te-te, Arvig, s� nu te prind�!

- �inta s�ge�ii eram eu, prieteni! - Ce spune romanul?

- Prietenul �i aliatul reginei. - Romanii ne vor ur� mereu!

Totodat� s�geata era menit� reginei.

Avem acelea�i �eluri, a�adar avem �i aceia�i du�mani.

Spune-mi, Cethegus, cine sunt du�manii no�tri?

Fie-mi �ng�duit s� vorbesc �ntre patru ochi cu regina.

La ce te puteai a�tepta de la un roman?!

Aici po�i vorbi f�r� grij�, Cethegus.

S�geata mi-era h�r�zit� mie, fiind roman.

�i fiindc� tat�l t�u mi-a fost prieten.

Dar a fost �i prietenul lui Iustinian.

Aliatul s�u. Nu-i totuna cu prietenia.

Tat�l t�u a iubit Roma.

�i nici nu-i greu s� iube�ti Roma.

Bizan�ul se teme c� �i tu ai putea face la fel.

- Bizan�ul?! - Se �ndoie�te de t�ria unei femei.

Voi domni ca un rege. Faptul c� sunt femeie e neesen�ial.

�n feminitate ��i st� t�ria.

Prin ea ai cucerit Roma... �i pe mine.

Spui adev�rul?

��i voi sta mereu la dispozi�ie.

Sunt str�juit� de prieteni credincio�i tat�lui meu.

Prieteni ca tine, Cethegus.

Spune-mi, cine e r�spunz�tor pentru tr�darea asta?

Bizan�ul? Sau sora mea?

Prin�esa Matasunta n-ar fi �n stare s� fie izvor de uneltire.

A�adar este o uneltire!

�n pofida vorbelor me�te�ugite, Bizan�ul are vrea...

- ...s� o vad� pe sora ta pe tronul go�ilor. - De ce?

Spre deosebire de tine, e un om slab.

Ar fi doar o marionet� �n m�inile Bizan�ului.

Propria-mi sor� unelte�te �mpotriva mea.

Doar o marionet� �i nimic mai mult.

�n�eleg, acum totul cap�t� un t�lc.

Mi-ai deschis ochii.

Mul�umesc, prieten de n�dejde!

Nesupunerea ei e un act de tr�dare!

- E�ti o femeie sensibil�, M�ria Ta. - �i destoinic�, chiar dac� nu o crezi!

C�m�ra�!

- Porunce�te, M�ria Ta! - Cheam� straja �i �nso�e�te-m�!

Straj�!

- Cine-i acolo? - Regina. Vreau s� vorbesc cu tine!

- Dar eu nu vreau! - ��i poruncesc s� deschizi u�a!

Regina, musafirul meu la miezul nop�ii? C�rui fapt �i datorez onoarea?

Voi pune s� fii �ntemni�at�.

- De ce m� �nvinov��e�ti? - De tr�dare!

Grea �nvinuire! E dovedit� tr�darea prin�esei?

O regin� nelegitim� n-are nevoie de dovezi.

- Vorbele tale ��i dovedesc vinov��ia. - Prin�es�!

Toate astea nu pot fi dec�t scornelile unui roman.

Nu pre�uie�ti �ndeajuns �n�elepciunea reginei.

N-ai s� m� �ndupleci, Vitiges!

�tiu bine ce spun. Prin�esa m� ur�te!

�nc� de copil� m� pizmuia, fiindc� tat�l nostru m-a iubit mai mult.

E�ti vinovat� de tr�dare.

Fii m�rinimoas�, M�ria Ta!

- Numai dac� �l ia de so� pe Cyrenius! - Mai degrab� primesc moartea!

Te pomene�ti c� iube�ti pe altcineva?

Te previn pentru ultima oar�!

- Am fost deja prevenit�! - A�i auzit? Am �ncercat totul!

Pedeapsa va fi pe m�sura faptelor ei.

Vei fi surghiunit� pe insula Bolsena.

Acolo vei sta p�n� ce vei fi �nv��at s� te supui voin�ei mele.

Vitiges, te �ngrije�ti ca �n zori s� fie dus� la Bolsena!

Nu regina e de vin�.

Astea sunt vicle�ugurile romanului. Regina �i va da seama cur�nd.

R�m�i o vreme pe insul�.

Iar apoi te vei c�s�tori cu b�rbatul pe care-l iube�ti.

D�-mi crezare, prin�es� Matasunta.

Dar el oare m� va a�tepta?

S� nu te �ndoie�ti de asta.

Atunci voi face precum spui.

Slujitorii �i str�jile tale au primit �ndrum�ri limpezi.

Nu �ncerca s� le porunce�ti altminteri.

Cum te cheam�?

Vin cu to�ii dintr-o �ar� �ndep�rtat� �i nu �n�eleg ce le spui.

Regina �ns�i i-a ales.

Gr�be�te-te, mo�ule! Putoarea b�l�ii e greu de �ndurat!

- E r�suflarea mor�ii. - �ine-�i gura, mo�ule!

Aspa, toate astea am s� i le pl�tesc surorii mele, �i-o jur!

Va sosi �i ceasul r�zbun�rii.

Iar atunci, eu voi avea puterea.

�i-ai dovedit conving�tor credin�a �i ne-ai ajutat cu sfaturi �n�elepte.

�ng�duie-mi s� te ajut �i cu fapta, M�ria Ta.

Meterezele Romei se sf�r�ma.

D�-mi voie s� le re�nt�resc.

De va c�dea Roma, ar putea c�dea �i regatul t�u.

Ravenna e capitala noastr�, nu Roma!

Rug�mintea ��i este �ncuviin�at�, Cethegus.

Te numesc prefect al Cet��ii Eterne, cu �ns�rcinarea de a �nt�ri meterezele.

Regina este cea c�reia i se cuvine acest rang.

F�r� a cere mai �nt�i sfat de la Consiliul Coroanei?

C�nd voi avea nevoie de sfat, am s� i-l cer.

E gre�eala mea, eu trebuia s�-i fi cerut sfatul.

Dac�-mi va da consiliul �ns�rcinarea, o voi primi plin recuno�tin��.

Consiliul are dreptul �i �ndatorirea de a fi prev�z�tor.

�i �nc� o rug�minte, M�ria Ta.

Ca prefect, am nevoie de o gard� de corp.

�ng�duie-mi s� re�nfiin�ez Garda Pretorian�.

O gard� de corp? Pentru ce?

Avem o garnizoan� gotic� la Roma.

- �i ce facem dac� v� retrage�i oastea? - Asta nu se va �nt�mpla niciodat�!

Nici dac� se ive�te vreo r�scoal� aici?

Mie �mi pare o m�sur� de siguran�� necesar�.

Ai �ncuviin�area mea s� re�nfiin�ezi Garda Pretorian�.

M�ria Ta, asta ar �nsemna o oaste sub comanda romanilor!

V� �n�eleg �ndoiala �i o respect.

�mi �ng�dui�i pova�a de a trimite la Roma pe cineva care s�-mi vegheze pa�ii?

Comite de Dacia, preiei tu �ndatorirea?

�mi slujesc regina, oriunde m-ar trimite.

Pe c�mpul de b�taie, sau pe str�zile Romei.

Sunt str�zi prietenoase, iubite comite.

Iar �n casa mea vei fi primit cu �nsufle�ire.

Mul�umesc, M�ria Ta.

Opri�i!

A fost o mare cinste pentru mine s� te �nso�esc c�lare.

Romanii �tiu s� pre�uiasc� un prieten, prin�e Furius.

Mai cu seam� atunci c�nd sub porunca sa sunt vesti�ii l�ncieri din Corsica.

- Arca�ii romani sunt mai buni. - A�a g�se�ti?

Sunt �ncredin�at de asta.

Lancea este o arm� bun�, dar nu po�i �inti la fel de bine cu ea.

Nu-i ca s�geata, ce nimere�te �i firul de p�r.

Po�i da gre� cu arma �i totu�i nimeri �n plin.

Iar un secret �mp�rt�it poate fi temelia unei alian�e str�nse.

D�ruie�te-ne prietenia �i ajut�-ne cu l�ncierii �i cor�biile tale.

�i c�nd va veni vremea negocierilor,

va fi �n folosul am�ndurora, �i-o f�g�duiesc.

David!

�i-l d�ruiesc pe acest om, ca dovad� a prieteniei mele.

�i vei sluji prin�ului Furius cu aceea�i credin�� ca mie.

- ��i mul�umesc, romanule. - R�m�i cu bine, prietene.

�nainte!

Opri�i aici!

Fii sl�vit�, st�p�n�!

Cum g�se�ti eterna Rom�?

�mi place.

- Nu uita c� ai o menire aici! - N-am s� uit.

Prive�te frumuse�ea chenarului, st�p�n�, e art� bizantin� din cea mai me�te�ugit�.

Un odor.

Scap� cine poate! Fugi�i �n case!

Nu-�i fie team�!

Ai grij�!

Se �ntoarce, Totila! Ia lancea!

- Nu �tiu cum s�-�i mul�umesc �ndeajuns. - Z�mbetul t�u �mi ajunge.

C�t de modest e�ti. Meri�i mai mult dec�t un z�mbet.

St�p�n�, ai p��it ceva?

Nu, Cri�o, totul e bine.

��i mul�umesc �n numele st�p�nului meu.

R�m�i cu bine, str�ine!

Vreau s� �tiu cine e, Cri�o.

Am s� aflu, st�p�n�.

Mai ai de �nv��at, prietene!

Dar ce-mi v�d ochii?

E Thorismund, comandantul garnizoanei gotice din Roma.

V� salut, prieteni. Totila? Eroul din visurile tuturor femeilor romane?

E�ti bine informat.

- A�adar tu �l vei supraveghea pe prefect. - Din porunca reginei.

S� nu crezi c� Totila e prea t�n�r pentru menirea asta.

�i-a dovedit deja iscusin�a �n multe b�t�lii.

Cu c�l�rimea? S� te lup�i cu lancea e un joc de copii!

- Asta e arma unui b�rbat adev�rat! - Mi s-a mai spus asta.

- Nu-i r�u! - Ia seama la c�l�ra�ii no�tri!

Iar tu, Totila, ia seama la ce face Cethegus.

A�a-i, e viclean ca o vulpe.

P�n� acum romanii n-au fost motiv de �ngrijorare.

C�t a domnit Teodoric, nu. Dar acum ne conduce o muiere slab� de �nger.

C�t� vreme tu e�ti comandantul garnizoanei, romanii nu vor putea face nimic.

Plinis, punga� b�tr�n! Ce fat� mi-ai trimis asear�-n a�ternut?!

- Aia zici tu c� era o frumuse�e?! - Dar ce s� vad� un orb s�rman, st�p�ne?

Oare �i-ai pierdut �i pip�itul odat� cu lumina ochilor?

Ce era cu cocoa�ele din spatele ei?

Acela era spatele? Iart�-m�!

Ghinion!

Am aflat c� s-a �nt�mplat o nenorocire. Ce-a p��it Iulia? E r�nit�?

Nu te �ngrijora, n-a p��it nimic. Bestia a fost ucis�.

Nu �i s-a spus, st�p�ne?

- Avea p�rul auriu ca soarele. - Cred c� e�ti �ndr�gostit�, st�p�n�.

S�rmana mea copil�!

Dar n-am p��it nimic. M� simt minunat!

Dar ai fost aproape de moarte, Iulia.

Nu, tat�. Un t�n�r m-a salvat.

Era �nalt, suplu �i foarte frumos, cu p�rul b�lai.

�i z�mbea tot timpul.

Eram �nlemnit� de fric�, iar el sur�dea tot timpul.

M� bucur c� tinerii no�tri romani n-au doar curaj, ci �i umor.

- Dar n-a fost un roman. - Te pomene�ti c� era got?

Nu �tiu, tat�. Dar nu cred c� era got.

Se pare c� t�n�rul cel viteaz n-a r�pus doar leul.

- �i �tii m�car numele? - Nu.

P�cat. Mi-ar pl�cea s�-i mul�umesc eu �nsumi pentru fapta sa.

Da, a�a s-ar c�dea.

Deocamdat� uit�-l pe eroul t�u.

Acum trebuie s� ne ocup�m de un oaspete de vaz�.

E trimisul reginei Amalasunta la Roma.

�i e foarte important s� fim am�ndoi c�t se poate de curtenitori fa�� de el.

- M-ai �n�eles, Iulia? - Da, tat�.

St�p�ne, tocmai a sosit comitele Daciei. A�teapt� �n gr�din�.

Vino �i tu cur�nd.

Bun venit, comite Totila! Ne bucur�m s� te �nt�mpin�m.

Ne a�teptam s� sose�ti mai cur�nd.

Mul�umesc pentru primirea c�lduroas�.

�nt�rzierea e pricinuit� de �ndatoririle mele fa�� de regin�.

�nainte de toate am inspectat fortifica�iile.

N�d�jduiesc c� e�ti mul�umit de cele v�zute.

Ca got, da. Ca prieten al Romei, nu.

Meterezele trebuie �nt�rite.

Planurile noastre de construc�ie sunt deja gata.

A�a de repede?

Le aveam gata de mul�i ani.

Roma tr�ie�te de mult� vreme cu teama de pofta de putere a Bizan�ului.

Iulia!

D�-mi voie s� �i-l prezint pe Totila, comitele Daciei.

Este trimisul reginei noastre.

Fiica mea, Iulia,

ce-mi �mp�rt�e�te iubirea pentru Roma.

Credeam c� nu exist� frumuse�e mai cuceritoare dec�t cea a Romei.

V�d c� m-am �n�elat.

Fiica mea e pu�in descump�nit�, comite.

Nu e obi�nuit� cu maniera gotic� de a face complimente.

C�nd rostim astfel de cuvinte, ne vin drept din inim�.

Bine spus, comite.

Mi-a� dori s� fii des oaspetele nostru.

Vrea s� aflu totul despre poporul t�u.

Se spune c� regina Amalasunta este o femeie neasemuit de frumoas�.

Pentru prima dat�-n via�a mea sunt nevoit s�-mi tr�dez regina.

Fiica prefectului Romei e mult mai frumoas�.

Nu m� pot �nfr�na �n a-i da de veste reginei despre tr�darea ta.

Sunt gata s�-�i pun la dispozi�ie cel mai iute cal.

Spuneai mai devreme c� planurile de construc�ie sunt gata?

De �ndat� ce le �ncuviin�ez, lucr�rile pot �ncepe.

�i le voi trimite de �ndat�, comite.

Prin�e Totila,

casa prefectului este mereu deschis� pentru prietenii Romei.

Te voi a�tepta.

A�a cum o slujesc pe regina go�ilor, �i voi sluji �i reginei Romei.

Planurile sunt bune a�a cum sunt. Nu mai trebuie schimbat nimic.

Iulia!

E�ti o diplomat� �nn�scut�. Ai fost minunat�.

Sunt �i eu totodat� fiica Romei, nu doar vl�starul t�u, tat�.

Iertare, st�p�ne! Cel care a a salvat via�a fiicei tale a fost comitele Daciei.

- Totila? - Da, el a fost, st�p�ne.

Ce bine a �tiut s-o ascund�!

Chiar c� e o diplomat� �nn�scut�. E un dar al zeilor.

S� ne folosim de avantaj.

- Dar s� n-o scapi din ochi, Syphax! - St�p�na mea e �n primejdie?

Cred c� nu, dar vreau s� m� asigur.

Prieteni, avem de vorbit despre lucruri importante!

Ia-�i av�nt mai mare! Love�te �n fa��!

Uite-a�a se �ine arcul.

Am v�zut lucr�rile de fortificare a meterezelor.

�nainteaz� repede. B�nuitor de repede.

�i de-ai vedea ce �motru se face cu pretorienii.

Prefectul pare s� fac� din garda sa o mic� armat� privat�.

Ai putut vedea c��i oameni are Garda Pretorian�?

Regina a �ncuviin�at doar 400 de oameni.

Dar Cethegus adaug� mereu al�ii. �ntre timp sunt cel pu�in c�teva mii.

- Totila �tie toate astea? - Totila?!

�i-a pierdut inima �i capul.

Totul decurge foarte mul�umitor, prieteni.

Au �nceput lucr�rile la metereze.

O camuflare excelent� a celuilalt plan al nostru.

O fortifica�ie subteran� pe care nici un got n-o va vedea vreodat�.

Comitele Teia �i prin�ul Thorismund au vegheat lucrul cu mare b�gare de seam�.

- Sunt periculo�i! - Dar comitele Totila?

Totila se bucur� de ospitalitatea fiicei mele.

Ace�ti barbari neghiobi nu fac fa�� ospitalit��ii romane.

A�a este. �i nici iste�imii romane.

Iar m�ine or�nduim o v�n�toare �n cinstea "prietenilor" no�tri.

Bine ticluit!

Nu o v�d pe fiica mea �i pe comitele Daciei.

- Caut�-i, Syphax, noi r�m�nem aici. Du-te! - Numaidec�t, st�p�ne!

Veni�i, prieteni!

S� a�tept�m aici.

Syphax �i face mereu griji pentru mine.

E cea mai credincioas� slug� a tat�lui meu �i a mea.

Nu, Iulia. Acel rang �l revendic pentru mine.

De c�t� vreme de cunoa�tem?

Eu num�r doar ceasurile c�nd nu suntem �mpreun�.

�i eu la fel, Totila.

Oare va d�inui fericirea noastr�?

At�ta vreme c�t vom crede �n ea.

- �i dac� unul din noi �i pierde credin�a? - Asta nu se va-nt�mpla niciodat�.

Vrei s� spui c� vom fi mereu ferici�i?

- I-ai g�sit? - Sunt multe ascunzi�uri �n p�dure.

Am s�-i caut eu �nsumi. Haide�i, prieteni!

- �tii cum se cheam� vinul? - Nu, nu �tiu.

Atunci am s�-i spun "Totila".

Auzi cum �mi bate inima?

Strig� numele t�u. E ca o vraj�.

Totila, Totila...

Ascult�! P�n� �i p�s�rile ciripesc doar numele t�u drag.

Le deslu�e�ti c�ntecul?

Totila! Iulia!

- Iat�-i c� vin s� destrame vraja. - Atunci sosesc prea t�rziu.

Nimeni nu poate distruge fericirea �n care credem am�ndoi.

Am s� le spun. Vreau s� afle toat� lumea!

Nu uita c� sunt fiica unui roman.

�ntre popoarele noastre domne�te �nc� ne�ncrederea.

Nu vreau ca politica s� ne distrug� iubirea.

�i ce-ai vrea s� facem?

Ceea ce fac to�i �ndr�gosti�ii.

Iulia!

Te-am c�utat, comite Totila.

Dup� cum v�d, n-ai r�pus nici un animal.

De�i v�nat ar fi destul.

E vina mea, tat�. Totila �mi �tie dragostea pentru animale.

Cum crezi c� ar fi putut ucide un animal de fa�� cu mine?

Mul�umesc, nobile comite.

Ferind-o pe fiica mea de priveli�tea s�ngelui, ai dat dovad� de mult tact.

Admirabil, comite.

S� schimb o vorb� cu fiica ta, prefecte, valoreaz� mai mult dec�t o mie de trofee.

Nu cumva trimisul Ravennei a uitat cum se m�nuie�te lancea?

O asemenea aruncare n-am mai v�zut nici m�car la un l�ncier roman!

S� fim recunosc�tori, prieteni, c� avem asemenea alia�i.

V�n�toarea s-a sf�r�it. Suna�i retragerea!

Thorismund! Cum merg lucrurile?

Ne facem griji din pricina pretorienilor.

κi �ndesesc r�ndurile mai mult dec�t le-am dat voie.

Strecoar� arme �n ora�, ridic� fortifica�ii.

Da, am observat �i eu. Dar am �ncredere �n Cethegus.

�nt�re�te meterezele spre siguran�a tuturor.

E�ti mai orb dec�t credeam.

Fiindc� e�ti �ndr�gostit de o tr�d�toare dup� chipul tat�lui ei.

Taci!

Trebuie s� insult o roman�, ca s�-�i aminte�ti c� e�ti got?!

Ar fi nedemn s� ne lupt�m din pricina asta.

Ce altceva mai aveai s�-mi spui?

Am �ncoronat regin� pe cine nu trebuia.

�i face totul pe plac lui Cethegus, iar acesta �i urm�re�te visul.

Visul despre o Rom� puternic�, ce va st�p�ni asupra regatului nostru.

- Vorbele tale �nseamn� tr�dare! - Nu!

Sunt singura salvare.

Trebuie s� facem ceva pentru a ne proteja regatul.

O astfel de hot�r�re n-o poate lua dec�t Consiliul Coroanei.

Ori poate s-a �ntrunit deja, f�r� mine?

E�ti got, Totila, �i o �tim cu to�ii.

Consiliul se va �ntruni la Vitiges, pentru a lua decizia final�.

Se alege un succesor pentru tron?

- Matasunta va fi regin�. - Amalasunta nu va ceda tronul f�r� lupt�!

Are prieteni puternici, pe Guntares, de pild�. Asta ar �nsemna r�zboi.

Un r�zboi fratricid!

E de neconceput ca regina noastr� s� dea at�ta putere militar� unui roman.

Azi avem de-a face cu romanii, m�ine vor fi, poate, bizantinii.

Pleci c�lare la ivirea zorilor. Asta e o porunc�.

Dar am jurat credin�� reginei.

Jur�m�ntul nu e fa�� de regin�, ci fa�� de popor.

Am jurat credin�� go�ilor �i regatului lor.

- Ai recunoscut vreo voce, Plinis? - Da, una din ele cu siguran��.

Era a comandantului garnizoanei go�ilor.

De c�teva ori i-a spus celuilalt pe nume. I-a zis... Totila.

- Totila?! - Da, chiar a�a.

Bine.

- At�t pe ziua de azi, Plinis. - St�p�ne, dar...

- Syphax ��i va �nm�na r�splat� mai t�rziu. - Mul�umesc, st�p�ne.

- Syphax! - Porunce�te!

Am nevoie de 20 de oameni deghiza�i �n t�lhari.

Pe caii cei mai iu�i �i cu armele cele mai u�oare.

Plec�m �n toiul nop�ii.

Trebuie s� ajung la Ravenna �nainte de �ntrunirea consiliului.

Eu am s-o fac pe Matasunta regina go�ilor.

C�ci dac� go�ii vor s-o �nl�ture pe regin� de la tron,

atunci este de datoria Romei s� �nt�mpine aceast� inten�ie.

Dar te-ai g�ndit c� Amalasunta nu ne-a f�cut niciodat� greut��i?

Nici Matasunta n-o va face.

Am de g�nd s� rezolv dou� lucruri deodat�:

�ncoronarea Matasuntei �i �nl�turarea consiliului.

- Iat� un nou plan genial. - �i-i va reu�i.

De ce trebuie s� pleci, Totila?

A�a e porunca. La ivirea zorilor plec c�lare.

C�nd te �ntorci? C�nd ne revedem?

Cur�nd, n�d�jduiesc.

Din pricina tat�lui meu trebuie s� pleci?

Te rog, Iulia, nu-mi pune �ntreb�ri.

Dar de ce? Vreau s� �tiu ce s-a-nt�mplat. Credeam c� m� iube�ti.

Mai presus de orice, Iulia.

Nu pot tr�i f�r� tine.

- Iulia doarme? - Nu, st�p�ne. E �n gr�din�.

- La ora asta t�rzie?! - E o sear� c�lduroas�.

- O chem de �ndat�. - Am s-o chem chiar eu.

Iulia?

Iulia!

Nu, n-am s� te uit.

- Am s� merg la el �i-am s�-i vorbesc. - Nu, nu acum �i nu aici.

Vorbe�te cu el dup� ce te �ntorci.

Du-te acum, iubite. Fie ca Domnul s� mi te-aduc� �napoi.

- M-ai strigat, tat�? - Da.

Cu cine erai �n gr�din�? Cu Totila?

M�ine �n zori trebui s� plece.

Mi-a spus c� m� iube�te �i m-a rugat s�-l a�tept.

Vitiges! Atalvin! Haide�i, masa e gata.

Venim!

Hai, fiule.

�mi ar��i mu�chii t�i, tat�?

Ce spui? ��i ar�t eu ce puternic sunt.

D�-mi drumul! Nu mai sunt un copil mic.

D�-mi drumul, tat�!

- Pune-m� jos! - Bine, fie.

- Spal�-te pe m�ini �nainte de mas�. - Hai, du-te.

De c�nd am fost ultima dat� acas�, a crescut grozav.

Ai lipsit peste un an. E prea mult pentru Atalvin.

Doar pentru el?

Data viitoare c�nd plec la Ravenna v� iau pe am�ndoi cu mine.

Nu. Curtea regal� nu-�i va ierta niciodat� c� �i-ai luat o simpl� ��ranc� drept so�ie.

Dar e�ti so�ia mea �i nu m� dezic de tine.

- Vitiges! - Se pare c� avem musafiri.

Hildebrand, Teia, Aligern.

Ce Dumnezeu or vrea aici?

Te rog nu pleca iar�i cu ei.

- V� salut, prieteni! Ce v�nt v� aduce? - Te salut�m, Vitiges!

Fii sl�vit, comite Vitiges, tu �i so�ia ta, Rautgundis!

Trebuie s� ne sf�tuim �ntr-o chestiune important�.

��i citesc pe fa�� c� aduci ve�ti rele.

Doar nu vrei s�-mi iei din nou b�rbatul de acas�?!

Eu, nu. Dar �mprejur�rile ar putea-o cere.

Preg�te�te-le ceva de m�ncare oaspe�ilor no�tri, Rautgundis.

Cred c� tocmai sose�te �nc� un oaspete.

Ar trebui s� fie Totila.

- Bun venit, Totila! - Te a�teptam.

Fi�i sl�vi�i! Am vorbit cu Thorismund.

N-am �ncoronat pe cine trebuia dintre cele dou� surori.

Trebuie s� salv�m ce mai e de salvat.

Matasunta trebuie s� devin� regin�.

Opri�i-v�!

V� ascunde�i de partea cealalt�.

B�rba�ii din Consiliu nu pot trece dec�t pe aici.

Sf�rteca�i-i!

Eu m� duc singur la Ravenna, apoi m� �ntorc aici.

�nainte!

Cethegus, ce cau�i la Ravenna?

�i intri neanun�at �n iatacul meu?

Nu e nimeni care s� m� fi anun�at.

- Unde e camerierul? - A plecat.

- Hildebrand, Teia, Aligern? - Au plecat cu to�ii.

Unde?

S-au adunat �n ograda lui Vitiges, unde se �nt�lnesc cu Totila.

To�i b�rba�ii din Consiliul Coroanei �in o consf�tuire �n ograda lui Vitiges.

De ce?

Vor s-o �ncoroneze pe sora ta drept regin�.

Deci sunt cu to�ii �mpotriva mea.

Chiar to�i?

Trebuie s� le t�iem calea, c�nd se �ntorc la Ravenna.

Oamenii mei ne a�teapt� la ie�irea din ora�.

Doar nu crezi c� am s�-i las pe oamenii t�i s�-i masacreze.

Te-au tr�dat �i pentru asta merit� s� moar�.

Dar ar fi un omor fioros!

Pentru o cauz� nobil�, M�ria Ta.

Pentru a-�i salva via�a.

�i tronul, Amalasunta.

F� ceea ce trebuie f�cut, Cethegus.

- Regina e cea ce trebuie s� dea porunca. - Te las pe tine s� decizi.

Atunci regina va trebui s� c�l�reasc� al�turi de noi.

Al�turi de romani?!

Nu mai e picior de got aici, al�turi de care ai putea c�l�ri.

Dar poate preferi s� r�m�i singur� aici.

Ia-m� cu tine, tat�!

R�m�i aici �i ai grij� de mama ta.

R�m�i cu bine, fiule! R�m�i cu bine, Rautgundis.

Regina e sup�rat�?

M� simt ca �i cum a� fi dat bir cu fugi�ii. M� simt ru�inat�.

Suntem am�ndoi �n aceea�i situa�ie. Avem toate motivele s� fim precau�i.

Ar trebui s� vin� de-a lungul r�ului. Un loc perfect pentru o ambuscad�.

Vreau s� m�-ntorc la Ravenna.

E prea t�rziu.

Deja vin, iat�-i!

Acum!

�napoi!

Arunca�i-i �n r�u!

Po�i �nota �i singur. Uite-a�a!

Au sc�pat, Cethegus.

De-acum, �ntr-un singur loc ai mai avea sc�pare: pe insula Bolsena.

- Adic� s� m� duc la sora mea, Matasunta? - Nu-�i face griji.

Ura ei s-a �ndreptat �mpotriva reginei, dar niciodat� �mpotriva surorii ei.

- Crezi c�-mi place s�-i cer �ndurare? - Nu ai de ales.

- Syphax te va �nso�i. - Nu tu?

Eu merg �nainte �i vorbesc cu sora ta. Tu a�tep�i la mal.

E via�a ta �n joc.

Cethegus!

Credinciosul prieten al reginei.

Ce te aduce la mine?

Consiliul Coroanei a hot�r�t c� tu e�ti mo�tenitoarea de drept a tronului.

Sora ta nu mai e regin�.

- Treci foarte repede de partea cealalt�. - Sunt mereu de una �i aceea�i parte.

Sunt un slujitor al Romei.

Iar loialitatea mea apar�ine reginei go�ilor.

Mi-aduc aminte de c�nd erai o copil�. ��i pl�cea s� c�l�re�ti un ponei african.

�ntr-o zi, tat�l t�u a ar�tat spre tine �i mi-a spus:

"Iat-o pe Matasunta, viitoarea regin� a go�ilor."

"Promite-mi c� ai s-o ocrote�ti, prietene."

�i cu toate astea a numit-o pe sora mea drept mo�tenitoare a tronului.

Dar nu i-a rostit numele.

Tat�l t�u era aproape orb �nainte s� moar�. Nici n-a �tiut ce document a semnat.

Un document fals, �n care ap�rea numele surorii mele?

Acum tu vei ��i vei intra �n drepturile de regin�.

Iar eu sunt primul ce-�i jur� credin��.

Ia acest inel.

Dac� ai vreodat� nevoie de ajutor, trimite-mi-l �i voi veni �ndat�.

D�-mi un singur motiv pentru care a� putea avea �ncredere �n tine.

- Am adus-o cu mine pe fosta regin�. - Pe Amalasunta?!

Trebuie s-o ier�i.

- Altfel se va alia cu Guntares. - Unde este?

E la malul lacului �i a�teapt� hot�r�rea ta.

Ca �i mine, a venit s�-i jure credin�� reginei sale.

S� vin�.

- Ce ve�ti aduci? - Sora ta te a�teapt�.

�i ce-a spus?

Te va primi cu mil� cre�tin� �i bra�ele deschise.

Unde pleci, Cethegus?

Misiunea mea s-a �ncheiat.

Tu te duci la sora ta, iar eu plec la Roma.

Syphax, pe cai!

Ridic�-te, sora mea.

Las�-m� s� te �mbr��i�ez, Amalasunta.

Vreau s� uit�m vechea z�zanie. Acum sunt animat� doar de dragoste.

Aspa, regina e obosit�. Du-te �i preg�te�te-i baia.

��i mul�umesc. ��i mul�umesc din inim�.

Deschide�i u�a!

L�sa�i-m� s� ies!

Da�i-mi drumul!

Ajut�-m�! Deschide u�a!

Po�i s� strigi c�t vrei. Nu te va ajuta nimeni.

Cethegus e deja �n drum spre Roma.

N-am vrut s� ucid nici o clip�, crede-m�!

La dracul cu tine! A�tept demult clipa asta.

�i tu ai fi f�cut la fel cu mine, dac� ai fi avut curajul.

Atunci ucide-m�!

�i roag�-te pentru iertarea p�catelor tale.

Am s� m� rog pentru tine. �i am s-o fac chiar cu pl�cere.

S�rmana mea sor�!

De ce m-ai p�r�sit tocmai atunci c�nd ne reg�siser�m?

De �ndat� ce ajungem la Ravenna preiau succesiunea surorii mele.

Consiliul Coroanei va vesti poporului c� eu sunt noua regin� a go�ilor.

Sunt de aceea�i p�rere, prieteni, dar nu putem dovedi nimic.

Amalasunta a murit. Dar noi am fi vrut doar s� abdice.

Nici n-ar trebui s� mai avem femei pe tronul regal.

Pe Matasunta doar Consiliul Coroanei o poate �ndep�rta de la tron.

Atunci l-ar chema pe Guntares �n ajutor, iar acesta ar acapara puterea �n numele ei.

V� propun un succesor demn de regele Teodoric.

Hildebrand.

Sunt prea b�tr�n.

Atunci �l propun pe Totila.

Nu, eu sunt prea t�n�r.

Avem un b�rbat printre noi care nu e nici prea b�tr�n, nici prea t�n�r,

se bucur� de �ncrederea noastr� �i e fratele nostru de s�nge.

- �l propun pe Vitiges. - Nu!

Nu primesc.

Asta o vor hot�r� membrii Consiliului.

Dac� e�ti ales, n-ai voie s� refuzi.

Tr�iasc� Vitiges, regele go�ilor!

Nenoroci�ii de romani! Te mai po�i �ine pe cal?

Nu, s�ngerez de moarte.

Trebuie s� duci tu mai departe mesajul Matasuntei.

Mai spune-l o dat�.

- Consiliul Coroanei a tr�dat-o pe regin�. - A�a.

L-a ales pe Vitiges drept rege.

Matasunta cheam� o�tile aliate �n ajutor.

Da, mi�c�-te repede. �i nu uita:

Mesajul i-l dai personal lui Guntares.

- Guntares, �ncotro acum? - Unde mai punem foc?

La Vitiges. Arde�i tot! Lua�i-i fiul ostatic!

Atalvin!

Unde e�ti, Atalvin?

August� �mp�r�teas�! A sosit musafirul t�u de la Roma.

- Cethegus? - Da.

Pune ni�te vanilie s�lbatic� �n alifia mea.

Intr�!

De data asta te-ai �ntors mai repede.

M�nat de dorin�a de a te revedea.

�mi plac b�rba�ii din a c�ror gur� minciunile sfruntate sun� ca adev�rul.

E�ti din ce �n ce mai frumoas�.

Ai venit s� vorbim despre rebeliunea go�ilor, nu-i a�a?

Prin�ul Guntares �mpotriva regelui Vitiges.

Iste� romanul.

�i crezi c� acum e momentul, a�a-i?

C�nd sunt cu tine, �ntotdeauna e momentul.

M� refeream la trimiterea unei armate bizantine �n Italia.

Politica e pe locul doi.

�n ordinea abord�rii, poate. Dar nu �i ca importan��.

Teodora!

Am s�-�i curm chinurile �ndoielii.

Campania militar� din Italia e deja pus� la cale.

�ns� comandantul o�tilor nu va fi prietenul t�u, Narses,

ci prietenul meu, Belizarie.

Nu la�i nici o prietenie ner�spl�tit�.

Afar� de a mea, dup� cum v�d.

Belizarie are un avantaj �n fa�a ta.

E mereu aici.

Vom trimite o oaste bizantin� �n Italia.

Sub comanda generalului Belizarie,

la dorin�a mea expres�.

Augusta �mp�r�teas� are un dar �nn�scut pentru alegerea omului potrivit.

E doar una din �nsu�irile ei de pre�.

M� bucur c� vorbele mele te �nveselesc.

Prietena ta, �mp�r�teasa, mi-a f�cut un mare hat�r.

Trebuie s�-�i m�rturisesc c� nici nu voiam comanda o�tilor.

�i chiar vrei s� te cred?

Desigur, c�ci greut��ile de �nceput �i r�m�n lui Belizarie.

Marele cuceritor �i comandant de o�ti e at�t de sigur de izb�nd� sa,

�nc�t nu are cum s� nu dea gre�.

M� �n�elegi?

Iar atunci �i va lua locul Narses, o�teanul cel ne�nsemnat,

care �ndreapt� lucrurile �i intr� astfel �n istorie.

Miroase minunat!

E m�ncarea mea preferat�.

Inima mea bate pentru Imperiul Roman, dar stomacul r�m�ne al unui armean.

O femeie �n tab�ra noastr�?

- Ce vrea? - Nu �tiu, M�ria Ta.

- A�teapt� �n fa�a cortului. - Atunci du-o la str�jerul din post.

Mi-a spus s�-�i dau asta, st�p�ne.

- Adu-o repede �n�untru! - Da, st�p�ne.

- Vitiges! - Iubita mea!

Am crezut c� n-am s� te mai v�d vreodat�.

- Atalvin! - Atalvin?

Ce-i cu Atalvin? Ce s-a-nt�mplat?

Guntares a p�rjolit totul, iar Atalvin a disp�rut.

Cu siguran�� e �nc� �n via��.

Pesemne l-au luat drept z�log.

Guntares e un r�zboinic aspru, dar nu omoar� copii.

- Domnul s� te aud�! - Fii �ncrez�toare, iubita mea!

Iar acum trebuie s� pleci, Rautgundis.

C�mpul de b�t�lie nu e locul potrivit pentru o femeie.

Dar pentru Matasunta de ce-ar fi? �ade pe cal al�turi de Guntares.

Doar fiindc� vrea s� fie regin�!

Dar tu n-ai de ce s� te lup�i.

Tu e�ti regina mea.

Ce mai a�tept�m? S� atac�m!

O �ncle�tare scurt� �i Vitiges va fi �nvins.

N-a� fi at�t de sigur�. �l cunosc de c�nd eram copil�.

E un o�tean viteaz.

Nu vreau dec�t s�-l �nving, dar via�a s� i-o cru�.

Ar putea deveni cel mai destoinic c�rmuitor al o�tilor mele.

Trimite-i veste c� vreau s� m� �nt�lnesc cu el pe c�mpul dintre o�ti.

Ultima dat� c�nd ne-am v�zut mi-erai prieten.

�i �nc� ��i sunt prieten, Matasunta.

Dar nu mai e�ti slujitorul credincios al reginei tale.

Soarta m-a f�cut pe mine rege al go�ilor.

Soarta?! Atunci vom �ndrepta soarta.

Leap�d� spada, Vitiges. Noi doi vom domni �mpreun�.

Un rege nu-�i poate �mp�r�i puterea cu altcineva.

Ba poate, dac�-�i ia o so�ie.

Mi-ai f�g�duit odat� c� m� voi c�s�tori cu b�rbatul pe care-l iubesc.

- Nu sunt demn de tine. - Acesta e r�spunsul t�u?

Ca b�rbat, �i-a� putea r�spunde pe loc.

Ca rege �ns�, am nevoie de �ncuviin�area Consiliului Coroanei.

Consiliul va alege pacea.

Trebuie s�-i spunem c� am deja o so�ie.

Te-ai g�ndit bine, Vitiges?

T�g�duirea ta ar �nsemna r�zboi.

- Atunci nu ne r�m�ne dec�t s� lupt�m. - Nu!

Vrei un r�zboi fratricid? Nu vreau v�rsare de s�nge din pricina mea.

Nu mi-a� ierta-o niciodat�.

E�ti slobod de c�snicia noastr�.

Vrei s� m� c�s�toresc cu ea?

Da, dac� r�m�n singura femeie pe care o iube�ti.

Tu e�ti aceea �i vei fi mereu.

Nu, n-o pot face.

Ce e? Vorbe�te!

Belizarie a debarcat �n Italia.

Bizan�ul �i Roma �i-au dat a�adar m�na.

Cethegus ne-a f�cut-o!

Dintotdeauna a urm�rit s� ne dezbine.

N-are s�-i reu�easc�.

Trebuie s� fim uni�i, altfel vom fi pierdu�i.

Numai tu ne mai po�i izb�vi, Vitiges. Doar tu.

Ascult�-i pe ei, M�ria Ta, �i nu te g�ndi la mine.

Te slobod din c�snicie, dar voi r�m�ne pe veci so�ia ta.

Am �nceput cu st�ngul: trei cor�bii scufundate!

Ba�ca o�tirea asta de nevolnici.

Uit�-te la gloata asta! útia-s o�teni?!

Proviziile pentru cei 5.000 de solda�i erau pe una din cor�biile scufundate.

Atunci lua�i-v� de-ale gurii de la localnici.

La ei g�si�i �ndestul. Lua�i-v� ce v� trebuie!

- Generale, dar... - Am poruncit!

Numaidec�t.

De cine vrei s� te aperi? Doar nu de mine?

Lupta pentru Roma abia �ncepe. Ai uitat?

Cethegus a chemat Bizan�ul �n ajutor. Acum �i Belizarie e �mpotriva noastr�.

Am a�teptat at��ia ani noaptea asta.

Din clipa c�nd am �tiut c� te iubesc.

Matasunta, ne-am unit vie�ile din ra�iuni politice.

��i d�ruiesc prietenia mea.

Dragostea ta nu o merit.

A�tept mai mult dec�t prietenie de la tine.

F�-m� so�ia ta, Vitiges.

Am deja o so�ie.

�i �mpreun� avem un fiu.

Ne-am desp�r�it pentru a nu primejdui regatul go�ilor.

M-ai min�it �i m-ai umilit �n fa�a tuturor.

Nu e nici o umilire.

E�ti regin� �i �mpart puterea cu tine.

Dar Rautgundis este �i r�m�ne so�ia mea.

Nu pleca!

Vrei s� m� faci de r�s �i �n fa�a slugilor?

Am s� r�m�n p�n� m�ine diminea��.

Dar am s� dorm afar�, �n odaia din fa��.

Ce s-a-nt�mplat?

Pl�ngi, M�ria Ta?

- �mi vine s�-l omor! - Dar ce s-a-nt�mplat?

Am s� m� r�zbun pe el.

De-acum doar pentru asta voi tr�i.

�i cunosc un om care m� va ajuta.

E totul preg�tit?

- Sunt to�i oamenii pe pozi�ie? - Totul e preg�tit.

Garnizoana go�ilor trebuie distrus� chiar �n noaptea asta,

�nainte s� soseasc� Belizarie.

V� mul�umesc, prieteni.

Ne atac� romanii!

Ap�ra�i garnizoana cu orice pre�, p�n� vine Vitiges cu �nt�riri!

Cethegus ne-a tr�dat!

Unul c�te unul nu v� �ncumeta�i, c�ini la�i ce sunte�i!

Tr�darea asta o vei pl�ti cu via�a, prefecte.

Po�i pleca, prin�e Thorismund, e�ti liber.

Du-te la Vitiges �i spune-i c� Roma e din nou a noastr�.

M� �ntreb pentru c�t� vreme.

F�r� sprijinul Bizan�ului n-ai fi �ndr�znit niciodat�.

Dar Narses te va m�nca cu fulgi cu tot �i apoi te va v�rsa.

Bun venit la por�ile Romei!

V� aduc salutul �mp�ratului meu.

�i am venit s� v� eliberez de go�i.

Sunt profund recunosc�tor, dar Roma e deja liber�.

Am dezarmat �i desfiin�at garnizoana go�ilor cu propria o�tire.

- Vrei s� spui cu Garda Pretorian�. - O oaste �ntreag�, generale!

E o puternic� for�� de rezerv�.

�i te va sprijini �n lupta �mpotriva lui Vitiges.

O�tenii mei au nevoie de c�teva zile de odihn�.

A�tept de la Roma s� ne �ncartiruiasc� �i s� ne dea provizii.

Tu �i oastea ta sunte�i bineveni�i.

- Dar �n condi�iile mele. - Condi�ii?

A�a �i vorbe�ti unui general al �mp�ratului bizantin?

Acum suntem alia�i, cu acelea�i drepturi...

...�i aceea�i �ndatorire de a ap�ra aceste drepturi.

Care sunt condi�iile tale?

Legiunile mele r�m�n sub comanda mea.

Ele ocup� citadela, Capitoliul, morm�ntul lui Hadrian,

meterezele, turnurile, por�ile �i toate locurile �nt�rite.

- Asta e tr�dare, Cethegus! - Prevedere e cuv�ntul potrivit.

Am b�nuit c� m� vei �n�ela.

Toate astea sunt uneltirile otr�vite ale lui Narses.

�n spatele marelui roman se afl� un pitic schilod.

Av�nd �ns� umbra unui uria�, Belizarie.

Vrei s� pui victoria mea �n seama st�p�nului t�u, Narses.

Te �n�eli, prietene, c�tig�tor va fi doar unul.

- �i acela va fi ora�ul Roma. - Roma?!

Atunci voi lupta singur �mpotriva go�ilor.

�i-am s�-i �nving, �n timp ce tu vei sta pitit �n cetate.

Iar atunci eu voi pune condi�iile.

��i doresc mult noroc, generale.

Mai domol, Vitiges, altfel ne pierdem puterile �nainte de lupt�.

Oastea lui Belizarie e obosit�. S� ne folosim de asta.

Au dat de furtun� pe mare.

O�tenii s�i sunt bolnavi �i istovi�i.

- �i nu s-au odihnit nici m�car o zi. - Atunci trebuie s�-i lovim acum.

�nainte!

Go�ii se �ndreapt� spre Roma, iar tu e�ti cu g�ndul la Totila.

Uit�-l!

- Nu pot! - Trebuie, Iulia.

E un o�tean viteaz.

Iar cei viteji cad de obicei primii �n lupt�.

Atunci am s� m� rog pentru via�a lui. Zi �i noapte.

P�streaz�-�i rug�ciunile pentru Roma. Are mai mult� nevoie de ele.

Pretorieni! Fi�i gata!

Sunt prea r�sfira�i.

Belizarie va fi surprins.

Vor s� lupte dup� maniera romanilor.

Dac� se a�teapt� la un atac frontal din partea noastr�, se �n�eal�.

C�mpul de b�taie e un loc periculos pentru regin�.

Ai dreptate. Porunce�te s� fie dus� �n siguran��.

Alahat! Du-o pe regin� �ntr-un loc sigur.

Osta�i, fi�i gata!

Belizarie!

Osta�i!

Cu ajutorul vostru nu am pierdut niciodat� vreo b�t�lie.

�i pe aceasta o vom c�tiga �mpreun�.

Pentru b�rba�i d�rji ca voi exist� o singur� nenorocire:

s� fie �nvin�i de du�man.

�i dep�i�i ca vitejie pe go�i �i sunte�i o oaste puternic�.

V� cunosc curajul �i �tiu c� nu m� ve�i dezam�gi.

Vom lupta �i vom nimici du�manul.

Iar apoi �i pe Cethegus.

�nainte!

T�ia�i-i calea!

- Str�punge�i cercul de foc! Dup� mine! - �nainte!

Generalul nostru e un neghiob des�v�r�it.

A c�zut orbe�te �n capcan�.

Ridica�i scuturile!

Urm�ri�i-i! Dup� mine!

Nimici�i-i! Dup� mine!

Desface�i por�ile! Deschide�i, romani!

Deschide�i!

- Deschide poarta, Cethegus! - Aici sunt, Belizarie!

Vino �i lupt�-te cu mine!

Vino-ncoace!

Belizarie e sf�r�it. Izb�nda e a noastr�!

Vitiges!

Am �nvins!

- �nt�ri�i paza la poart�! - Centurion!

Deschide�i poarta!

Cet��eni ai Romei!

Primi�i-i pe prietenii no�tri cum se cuvine.

Ocroti�i-i �i da�i-le tot ce le trebuie.

- Intra�i, prieteni! - Haide�i, v� ajut�m!

- Aduce�i ap�! - Ridica�i-l!

- Repede! �nchide�i por�ile! - Nu-i l�sa�i pe go�i s� intre!

Bun venit �ntre zidurile Romei! Aici e�ti �n siguran��.

Acum ne �ncheiem socotelile!

Viteazul meu Belizarie!

Jelim moartea ta �i ne leg�m s� o r�zbun�m.

Prietenul �i tovar�ul nostru de arme �i-a jertfit via�a pentru ap�rarea Romei.

Cu m�ndrie �i �ntristare ne facem datoria

de a-i cinsti amintirea.

Osta�i ai Bizan�ului!

�ndoi�i-v� str�dania!

Urma�i-m� pe mine,

iar eu voi r�zbuna necinstea ce vi s-a f�cut.

Pune�i-v� �n slujba mea �i vom alunga du�manii de la por�ile Romei.

- Vre�i s� m� urma�i? - Te urm�m, Cethegus!

Acum suntem la ceas de cump�n�. Urmeaz� lupta pentru Roma.

Pentru Roma!

SF�R�ITUL PRIMEI P�R�I

Sprijin�-ne pentru a deveni membru VIP �i a elimina toate anun�urile www.SubtitleDB.org