Original subtitles

i Dumnezeu a numit cerul Rai.

i a spus ca apele de sub Rai s� se adune �ntr-un singur loc

�i s� lase s� apar� uscatul.

Pe adun�rile acestea de ape le-a numit m�ri.

i Dumnezeu a numit uscatul P�m�nt.

i Dumnezeu l-a creat pe Om dup� chipul �i asem�narea sa.

i dup� imaginea lui Dumnezeu l-a creat pe el.

B�rbat �i femeie, i-a creat pe ei.

i Dumnezeu i-a binecuv�ntat. i le-a zis lor:

Fi�i rodnici �i �nmul�i�i-v� �i popula�i P�m�ntul.

i st�p�ni�i-l.

St�p�ni�i pe�tii din mare �i p�s�retul din aer

�i orice vietate care se mi�c� pe P�m�nt.

Oh! Da, da, da,...

i st�p�ne�te orice vietate care se mi�c� pe P�m�nt!

Eu zic c� e posibil, nu crezi? Da �i eu zic c� se poate.

Niciodat� nu �tii ce-o s� g�se�ti...

Vreun crab pentru azi? E vreun crab?

Nu... nu... Nu conteaz�, nu conteaz�...

�ntotdeauna exist� grapefruit? Da.

Po�i spune ce dore�ti despre insula asta, dar �ntotdeauna are grapefruit. Da.

i po�i spune ce dore�ti despre grapefruit... Da. Dar...

Oh, Doamne, ap�r�-m� de barbari!

Scap�-m� de diavolii lui Satan!

Arat�-mi-l pe Isus pentru c� Isus mi te-a ar�tat pe Tine.

Isuse!

-= OMUL VINERI=-

Subtitrare: alzar56@gmail.com

sinc: dickVader

Indiferent dac� te face s� suferi sau dac� ��i face pl�cere,

dac� ne face pe noi s� suferim sau dac� ne face pl�cere,

a sosit timpul s� ne poveste�ti.

A sosit timpul...

A�a cum �ntotdeauna am fost �mpreun�,

haide�i s� bem �mpreun�.

A�a cum suntem �mpreun� acum,

haide�i s� vis�m �mpreun�.

S� curg� vinul, s� curg� �i cuvintele mele

�i o s� �ncerc s� v� spun povestea sincer,

la fel de sincer pe c�t v� pre�uiesc

pe voi, poporul meu...

O s� v� povestesc despre un monstru cu fa�a ro�ie

cu un om �n stomacul s�u.

O s� v� povestesc despre

un zeu hr�pare� care vorbe�te doar prin tunete.

O s� v� povestesc despre

un om al c�rui spirit umbl� �n �ntuneric,

un om care umbl� afar�.

�nchide�i ochii �i privi�i povestea.

�nchide�i ochii �i privi�i povestea.

Am fost cinci de-ai no�tri la pescuit.

Dar ne-a prins furtuna �n timpul nop�ii.

Ne-a azv�rlit peste ocean.

A rupt spatele canoei noastre.

Ne-a �nghi�it pe to�i, �i ne-a azv�rlit pe o plaja

pe care nu o mai v�zuser�m niciodat�.

Insula era lung� �i �ngust� ca un om �nalt lungit s� doarm�.

Mintea �i corpul meu erau grele.

Am privit �n jur �i mi-am v�zut prietenii pe plaj�.

Unul dintre ei, b�tr�nul Pierde-c�rlig,

care obi�nuia s� spun� cele mai amuzante pove�ti dintre to�i,

era at�t de plin de ap� �nc�t nu l-am putut readuce la via��.

Am �ncercat desc�ntecele �i dansurile obi�nuite dar nimic n-a mers.

A�a c� am ridicat pentru el rugul de c�l�torie.

Am f�cut focul ca s�-l putem g�ti �i m�nca pe b�tr�nul Pierde-c�rlig pe de-a-ntregul,

astfel �nc�t s� putem lua cu noi �n viitor ceva din spiritul acelui om iubit.

Tocmai ce �ncepusem s�-l m�nc�m pe b�tr�nul Pierde-c�rlig

c�nd moartea ne-a vizitat din nou.

�n numele lui Dumnezeu Tat�l!

L-a �mpu�cat pe Filde� mai �nt�i.

Vi-l aminti�i pe Filde�? C�nta at�t de prost, de tare �i de fericit?

Ceilal�i au fugit. Eu n-am fugit.

N-am fugit �tiind c� cu c�t fugi mai repede,

cu at�t mai repede te doboar�.

Al Fiului!

Apoi l-a ucis pe Picior...

cel mai iscusit me�te�ugar din tribul nostru.

Apoi pe Nas Str�mb, cel care a pictat coliba noastr� de �ntruniri.

- A fugit �n mare... - i a Sf�ntului Duh!

Mi-am �nf�urat liane �n jurul �ncheieturilor

s� par� c� nu sunt un r�zboinic.

Prizonier? Vai, biet s�lbatic!

Eu... Am venit s� te salvez...

de ace�ti canibali sc�rbo�i!

Haide. Ridic�-te �n picioare, b�iete.

Sus! Sus!

Eu... �i-am salvat via�a.

Urmeaz�-m�.

i o s� �ncerc s�-�i salvez �i sufletul.

Primul lucru pe care trebuie s�-l facem e s� cur���m mizeria.

Sap�!

Din sudoarea frun�ii vei m�nca p�ine p�n� te vei �ntoarce �n p�m�nt.

Pentru c� din p�m�nt ai fost f�cut.

Pentru c� praf e�ti �i �n praf te vei �ntoarce.

Presupun c� pot explica asta...

Da... Pot s� explic...

Nu mai am nimic de �nv��at.

Nu!

Nu, nu b�iete.

Numai c�nd mori.

Nu, b�iete. Haide, d�-mi m�na.

Haide... Sus.

Tu, mergi �n fa��. Nu trebuie s� risc. Absolut deloc.

Acum mergem acas�.

Haide, b�iete!

S�-mi iau lucrurile �i mergem acas�.

U�urel... u�urel. Da, da...

�ncet! Stai pe loc!

Stai acolo!

Sus!

Stai acolo. F�r� �mecherii de maimu��.

Stai. A�teapt�. Stai!

Unde dracu' te-ai v�r�t, diavole?

Bietul Robinson Crusoe. Dumnezeu s� aibe regele �n paz�.

- Totul va fi bine. - Aici erai...

E �n regul�, Polly. Nu te �ngrijora.

Nu aici, �n�untru! Afar�... Afar�.

�sta... locul meu.

Tu... afar�.

�sta... locul t�u.

Tu... dormi aici.

Tu... stai aici.

Tu... Nu pot s�-�i spun �ie tu...

Nu pot s�-�i dau nici m�car un nume cre�tin pentru c� nu e�ti cre�tin.

Nu �nc�...

tiu... Ce zi a s�pt�m�nii este azi?

Duminic�, luni,... vineri!

Asta e. Tu... Vineri!

Pentru c� te-am salvat �ntr-o vineri.

Primul om cu care am vorbit de c�nd a naufragiat vasul a fost Vineri.

Doi... da, aproape doisprezece ani �n urm�.

Vineri! Tu stai aici.

Tu dormi aici. Tu... dormi... aici... Tu.

Magia omului alb... Vineri.

tiin��. ti-in-��.

- Totul o s� fie bine! - A�a sper �i eu, Polly.

- Noapte bun�. Bun� diminea�a. - Noapte bun�, Polly.

�n noaptea aia i-am visat pe prietenii mei mor�i.

Am visat cum au tr�it ei.

Am visat cum au murit.

Totul o s� fie bine.

Au murit brusc, ca ��n�arii c�nd �i plezne�ti pe coaps�.

Am �tiut c� dac� vreau s� tr�iesc trebuie s� fiu un ��n�ar foarte �mecher.

Ia m�ncarea cu lingura b�iete. F� ca mine.

Tu, Vineri.

- Vineri. - Foarte bine.

- Vineri. - Vineri?

Nu.

Eu. Eu... Stap�nu'.

Eu, Stap�nu'.

Nu, nu, nu... Eu st�p�n.

Tu... Vineri.

- St�p�nu'... Vineri. - Vineri.

St�p�nu', Vineri, St�p�nu', Vineri, Vineri, St�p�nu'?

Vineri. St�p�nu'.

E�ti iste�, b�iete! E�ti iste�!

N-ar trebui s�-mi ia mult timp s� te �nv�� engleza.

Cap... Cap.

Cap. Cap, nas, gura, m�na,

bra�, corp, gamba, picior.

Bascra, logofel, omer, l�sti, khrisert,

olbert, egra, dom.

- Vineri! - St�p�nu'!

Cap! Cap!

- Bascra... - Nuuu! Nuu. Cap!

Cap. Nu nenorocita de bascra! Cap!

Asta e insula mea! Asta e insula St�p�nului

�i St�p�nu' e englez a�a c� �i insula e o parte a Angliei

a�a c� vom vorbi engleze�te.

Engleze�te! i Vineri o s� vorbeasc� engleze�te.

Vei �nceta s� mai vorbe�ti limba aia neagr� a ta,

chiar dac� voi fi nevoit s�-�i smulg limba din r�d�cini.

O lu�m de la �nceput.

- Vineri. - Vineri.

- St�p�nu' - St�... st�-p�n.

Cap. -Ba... 'ap.

- Cap. - Capp.

- Aaa! Strig�t. - Aaa! Strig�t.

Fluierat.

Chemare... R�s... Pl�ns...

Strig�t...

Hei, hei... foarte bine, foarte bine.

S� nu uit�m pentru ce am venit aici.

Sap�, sap�.

Sap�-sap�.

Vineri e bun.

St�p�nu' e bun.

Bun� diminea�a! Dumnezeu s�-l aibe �n paz� pe Rege!

Dumnezeu s� ne aibe �n paz� pe to�i, Polly.

Unde mi-e...

Trebuie s� fie pe-aici.

Pe aici pe undeva...

Un loc pentru fiecare �i fiecare la locul lui.

Vineri! Totul va fi bine! Vineri!

Imposibil! N-ar �ndr�zni!

Vineri!... Vineri!

Unde naiba e�ti? Vineri!

- Vineri! - St�p�nu'!

Vineri! P�l�ria!

Vest�! Umbrel�!

P�l�rie! Vest�! Umbrel�! Pe�te!

E timpul pentru o nou� lec�ie, Vineri, un nou tip de lec�ie.

- Bine, o nou� lec�ie, bine. - Azi vom vorbi doar �n propozi�ii.

Am �nv��at s� vorbim �n propozi�ii, nu-i a�a?

Bun, vom vorbi �n propozi�ii.

E o zi frumoas�. �sta e un pe�te gras.

Fa�a mea e neagr�. Vorbim �n propozi�ii. Foarte bine.

Fii atent la propozi�ia asta: P�l�ria aia e a mea.

i ascult-o �i pe asta: Vesta aia e a mea.

Ce este al meu?

Ascult�, Vineri. Exist� multe lucruri pe lume.

Unele din acestea sunt pentru to�i.

Cerul. Cerul e pentru St�p�nu' �i pentru Vineri �i pentru to�i.

Marea. Marea e pentru St�p�nu' �i pentru Vineri �i pentru to�i.

Dar sunt alte lucruri care sunt pentru unii oameni dar nu pentru to�i.

Insula asta e pentru St�p�nu' �i pentru Vineri �i pentru nimeni altcineva.

Copacul �sta �i fructele lui sunt pentru St�p�nu'

�i Vineri �i nimeni altcineva.

i cel mai important, Vineri: sunt alte lucruri care sunt numai pentru

o singur� persoan� �i nimeni altcineva.

Ce ar putea fi doar pentru o singur� persoan�?

Asta e o ghicitoare, St�p�nu'. Un moment...

Ce poate fi doar pentru o singur� persoan�?

Moartea unui om? E doar pentru el?

Nuuu... E �i pentru trib, de asemeni.

Nu e o ghicitoare!

Pantalonii �tia sunt pentru o singur� persoan�.

Pantalonii �tia sunt numai pentru St�p�nu'.

Pot spune c� pantalonii �tia sunt ai mei.

- Pantalonii �ia sunt ai mei? - Nu, nu, nu! Pantalonii �tia sunt ai mei!

C�rpa aia de la br�u e a ta. Tu... al t�u, eu... al meu.

Pantalonii sunt ai t�i, c�rpa e a mea, foarte bine.

A�a, bine. Acum: P�l�ria aia este a mea.

Dar St�p�nu', p�l�ria nu �tie c� este a ta.

Se potrive�te pe capul lui Vineri a�a cum se potrive�te pe capul lui St�p�nu'.

Da, dar nu ar trebui s� fie pe capul lui Vineri, ci doar pe al lui St�p�nu'.

Exist� vreo �tiin�� �n p�l�rie?

tiin�a care s� o fac� s� fie doar pentru St�p�nu'?

Nu chiar �tiin��, Vineri, ci magie!

Exist� magie �n p�l�rie. Magia lui St�p�nu'.

i �n vest�...

Vezi tu, "al meu" e un cuv�nt plin de magie.

Dac� spun c� ceva e al meu, ��i poart� ghinion dac� �l atingi

dac� eu nu anulez vraja.

- Da, St�p�nu'. - Umbrela aia este a mea!

i, Vineri: Pu�ca asta este a mea.

Am pus cele mai puternice vr�ji �n pu�ti, care ar ucide negri ca Vineri

dar nu ar r�ni oameni albi c� St�p�nu'.

Pu�ca asta este a mea!

Da, St�p�nu'. tiu asta.

Persoana asta, St�p�nu'... Mintea lui era tare ciudat�.

Spunea ciud��enii din astea tot timpul?

R�spunsul trebuie s� fie da... �i nu.

Majoritatea timpului vorbea a�a. Subtilit��ile aveau �n�eles pentru el.

Spunea c� aproape to�i oamenii de pe insula aia, Anglia g�ndeau la fel.

Vrei s� spui c� pretindea c� descinde dintr-un trib �n care to�i spun:

�sta e al meu, �sta e al t�u?

Bine�n�eles!

Spunea c� dac� nu �n�elegi cuvintele al meu �i al t�u,

e�ti fie un om r�u, fie un nebun.

Dar spune-ne, ce ai f�cut tu ca s�-l vindeci?

L-am l�sat s� cread� c� el m� �nva�� pe mine.

�n acela�i timp, am �ncercat s�-l �nv�� eu pe el.

i acum cu ajutorul lui Dumnezeu cel atotputernic,

vom v�na cu suli�a un porc gras �i frumos.

- Prive�te, St�p�nu'! - Ai strigat �i l-ai speriat.

Stai deoparte.

Vineri, poporul t�u are mul�i zei?

Ooh, noi avem zei peste tot.

Zei st�nd �n jurul focului,

zei care se joac� cu surful,

zei care alearg� pe spin�rile caprelor,

zei at�rn�nd cu capul �n jos �n palmieri,

zei �n capetele noastre, zei �n degetele noastre,

zei �n picioarele noastre,

Vineri! Nu ai voie s� love�ti un porc care �ade.

Vineri... zeii �tia ai t�i, cum arat�?

- To�i sunt diferi�i. - �i po�i vedea?

- Pe unii �i po�i vedea uneori. - Arat�-mi �i mie unul.

�la nu e un zeu, e doar o banan�.

Dar e totodat� �i un zeu.

Cum po�i s� sl�ve�ti o banan�?

O sl�ve�ti cum ��i place. Dac� o faci sincer, zeul nu se sup�r�.

Dar tu m�n�nci banane, cum po�i sl�vi un zeu �n felul �sta?

Dac� �l m�n�nci cu evlavie, zeul va fi mul�umit.

Arat�-mi un alt zeu.

Tu poate m� crezi un zeu, dar eu nu sunt deloc zeu.

Pentru tine tu nu e�ti �nc� un zeu. Eu cred c� nu te sl�ve�ti cum ar trebui.

Dar cu toate astea, e�ti zeu, chiar dac� o �tii sau nu.

Mai arat�-mi un zeu.

Ei, bine, cum arat� zeul t�u?

Dumnezeu este at�t de m�re� c� nu poate fi v�zut de un muritor.

i cum ar ar�ta dac� omul ar avea ochi foarte buni?

S� vedem: ne-a creat dup� chipul s�u, deci ar ar�ta ca o fiin�� omeneasc�.

Ca mine sau ca tine?

P�i... dac� l-a� putea vedea, ar ar�ta ca mine.

Dar dac� l-ai putea vedea tu, probabil ar ar�ta ca tine,

doar c� mult mai m�re�, desigur.

A�adar zeul t�u cel unic este de fapt mul�i zei.

Poate c� e un singur zeu cu multe forme.

i poate c� una din forme este cea a unei banane.

Nu po�i crede �ntr-o banan�!

S� �ncet�m discu�ia deocamdat�, Vineri, eu...

Dumnezeul meu tocmai mi-a trimis un mesaj.

- Bun, ce spune? - Spune c� Vineri, ca s� poat� fi salvat,

trebuie s� fie botezat chiar acum.

Te botez cu numele de Vineri.

�n numele Tat�lui...

i al Fiului...

i al Sf�ntului Duh...

Amin!

St�p�nu', trebuie s� m� �nec ca s� pot fi salvat?

Isus �i-a sp�lat p�catul.

i acum e�ti cre�tin, deci te vei �mbr�ca precum un cre�tin.

Un toast!

- Pentru Anglia! - Pentru Anglia.

Spune-mi: ce e Anglia?

O insul� m�rea��.

i insula lui Vineri e la fel, m�rea��.

Da, dar Anglia este o insul� foarte, foarte m�rea��.

- C�t de mare e jungla din Anglia? - Nu exist� jungl� �n Anglia, Vineri.

Mul�i copaci, dar f�r� jungl�.

Da' St�p�nu', mul�i copaci �nseamn� jungl�.

Nu. O jungl� e cald� �i umed�.

Anglia... e rece �i umed�.

Unde g�sesc oamenii din Anglia bananele?

Nu sunt banane �n Anglia, Vineri.

Vineri, ��i interzic s� r�zi de Anglia.

- �mi pare r�u, St�p�nu'. - Nu e nimic amuzant la Anglia.

F�r� banane? S�raca Anglie...

Ba de loc. Anglia e bogat�. Noi avem multe lucruri

- pe care insula lui Vineri nu le are. - Ce lucruri?

- Noi avem c�rbune. - C�rbune e bun?

- C�rbunele e foarte bun. - Te rog, explic�-mi c�rbune.

C�rbunele este o roc� neagr�, sub p�m�nt.

Oamenii o dezgroap� �i o v�nd altor oameni.

i oamenii care nu dezgroap� c�rbune? �l m�n�nc�?

- Nu, �l ard. - Aha! i dup� �ia �l m�n�nc�!

Nu, c�rbunele arde �i d� c�ldur� �n colibele oamenilor.

Anglia... este o insul� rece.

Eu prefer s� am o insul� cald�, f�r� c�rbune �i banane din bel�ug...

tii, e posibil... E posibil...

Ca �i stelele s� fie f�cute din c�rbune.

St�p�nu', ce este sportu' �sta? - Sportul?

Sportul este r�zboi f�r� arme

�i b�t�lii f�r� v�rsare de s�nge.

Chiar �i cel mai ne�nsemnat implic� valori precum

cavalerismul �i sportivitatea.

Acestea sunt credin�e complicate �i dureaz� ani mul�i

de studiu �n �coli speciale ca s� le �nve�i.

Sportul.. e ca un concurs de t�iat beregate

�n care nu se taie nici o beregat�.

Cred c� nu voi �n�elege niciodat�.

Nu avem �coli a�a speciale pe insula lui Vineri.

- Nici �coli de niciun fel. - tiu, dar nu te �ngrijora.

O s�-�i ar�t. ��i voi ar�ta ce �nseamn� sportul.

Mai �nt�i vom alerga �n ceea ce se cheam� o �ntrecere.

Eu voi zice: Pe locuri, fi�i gata, start!

C�nd zic start, vom alerga de la steagurile astea p�n� la linia aia

- �i vom vedea cine e �nving�torul - �nving�tor?

- Cel mai bun alerg�tor... - Cel mai rapid alerg�tor?

Da, dar important nu este dac� c�tigi sau pierzi.

- Atunci ce este important? - Important este cum joci.

Important este cum alergi.

Aha! �n�eleg.

Pe locuri... Fi�i gata...

Start!

R�deai de mine �i tu nici m�car nu te str�duiai!

- Ai �nvins? - P�i am ajuns primul...

Dar ai zis c� important este cum alergi.

Eu am alergat foarte frumos. M-am bucurat de fiecare pas �n nisip.

Tu nu p�reai s� te bucuri de alergare.

Trupul t�u era convulsionat �i nefericit �i ascult� ce zice respira�ia ta.

Nu spune mul�umesc, a fost o alergare bun�.

Respira�ia ta zice: Hei! M-a durut!

Ce ai de g�nd s�-mi faci?

Vineri... a�a cum ziceai, tu nu ai fost la o �coal� special�.

Poate c� imaginea sportului este prea complicat� pentru tine.

Uit� ce am zis mai �nainte.

Important este s� c�tigi!

Concursul urm�tor este de �not.

- tii s� �no�i? - Numai �n ap�.

A�a! Concurs de �not! P�n� la st�nca aceea.

Pe locuri... Fi�i gata...

Start!

Vineri! Unde e�ti?

Nu-mi mai sta �n cale!

Vineri!

E o �ntrecere p�n� la st�nc�.

Nu p�n� la nenorocitul de orizont!

Foarte bine.

Ei bine, ai �notat aiurea, bine�n�eles. Suntem la egalitate.

Re�ine, acum nu conteaz� cum joci, at�ta timp c�t reu�e�ti

s� introduci mingea aia �n plasa aia f�r� s�-�i folose�ti m�inile.

- F�r� m�ini... - Eu voi da lovitura de �ncepere.

Pe locuri... Fi�i gata...

Start!

De ce nu m-ai oprit? Trebuia s� m� opre�ti!

Am jucat jocul �sta cu foarte mult� aten�ie. Am un plan.

Prima parte a planului este s� te las s� obose�ti.

Partea asta a planului este aproape realizat�, da?

Serios? Acum e r�ndul t�u.

- i care e partea a doua a planului t�u? - Pe locuri...

Fi�i gata...

Start!

Bunule Dumnezeu!

Unu la unu, presupun.

Dar a� zice c� a fost o combina�ie de for�� brut� �i noroc chior.

Nu, nu. Nu tocmai.

Am concentrat o parte a spiritului meu �n piciorul drept,

o parte �n minge �i o parte �n poart�.

Apoi am adunat cele trei p�r�i ale spiritului meu la un loc.

A�a ai f�cut, nu? Ascult�! Eu nu apelez la Dumnezeu

pentru un meci de fotbal. Dac� a� fi f�cut-o, f�r� �ndoial� c�

mi-ar fi trimis arhangheli �n poart� �i ai fi terminat-o cu magia ta ascuns�.

E�ti cre�tin acum, joac� fotbal ca un cre�tin.

Al treilea gol stabile�te rezultatul meciului.

i nu uita... Nu ai voie s�-�i folose�ti m�inile.

Eu dau lovitura de �ncepere.

- E joc cu piciorul, nu cu din�ii. - N-ai zis nimic de din�i.

- C� ei nu pot s� joace� - E evident, e cu piciorul...

- De unde mai e �i regula asta? - Se cheam� bun sim�!

- Nu e nici o regul� �mpotriva din�ilor! - Nu s-a mai jucat a�a p�n� acum!

- E o metod� nou�! - Ascult�, o cau�i cu tot dinadinsul!

Ce caut?

Cred c� e timpul pentru premii.

Mai �nt�i premiul pentru c�tig�torul �ntrecerii de alergare.

Primul, St�p�nu'. Al doilea, Vineri.

i acum c�nt�m imnul meu na�ional.

Dup� prezentare, �ntotdeauna c�nt�m imnul na�ional al �nving�torului.

�ii minte, �la pe care te-am �nv��at? Dumnezeu ap�r� pe... a�a.

Doamne, salveaz�-l pe dragul nostru rege.

Mul�i ani tr�iasc� nobilul nostru rege.

Doamne, salveaz�-l pe rege.

Acum premiul pentru �not.

Premiere pentru �ntrecerea de �not.

La egalitate, pe locul �nt�i, St�p�nu' �i Vineri.

Imnurile na�ionale.

Ooo! �notul �n ap�. Doamne salveaz�-l pe...

este bine pentru.. ... dragul nostru rege.

�not�nd �n ap� ... nobilul nostru rege...

Apa e o femeie. Doamne salveaz�-l pe rege.

Apa e o femeie. ��i bagi trupul �n�untru...

Apoi �l sco�i iar afar�.

Apoi plonjezi ni�el mai ad�nc.

- Apa e o femeie! - Vineri!

�sta nu e un c�ntec potrivit!

Treci la premiul pentru fotbal...

- i termin� mai repede. - Foarte bine.

i acum, gloriosul premiu pentru marea b�t�lie-fotbal

- f�r� v�rsare de s�nge �i f�r� m�ini. - Sau din�i...

Scorul: Vineri - 2, St�p�nu' - 1.

Mul�umesc Anglia! i acum imnul na�ional al fotbalului.

Las�-m� s�-�i povestesc despre un r�zboi �n care nu a fost nici o lupt�.

Las�-m� s�-�i povestesc despre o b�t�lie f�r� r�ni�i.

Victoria nu a contat absolut de loc. Nu a contat.

i totu�i nimic nu a contat dec�t victoria.

Cum luptai era lucrul important

�i totu�i cum luptai nu era important de loc.

Las�-m� s�-�i povestesc triumful lui Vineri �n marele r�zboi al fotbalului.

Poate sunt �i ni�te lucruri bune la St�p�nu' asta.

S� ne �ntrecem la alergare unul �mpotriva altuia ar fi bine.

De ce s� nu alerg�m unul pentru altul, a�a cum am f�cut �ntotdeauna.

Nu. Asculta�i: s� presupunem c� �n fiecare an,

�ntregul trib se adun� pe plaja alb�.

i cel care alearg� cel mai repede, va primi premiul.

Bine, atunci uita�i de premiu. Cred c� ar fi bine s� afl�m

cine din trib este cel mai rapid.

i r�splata poate fi o cinstire de c�tre trib.

Poate fi numit Alerg�torul.

Dac� ��i place, ��i spunem �ie Alerg�torul.

A�a, pur �i simplu. ��i spunem cum vrei tu.

Nu! A� vrea cu adev�rat s� aflu cine e cel mai iute alerg�tor.

i ar fi bine pentru tot tribul.

Am �ncerca cu to�ii s� alerg�m �i ne-am mi�ca mai repede la v�n�toare.

Cred c� b�iatul �sta nu se simte prea bine.

Vrei s�-l duci �n coliba lui �i s�-l faci bine?

Dar eu...

Nu prea e�ti �n apele tale. �ntoarce-te c�nd o s� te sim�i mai bine.

Cred c� St�p�nu' ar fi recomandat o cur� mult mai drastic�.

St�p�nu', ar fi trebuit s� nu m� fi �ntors?

- Ochii t�i sunt m�nio�i. - Nu, nu sunt m�nios.

Mai bine zis, nu sunt m�nios pe tine, Vineri.

- Te-ai sup�rat pe b��? - Nu.

Dumnezeu s-a sup�rat pe mine a�a c� sunt sup�rat pe mine �nsumi.

Asta e ceva serios. De unde �tii c� Dumnezeu e sup�rat?

Pentru c� am avut un vis.

Vis despre Dumnezeu? Asta aduce noroc, nu?

Nu. Un vis despre o femeie. Despre trupul unei femei.

Un vis de dragoste? Dumnezeu cu siguran�� nu �i-ar fi trimis

un vis de dragoste dac� ar fi sup�rat pe tine.

Dragostea... a fost dorin��a.

�n visul meu am folosit femeia asta ca pe un animal.

Ai omor�t-o?

Am f�cut sex cu ea.

i ea nu l-a f�cut bine? Nu i-a f�cut pl�cere?

Am fost foarte fericit. Fericit...

... p�n� c�nd m-am trezit. i atunci mi s-a f�cut ru�ine.

i am �tiut c� Dumnezeu s-a sup�rat pe mine

�i de aceea m-am b�tut singur cu b��ul �la

pentru ca Dumnezeu s� m� ierte.

Nu �n�eleg. De ce ar fi sup�rat Dumnezeul t�u?

i eu sunt uneori furios, dac� cineva �ncearc� s�-mi fac� r�u.

Dar tu nu l-ai �mp�cat pe Dumnezeu, doar �i-ai r�nit spatele.

Te rog, vrei s� m� aju�i s� �n�eleg? S�-mi ar��i?

S� zicem c� tu e�ti Dumnezeu �i c� eu sunt St�p�nu'.

Nu m� pretez la a�a ceva!

Dac� nu-mi ar��i, n-o s� �n�eleg niciodat�.

Bine, Vineri. Trebuie s� �i se explice.

Tu e�ti acum St�p�nu'.

Eu voi fi Dumnezeu.

Tu e�ti St�p�nu' �i eu sunt Dumnezeu.

i eu te supraveghez �n permanen��.

Eu sunt s�rmanul St�p�nu'.

Am fost singur foarte, foarte mul�i ani.

M� simt obosit, Doamne... M� duc la culcare.

M� duc la culcare singur.

- Noapte bun�, Dumnezeule. - Noapte bun�... biet Robinson Crusoe.

Trebuie s�-mi poveste�ti visul ca s�-l pot visa.

- A fost un vis p�c�tos. - Trebuie s� mi-l poveste�ti,

altfel nu voi �n�elege niciodat� de ce e p�c�tos.

O s� �i-l povestesc.

Am visat un vis. i �n acel vis a venit la mine o femeie

�i mi-a atins pielea.

Mi-a culcat capul pe s�nii ei.

Mi-a atins urechile. Am �ntrebat-o de ce?

Mi-a spus:

Pentru c� urechile tale sunt frumoase.

De ce? De ce?

Pentru c� urechile tale sunt frumoase.

Hainele ei... Purta haine, dar nu erau

mai materiale dec�t lumina Lunii.

Trupul ei se mi�ca peste al meu

ca valurile deasupra nisipului.

Am �nceput... s�... o posed p�ngarind-o cu dragoste.

Opre�te-te! Opre�te-te, Vineri! Opre�te-te!

Apoi m-am trezit �i am spus: Dumnezeule, sunt p�c�tos!

Ia-mi via�a pentru c� nu exist� nimic s�n�tos �n mine.

Dumnezeule, ia-mi via�a pentru c� nu exist� nimic s�n�tos �n mine!

i Dumnezeu a spus: Da, e�ti o creatur� a p�catului!

Un monstru al �ntunericului, un �arpe veninos!

Ia b��ul �la �i love�te-te

ca s� nu mai p�c�tuie�ti!

Dumnezeu a spus asta?

P�i... ceva de genul �sta.

i ai luat b��ul? - Sunt servitorul lui Dumnezeu.

Dar St�p�nu'... Nu e�ti singur pe insula asta.

Sunt �i eu aici.

Dac� �mi spuneai c� ai nevoie de dragoste, te ajutam.

- M� ajutai? - i eu am un corp...

i eu sunt un om iubitor...

Jos �n genunchi! Jos �n genunchi!

- St�p�nu' e p�c�tos, dar tu... - E gre�it s� iube�ti?

B�rbatul... nu trebuie s� iubeasc� alt b�rbat!

Vineri... E�ti doar un s�lbatic �i �n�elegi pu�in, dar tu

mi-ai oferit un dar otr�vit, un dar foarte r�u.

Nu pot spune dec�t Dumnezeu s� te ierte!

Bietul Robinson Crusoe. Totul va fi bine!

Te iubesc! Te iubesc!

�ine-�i gura!

Frumoas� diminea�� din nou...

Ei s� ciopleasc� lemnul �i s� dreneze apa.

Da, a�a s� fie...

Haide, Vineri.

- Nu m� atinge! - �mi pare r�u, St�p�nu'.

Dar m� bate un g�nd... - Spune-mi g�ndul t�u m�re�.

Cred c� insula asta nu e bun�. Nici pentru St�p�nu', nici pentru Vineri.

Dumnezeu, �n mila lui, ne-a salvat vie�ile la am�ndoi pun�nd insula asta unde este.

Nu e dragoste destul� pe insul�.

Dragoste... Ce propui? S� ne rug�m pentru o barc� plin� cu femei

- care s� e�ueze pe plaj�? - Ar trebui s� p�r�sim insula.

S� p�r�sim insula? Da... i unde am merge?

Cum? Vineri, am �ncercat �n anii dinainte s� vii tu,

am �ncercat iar�i �i iar�i,

am �ntre�inut ruguri de foc aprinse ca s� atrag vasele...

- S� construim o barc�... - Dar am �ncercat, prive�te!

N-am putut construi un vas care s� m� duc� mai mult de c�teva zile

�i o c�l�torie de aici p�n� la oricare port britanic dureaz� luni de naviga�ie.

Prin furtuni, curen�i necunoscu�i...

Dar insula lui Vineri e doar la c�teva zile dep�rtare.

i �tiu s� m� orientez dup� stele.

Construc�ia unei b�rci ne-ar r�pi tot timpul.

i mai sunt �i alte lucruri de f�cut: de v�nat, de pescuit, de desecat.

- Repara�ii la cas�. - �ndeplinesc eu toate sarcinile astea.

i �n timpul �sta tu po�i construi o barc� bun�.

�i-ai petrecut mul�i ani pe mare. i tu �n�elegi marea.

Da, �tiu s� navighez pu�in. A� putea-o face...

Sunt perfect capabil s� construiesc o barc� �i s� navighez p�n� la insula ta

dar presupun�nd c� o fac, prietenii t�i canibali m� vor m�nca.

Nuu! Vei fi tratat ca un oaspete.

Poate a� putea s�-i �nv��.

Eu am �nv��at multe lucruri de la tine, St�p�nu'.

Vineri... nu fac promisiuni, dar dac� voi avea timp liber,

voi construi �n anul urm�tor o barc� de �ncredere care s� ne duc� la c�minul t�u.

Poate... S� nu... �ndr�zne�ti s� m� atingi.

Prieten sau du�man?

Vineri, St�p�nu'...

Intr�, Vineri!

Ei bine, te-ai �ntors repede �n dup�-amiaza asta.

Ai muncit repede azi, nu? Ai sp�lat to�i pantalonii?

F�r� salopeta din piele de capr�? De ce nu e�ti �mbr�cat?

Am �notat. Corpul meu se armonizeaz� cu oceanul.

Dar cum r�m�ne cu sarcinile tale, Vineri?

tii c� �i-am tot repetat:

E foarte bine s� vorbe�ti de drepturile tale,

dar cum r�m�ne cu responsabilit��ile tale?

Azi nu execut responsabilit��i, St�p�nu'.

- Azi execut drepturi. - i cu pe�tele cum r�m�ne?

- Ce vom m�nca disear�? - Pe�tii au zis c� vor veni

dac� St�p�nu' se deranjeaz� s�-i cheme. - i cu sem�n�turile?

- Ai sem�nat? - P�m�ntul a zis c� va primi s�m�n�a

dac� St�panu' se deranjeaz� s-o �mpr�tie.

E r�ndul lui St�p�nu' s� munceasc�.

Tu crezi c� eu nu muncesc? M� acuzi c� nu muncesc?

Cum crezi c� am fi supravie�uit pe insula asta dac� nu eram eu?

Vineri pescuie�te, Vineri v�neaz�, Vineri g�te�te, Vineri aprinde focul.

- Vineri face hainele... - Noapte bun�. Totul va fi bine.

i el face lucrurile astea foarte bine, nu-i a�a, Poll?

Da, are un ochi ager de v�n�tor �i anumi�i mu�chi care lucreaz� bine

cu ochii �i cu trupul, dar eu sunt St�p�nu'

- �i eu lucrez cu creierul. - Creierul t�u a construit vreo plut�?

- O concep, o concep pe h�rtie. - Aha! O plut� de h�rtie!

Lucrez la ea!

Ascult�, cine poart� r�spunderea tuturor deciziilor pe insula asta?

C�nd s� m�nc�m, c�nd s� nu m�nc�m, stabile�te sarcini, men�ine moralul,

cine, cu ajutorul lui Dumnezeu atotputernicul

decide ce este bine �i ce este r�u?

Mi-ar pl�cea s� �ncerc s� fac munca asta, St�p�nu'.

Nu, nu, nu, Vineri, asta e munca lui St�p�nu'.

Ooo... Deci Vineri e doar una din propriet��ile lui St�p�nu'.

C� umbrela... C� sclavii de care �mi povesteai.

Vineri, e�ti nedrept, nerecunosc�tor, eu nu te privesc ca pe un sclav.

- Atunci ce sunt eu? - E�ti un s�lbatic ignorant!

Uite, Vineri, eu doar �ncerc s� te �nv�� c� e�ti un om care lucreaz� cu mine

de bun� voie, pentru binele comun.

Voi �mp�r�i munc� cu St�p�nu'.

- Nu! - Atunci nu voi munci deloc.

E�ti r�u! R�u! Blestemat s� fii pentru asta.

Afar�! Afar�!

A�a. Intr� acolo.

�n�untru? Poate e vreo s�lb�ticiune acolo!

Nu �tiu, nu am intrat acolo niciodat�.

- Ce s� fac acolo? - A�tep�i.

A�tep�i �n �ntuneric. A�tep�i p�n� te c�ie�ti de p�cat.

i c�nd decizi s� munce�ti din nou, po�i ie�i din �ntuneric

�i eu ��i voi permite s� munce�ti exact ca �nainte.

- Mi-e fric�! - Mar� �n�untru!

E spre binele t�u.

Vineri...

Vineri! Vineri!

Haide, �tiu c� e�ti acolo...

Vineri, n-avem timp de glume.

Hei, Vineri, avem porc la cin�.

Porc bun, Vineri...

Ie�i afar�, Vineri, eu...

Mai discut�m m�ine diminea��.

Dumnezeule!

Vineri! Nu te mi�ca.

Vin �n�untru.

Vineri...

Unde e�ti?

Haide, Vineri! Hai s� mergem acas�.

Vineri!

Vineri, e�ti acolo?

Vineri, b�iete...

Vineri! Oriunde ai fi, ascult� cu aten�ie:

e periculos s� stai singur, noaptea, pe insula asta.

Periculos...

Vineri... Nimeni nu poate supravie�ui singur pe insula asta.

Vineri... Vineri, te iert.

Tu faci a�a, Vineri? Tu e�ti?

Vineri, nu po�i tr�i singur, nimeni nu poate.

Singur�tatea te rupe �n buc��i, ��i roade inima,

��i sf�ie creierul...

Singur�tatea... Am fost acolo, Vineri, e un loc al terorii.

i te ghemuie�ti �i-�i sim�i mintea putrezind precum carnea �n tine

url�nd la Dumnezeu pentru lumina unui chip omenesc.

Un chip pe care s�-l po�i privi �i eu... �i eu sunt om.

Vineri, nu m� p�r�si.

Sunt doar un biet om...

Sunt aici, St�p�nu'.

Vino jos. Te rog, coboar�.

- Vino �n�untru, Vineri. - Vin, St�p�nu'.

Am dou� lucruri s�-�i spun �n diminea�a asta, Vineri.

Dou� lucruri?

Primul e s� te felicit c� �i-ai b�gat min�ile �n cap.

Apuc�-m� de m�n�.

i acum ne scuturam m�inile �n sus �i �n jos.

Felicit�ri, Vineri!

i acum ne oprim din scuturat.

Al doilea lucru pe care voiam s�-l spun

este c� sunt preg�tit s� uit ne�n�elegerea noastr�.

i propun s�-�i petreci diminea�a sp�l�nd c�m�ile mele �i prinz�nd c��iva pe�ti.

Nu muncesc.

Nu muncesc p�n� ce nu se �mparte toat� munca.

�mi pare r�u, Vineri, c� ai hot�r�t s� adop�i atitudinea asta.

- Aia este pu�ca mea! - Pu�ca e a ta, St�p�nu'.

Cunosc eu pu�ca...

Am hot�r�t...

Nu voi tr�i ca un sclav.

- Po�i s� m� ucizi. - O s� fie bine.

D� drumul pu�tii!

i c�nd m� vei ucide,

a� vrea s� fiu ucis bine...

Cred c� dac� arma e �ndreptat� c�tre aceast� parte a capului meu,

unde tr�ie�te spiritul meu,

voi muri foarte repede.

A�a c� las-m� pe mine s� �in arma.

N-am de g�nd s� te omor.

Eu nu muncesc.

- Haide, Vineri... - Nu muncesc!

- �nchide ochii. - O s� m� omori.

Nu... Nu, nu... �nchide ochii.

Deschide ochii.

Uite...

Dac� o s� pescuie�ti �i o s� faci focul

�i celelalte treburi, exact ca �nainte te voi pl�ti.

i n-o s� mai po�i spune c� e�ti un sclav.

Pentru c� diferen�a dintre un om liber �i un sclav

este c� omul liber prime�te salariu.

- Ce sunt salariile alea? - La sf�r�it de s�pt�m�n�,

dup� ce �i-ai terminat toat� treaba, St�p�nu' o s�-�i dea c�te una din astea

pentru fiecare zi a s�pt�m�nii. Se numesc monezi.

- Au o foarte mare putere. - E dr�gu��.

E rece...

- La ce le folose�ti? - Aceea e o moned�.

Lucrezi o s�pt�m�n�, ��i dau monezi.

P�strezi monezile. Sunt ale tale.

La sf�r�itul s�pt�m�nii urm�toare, ��i dau alte monezi.

C�nd o s� ai multe monezi �i o s� vii la mine zic�nd:

St�p�nu', a� vrea s� am ceainicul �la de cupru.

Vei spune, nu!

- Vasul e al meu. - Al meu! Bun� diminea�a.

Nu, nu �i dac� ai monezi. Voi zice a�a:

Dac� �mi dai trei din monezile tale, po�i p�stra ceainicul.

Dar nu �mi trebuie un ceainic.

Atunci, lampa. Asta va costa, s� zicem... patru monezi.

i fier�str�ul �sta, de pild�, un fier�str�u excelent,

�l po�i avea pentru trei monezi. O pung� cu cuie, o moned�.

Dac� ai poft� de ni�te zah�r, o pung� mic�, dou� monezi.

Cu�it �i furculi��, trei monezi perechea.

O sticl� dr�gu�� pentru rom, f�cut� manual, o las pentru �ase monezi.

i ai nevoie de un cuf�r marin�resc �n care s� bagi toate lucrurile astea.

Cuf�rul marin�resc dureaz� o via��. Cost� 20... 20 de monezi pentru tine.

Dar St�p�nu'... eu folosesc toate lucrurile astea c�nd �mi trebuiesc.

- De ce trebuie acum s�-�i dau monezi? - Pentru c� e�ti un om liber.

Ai insistat pentru libertatea ta, dar libertatea vine cu r�spunderi.

- Dar nu vreau niciunul din lucrurile alea. - La naiba, exist� ceva care s� vrei?

Poate...

Dar deocamdat� �mi p�strez monezile.

C�te trebuie s�-�i dau pentru toat� coliba cu tot ce este �n ea?

- E�ti un ho�oman. - C�te buc��i?

- E o glum�, nu-i a�a? - Da, o glum�.

Eu cump�r tot ce ai, tu trebuie s� munce�ti pentru mine,

eu trebuie s�-�i dau monezi ca s� po�i cump�ra tot �napoi iar�i.

Coliba �i tot ce este �n ea, nu?

Cred c� o dau pentru 2000 de monezi.

2000? E corect.

Subtitrarea: Alzar56@gmail.com

Povestea ta e prea absurd�, nu cred nici un cuv�nt.

Ai 99 ani �i tot nu ai �nv��at c� toate pove�tile adev�rate sunt absurde?

St�p�nu' �sta era extrem de bolnav.

El �i �nchipuia c� un om ar trebui s� munceasc� toat� ziua

de dragul unui disc str�lucitor din metal?

A�a. Pauz� de pr�nz, hai s� ne �ntoarcem la baz�.

Dar St�p�nu', nu putem m�nca ceva aici, repede? Pluta e important�.

Ui�i c� ast�zi e ziua de plat�. Haide.

Iat� salariul t�u pentru prima s�pt�m�n� de lucru ca om liber.

Una... dou�... trei

- patru... cinci... �ase. - apte?

apte zile �ntr-o s�pt�m�n�?

Da, dar a �aptea zi e Duminic�, �i Duminica nu lucrezi.

Duminica g�tesc. - Dar nu po�i fi pl�tit pentru Duminic�.

Doar dac�... Bine, uite, �apte.

Cu condi�ia s� pui o moned� �n cutia de colect� c�nd predic Duminic�.

- Dar St�p�nu'... - Sunt corect, Vineri.

Voi folosi banii �n plus ca s� te pl�tesc s� construie�ti o capel�.

Domul fie l�udat! Te iubesc!

Dac� stelele ar fi c�rbune, c�rbune fierbinte, incandescent,

ar trebui s� se vad� fumul.

Dac� sunt diamante gigantice...

ar fi o avere de f�cut acolo...

St�p�nu'! Am prins unul bun!

Ai r�bdare.

A�adar... oare aia e constela�ia Orion?

- St�p�nu', po�i s� m� aju�i? - Sunt prea ocupat... prea ocupat.

Studiez stelele.

La naiba! Vineri, puteai s� m� omori!

Soarele poate s� coac� o insul�...

dar Luna nu poate fierbe nici m�car un ou.

V�ntul poate dobor� o p�dure,

dar nici cel mai puternic copac nu poate face r�u v�ntului.

Rechinul �i petrece via�a pream�rind apa,

�n timp ce maimu�ei �i e fric� s�-�i ude picioarele.

Trupul lui Vineri poate s�-�i exprime fericirea

dar St�p�nu' poate doar s� z�mbeasc� cu jum�tate de gur�.

�ncerci s� m� faci s� m� enervez.

Cred c� ai nevoie s� pierzi ceva. St�p�ne, ai nevoie s� pierzi ceva.

De ce nu dansezi niciodat�? - Vrei s� dansez ca s� po�i r�de de mine.

Danseaz�, St�p�nu', danseaz�...

E bine pentru trup, e bine pentru suflet... - Ai r�de de mine.

A� putea r�de dac� execu�i un dans nostim.

Eu r�d la dansuri nostime. - Sunt un prost dansator.

Nu e nimic nostim la un dans prost. - Nu. Nu am de g�nd s� dansez.

E at�t de u�or! P�n� �i iarba poate s� danseze.

Danseaz� cu mine �i ��i dau o moned�.

Bine, Vineri. E corect.

A�adar, tu bate tamburina.

- �nc� nu dansezi. - Ba dansez!

Nu, nu dansezi deloc.

- Doar picioarele tale danseaz�. - Cu ce naiba ar trebui s� dansez?

Danseaz� cu tot corpul. Danseaz� cu tot sufletul.

�ncepi s� dansezi.

Prinde! Dar trebuie s� exersezi.

Trebuie s� exersezi p�n� vei dansa natural ca un copil de doi ani.

Observ� cum cresc copacii.

i acum, St�p�nu', f�-mi un c�ntec.

Nu, asta n-o s-o fac, nu, nu. Nici pentru dragoste, nici pentru bani.

Eu nu fac c�ntece. �n Anglia c�ntece face doar plebea.

Plebea? Ce e aia, un c�ntec?

- tii, plebea e o clas� de oameni. - Aaa, una din clasele alea engleze?

Plebea... Cred c� eu sunt plebe.

Plebea asta e o clas� de f�c�tori de c�ntece?

S-ar putea zice a�a, da...

- Dar cine face c�ntecele �n insula ta? - Toat� lumea.

Vezi, noi suntem to�i plebe.

C�nd cineva are nevoie de un c�ntec, �l face.

Desigur c� unii fac c�ntece mai bune dec�t al�ii.

Dar St�p�nu', c�nt�-mi un c�ntec f�cut de un plebeu de-al t�u.

- Am o voce groaznic�. - Nuu, uneori e o voce bun�.

Dar eu nu c�nt, dec�t c�nd sunt singur... uneori.

- Dar, St�p�nu', e�ti singur. - Aproape...

aproape...

Vineri, o s�-�i c�nt un c�ntec

N-o s� fie foarte bine dar o s� m� str�duiesc.

Bine. C�ntec plebeu. Bine.

A fost un �ndr�gostit �i m�ndra lui...

Lanul de porumb era verde, prim�vara, singurul anotimp bun de logodn�,

C�nd p�s�relele c�nt�...

�ndr�gosti�ii iubesc prim�vara...

�ntre lanurile de secar�...

Frumosul t�n�r de la �ar� se va culca...

Prim�vara, singurul anotimp bun pentru logodn�...

i p�s�relele vor c�nta...

Indr�go...

Mi-a pl�cut c�ntecul t�u, St�p�nu'.

Dac� vrei s� te sinucizi, nu-i asta metoda.

Nu �ncerc s� m� sinucid, ci s�-mi ucid dorin�ele.

Sinuciderea ar fi o crim� �n fa�a lui Dumnezeu.

i ce ar spune Dumnezeu de felul �n care ��i ucizi dorin�ele?

S-ar bucura!

Dar Dumnezeul �sta al t�u e �nsp�im�nt�tor!

A�a �i trebuie s� fie!

Bun�, maimu�ico!

- Vineri, de ce este Polly ud? - Am profitat de Duminic� �i l-am botezat.

Bun�, maimu�oiule! - S� botezi nenorocitul de papagal?

S� botezi nenorocitul de papagal? De ce?

Ca s�-l �nso�easc� pe St�p�nu' �n Raiul englezesc.

- In caz c� Vineri nu va ajunge acolo. - Raiul englezesc?

Dar Vineri, papagalii nu au suflete.

Oh, Tat� atotputernic...

Dar cine sunt �tia? Unde este corabia?

Vineri... Sunt britanici.

Salvatorii no�tri!

Vineri, preg�te�te un osp��!

M�ncare, b�utur�... Ce avem mai bun.

M� duc... s�-i �nt�mpin... pe salvatorii no�tri!

Un loc foarte pitoresc, nu-i a�a, dle Mc Bain?

A� zice c� Domnul a fost darnic dar prea generos cu vegeta�ia.

Provizii pentru noi, Mc Bain Ap� din bel�ug, fructe...

Ce naiba... este aia?

Nu, nu, nu... Nu cred c� e necesar.

- Englezi? - P�i, el este.

S� ne prezent�m. Sunt c�pitan William Carey de pe Enterprise.

El este secundul meu, dl. Amos Mc Bain.

Eu... Eu sunt Robinson Crusoe... englez,

un biet naufragiat e�uat pe ��rmul �sta cu mul�i ani �n urm�.

M� lua�i cu voi de pe insula asta, dlor?

Normal...

- Sunte�i bine ap�rat, dle Crusoe. - Nu po�i fi prea prev�z�tor, dle.

S�lbatici, h��i�uri cu �epi...

Privi�i!

Este inven�ia mea.

- O buc�t�rie impresionant�, dle Crusoe. - Nu, asta e opera omului meu, Vineri.

Vineri! - Vin!

Un s�lbatic, c�nd l-am g�sit...

Dar l-am �nv��at multe lucruri.

�napoi �n civiliza�ie, nu-i a�a, dle Mc Bain?

- Vineri! - Ce noroc ave�i, dle Crusoe.

Naufragiat pe o insul� pustie �i deodat�, hopa, un sclav personal.

Eu nu sunt sclav! Sunt un om liber!

Uite!

- Un s�lbatic sensibil... - Umeri puternici...

Vineri este foarte, foarte sensibil, da, da..

i foarte iste�. - �l lu�m �i pe el, dle Crusoe?

Nu v� face�i probleme cu Vineri...

S� bem pentru Anglia.

- Anglia! - Anglia!

To�i anii �tia am visat... Am �ncercat s� p�strez standardele

dar nu a fost u�or �ntotdeauna.

Ar fi bine s� plec�m, sau pierdem barca.

Pierdem barca?

E o glum�?

Nici nu mai �tiu de c�nd am uitat de glume...

- �mi acorda�i un moment? - Bine�n�eles...

Vreau doar s� �mpachetez c�teva lucruri... O biblie �i un papagal, �ti�i...

�i poate ni�te cadouri pentru voi am�ndoi.

... S�rmanul Robinson Crusoe. Sl�vit fie numele T�u...

Sl�vit fie numele T�u? Cine te-a �nv��at asta?

- Vineri �sta ar costa o avere pe pia��. - Da, educat �i �ndem�natic.

- Inteligent. - Vorbe�te �i engleze�te.

De unde o fi av�nd aurul �la?

St�p�nu'!

Vineri! L-ai �nv��at pe Polly rug�ciuni?

St�p�nu', �tia sunt oameni r�i.

Barca lor e plin� de oameni �n lan�uri.

Oh, nu... Nu negustori de sclavi!

- Dar... - Ssh!

Ce facem �ns� cu creatura asta, Crusoe?

�l scoatem la licita�ie.

- �n Tanger? - Da. �n Tanger.

Un sclav alb. Rar... Arabi...

tii, e pe jum�tate nebun �i sl�bit total.

Sau �l putem "pierde".

Omul t�u face o b�utur� bun�, dle Crusoe!

Nu o s� ne pune�i �n lan�uri!

Nu o s� ne vinde�i! - Nu putem discuta despre asta?

Ca fiin�e umane civilizate?

P�n� aici �i-a fost, animal uciga�!

Haide! Trebuie s� punem m�na pe barca aia.

Dac� am fi reu�it s� captur�m corabia aia!

Pentru c� se �ntorc s� ne caute?

Nu, nu cred, Vineri.

Nu sunt r�zboinici. Sunt afaceri�ti.

- St�p�nu'... - Dac� am fi reu�it s� captur�m corabia...

Credeam c� ai spus c� omul alb nu poate fi ucis cu pu�ca

din cauza �tiin�ei magice.

Eu am f�cut vraja aia, Vineri.

A�a c� o pot desface c�nd vreau.

Haide. S� �ngrop�m mor�ii.

Putem �ncerca, St�p�nu'? Putem s-o �ncerc�m?

Nu e gata �nc�, are nevoie de p�nze.

- Dar plute�te? - S� pluteasc�? Bine�n�eles c� plute�te.

Bine, Vineri! Dar trebuie s� fim foarte �tiin�ifici.

Bine. Foarte �tiin�ifici. Foarte bine.

Voi pleca �n c�l�torie

Spre insula lui Vineri

Tot tribul ne va a�tepta

Pe plaj�... vor c�nta...

Are nevoie de mici modific�ri.

Cred c� am o idee mai bun� pentru evadare.

- E�ti gata, St�p�nu'? - Dup� tine, Vineri.

Trebuie s� fie o gre�eal� de concep�ie �n proiectele noastre.

Uite!

Bruta aia a furat unul din porcii no�tri.

Am putea �ncerca! P�n� acum am �ncercat s� fim vulturul.

- Da? - Ce ar fi s� fim noi porcul?

Da?

A�adar: Pe locuri! Fi�i gata!

Start!

Ai avut dreptate, Vineri!

Vom zbura

Spre insula lui Vineri.

Precum pesc�ru�ii.

Precum vulturii.

Vom zbura

Spre insula lui Vineri

A fost distractiv.

Scr�ntit, dar distractiv.

tii, este evident voia lui Dumnezeu s� r�m�nem pe insula asta.

M�ine o vom lua de la �nceput.

Dar St�p�nu', �n fiecare zi o lu�m de la �nceput.

�n fiecare zi sunt un Vineri nou �i tu un St�p�nu' nou.

Trebuie s� devenim mai buni.

Nu mai r�nji �i stai jos.

Ma�ele tale sunt nefericite?

Unde sunt ierburile alea pe care �i le-am cules?

Ma�ele mele sunt foarte fericite.

�ncerc s� te transform �ntr-o fiin�� uman� civilizat�.

Cred c� faci o treab� foarte bun�, St�p�nu' M� simt tot mai civilizat cu fiecare zi.

Cu c�t vorbim mai mult, cu at�t m� simt mai civilizat.

Cu c�t vorbe�ti mai mult, cu at�t m� enervez mai tare.

Dac� te sim�i m�nios, St�p�nu' te rog, nu o ascunde.

Nu te trage de �ireturi cu mine! Ascult�: am decis s� fac ceva

�n leg�tur� cu ignoran�a �i supersti�ia ta de negru.

�n fiecare zi, dup� munca de diminea�� o s� fie un timp de �nv���tur�.

- Bine, bine, vreau s� �nv��. - Timpul de �nv���tur� e diferit

de timpul de conversa�ie.

Eu o s� vorbesc pentru c� eu sunt profesorul.

i tu dac� vrei s� vorbe�ti, vei ridica m�na.

i dac� eu o s� vreau s� vorbe�ti, o s�-�i v�d m�na ridicat�

�i o s� zic: Da, Vineri, ce vrei s� zici?

i numai atunci o s� ai voie s� vorbe�ti.

Nici nu am �nceput �nc�. L�s� m�na jos.

Vei ridica m�na numai c�nd e absolut necesar,

numai c�nd e ceva ce nu ai �n�eles, Las-o jos! Lec�ia nici nu a �nceput.

Azi o s� te �nv�� despre educa�ie.

De la latinescul duco.. Bun� �ntrebare: ce este latina?

Latina e o limb� care a fost vorbit� de romani.

Da. Romanii au fost un popor

care cu mul�i ani �n urm� au tr�it �n Italia.

Italia e o �ar� mare, l�ng� Anglia, de forma unei cizme.

- Romanii erau foarte e-du-ca�i. - Sl�vit fie numele t�u. Noapte bun�.

- Da? - Romanii tr�iau �n Italia?

- De forma unei cizme? - Corect.

- Unde tr�iesc romanii acum? - Romanii sunt to�i mor�i, acum.

Dar nu asta conteaz� acum. Conteaz� doar c� ei erau foarte e-du-ca�i.

�mi pare r�u pentru romani.

Vineri, dac� ui�i s� ridici m�na �nc� o dat�,

vei fi pedepsit.

Da?

Ce este aia pedepsit?

Pedepsit...

Nu e numai un principiu de educa�ie, Vineri, e un principiu de via��.

�nseamn� s� faci un r�u cuiva pentru c� a f�cut ceva r�u.

Nu e inven�ia mea, Vineri. Dumnezeu pedepse�te dac� tr�im �ntr-un mod r�u

�i c�nd suntem mor�i,

Dumnezeu ne pedepse�te dar profesorul nu poate a�tepta

p�n� c�nd moare elevul a�a c�

profesorul pedepse�te imediat ce elevul e r�u.

- Cum pedepse�te? - Vineri, nu ai ridicat m�na,

asta este foarte r�u, tu vei fi pedepsit acum.

Stai �n picioare acolo. �ntinde m�na.

Vineri, asta e foarte gre�it!

Trebuie s� prime�ti o pedeaps� ca un b�rbat.

Dar sunt b�rbat! Dac� cineva face un r�u altcuiva, e pedepsit, nu?

- Da! - P�i b��ul a f�cut r�u m�inii mele,

a�a c� m�na mea a pedepsit b��ul.

Ridic� buc��ile!

Trebuie s� �nve�i s�-�i prime�ti pedeapsa ca un b��!

Trei... patru... cinci...

Se pare c� s-au terminat monezile, ��i r�m�n dator cu celelalte dou�.

- �mi r�m�i dator? Nu mai ai monezi? - Deocamdat� nu!

Dar eu muncesc numai pentru monezi, dac� muncesc, trebuie s�-mi dai monezi!

Calmeaz�-te, Vineri, calmeaz�-te.

tiu de unde pot g�si altele.

- Nu v�d nici o epav�. - Acolo, jos, Vineri, acolo jos.

Acolo jos? i cum le lu�m?

Ne scufund�m, nu?

Haide, Vineri, cine e marele �not�tor?

Astea sunt cele dou� monezi pe care �i le datorez.

i asta este pentru scufund�ri.

Te-ai purtat ciudat toat� ziua, Vineri.

Am hot�r�t s� vin azi cu tine la pescuit. Doar pentru distrac�ie.

Azi nu pot s� pescuiesc.

De ce? E cald, mareea e cum trebuie...

Luna nu e bun�.

Ce zici de o plimbare, atunci? Omor�m c�teva p�s�ri pentru masa de sear�.

- Azi nu omor nimic. - Ce nu e �n regul� cu ziua de azi?

Voi nu cunoa�te�i ziua triste�ii �n Anglia?

Ziua triste�ii? N-am auzit de ea.

Sunt anumite perioade c�nd Luna nu e bun�.

Alea sunt zile ale triste�ii.

i ce se face �n ziua triste�ii?

Trebuie s� te a�ezi pe p�m�nt.

Trebuie s� prive�ti p�m�ntul.

Trebuie s� prive�ti atent p�m�ntul.

- C�t timp? - Toat� ziua.

i s� nu faci nimic? - Trebuie s� faci multe.

Trebuie s� prive�ti p�m�ntul p�n� vezi chipurile.

Care chipuri?

Vei �ti de �ndat� ce le vei vedea. Vor veni.

- Chipurile cui? - Chipurile celor pe care i-ai pierdut.

Nu v�d nici un chip �n p�m�nt.

Trebuie s� ai r�bdare. Trebuie s� taci.

Vor veni p�n� la urm�.

Tot nu pot vedea nici un chip.

Tu vezi chipuri?

Pe cine vezi?

V�d copii juc�ndu-se.

Vineri, tu nu ai copii.

Tribul meu are copii.

Vineri... tu e�ti tat�l vreunuia din copii �tia?

Poate c� da, poate c� nu... Nu are importan��.

Sunt copiii tribului.

Vineri, dar asta e �ocant. Vrei s� spui c� tu nu...

Lini�te! Privesc copiii.

Dar Vineri... Noi...

Nu vorbim �n ziua triste�ii.

Trebuie s� prive�ti �n p�m�nt.

Tu nu ai pierdut pe nimeni?

A�adar a �n�eles ziua triste�ii.

Da, a �n�eles.

�n fiecare zi a �n�eles tot mai mult.

Nu! Nu a �n�eles nimic!

E timpul de �coal�, St�p�nu'.

E timpul! E timpul...

Azi tu nu o s� vorbe�ti.

Azi nu vor fi �ntreb�ri!

Nu se va c�nta, nu se va dansa, nu se va ridica m�na.

Nu se va z�mbi, ai �n�eles?

Nu... Tu nu �n�elegi.

Am s�-�i explic.

Cred c� tu e�ti foarte periculos.

Cred c� probabil tu e�ti un agent al diavolului.

Am �ncercat s�-�i ar�t ce e bine �i ce e r�u, dar tu ai luat binele

�i l-ai sucit �i l-ai sf�iat p�n� ce a z�cut s�nger�nd.

Lucrurilor rele pe care �i le-am ar�tat le-ai z�mbit ca unor prieteni apropia�i.

Cu ziua triste�ii, �ns�, te-ai demascat cu claritate.

Pentru un timp...

Pentru un timp, mi-am pierdut sufletul.

Cred c� �ncepi s� c�n�i, St�p�nu'.

Dar nu cred c� este un c�ntec drept.

Treci acolo!

A fost odat�... un om

a c�rui piele era acoperit� cu ghimpi.

A fost odat� un om,

a c�rui piele era acoperit� cu ghimpi.

A fost odat� un om,

a c�rui piele era acoperit� cu ghimpi.

O s�-mi iau cu�itul

�i o s�-�i tai jos ghimpii.

O s�-mi iau cu�itul,

�i o s�-�i tai jos ghimpii.

Astfel �nc�t pielea ta

s� poat� sim�i degetele aerului.

Nu! Sunt dezarmat dac� �mi iei ghimpii.

Sunt dezarmat

dac� �mi iei ghimpii.

Sunt dezarmat...

Dac� �mi iei ghimpii.

A fost odat� un om

A c�rui piele era acoperit�...

Lec�ia de azi este despre om.

P�m�ntul apar�ine omului...

Animalele apar�in omului...

La fel �i pe�tii... �i p�s�rile, copacii, iarba, pietrele.

Omul este regele P�m�ntului... �i Dumnezeul lor.

Asta sun� bine? Nu e bine.

Omul nu e bun, este p�c�tos, un rege p�c�tos, un monstru desfr�nat,

iube�te �ntunericul pentru c� �ntunericul �l ascunde,

e necesar pentru un monstru s� se ascund�.

Dar printre ace�ti regi monstruo�i numi�i oameni,

exist� unii care suport� pu�in� lumin�.

Doare, dar unii dintre noi putem suporta durerea luminii,

suntem doar c��iva cei c�rora Dumnezeu le-a aruncat c�teva gr�un�e de lumin�

�i noi, bietul meu s�lbatic, suntem conduc�torii oamenilor.

Da, eu sunt unul din ace�ti conduc�tori.

Un rege al regilor, un rege p�c�tos al unui rege p�c�tos. De ce?

Pentru c� eu am acceptat totul.

I-am �ngenuncheat pe cei mai r�i dec�t mine, mai monstruo�i dec�t mine,

pentru c� un om este un monstru �i cu c�t este mai mare omul...

m-am f�cut responsabil pentru cei mai pu�in regali, mai pu�in monstruo�i...

Dar sunt un rege p�c�tos pentru c�... mi-am folosit voin�a.

Pentru c� p�strez ceea ce apuc. Pentru c� am o arm�.

Pentru c� am pipa. Am rom, am hamac,

lame de ras, o piatr� de polizor, un topor, trei Biblii, cerneal� �i h�rtie,

dou� butoaie de praf de pu�c�, o foarfec�, o carte de naviga�ie,

trei Biblii, un hamac, instrumente de orientare, p�nz�,

pistoale, pipe din lemn, pentru c� nu-mi expun corpul

pentru c� �tiu c� este desfr�nat �i monstruos.

Pentru c� mi-e ru�ine. Pentru c� sunt m�ndru c� mi-e ru�ine.

Pentru c� banii sunt un fruct... Nu.

Nu bani am vrut s� zic. Da! Banii sunt o r�d�cin�!

Pentru c� sunt �nr�d�cinat �n bani �i mi-e ru�ine.

Pentru c� eu sunt regele p�c�tos al P�m�ntului p�c�tos!

Pentru c� am venit s� te salvez din monstruozitatea ta!

Ca s�-�i ar�t c�t e�ti de negru, c�t de monstruos!

Pentru c� eu sunt desfr�nat �i monstruos de alb!

Pentru c� eu sunt...

Pentru c� am o pu�c�.

Te iubesc.

A fost ultima mea lec�ie.

Dup� aceea, nu am mai �ncercat s�-l �nv��.

Am muncit, mi-a dat monezi, am muncit, mi-a dat monezi.

Zi de zi, lun� de lun�, an de an.

Ce ai acolo?

Am o surpriz� pentru tine.

Mai bine i-ai num�ra pe to�i.

Crezi c� nu am nimic mai bun de f�cut dec�t s�-�i num�r banii?

Nu-s banii mei; banii t�i, de acum.

Eu nu am nevoie de bani. Bani nefolositori...

E�ti un om bogat acum, St�p�nu'.

Acolo sunt dou� mii de monezi.

Num�r�-le.

Pentru ce sunt?

��i aminte�ti? Am hot�r�t am�ndoi.

Coliba �i tot ce este �n ea, dou� mii.

Eu voi dormi �n camer�, tu o s� dormi l�ng� foc

�i o s� m� p�ze�ti!

Dar trebuie s� existe dou� p�r�i la un t�rg.

Iar eu nu v�nd.

Desigur, ��i aminte�ti �n�elegerea noastr�...

Coliba cu tot ce este �n ea... dou� mii.

i fii atent ce am g�sit �n colib�...

Vineri, s� nu faci vreo prostie.

Te-am tratat ca pe fratele meu.

�i-am dat totul.

C�nd te-am �nt�lnit nu erai dec�t un s�lbatic.

- i eu te-am educat. - C�nd te-am �nt�lnit prima oar�...

Erai un uciga� posedat de demoni.

�n capul t�u nu erau dec�t puterea ta, vina �i teama de un zeu crud.

i eu te-am �nv��at s� dansezi �i s� c�n�i.

Nu foarte bine, dar cel pu�in at�t c�t �tii, eu te-am �nv��at.

Dar poate c� sunt un profesor foarte prost,

pentru c� mintea ta e tot plin� de g�nduri

de putere �i de vin� �i de fric�!

i ce vei face cu mine?

O s� te fac s� munce�ti.

O s� munce�ti toat� ziua,

�n loc s� te joci de-a munca.

O s� munce�ti din toate puterile, toat� ziua �i �n fiecare zi!

Iar eu o s� stau l�ng� tine cu pu�ca asta.

i c�nd pluta va fi gata,

o s� plec�m spre insula lui Vineri.

E timpul...

Marea �i v�ntul au fost bune cu noi.

Ne-am orientat dup� soare �n timpul zilei

�i dup� stele noaptea.

Am navigat dou� zile �i dou� nop�i.

A fost o c�l�torie lini�tit�.

i acum sunt acas�.

i omul numit St�p�nu' a�teapt� afar�.

Cere s� r�m�n� �n tribul nostru.

Nu! Este un om.

Nu este o glum�. St�p�nu' asta vrea s� intre �n trib.

De aceea povestea e important� pentru noi to�i.

Cred c� ar trebui s�-l accept�m.

Ar putea s� ne tr�deze. S� ne pun� pe to�i �n lan�uri.

Dar tribul e mai puternic dec�t el.

i cred c� tribul ar trebui s�-�i �mpart� dragostea cu el.

Adu-l �n�untru. Las�-l s� ne vorbeasc�.

Nu �tiu cum s� v� spun.

Dar mi-ar pl�cea foarte mult s� r�m�n.

tiu c� v-am f�cut r�u �n trecut...

am �mpu�cat pe oamenii aceia...

Am f�cut-o pentru c� pur �i simplu nu am �n�eles.

i �tiu c� l-am tratat pe Vineri foarte aspru.

Dar am �ncercat doar s�-l fac s� devin� o fiin�� civilizat�.

i dac� m� l�sa�i s� r�m�n,

m� pricep la c�teva lucruri cu care v� pot sta la dispozi�ie

�i a� putea s� v� �nv�� despre lumea de dincolo de ocean.

Nu sunt eu cel care s� decid�...

ci tot tribul... dar at�t v� spun:

eu refuz, pentru c� e bolnav peste puterile magiei noastre.

Cred c� ne va distruge tribul ca o epidemie mare.

- Dar dac� el are o boal� a min�ii... - El este �ns�i boala!

Atunci poate copii vo�tri. Poate a� putea s� v� ajut...

s�-i �nv�� pe copiii vo�tri. Vino... vino la mine.

M� place.

Copiii m� plac.

Sunt at�tea lucruri de �nv��at, lucruri minunate...

O s� adun copiii �mpreun� �n fiecare diminea�� ca s�...

Arunc� suli�a!

Te-ai �mboln�vit �i tu?

Ai dreptate.

Eu am gre�it.

Dar el ne amenin�� copiii.

i copiii no�tri nu se pot ap�ra de �nv���turile lui.

i tot ce �tie el s� �nve�e este frica.

Vineri... Am vrut doar s� ajut.

Dac� vrei, nu voi vorbi copiilor.

- ��i promit... - i acum ciuma face promisiuni!

Cine �l va p�zi? Cine ne va proteja copiii �mpotriva ciumei?

F�r� copii s�i, tribul �sta nu exist�.

V� aminti�i ce s-a �nt�mplat?

V� aminti�i mor�ii?

V� aminti�i copiii?

S� decid� tribul.

Tribul se schimb� �ntocmai ca un copac.

Tribul se schimb� �ntocmai ca un copac.

C�nd furtuna se repede asupra copacului,

acesta se apleac�.

C�nd furtuna se potole�te,

copacul se ridic� din nou.

Copii sunt florile copacului

care r�d de-a lungul ramurilor sale.

B�tr�nii sunt fructele copacului

Care cad c�nd sunt gata s� cad�.

Tribul se schimb� �ntocmai ca un copac.

Tribul se schimb� �ntocmai ca un copac.

Tribul se schimb� �ntocmai ca un copac.

Nimeni nu-i spune copacului cum s� creasc�.

Nimeni nu �tie ce form� va avea.

Pentru c� doar copacul decide cum �i va �ntinde ramurile.

Pentru c� doar el decide

c�nd este gata s� moar�.

Subtitrare: alzar56@gmail.com

sinc: dickVader