Original subtitles

Traducerea şi adaptarea: dimghro Echipa Legacy Builders @Viki.com

„Indomitable Pride” - Zhang Hexuan

Cucerind timpul, zâmbind cu mândrie în Lumea Muritorilor mascând singurătatea

Sub razele Lunii simţind răceala

Pământul e pergament şi cerul e o pensulă ce descrie asupra lui viaţa

Cu suişuri şi coborâşuri ne trece viaţa

Cu privirea rece, cu umbre de sabie şi cu tăişul ce-şi arată strălucirea

În inima mea nu prea încape iubirea, singura care are loc fiind enigma

Mări nemărginite, valuri ce acoperă întunecimea

Mii de toamne trec iute ca secunda şi primăvara aduce mâhnirea

Vântul şi zăpada acoperă templul şi e de neclintit toată povara

Lumina veşnică în privirea ta îşi ascunde taina

Un spirit neînfricat şi de neclintit în faţa furtunii ignoră spinilor povara

Un lup singuratic îşi croieşte libertatea

Spiritul meu de nestăvilit Cerurilor le cucereşte nemărginirea

În această lume rece, pentru tine arde în inima mea pasiunea

SNOW EAGLE LORD

~ Episodul 38 ~

Nu plec. Rămân aici.

Vreau să fiu cu tine pentru totdeauna.

Nu.

Trebuie să te întorci. Nu vreau să te răneşti.

Am găsit o cale.

Pot sta mai mult timp în Imperiul Muntelui Dragonului.

Serios?

Care este calea?

Ce s-a întâmplat cu mâna ta?

Ar putea fi o cale de a scăpa de Otrava Şamanului pe care a primit-o Xueying.

Poţi să încerci.

Atunci, spune-mi.

Ce este?

Muntele Pedepsei Zeilor.

Amar de-o 100 de ori.

Este un secret al Tărâmului Divin.

Nu-ţi pot spune.

Nu pot să-l las pe Xueying să afle că am fost rănită pe Muntele Pedepsei Zeilor.

Sigur se va învinovăţi.

Pentru el, toate astea merită.

Şi picioarele tale sunt rănite?

Sunt bine.

O să-mi revin curând.

Nu mă crezi? Îţi arăt.

Cred că rana ta nu e mai uşoară decât a fratelui Xueying.

Lasă-mă să te ţin de braţ şi să te conduc înapoi să te odihneşti.

Mulţumesc, Youyue.

În trecut, tu ai fost cel care m-a dus peste tot.

Acum, eu voi fi cârja ta.

Bine.

Domniţă Cârjă, nu te voi mai lăsa să pleci de acum încolo.

Maestre.

Maestre. Îmi cer scuze. E numai vina mea.

Eu sunt cea care te-a băgat în asta.

Copil nătâng,

cum aş putea să te învinovăţesc?

Nu sunt încă mort. De ce plângi?

Pot fi liniştit acum că te-am văzut

înainte să mor.

Chi Qiubai.

Nu-l învinui pe el.

Rong'er, nu te învinovăţi nici pe tine.

Dacă trebuie să dai vina,

dă vina pe această otravă demonică necruţătoare.

În aceşti ani, am suferit de ea.

Aş prefera să mor decât să trăiesc.

Dar acum, a venit timpul să mă eliberez.

Maestre, în această lume, în afară de tine,

niciun alt om nu merită să trăiască.

Nu spune asta.

Rong'er, ascultă-mă.

De fapt, în toţi aceşti ani,

am trăit aceeaşi viaţă ca şi tine.

Ştii de ce?

Pentru că timp de peste 20 de ani,

a trebuit să îndur durerea cumplită a otrăvii demonice în fiecare zi.

Durerea nu este doar trupească, ci şi mintală.

Aşa că te înţeleg cel mai bine.

Pentru că sunt ca tine.

Nu vreau să fiu dispreţuit de ceilalţi.

Maestre, otrava ta demonică a dispărut.

Maestre, ţi-ai tăiat pulsul pentru a scăpa de otrava demonică?

Rong'er, am făcut tot ce trebuia să fac acum.

E timpul să plec.

Dacă tot plec, crezi că ar trebui să plec pur,

sau să plec cu semnul otrăvii demonice?

Ar trebui să te bucuri pentru mine.

Dar, copil nătâng,

în această lume,

singurul lucru la care nu pot renunţa eşti tu.

Indiferent de faptul că oamenii şi demonii nu

pot trăi unii cu alţii, tu încă mă ai pe mine.

Pentru că te-am considerat copilul meu încă din prima zi în care te-am văzut.

Dar drumul care te aşteaptă, trebuie să-l parcurgi singură.

În această lume, nu mă mai pot întoarce.

Ba da, poţi.

Oricât de dificil ar fi drumul care te aşteaptă,

trebuie să mergi mai departe.

Nu mergi singură.

Mergi pentru mine.

Trăieşte o viaţă bună ca om.

Trăieşte sub soare.

Maestre.

Maestre.

Maestre!

Maestre!

Este un obiect al Tribului Demonilor.

Qingshi, îţi place broderia mea?

E foarte bună.

Rong'er, ai o bună măiestrie.

Desigur, este modelul meu preferat.

E Ji Rong.

Îmi amintesc că ai pomenit pe Creasta Xueying că ţi-a

plăcut cel mai mult această prăjitură cu osmanthus.

Ce este această unealtă mare?

Se numeşte Unealta Neagră Misterioasă.

Ordinul Fierului Negru dat de Conacul Muntelui Dragonului se

va răspândi în fiecare colţ al Imperiului Muntelui Dragonului.

Unde te-ai dus?

Am ieşit să cumpăr ceva şi am dat

peste un demon pe drum, aşa că am fost rănită.

Crezi că sunt cea mai neghioabă şi naivă persoană din această lume?

Qingshi, lasă-mă să-ţi explic.

Ce altceva vrei să explici?

Cum ai adăugat seva soporifică în prăjitura cu osmanthus?

Sau explică-mi

cum ai demonizat Unealta Neagră Misterioasă?

Rong’er.

Te-am iubit atât de mult.

În tot acest timp, te-am protejat necondiţionat.

Dar chiar nu mă aşteptam...

Chiar nu m-am gândit

că te-ai folosit de mine tot timpul.

Ai fost vreodată sinceră cu mine?

Sinceritate?

Sinceritatea este cel mai nefolositor lucru din această lume.

Ce vrei cu adevărat?

Vreau renaşterea Tribului Demonilor.

De ce?

Doar prin reînvierea Tribului Demonilor, mă pot întoarce la casa care îmi aparţine.

Tribul Demonilor chiar te tratează bine?

Poate Tribul Demonilor să aibă încredere în tine?

Crezi că voi, oamenii, aţi avea încredere în mine?

M-aţi urî doar pentru că sunt un monstru jumătate demon, jumătate om.

Toată lumea mă dispreţuieşte.

Vreau doar să-mi găsesc valoarea.

Ce vrei să spui?

Pentru că am crezut în tine, unchiul Tong San a murit.

Pentru că am crezut în tine, unchiul Zong Ling a murit

şi el, pentru că mi-a curăţat otrava demonică profundă.

Ai adus haos în Conacul Muntelui Dragonului şi ai ucis atâţia oameni nevinovaţi.

Nu-mi pot înfrunta părinţii şi pe fratele meu.

Astăzi, trebuie să plăteşti preţul!

Qingshi!

Cea mai mare greşeală pe care am făcut-o în

viaţa mea a fost să mă îndrăgostesc de tine.

Rong'er, nu-mi pasă de trecutul tău.

În timpul celor mai grele zile ale mele, tu ai fost mereu alături de mine.

Aşa că, în viitor, voi fi mereu alături de tine.

Este vina mea.

I-am dezamăgit pe toţi.

Fulgii zboară cu blândeţe, arătându-şi libertatea

Cu muguri ne-am acoperit în acel an promisiunea

Îmi leg părul, aşteptând întoarcerea ta

Pe munţi şi pe câmpuri privesc romantismul florilor în toată splendoarea

Rong’er!

Am iubit necugetat, fără a interveni ezitarea

- Rong'er. - De ce m-ai salvat?

Dacă aş fi murit, nu ar mai fi trebuit să te mint.

Ne-am pierdut într-o îmbrăţişare, de ziua ce vine fără a ne păsa

Ne-a cuprins fantezia

Îmi pare rău faţă de maestru şi că te-am dezamăgit.

Am fost dispreţuită încă de la naştere.

Chiar şi ca om, nu sunt respectată.

Chiar şi alăturându-mă Tribului Demonilor,

nu am avut încredere deplină din partea lor.

Nu sunt nici om, nici demon.

Când am fost aleasă de cei doi, doar tu,

Cine mă face să accept distanţarea?

Ai ales să crezi în mine din momentul în care ne-am întâlnit,

chiar şi după ce mi-ai aflat identitatea, nu m-ai dispreţuit.

Qingshi,

îmi pare rău.

Dacă aş putea să o iau de la capăt,

nu aş face aceleaşi alegeri.

Atâta timp cât eşti dispusă, încă mai e timp să îndreptăm lucrurile.

Mă vei ierta cu adevărat?

Mă vor

ierta ei?

Da.

Atâta timp cât te căieşti cu adevărat.

CONACUL MUNTELUI DRAGONULUI

Chi Qiubai, îndrăzneşti să te întorci?

Crezi că eşti un salvator pentru că ai spart Formaţiunea

Sabiei Zeului Şaman şi l-ai eliberat pe Dongbo Xueying?

Sabia Zeului Şaman tot a obţinut sângele lui Dongbo Xueying.

El a fost deja otrăvit de Otrava Resentimentelor celor Şase Stafii.

În faţa lui, nu poţi alege altceva decât să mori.

Xueying a fost otrăvit de Otrava Şamanului.

El nu va reprezenta o ameninţare pentru Tribul Demonilor.

Ştii care sunt consecinţele trădării Tribului Demonilor?

Dongbo Xueying este discipolul meu.

Să îl privesc cum moare, chiar nu pot suporta.

Cum e Palatul Focului acum?

Oamenii nu mai cred deloc în Palatul Focului.

Cei şase Înţelepţi sunt fie morţi, fie au fugit.

Acum, Palatul Focului este doar o cochilie goală.

Discipolul Palatului Zeului Mării, care îmi este apropiat, mi-a spus

că vrea să se retragă în pădure, fără să-i mai pese de lume.

Xueying, ar fi bine să-ţi faci planuri cât mai devreme cu putinţă.

Fă un alt lucru în viitor.

Bine.

Să-l lăsăm în pace.

Xueying, odihneşte-te bine.

Poate că sunt doar ca această lumânare mică,

care se stinge la trecerea vântului.

Pot să aprind cu adevărat mii de lumânări şi să păzesc Imperiul Muntelui Dragonului?

De unul singur, pot salva cu adevărat Clanul Xia?

Salvaţi-mă!

Salvaţi-mă!

Salvaţi-mă!

Domnule, îţi voi da o bomboană.

De fiecare dată când cad, mama îmi dă o bomboană.

Când mănânc o bomboană, nu mă mai doare.

Mulţumesc, băieţel.

Te-am lăsat o vreme, ai fugit peste tot.

Lumea e atât de haotică.

Ce se întâmplă dacă eşti prins de Tribul Demonilor?

Mamă, el nu este un demon.

E doar un bătrân jalnic.

Cine ştie dacă este o persoană demonizată din Clanul

Xia sau un demon deghizat în persoană din Clanul Xia.

Domnule, te sfătuiesc să nu umbli afară.

Acum, când Tribul Demonilor este dezlănţuit, cei

drepţi nu se pot ajuta nici măcar pe ei înşişi.

Să nu mai vorbim de cineva care vine să aibă grijă de noi.

Domnule, vino.

Lasă-mă să te ajut să te ridici.

Qingshi.

Haide. Ia un loc, domnule.

Domnule, unde te duci?

Te duc eu acolo.

Sunt singur şi neajutorat, nu am pe cine să mă bizui.

Vreau doar să găsesc un loc unde să mă pot aşeza.

Conacul Muntelui Dragonului tocmai a întemeiat o sală

de binefacere pentru a adăposti oamenii fără adăpost.

Mai târziu, te voi duce acolo.

Mulţumesc, tinere stăpân.

Hai să mergem.

Aşteaptă.

Aceasta este pulberea de exorcizare a

Conacului Muntelui Dragonului, proaspăt creată.

Deşi nu poate ucide demonii încă, este îndeajuns pentru

a-i întârzia pentru o vreme, ca să vă dea timp să scăpaţi.

Poftim.

Eşti de la Conacul Muntelui Dragonului?

Eşti atât de tânăr.

Este un nou truc al Tribului Demonilor?

Eu sunt noul proprietar al Conacului Muntelui Dragonului, Dongbo Qingshi.

Te rog să fii pe pace. Atâta timp cât Conacul Muntele Dragonului există,

vom fi întotdeauna cel mai puternic sprijin

şi cel mai loial protector al Clanului Xia.

Nu te poţi salva nici măcar pe tine însuţi.

Cum poţi să ne protejezi pe noi?

Mai dă-ne puţin timp.

Frate mai mare, am încredere în tine.

Sigur îi poţi alunga pe cei răi.

Bun băiat.

Qingshi.

Frate, de ce eşti aici?

Lasă-mă să te ajut.

Bine.

O să te ajut eu.

Nu te grăbi.

Uşurel.

Frate.

Lordule.

Ia-l pentru strămutare.

Lordule, nu e vorba că nu vrem să-l acceptăm.

Dar nu mai sunt locuri libere în sala de binefacere.

Domnule, te rog să stai aici.

Eu sunt noul proprietar al Conacului Muntelui Dragonului, Dongbo Qingshi.

Vrem să facem sala de binefacere mai cuprinzătoare,

mai bună şi mai eficientă şi să-i sporim folosinţa.

Acum, persoanele cu răni uşoare, vă rog să staţi în mijloc.

Cei care nu sunt răniţi, dar sunt înfometaţi,

vă rog să staţi în dreapta noastră.

Restul persoanelor cu răni grave pot sta culcate.

Voi vă ocupaţi de cei din dreapta.

- Da. - Da.

Voi vă ocupaţi de cei din mijloc.

Da.

Restul dintre voi, veniţi cu mine.

Aveţi grijă de persoanele grav rănite.

Toată lumea, treceţi la treabă.

Da.

Bun şi drept. Curajos şi plin de resurse.

Ce copil bun.

Nepotul meu are cam aceeaşi vârstă cu el.

Din păcate, el...

Domnule, condoleanţele mele.

Aşteaptă.

Te simţi mai bine?

Mamă, du-mă acolo.

Frate.

Qingshi, te-ai maturizat acum.

Eşti în stare să te descurci singur cu atâtea lucruri.

Frate, nu poţi pierde în faţa mea.

Trebuie să-ţi revii degrabă şi să te pui pe picioare.

Obişnuiam să am grijă de tine.

Acum, nu mă aşteptam să fie nevoie să mă încurajezi tu.

Când eram copii, tata ne spunea mereu că scopul

cultivării nu este doar de a ne îmbunătăţi artele marţiale

şi de a ne proteja pe noi înşine, ci şi de a-i proteja pe alţii.

Să-i protejăm pe toţi cei din jurul nostru.

Nu am înţeles atunci, dar acum,

după numeroasele greutăţi prin care am trecut,

chiar şi pe viaţă şi pe moarte,

am înţeles în sfârşit ce înseamnă responsabilitatea.

Responsabilitate.

Pentru unii oameni, responsabilitatea lor este de a trăi o

viaţă liniştită şi comodă şi de a aduce fericire celorlalţi.

Dar pentru alţii, responsabilitatea lor este de a

îndura greutăţi şi de a depăşi numeroase provocări.

Frate, în inima mea, eşti menit să fii un erou.

Acum sunt doar o persoană obişnuită care a fost rănită.

Fiecare erou, înainte de a deveni erou, este o persoană obişnuită.

Trebuie să crezi că, mai presus de disperare,

există întotdeauna speranţă.

Uită-te la toţi aceşti oameni, ei nu au fugit.

Cum putem noi să fugim?

Nu contează că este vorba de Imperiul Muntelui

Dragonului sau de tine, nu trebuie să renunţăm niciodată.

Xueying, la ce te gândeşti?

Uită-te la aceste frunze care cad.

Ori de câte ori bate vântul puternic, ele cad odată cu el.

Şi ele se luptă să lupte împotriva vântului de toamnă.

În aer, parcă ar călări vântul şi ar dansa cu el.

Spiritul este binevoitor, dar carnea este slabă.

Nu pari a fi tu.

Atunci cum ar trebui să fiu?

Eşti mereu curajos şi mergi înainte fără şovăire.

Când l-ai întâlnit pe Ge Bin, chiar şi în ciuda diferenţei

de abilităţi în artele marţiale, nu ai renunţat.

Eşti mereu rezistent.

În timpul examinărilor de la Academia Changfeng, toţi

ceilalţi nu au putut rezista şi au renunţat unul după altul.

Doar tu, bizuindu-te pe voinţa ta puternică,

ai rezistat până la sfârşit.

Dar acum sunt otrăvit de Otrava Şamanului.

Atunci, vindecă otrava.

Ştiu că nu poate fi îndepărtată.

Chiar dacă e îndepărtată, Imperiul Muntelui Dragonului...

Xueying, trebuie să nu mai fugi.

Ştiu că, în comparaţie cu faptul că nu poţi vindeca otrava,

ceea ce te teme mai mult este că, chiar dacă otrava este

vindecată, tot nu poţi salva Imperiul Muntelui Dragonului.

Qingshi a spus că sunt menit să fiu un erou.

Dar din momentul în care mama mea a fost capturată,

m-am gândit să îmi reunesc familia cât mai curând cu putinţă.

Nu m-am gândit niciodată să devin un mare erou.

Mai târziu, după ce m-am alăturat Academiei Changfeng,

am fost implicat în conflictul dintre oameni şi demoni.

Cu fiecare demon pe care îl omoram, îmi asumam mai multe responsabilităţi.

Acum, responsabilitatea este prea grea.

E ca şi cum aş visa.

Atunci, nu mai vrei să-ţi asumi responsabilitatea?

Dimpotrivă.

Eu, mai mult decât oricine altcineva,

vreau să protejez Imperiul Muntelui Dragonului.

De aceea, ar trebui să renunţi la grijile tale

şi să lupţi pentru el până la sfârşit.

Voi fi alături de tine, luptând alături de tine,

aşa cum am conlucrat la Examinarea Desăvârşirii.

Voi fi cel mai puternic sprijin al tău.

Aşa este.

Ai spus că, atunci când ai coborât din Tărâmul Divin, ai avut doar o mică rană.

Dar este clar că este vorba de o vătămare a venelor tale divine.

Nu este o rană neînsemnată.

Lumea materială dintre zei şi Clanul Xia este diferită.

Dacă voiam să rămân în Imperiul Muntelui Dragonului

pentru mult timp, trebuia să fac o alegere.

O alegere?

Xueying, asta e alegerea mea.

Decât să trăiesc în lumea rece şi înaltă de sus,

mai bine să fiu cu prietenii care au sentimente şi dreptate cu vin şi poveşti.

- Dar... - Gata cu „dar”.

Tărâmul Divin este atât de orbitor încât mă dor ochii.

Peisajul de pe Culmea Xueying este mult mai bun.

Nu eşti de acord?

De acum încolo,

hai să ne bucurăm împreună de cel mai frumos peisaj al Crestei Xueying.

- Palatul de Foc a consemnat un zvon. - Ce zvon?

Se spune că pe Muntele Piatră Roşie se află

o armură a Împăratului Muntelui Dragonului.

Odată ce o porţi, poţi fi invincibil.

Chiar şi lupta împotriva Zeului Demon nu este o problemă.

Am o oarecare impresie despre Muntele Piatră Roşie.

Este un curent de lumină arzătoare care a venit din Tărâmul

Divin şi s-a prăbuşit pe ţinutul Muntelui Dragonului,

formând un munte nespus de înalt.

Aşa este. Iar înăuntrul său este şi mai greu de pătruns.

Pare a fi un punct mărunt, chiar mai mic decât un bob de nisip.

Dar cu cât te apropii mai mult de el, cu atât devine mai mare.

Atât de mare încât pare nesfârşit.

Nu poţi folosi cuvântul potrivit pentru a-i descrie mărimea.

Muntele Piatră Roşie este situat la hotarul Imperiului.

[Muntele Piatră Roşie]

De-a lungul anilor, nimeni nu a obţinut vreodată armura şi nimeni

nu a reuşit să iasă cu adevărat de pe Muntele Piatră Roşie.

Mă voi duce.

Pentru Clanul Xia, mai degrabă decât să trag de timp, mai bine îmi asum un risc.

Atâta timp cât există o mică speranţă, nu vreau să renunţ.

Xueying, voi merge cu tine.

Orice s-ar întâmpla, voi fi mereu alături de tine.

Frate Xueying, şi noi la fel. Vom merge şi noi.

Am fost de acord să luptăm împreună. Nimeni nu poate lăsa pe nimeni în urmă.

Cred că ai nevoie de puterea tovarăşilor.

Dongbo Xueying chiar s-a dus pe Muntele Piatră Roşie?

Se pare că e speriat.

De-a lungul istoriei, puţini oameni au reuşit să

treacă de încercarea de pe Muntele Piatră Roşie.

Du-te.

Omoară-l.

Bine.

Stai puţin.

Voi merge cu tine.

Noi, al doilea şi al treilea preot al Tribului

Demonilor, să-l ucidem împreună pe Dongbo Xueying.

Nu mă aşteptam ca legendarul Munte Piatră Roşie să fie aşa.

Cred că a fost nelocuit mult timp, expus mereu

vântului şi soarelui, aşa că a devenit treptat sterp.

Găsiţi mai întâi un loc unde să ne adăpostim. Acolo!

Neaşteptat, Muntele Piatră Roşie este aşa.

Într-o clipă e cer senin, iar în următoarea e o furtună de nisip.

Xueying, priveşte!

Hai să vedem.

Oamenii ăştia sunt atât de ciudaţi.

Sunt vii sau morţi?

S-ar putea să fie morţi.

Morţi.

De ce ar muri într-un loc ca ăsta?

Şi e un mod atât de bizar de a muri.

Şi feţele lor arată liniştite, de parcă nici măcar nu s-ar fi zbătut.

E ceva în neordine aici.

Ar trebui să plecăm mai întâi. Să nu cădem în capcană.

TEMPLUL TAOIST AL APEI

Xueying!

Xueying. Jingqiu.

Ai venit la Templul Taoist al Apei să sărbătoreşti pentru noi?

Cum ar putea fi o sărbătoare fără mine?

Căpetenia facţiunii.

Cum stai cu cultivarea ta în ultima vreme?

- Youyue. - Maestre.

Ştrengarule.

Maestră!

- Soră. - Yue'r.

Tată. Tată.

Ai devenit mai frumoasă.

Frate.

Maestre, unde este maestrul meu?

Xueying te-a necăjit?

Bineînţeles că nu, maestre.

He, unde e maestrul meu?

Te antrenezi cu sârguinţă?

Yue'r, te descurci bine?

Mi-e atât de dor de voi.

Căpetenie de facţiune, ce-ai mai făcut în ultima vreme? Şi mie mi-e dor de tine.

Maestre. L-am certat deja pe Moyang Chen.

Sunt toţi morţi.

Asta e o nălucă.

Dacă stăm aici, vom fi ca trupurile de afară,

prinşi aici pentru totdeauna.

Sunt bine.

Jingqiu, trezeşte-te.

Asta e o nălucă.

Nu este adevărat.

A fugit de mine.

Puyang Bo, trezeşte-te.

Youyue!

Tată.

Tată.

Youyue.

Ştiu că toate astea sunt plăsmuite.

Dar chiar nu vreau să mă trezesc.

Ce bine ar fi dacă toate astea ar fi adevărate.

Youyue, înţelegem durerea pierderii celor dragi,

dar trebuie să înfruntăm realitatea.

Chiar acum, avem nevoie de Privirea ta Clarvăzătoare pentru a rupe această nălucă.

Altfel, vom muri prinşi aici.

Da, Youyue. Seniorii noştri nu pot muri în zadar.

Ei încă aşteaptă ca tu să ieşi şi să te răzbuni pentru ei.

Frate Xueying, este o matrice.

Atacă aşa cum îţi spun eu.

Dragonul Azuriu.

Pasărea Vermilion.

Tigrul Alb.

Ţestoasa Neagră.

Eu sunt ocrotitoarea Muntelui Piatră Roşie, Xi Wei.

Plecăciune, senioară.

Eu sunt Dongbo Xueying.

Eu sunt Yu Jingqiu.

Eu sunt Puyang Bo.

Eu sunt Kong Youyue.

Am venit special pe Muntele Piatră Roşie pentru ajutor.

Faptul că aţi ajuns aici şi m-aţi văzut este deja impresionant.

Răsplata de pe Muntele Piatră Roşie nu este atât de uşor de obţinut.

Odată ce veţi trece încercarea, veţi obţine firesc ceea ce vă doriţi.

Încercarea de pe Muntele Piatră Roşie nu este simplă.

O mică neglijenţă v-ar putea costa viaţa.

Dacă regretaţi acum, nu e prea târziu.

Puteţi să vă întoarceţi şi să plecaţi.

Dacă sunteţi cu adevărat hotărâţi, atunci urmaţi-mă.

Te vom urma.

Ai grijă!

Hai!

Youyue. Youyue. Eşti bine?

Eu sunt bine, tu?

Hai!

Prinţesă, ţi-ai amintit ceva?

Când eram mică,

părinţii mei îmi făceau mereu mulţi oameni de zăpadă frumoşi.

Câţiva arătau ca nişte tigri.

Alţii arătau ca nişte căprioare.

Câţiva erau frânţi.

Mama folosea magia pentru a-i repara, dar tata nu o

lăsa, spunând că e mai amuzant să îi facem noi înşine.

Mama nu l-a putut convinge, aşa că a aruncat cu bulgări de zăpadă în el.

Atunci, şi tu ai făcut mulţi oameni de zăpadă.

Cum aş fi putut să fac oameni de zăpadă?

Am aruncat nişte bulgări de zăpadă ca să mă joc cu ei.

Deşi am învăţat să folosesc magia

pentru a face tot felul de animale de zăpadă,

preferatul meu este încă primul iepure de zăpadă

pe care m-a învăţat tata.

Este şi una dintre puţinele mele amintiri.

Prinţesă, nu ai avut niciodată ocazia să vezi această amintire.

Astăzi voi folosi Oglinda pentru a ţi-o arăta.

Când se va naşte, vreau să o duc să vadă răsăritul soarelui

la Marea Răsăriteană şi pasărea phoenix pe Muntele Apusean.

Când va creşte un pic mai mare,

o voi lăsa să guste cel mai delicios nectar.

Te gândeşti să o răsfeţi înainte ca ea să se nască.

Când se va naşte, o vei răsfăţa rău de tot.

Ce e rău în a o răsfăţa?

Propriul meu copil, desigur, este cel mai preţios.

Voi face din tine cel mai fericit copil de pe Tărâmul Divin.

Tată.

Mamă.

În sfârşit mi-am găsit părinţii.

Traducerea şi adaptarea: dimghro Echipa Legacy Builders @Viki.com

„This World is Not in Vain” - Bai Shu

Un nobil domn faţă de lume şi-a găsit izolarea

Puteam vorbi fericiţi cât a durat tinereţea

Trecutul dispare ca o rază şi rămâne doar amintirea

Un joc de şah, o cupă de vin şi-n viaţă începe călătoria

Bei ceai şi vin sperând să-ţi găseşti liniştea

Pierdut prin văzduh, caut răspunsuri pentru inima mea

În visul meu, beau ceai şi vin cucerind depărtarea

În vechea cetate, amintirile dezvăluie mâhnirea

Aprinzi lumânări sub razele Lunii, fiind convins că nu e în van viaţa ta

Lumea nu-i statornică, dar pentru binele prietenilor trăieşti cu speranţa

Amintirile tale cad ca neaua pe mânecile îngheţate când începe călătoria

Se duce şi adierea, dar munţii şi râurile îşi găsesc comuniunea

Ne ascundem de lumina stelelor şi-n tăcere între noi intervine uitarea

Oamenii de rând caută plăceri şi la o cupă de vin savurează poezia

Amintirile tale cad ca neaua pe mânecile îngheţate când începe călătoria

Se duce şi adierea, dar munţii şi râurile îşi găsesc comuniunea

Te vor însoţi în călătoria aceasta