Original subtitles

Vremea onoarei Sezonul 4, episodul 47

Traducerea și adaptarea după limba engleză: profesor Luca Octavian

Subtitrări-noi Team

În rolurile principale

Subtitrare realizată în memoria traducătorului Robi.

Vremea onoarei Sezonul 4

În episodul anterior

- O marcă de bijutier. - A lui Moritz Rosenfarb.

Sunt morți.

- Du-mă la Lena. - Așteptați aici.

- Razie! - Pleacă de-aici!

Te rog să înțelegi gravitatea și să mă ajuți cu ceva.

Ai înțeles?

Episodul 47: Cerere în căsătorie

Nemții!

Nemții! Fugi!

Fugi!

- Cine este poloneza? - Ea.

Du-te afară și așteaptă! Și tu!

- Ce ai făcut când au atacat? - Am fost acolo.

Directorul meu poate confirma.

- Ce s-a întâmplat atunci? - M-am dus la buncărul antierian.

Dar la ceva timp după ceilalți.

A trebuit să mă duc la toaletă.

Eram îngrozită. Nu mai văzusem niciodată așa ceva.

Ai vorbit vreodată despre munca ta?

Cu familia, cu prietenii?

Nu, niciodată. Îmi știu obligațiile.

Peste două zile vom vorbi la Cartierul General al Gestapo-ului.

Vom avea mai mult timp să vorbim.

Să mergem!

- Cum s-a întâmplat? - L-am lăsat în ricșă

și acolo a avut loc o razie.

Probabil au văzut că era rănit.

Ce? Rănit?

L-a mușcat un câine în timpul atacului.

Trebuia să rămână pe loc dar a insistat să vină la Varșovia.

- Îl duceam la un doctor... - Wladek...

Jur că nu-l vom părăsi.

Îmi pare rău, dar...

Am nevoie să rămân singură.

- Lena, dacă tu... - Știu.

Pleacă!

Pleacă, te rog!

Vezi cât de repede a venit.

Mulțumesc!

Zahăr?

Nu? Bănuiesc că nu, așa-i?

Atunci fără zahăr.

Poftim!

Iau zahărul.

Dă-i drumul. Ia o cafea adevărată.

Nu intenționez să te otrăvesc.

Ce-ți mai face brațul?

Câinele acela care te-a mușcat trebuie să fi fost mare și bine instruit.

Bună cafea!

Janek, stai acolo fără să spui nimic.

Nu pari să înțelegi

că n-am început să te interogăm și să aflăm despre prietenii tăi.

Gândește-te cu atenție. Nu există cafea în celule.

Crezi că nu vom afla nimic.

Am o idee. Vreau să te duc într-o mică călătorie.

Ți-ar plăcea?

Asta-i tot ce voiam să spun.

Scoate prizonierul.

Deci?

- A spus ceva? - Nu.

E un om care vorbește puțin. Nu are nicio importanță.

Am alte planuri pentru el. Tu cum te descurci?

Falkenheim spune că acele cutii au fost luate dintr-un atelier.

- Mă duce azi acolo. - Da?

E ceva suspect cu el. Ai grijă.

- O ceașcă de cafea? - Nu, mulțumesc.

- Nu ar trebui să vii aici. - Ai o nouă misiune.

- Și cererea mea? - A fost respinsă.

O adresă și o fotografie. Va trebui să facem o cercetare preliminară.

Ruda...

Ce s-a întâmplat?

Revino-ți! Avem nevoie de tine.

Ne vedem acolo peste două ore.

Bună ziua!

Romek, Romek!

Romeo, Romeo, Romeo...

Știi ce? N-am sărutat niciodată pe nimeni.

Într-adevăr. Niciodată.

Aș putea să te sărut.

Pot?

Ești prea tânără.

Prea tânără?

- Ar trebui să plec? - Nu știu. Depinde de tine.

De ce ai fugit ieri? Știi că nu ai voie.

Nu-mi pasă câtuși de puțin.

Ce s-a întâmplat?

Spune-mi!

Părinții mei nu au plecat niciodată în Palestina.

Ce?

Au fost uciși.

Și am vrut să fac ceva prostesc.

- Nu poți să-ți asumi niciun risc, Romek. - Dar nu suport să mă ascund

ca un șobolan. Mai întâi în lagăr, apoi aici.

Înțelegi?

Da.

Dar gândește-te și la alți oameni.

- Ce avem la cină? - Pește prăjit.

- Asta văd. - Salată de cartofi și castraveți.

Ascultă...

Te-am văzut având grijă de femeia aceea bolnavă. O cunoști?

Nu.

O cunoști? Nu-ți face griji, doar spune-mi.

E fiica mea.

Fiica ta?

Am venit aici din cauza ei. E grav bolnavă.

Nu pot lăsa să i se întâmple nimic. Va trebui să-l mituiesc.

Kugel nu o va lăsa să plece. Oricum, nu are voie.

- Am ceva valoros. - Nu contează.

Nu știu ce să fac.

Intră!

Germanii au arestat familia Charewicz.

- Ce? - Cineva i-a cumpărat.

Am fost interogată. Trebuie să merg la Gestapo.

- Te-a urmărit cineva? - Nu cred.

Dă-mi aparatul foto!

Ne-ar putea face o descindere în orice moment.

Michal, mi-e teamă.

Te rog, nu mă lăsa singură.

Vino aici. Nu-ți face griji.

Ne vom gândi la ceva.

Informațiile despre noua armă germană sunt de neprețuit.

Vor ajunge la Londra într-o săptămână.

Felicitări pentru o misiune excelentă!

Ar trebui să fiți mândri de voi înșivă.

Ar trebui să fim mândri?

O misiune excelentă. Și Janek? Nu a spus niciun cuvânt.

Știm ceva?

El este deținut de Gestapo.

Informațiile sunt mai importante, nu?

- Wladek! - Ce vrei să spui?

Este unul dintre noi. I s-ar fi putut întâmpla oricăruia dintre noi.

- Suntem cu toții în pericol. - Nu o las așa.

- Nu a fost vina ta. - Va fi dacă nu-l eliberăm.

- Wladek are dreptate. - E vina noastră!

Am înțeles. Vreau ca Janek să ni se alăture din nou.

Dar orice acțiune independentă va fi tratată ca insubordonare.

Deci nu facem nimic?

Așteptăm. Și continuăm cu munca noastră.

- Tu rămâi la Osmanska. - De ce?

Janek nu știe unde locuiește ea. Apoi vei primi o locuință nouă.

Pa!

Wladek! Așteaptă!

- Este pentru tine. - Ce este?

Cineva l-a lăsat la piața Kercelak.

- Ce este? - Mama este în viață și este la Varșovia.

Du-te și ia o altă ceașcă, te rog.

Desigur.

Astăzi m-am simțit cu zece ani mai tânără. Și asta datorită ție.

Dar nu știu nimic despre tine. Asta e pentru tine.

Ia loc.

Mulțumesc foarte mult.

Ai copii?

Da, doi fii.

Îl am doar pe Ludwig.

Soțul meu a murit în ultimul război. S-a scufundat cu nava sa.

- A fost comandant de submarin. - Și soțul meu a murit.

În timpul acestui război?

Da.

Mă tem că da.

Cu siguranță nu te îmbeți ușor.

Azi am văzut-o pe Lena.

Urăsc astfel de conversații. Le urăsc.

Asta e pentru Janek.

Pentru Janek și mama mea!

Pentru mama ta!

Ce faci aici?

- Cineva a turnat. - Ce?

Vor începe să o suspecteze.

Gestapo-ul a interogat-o.

- Și pe familia Charewicz. - L-au luat pe băiat?

- Nu știu. - Ce vrei să spui? Michal!

Ce vrei să spui? Ce vrei să spui?

Nu știu.

- O să-l iau. - Bronek!

- Ce este? - Bronek!

Ne vedem mâine.

Îl au pe Janek.

Din cauza mea. Așezați-vă!

Așezați-vă!

Acum asta.

Nu vreau nimic.

Bea și citește asta.

Mama trăiește.

Covrigi și rulouri. Pâine proaspătă.

Scuzați-mă!

Pentru femeia aceea cu escortă.

- Bună ziua! - Bună ziua! Bună ziua!

Două rulouri.

- Două rulouri? - Da.

Ai grijă.

Te iubesc...

Bogusz, Bogusz...

- Sunt eu, Bronek. - M-am ascuns în iarbă.

Au plecat. Au plecat.

Auzi?

M-am ascuns în iarbă.

Totul este în regulă acum.

Haide, te iau.

- M-am ascuns în iarbă. - Acum e în regulă.

- Am fost aproape. - Am văzut.

- Ai încălcat un ordin. - N-am avut de ales.

- Ea ar fi putut fi arestată. - Nu mai avem vești de la ea.

- Și nici de la Gestapo. - Ești suspendat din funcție.

Dă-i arma lui Wladek și așteaptă ordine ulterioare.

- Asta e tot. - Mai este o problemă.

Da?

Ne-am găsit mama.

O tratează pe mama lui Fischer. Am văzut-o azi la piața Kercelak.

Un singur soldat o păzea. Noi doi am putea să o eliberăm.

- Putem avea permisiunea de a continua? - O să întreb la sediu.

Dar după asta nu va fi ușor.

Aceasta este armata! Amintiți-vă asta!

- Ai stricat totul! - Eu?

Cine? Eu? Eu?

Dă-mi arma ta.

Arma ta!

Ai fi făcut la fel.

Poți intra.

- Autentică? - O puteți verifica.

Nu o pot elibera. Numele ei este înregistrat.

Vă rog să aduceți un medic să o consulte.

Și vă rog să nu o forțați să muncească până nu se va însănătoși.

Du-o în magazia de lemne. Elsa!

Suwalska! Suwalska!

Ai un musafir.

Liniștește-te... Liniștește-te, liniștește-te.

- Ai mai fost într-un oraș așa de mare? - Nu. Nu așa de mare.

- Și? - Nu este rău.

Razie! Razie!

Actele!

- Profesia? - Strungar.

- Unde lucrați? - La atelierul feroviar.

- Și băiatul? - E nepotul meu.

Unde sunt documentele lui?

Nu le-ai luat?

Care e numele tău?

Răspunde-mi!

Ce se petrece aici?

Băiatul acesta nu are documente.

El este băiatul tău?

- Nu, a rămas singur. Am grijă de el. - Și părinții lui?

Sunt arestați. Asta-i tot ce-și poate aminti.

- Ai vreun document pentru el? - Nu.

Nu mă lupt cu copiii.

Ai de gând să mai stai mult supărată pe mine?

Nu știu.

Klara, ascultă!

Nu poți ieși la plimbare cu mine.

Nu te pot duce la o cafenea.

Nu-mi pasă de plimbări. Sau de ieșit la o cafenea.

Crezi că mă deranjează?

- Nu pricepi. - Nu, e vorba de tine. Vezi asta?

Nu se va desprinde niciodată. Săpunul nu o va curăța.

Este pe pielea ta, nu pe inima ta.

Pe stradă înseamnă o condamnare la moarte.

O condamnare la moarte.

Trei sute.

Patru sute cincizeci.

- Patru sute. - Ne-am înțeles.

Au plecat?

Probabil că au observat.

Cât timp îi ia comandantului să afle

că ai fost văzut la Gestapo?

Repede, aș spune.

Mă întreb ce vor crede.

Fără semne de bătaie, fără cătușe.

Oamenii cred că lucrezi pentru noi.

Ei spun că vrei să-ți salvezi soția.

Crezi că sunt un ticălos?

Nu, sunt un profesionist ca și tine.

Ia o prăjitură, s-ar putea să-ți vezi un prieten.

Acordă-le o oră.

Ești sigur?

Da, absolut sigur.

- Cine e acolo? - Gestapo-ul.

- Am venit după prizonier. - Pardon?

Prizonierul. Nu e aici?

- Am ordine să-l escortez. - Ordine de la cine?

- De la locotenent-colonelul Stock. - Eliberează prizonierul.

Du-ne la el!

Ești surd, omule?

Numele!

Moritz Rosenfarb.

Vii cu noi. Imediat!

Bună, Celina!

Intră! Băieții nu sunt aici.

Nu am venit de unul singur. Bogusz...

Bogusz!

- Bună, sunt Celina! - Boguslaw Kurzynski.

Boguslaw, așează-te aici.

Mă întorc. Trebuie doar să vorbesc.

Unde l-ai găsit?

Ne-a ajutat într-o misiune.

A rămas complet singur.

Ai grijă de el până găsesc ceva.

- Are acte? - Nu.

- Va avea nevoie de câteva. Și de haine. - Voi rezolva totul.

Ne pare rău că te-am împovărat cu toate acestea.

Haide!

Bogusz. Trebuie să plec.

Boguslaw.

- Michal s-a întors la Varșovia? - Da, de ieri.

Voi pregăti un pat pentru Bogusz.

Luați acest medicament de două ori pe zi. Veți începe să vă simțiți mai bine.

Am crezut că este pneumonie,

dar ea e doar suprasolicitată. Are nevoie de fructe și legume proaspete.

Ei bine, ea a furat suficient.

- Cât face asta? - Cincizeci de mărci.

Aceasta este diferită de tine.

Trebuie să fie foarte importantă pentru tine.

Vreau doar ca ea să lucreze din nou cât mai repede.

Sophia, dă-i pătura ta. Și tu la fel.

Da, este unul de-al meu.

- De unde provine aurul? - Nu știți?

De la orice fel de aur găsit în lagăr.

- De cât timp faci asta? - La început, în Ghetou.

Atunci am fost în Commando-ul de Aur. Am avut chiar și câțiva asistenți.

Cum ai ieșit din Sobibor?

SS-ul m-a scos afară.

- La acest atelier? - Da!

- Îl recunoști pe acest om? - Da.

A adunat aurul de câteva ori.

Lingoul, te rog!

- Ce facem? - Ascunde-l undeva, dar nu la sediu.

Doar el și Falkenheim pot depune mărturie.

Nu uita de Stock și Fischer.

L-ai furat pe Rosenfarb al lor. Este o declarație de război.

Mâinile sus!

- Am ucis o femeie! - Ce?

Ruda!

- Liber! - Bine lucrat!

Fără contact pentru câteva zile. Am plecat de aici.

Ea n-ar fi trebuit să moară.

Am ucis o femeie nevinovată. Ea doar curăța apartamentul.

Calmează-te! Revino-ți! Te rog! Uită-te la mine! Ruda!

Acum e în regulă.

În Italia...

M-am gândit la tine în fiecare zi.

Mi-am imaginat ce faci.

Nu ți-ai imaginat niciodată asta, nu-i așa?

Vreau să fiu singură.

- N-o să-mi spui ce s-a întâmplat? - Să nu stricăm o seară plăcută.

I-am dezamăgit.

Vino aici la mine!

O să vin.

Michal...

Vin!

Vreau să-ți spun ceva. Ascultă! Când mi-am pierdut soțul, a fost greu.

Dar am vrut să trăiesc normal. Nu sunt exclusă să devin martir.

Nu toată lumea pe care-o cunoști este erou. Ce-i asta?

Te iubesc! Orice s-ar întâmpla, te iubesc!

Michal...

- Michal. - Vreau să fii soția mea.

- Nu cred că aduc noroc. - Te vreau.

- Ești atât de chipeș. - Vrei?

Da! Vreau să trăiesc pentru tine.

În episodul următor

- Nu mă pierzi. - Te-am pierdut acum 2 ani.

- Fiul meu s-a întors de pe front. - Ai văzut cum s-a uitat la mine?

- Sunt oameni răi. - Și cine era superiorul lui Holtz?

Stock!

- Ești îngrijorat? - Mă întreb unde se termină această rețea.

Traducerea și adaptarea după limba engleză: profesor Luca Octavian

Subtitrări-noi Team

Subtitrare realizată în memoria traducătorului Robi.

Subtitrare descarcata de pe www.RegieLive.ro Portalul Studentesc Nr. 1 in Romania