Original subtitles

ACCESUL INTERZIS

La naiba!

- Nu! Te rog! - Jeanette!

O hoață! O hoață!

- Jeanette! - Nu! Te rog!

Jeanette! Ce se întâmplă?

O hoață! Ajutor!

- Te rog. - Era Rosa.

- Cine? - Fata mea.

- Bună! - Vin imediat.

Bine.

Am nevoie de cheile de la Rosa Elettrika.

- Și eu mă bucur să te văd. - Ți le aduc înapoi.

Cât de grav e?

Hai, Rosa, sunt regele rateurilor.

- Spune-mi ce s-a întâmplat. - Dă-mi cheile!

Încep să-mi fac griji. Ai nevoie de bani?

Pot să te ajut?

Da. Să facem un pact.

Nu m-ai văzut. O să iau Mustangul.

- E al lui Jeanette! - Dar l-ai plătit tu.

Jeanette?

- Nu asta. Aia! - De ce?

Ce naiba...

- Asta e mult mai cool! - Dar am cheile de la asta.

Crezi că e nevoie de cheie ca să furi o mașină?

N-o fur. O împrumut.

În plus, asta are portbagaj.

La ce ne trebuie portbagaj?

Deschide!

Nu pot să respir! Deschide!

Hei!

Mama dracului!

- Esposito, verifică la etaj. - Da.

Aveți idee unde s-ar putea ascunde? Are prieteni care o acoperă?

Nu o cunosc așa bine.

- Tu o cunoști mai bine. - Ce? Nu, nu...

- Nu sunteți prieteni? - Prieteni? Păi...

N-ai vorbit cu ea recent?

Nu, doamnă.

Bine. Fă-te util și verifică cealaltă cameră.

Am ajuns prea târziu.

Sunt deja departe.

Scuze, dar v-am anunțat imediat ce am constatat că ea l-a luat.

Cel mai mic dubiu mi-ar fi fost suficient.

Am o înclinație specială pentru dubii.

O înnebunește pe soția mea.

Speram să rezolv situația înainte să sosiți.

Iar eu sper să regândiți munca în echipă,

înainte să fiți transferată la brigada mobilă.

Vreau să apară la știri pozele lui Mastronero și Valera.

Hei! Deschizi odată?

- Știu că ne-am oprit! Deschide! - Stai...

Vin imediat. Dacă te aude cineva, am pus-o. Deci?

- Nu fac niciun zgomot. - Bravo!

Ce naiba...

TO EYES LENTILE DE CONTACT COLORATE

FUGARI CĂUTAȚI DE POLIȚIE

E frumos.

E puțin cam scump, dar...

Cel mai important, e prea mic.

Mic?

Da. Unde îți punem toate lucrurile?

Pentru când vin în weekend?

Pentru când o să te muți la mine.

Scuză-mă, Maya. Trebuie să dau un telefon scurt.

Hei!

- Ce faci aici? - Cumpărături.

Cumpărături?

Aici?

La naiba...

Face 230.

Ce se întâmplă?

- Păstrează restul. - Rosa?

Rosa!

Nu te oprești?

Răspunde, Rosa!

- Ce faci? - Dar tu ce faci?

E doar o prietenă. Voiam să-ți spun.

Da, sigur.

Oricum, nu trebuie să-ți dau explicații!

Pot să știu ce vrei de la mine, Rosa?

Ce naiba faci?

Te-am văzut la TV cu animalul ăla care era la tine acasă!

- Acum umbli cu infractori? - Luca. Te rog.

Hei!

Deschide!

Ce prost conduci!

Era să mor înăuntru.

- Hai, mișcă-te! - Mișcă-te?

Eu ar trebui să fiu ofuscat.

Suntem fugari, iar tu stai la taclale cu iubitul infidel.

În timp ce eu eram în portbagaj!

Altceva?

Ți-am spus că iubitul tău e un tâmpit.

Mă faci pe mine animal? El arată ca o găină.

Suntem dați în urmărire.

Fețele noastre au apărut peste tot la știri.

Nu-ți pasă? Bine. Norocul tău!

Mă așteptam. Am fugit deja de ceva timp.

Ia uită-te la locul ăsta! E făcut scrum.

La naiba!

Ai mare grijă de locul ăsta?

Ca și de casa ta.

Când a ars?

Pe aici.

Te porți ca o săracă, dar ai mulți bani, nu?

Locul ăsta e o ruină.

Și prietenii tăi au mașini scumpe, nu?

E al tatălui meu.

- Și mașina la fel. - Da?

Cu ce se ocupă tatăl tău?

Uite! O chitară!

- O polițistă rockeriță! - Hei!

- Ce? - Nu înțelegi ce gravă e situația?

Termină cu prostiile. Fii atent!

Atent la ce, mai precis?

Trebuie să fim greu de recunoscut.

Dă-i drumul. Mai repede.

Grăbește-te.

Unde mergem?

- Tu nicăieri. O să te ascunzi aici. - Nicăieri?

De ce naiba mi-ai tăiat coada?

Ce naiba...

- Îmi dai prosopul? - Poftim.

- Ce-i asta? - Ține-ți mâinile acasă!

Arăt ca un poponar.

Ce?

- Ochiul. - Chiar și ochiul?

Mi-ai tăiat coada, mi-ai ras barba.

Cam exagerezi.

- Știi cum se pune? - Nu, e prima dată.

Lasă mâna jos.

Bine. Deschide... Deschide ochiul.

Stai. Ușurel.

Bine. Gata.

- Ca naiba...? - Da. Exact.

- Ia să văd. - Cum arată?

- Da. Nu mai semeni cu David Bowie. - Cine-i ăsta?

Lasă. E un prieten.

Poftim!

Hei...

Ține.

E salvat un singur număr.

Al meu. Mă suni doar pe mine, numai dacă e o urgență.

Dacă suni pe altcineva, ești mort.

Dacă o dai în bară, ești mort.

- Dacă fugi... - Mort. Am priceput.

Dă-mi-l.

Măcar spune-mi unde mergi.

Să vorbesc cu singurul om care ne poate ajuta.

Judecătorul? D'Intrò?

Să nu faci vreo prostie, bine?

Poftim! Așa n-o s-o iei razna.

Ia-o.

Mă crezi prost? Vrei să-mi închizi gura?

Las-o baltă.

Nu poți merge așa, fără nimic.

Trebuie să-i dai ceva concret lui D'Intrò.

Nu e nevoie. E meseria lui. O să te protejeze oricum.

N-ai înțeles că nimeni nu face nimic fără ceva în schimb?

Ai noroc că nu sunt un idiot. Am ceva pentru el.

Trebuie să-i spui cine sunt. Cine sunt cu adevărat.

Cine ești?

Fiul lui Saro Incantalupo.

Nu glumesc. E adevărat.

Ești fiul celui mai căutat cap mafiot din Italia?

Da. Am fost și la el acasă.

- Nu mă crezi? - Nu.

Dar nu ești sigură. Fiindcă trebuie să mergi la baie.

- Dă-mi adresa. - O am. Dar nu la mine.

Ar trebui să te cred? Ai senzația că D'Intrò o să te creadă?

Ca să-l convingi,

spune-i că mâine capii clanului Incantalupo se vor întâlni

la Lido Murena, în Castel Volturno.

O să participe și Nunzia Serafino.

De fapt, ea a organizat întâlnirea.

Știi cine e Nunzia Serafino?

- Da, știu cine e. - Cine?

Consilierul pentru urbanism din Napoli.

Ce-i cu Incantalupo?

Ești tocilară, dar nu le știi pe toate.

Altfel, ai ști că Saro a avut un frate, care a murit.

Iar acel frate avea o iubită.

- Nunzia Serafino. - Exact.

Dar nu erau căsătoriți și nimeni nu știa de aventura lor.

Cu excepția membrilor importanți ai familiei.

De exemplu... fiul lui Saro Incantalupo.

O să faci pe tine.

Bine.

Uite cum facem. Scrie-mi toate detaliile întâlnirii.

Nume, adresa, ora.

Scrie tu.

Trebuie să mă concentrez.

Spune.

Lido Murena.

În Castel Volturno.

Altceva?

Doamnă, a fost văzută la un magazin secondhand,

într-un Ford Mustang din '72.

Casierul n-a reținut numărul, dar n-ar trebui să fie multe în zonă.

- Pot să caut. - Sunt două.

Unul înmatriculat pe numele... Simone Ferraro.

Și celălalt pe numele...

Jeanette Tucciarone.

Părinți temerari.

Căutați în baza de date și pe rețelele sociale

- ... orice legătură cu Valera. - Sigur.

- Vrea cineva o cafea? - Nu.

Neagră, în ceașcă de sticlă.

Vino cu mine.

Asta?

- Alo? - Eu sunt.

Rosa, ce faci? Sunt îngrijorat. Băiatul e cu tine?

Reja a venit să ne caute la mine acasă.

Am fugit pe ușa din spate.

Se poartă foarte ciudat. I-a spus lui D'Intrò multe aiureli.

Trebuie să vorbesc cu D'Intrò, am nevoie de numărul lui.

D’Intrò e aici.

- La Brigada de Protecție? - Da.

Pot să vorbesc cu el?

Mi-a ocupat biroul, iar Reja s-a închis în biroul ei.

- Ce să fac? - Am o idee.

Carli, s-a blocat automatul. Poți să mă ajuți? Mulțumesc.

Bun.

Sunt oameni muncitori aici.

Răspund?

Alo?

Nu înțeleg. S-a cazat ieri și totul era în regulă.

Nu-i puteți schimba camera. Are nevoie de o cameră fără covor.

- Ce e? - O secundă.

De la hotel. E o problemă cu camera dumneavoastră.

Vorbesc eu.

- Alo? - Domnule?

Sunt Valera. Băiatul e cu mine.

Trebuie să vă văd.

În ce cameră voiați să mă mutați?

Pe Drumul Național 9, kilometrul 26.

E un parc acvatic abandonat. Vă aștept acolo.

Singuri. Doar noi doi.

Și de ce să vin? Dumneavoastră ați greșit, nu eu.

Să vorbesc eu cu ei?

Cred că cineva încearcă să vă pună bețe în roate.

Și să-mi pună și mie.

Am nevoie de ajutor.

Mă pregătesc și vin.

Da.

Prefer să rezolv personal.

Stai aici.

- Sună-mă dacă sunt noutăți. - Bine.

Ieșiți?

Mersul pe jos mă ajută să gândesc.

- Dar dumneavoastră? - O mică problemă la hotel.

Se rezolvă.

Plimbare plăcută!

Mulțumesc.

Ce naiba? M-ai speriat.

Ce faci aici?

Ce scumpete! Doamne, ce urât miroși!

Iubito? Poți să oprești muzica?

Da. Vin!

Nu merge ceva, doamnă polițist?

Hanoracul ăla cu pantalonii ăia.

Spui aceleași prostii de ani de zile.

Fiindcă mă placi?

Fiindcă e același hanorac.

- Te-ai uitat la știri? - Nu urmăresc presa convențională.

Știu că Rosa ți-a cerut ajutorul. Unde s-a dus?

Eu și Rosa nu ne vedem.

- A fost văzută într-un Mustang '72. - N-am așa ceva.

L-ai înmatriculat pe numele iubitei tale, ca să nu plătești taxe.

Jeanette Tucciarone.

- Ești geloasă? - E un nume care nu se uită.

Ori îmi spui tu unde e Rosa, ori o întreb pe Jeanette.

Știu că e aici.

Sau ai ales tu să asculți muzica aia?

Sunt receptiv, îmi place să experimentez.

- Nu sunt de marmură, ca tine. - Jeanette!

- Fata lui Rob ți-a furat mașina! - E totul în regulă?

Asta încerc să aflu. Trebuie să știu unde a plecat.

Nu, mă refer la mașina mea.

Mașina ta e întreagă.

Rosa a fugit cu un membru al Camorrei.

Dacă n-o găsesc la timp, o să moară.

Îmi pare rău. Nu știm nimic.

Valera, ți-e atât de greu să ții la fata ta!

Dacă aveți cinci minute, vedeți care e pedeapsa pentru complicitate.

A luat cheile de la Rosa Elettrika.

Pentru Dumnezeu, Jeanette!

Ți-e foame? Vino.

Cum să-ți zic?

O să-ți zic Sconcs, fiindcă duhnești.

Încă o victimă la Napoli.

Azi-dimineață, a fost găsit cadavrul unui tânăr

care avea legături cu clanul Incantalupo.

E vorba de Lorenzo Vanzi, de 18 ani.

Nu! Manomò!

Omorul are legătură cu uciderea micuței Caterina Scurante.

Principalul suspect, Daniele Mastronero, încă nu a fost prins.

Miriam Scurante, verișoara victimei, a făcut o primă declarație.

Caterina a fost ucisă de două ori.

De monstrul care a ucis-o

și apoi de poliție, care l-a lăsat să scape.

- Alo? - Eu sunt. Te-am auzit la radio.

Ți-am spus să ai încredere numai în mine.

N-am omorât-o eu, ci 'O Rosso.

'O Rosso a murit, deci nimeni nu poate confirma.

Miriam, crede-mă! Nu sunt un monstru!

Nu, monștrii nu știu ce fac. Dar tu știai.

M-ai folosit ca să ajungi la familia mea.

Nu e adevărat, Miriam, te iubesc. Te iubesc sincer.

Ești un om mort.

Miriam, ascultă-mă. Calmează-te. Nu închide.

Nu închide! Fir-ar al dracului!

Unde e? Unde naiba e?

Ce naiba...

- Alo? - Doamnă.

Un Mustang din '72 a fost văzut pe Drumul 9.

Descrierea corespunde.

D'Intrò știe?

Încă nu s-a întors. Să-l sun?

Îl anunț eu.

Trimite-mi coordonatele și vino acolo.

Bine.

Îți stă bine înfățișarea de fugară.

Am un motiv pentru care am fugit.

Sunt aproape sigură că cineva din poliție

a vândut poziția lui Mastronero celor care vor să-l ucidă.

Clanului Scurante sau Incantalupo?

Scurante. Cred.

„Cred”. „Sunt aproape sigură”...

Valera, ți-am făcut jocul.

Am venit până aici, dar mă aștept să fii convinsă!

Aveți dreptate. Îmi pare rău.

La mănăstire, am oprit un bărbat cu acte false.

Același bărbat era în port, când trebuia să-l aduc pe Mastronero.

Deci cred...

Sunt sigură că era o capcană.

Cine putea să le spună unde se află Mastronero

dacă nu unul de-ai noștri?

Faci o acuzație foarte gravă la adresa sistemului de protecție.

Nu. Eu acuz o singură persoană.

Antonella Reja.

Antonella Reja?

Știu. Și mie mi se pare absurd.

O respect. Sunt polițistă datorită ei.

Iar acum ești sigură că e coruptă.

Sau „crezi” sau „ești aproape sigură”.

E singura explicație.

Nu a vrut să-mi asculte bănuielile.

Știa că pana mașinii de escortă a fost provocată voit

și nu a spus nimănui.

A venit aseară la mine acasă, să mă caute. Singură.

V-a spus? Nu.

Și mi-a dat această misiune.

Știe că nu am experiență. Mi l-a dat pe Mastronero în grijă.

Crezi că voia să dai greș?

Nu vreau să dau greș.

Vreau să-l apăr pe Mastronero.

Fiindcă e un martor foarte important.

E fiul lui Saro Incantalupo.

- Și știe cum să-l găsim. - Valera...

Îl caut pe Saro Incantalupo de 30 de ani.

Am auzit legenda despre fiul său secret.

Știi câți dintre presupușii lui fii am întâlnit?

Paisprezece. Treisprezece băieți și o fată.

El este!

Mi-a dat informații.

Capii clanului Incantalupo se întâlnesc mâine

la Lido Murena, în Castel Volturno.

Știm deja.

- Nu știm detaliile, dar... - Le vreți?

Poftim!

Consiliera Nunzia Serafino.

E omul clanului la Napoli și fosta iubită a fratelui lui Saro.

Domnule, Mastronero știe multe lucruri.

Nu-mi spuneți că nu merită să investigăm.

Ascultă-mă. Ești tânără și nu ai experiență.

Dar ai mult curaj.

Nu vreau ca povestea asta să se termine prost.

Astea sunt doar păreri.

Realitatea e că ai ajutat un fugar să scape.

Doamne!

Dacă Reja e mână în mână cu Camorra, va fi șters toate dovezile.

Va fi foarte ușor să te acuze că minți.

Și ce să fac? Spuneți-mi, ce să fac?

Ai două opțiuni.

Vino cu mine, spune-mi unde e Mastronero

și roagă-te să fie de ajuns ca să-ți salveze cariera.

Prin bunăvoința mea.

Sau?

Sau pot să te acopăr și să-ți mai dau puțin timp.

Mai adu-mi o probă.

Ceva care confirmă că Mastronero nu minte,

că știe într-adevăr unde e Saro Incantalupo.

Vei fi agentul care ne-a ajutat să capturăm un cap mafiot.

Apoi vei putea s-o acuzi pe Reja.

Îl crezi sau nu pe băiat?

Dacă minte?

În acest caz, bunăvoința mea nu te va ajuta cu nimic.

Trebuie să decizi rapid.

Nu am numărul dumneavoastră.

Vreau rapoarte zilnice.

Valera!

Ai grijă!

Felicitări! Bine lucrat!

M-a sunat Valera. A vrut să vorbim între patru ochi.

O vedeți? A fugit. După dv., cum e posibil?

Poate fiindcă ați venit cu sirenele pornite.

Așa căutați voi un fugar?

Dacă știam că a sunat Valera, aș fi procedat diferit.

Nu eram obligat să vă informez.

Dar dv. sunteți obligată să mă informați pe mine.

Dar nu mi-ați spus că veniți aici. Sau mă înșel?

Nu am avut timp. Am primit notificare...

Așa cum n-ați avut timp să mergeți acasă la Valera ieri,

înainte să fugă.

Mă înșel?

Nu mai lucrați la acest caz.

- Valera e în subordinea mea. - Nu mai e.

E mai bine și pentru tine, Reja. Nu e momentul s-o dai în bară.

Promovarea ta încă nu e oficială.

Am dreptate?

Îmi pare rău, doamnă. E vina mea.

- Nu trebuia să pornesc sirena. - Nu sirena e problema.

Îmi poți face o favoare?

- Ați accesat mesageria... - Lua-te-ar dracu'!

Cocìss! Unde naiba ești?

Incredibil, nu? Ești mulțumită?

Ce o să-i zici acum noului tău erou?

„D'Intrò e așa inteligent... Și misterios.”

Și pare să creadă că ești deosebită, nu?

Nu pricep un lucru.

La final, o să-i spui „tati”?

Du-te dracului!

Cocìss! Hei! Cocìss!

- Hei! Unde ești? - Salut, dădaco!

- Ce naiba cauți acolo? - Culeg ciuperci.

Doamne...

Ascunzătoarea ta e de doi bani. Șefa ta ne-a găsit.

Ce?

Ascunzătoarea ta nu e bună. Șefa ta... cum o cheamă?

- Doamna Reja? - Da.

Ne-a găsit. Dar nu m-a văzut. Acum ai priceput?

Bine că ai telefon pentru urgențe!

Dacă luai un telefon bun, nu se strica.

- Ce? Ai stricat telefonul? - A căzut pe jos.

Deci? Ce a spus D'Intrò?

Vrea o dovadă că știi unde e Incantalupo.

- Deci mă crede. - Nu. Mă crede pe mine.

Atunci tu mă crezi.

Bine. Am dovada.

O putem folosi să-l găsim pe Saro.

- Ce înseamnă asta? - Vechiul telefon al mamei.

Cu fotografii făcute în ziua când am fost acolo.

Acolo se vede totul.

Casa lui și...

Totul.

Bine. Unde e?

- Acasă la bunica mea. - Bine.

- La Napoli. - La Napoli?

- Da. - Unde toți vor să te omoare?

Ce naiba! Acolo e dovada! Nu e vina mea.

- La naiba... - Dădaco?

Ți-am spus că poți avea încredere în mine.

Ce naiba facem? Fir-ar să fie...

Sconcs!

Vino, băiete! Uite-l!

Ea e Rosa. O polițistă rockeriță.

- Ce pute! - De asta îl cheamă Sconcs.

- Nu vine cu noi. - Ai înnebunit?

Nu, tu ai înnebunit. Nu putem lua un câine cu noi.

O să ne ajute. Crede-mă. Face parte din deghizarea noastră.

Și nu-l las aici.

Așteaptă aici. Fii pe fază.

Asta nu e ca mașina tatălui tău.

Cât te-a plătit firma de asigurări? O grămadă de bani?

Ce știi tu?

E evident că a fost incendiată intenționat.

Pentru mine e evident. În plus, mașina tatălui tău, vila...

Nu e greu de înțeles că ai făcut o treabă dubioasă.

Trebuie să te învăț și apoi să te las.

Dă-te mai încolo.

Sconcs!

Vino aici!

- Doamne! E doar un cățel! - Ia-l.

Du-te acolo.

Oricum, banii tatălui tău ți-au fost și ție de ajutor.

- Nu? - Doamne!

Nu? Ești prea monotonă. De-a dreptul plicticoasă.

Nu știi nimic!

Pari foarte obosită, nefericită

Răstoarnă

Guvernul

Ei nu

Ei nu ne reprezintă

Pe noi

O să aleg

O viață liniștită O strângere de mână

De bioxid de carbon Fără alarme și

Fără surprize

Fără alarme și fără surprize

Liniște

Încă funcționează.

Nicio problemă. De ce ești agitată?

E foarte simplu. E suficient să spui că n-ai văzut nimic.

Deci nu știi nimic. Și gata cu întrebările.

Și dacă mă întreabă unde erai? Ce să spun?

O să mă întrebe pe mine.

Pe tine te vor întreba dacă ai văzut ceva în timpul incendiului.

Nu-ți pare rău după Rosa Elettrika?

Ba da. Acolo lucram, am construit-o singur, dar...

Uneori trebuie să lași lucrurile în urmă și să mergi înainte.

Nu mai avem un loc unde putem să cântăm împreună, tata.

Cui îi pasă? Găsim altul.

Contează că suntem împreună.

O am pe Electrica Rosa în carne și oase.

Cea mai deosebită fetiță și tăticul ei.

Îmbrățișează-mă cum făceai când erai mică.

Tu mă îmbrățișezi, iar eu mă reîncarc.

M-am încărcat de tot!

Promite-mi că nu spui nimic. Sau hai să facem o înțelegere.

Nu m-ai văzut.

Îmi cânți ceva acum?

Așteaptă.

Bună seara!

- Bună seara! - Putem intra?

Sigur.

- Cine câștigă? - Elefantul.

E mai mare.

- Bună! - Bună!

Ei bine? Sunt pregătiți?

Nu trebuiau să stea cu mine?

Doamne, Carlo! Vineri e ziua ta.

Mereu trebuie să ne certăm pe tema asta?

Copii! Să mergem!

Luați-vă la revedere de la tata.

Pa, micuțule! Pa, scumpa mea!

Ca de obicei?

Ce ați uitat de data asta?

Ce dracu'? Intrați, repede!

Știu. Îmi pare rău.

Am nevoie de acte.

Într-o zi o să fac infarct din cauza ta. Ce acte vrei?

Scuze, în timp ce discutați... pot să fac un duș?

Baia e acolo.

Ei bine? Ai vorbit cu D'Intrò? Te susține?

Da, cred că da.

Îmi pare rău.

Vino.

Tunsoarea asta îți vine bine.

Așa...

Cine vrei să fii?

Giuditta Virilli din Foggia sau Maria Teodosio din Udine?

Nu știu. Alege tu.

Giuditta. E mai cool.

Ascultă, Rosa.

Ți-am vorbit vreodată despre Linda?

- Cea pentru care ai divorțat? - Da.

Nu ți-am spus niciodată cine era.

Linda era martoră la un proces.

- Vorbești serios? - Da.

A fost sub protecția mea timp de un an.

A cerut să-și vadă copiii, deși nu era posibil, evident.

Eram foarte atașat de ea.

Mi-am pierdut obiectivitatea și am cedat.

În final, eu am divorțat, iar ea a fost ucisă.

Drace, îmi pare rău. Dar eu nu mă atașez de el.

Toți ne atașăm, Rosa.

În diverse feluri.

Adevărul e că povestea asta se va sfârși.

Nu vreau să-ți petreci restul nopților...

mâncând porcării pe canapea,

torturându-te din cauza alegerilor pe care le-ai făcut.

Nu o fac pentru el.

- O fac fiindcă e corect. - Ești sigură?

Sconcs?

Știi care e partea bună când mănânci porcării?

- Crește colesterolul? - Nu.

Jucăriile-surpriză dinăuntru.

Pot să iau puloverul ăsta? Celălalt pute.

- Sigur, mie nu-mi mai vine. Ia-l tu. - Bine.

Trebuie să te fotografieze.

- Pentru acte. - Stai așa.

- Da. - Gata.

Bine. Să vedem...

Poți să păstrezi puloverul, dar luați câinele puturos cu voi, da?

Glumești? Morano, nu putem lua câinele la Napoli.

Copiii tăi o să-l adore!

Rosa, eu n-am mai avut câine. Nici nu știu cum îl cheamă.

- Îl cheamă „Sconcs”. - Poftim!

- Trebuie spălat. - Mulțumesc.

Sună-mă.

Cocìss? E destul. Să mergem!

Să mergem!

Sconcs...

Doamne ferește!

O să fie un drum lung.

O luăm pe drumul național, ca să evităm camerele video.

Cum dorești... Cum să-ți zic?

- Giuditta. - Giuditta.

Mereu ai nume tâmpite!

De al tău ce să mai zic!

De ce? E un nume frumos, nu?

Astolfo?

Da, Astolfo. E un nume frumos. Știu.

Drace...

La naiba! Nu-i privi.

Dacă nu-i privești, nu te opresc.

Ți-am spus să nu-i privești. Ei, poftim!

La naiba... Hai, du-te.

- Dă-i înainte. - Calmează-te.

- O să încetinesc. - De ce naiba oprești?

Calmează-te.

Nu durează mult.

Bună seara!

- Bună seara! - Bună!

- Actele, vă rog. - Sigur.

- Dă actele. - Da.

Hei... Actele.