Original subtitles

Anterior în "The Magicians"...

Un rezervor uriaş de magie ascuns sub castel?

- Unde duce asta? - Spre camera secretă a lui Roderick?

Legătura a avut o teorie.

Când o fiinţă cu o putere uriaşă, cum ar fi un Zeu, este ucisă,

energia lui este pierdută, dar el a crezut că poate fi conservată

prin transformarea efectivă a unui Magician într-un Zeu.

Mulţumesc Lui Iisus. Nu credeam că reuşesc.

Ascultă. Nu am prea mult timp.

Avem nevoie de ajutorul tău.

Supravieţuitori din primul an,

sunt aici să vă învăţ ce să nu faceţi.

Biblioteca nu doreşte să o ştiţi.

Înainte să intrăm, este o mică problemă de protecţie.

- Ce sunt acestea? - Insecte.

Insectele rezistă doar o oră, aşa că trebuie să ne grăbim.

Everett ne-a minţit pe toţi.

Ce să facă?

Să devină un Zeu.

- Este încuiat. - Nu ai cheia?

Ne-a încuiat cineva.

- Cine moare? - Sora mea.

I-am găsit un corp, dar trebuie să găsesc unul

care este mai durabil.

Ca al tău.

Nu fugi, micuţă fiinţă care nu eşti Zeu. Nu vreau să rănesc noul corp al surorii mele.

Am veşti bune, soră. Ţi-am găsit

un corp mult mai durabil,

dar pentru moment, va trebui să te ucid din nou.

Te conjur, Doamna Noastră din Subteran...

Ştii ceva? La dracul cu asta. Ai spus că m-ai ales,

iar acum ai ocazia să o dovedeşti.

Julia.

La limită, nu crezi?

Nu am venit aici să repar asta. Nu pot.

Încă mai ai o şansă. O alegere pentru ceea ce doreşti să fii.

Vrei să spui că toată această perioadă cât am fost om şi zeu,

totul a fost doar un test?

Ambele variante sunt de rahat.

Vrei... să spui că una este o reuşită iar cealaltă un eşec?

Nu vei eşua, atât timp cât decizia este a ta.

Acum pleacă! Doar îl pot reţine!

Rahat.

Fugi!

ReSincronizare: Agentuoo7 Subtitrări-Noi Team - www.subtitrari-noi.ro

Marvasmar - Subtitrari-noi Team are plăcerea de a vă prezenta:

The Magicians-Sezonul 04, ep 12 "The Secret Sea"

Iisuse Hristoase. Deci, monstrul a preluat-o pe Julia.

Trebuie să-i găsim, să facem ceva acum.

Avem topoarele şi sticlele pentru demoni. Voi aveţi legătura îmbinată.

Nu ai dat nici doi rahaţi în ploaie atunci când era în joc viaţa lui Eliot,

iar acum când este vorba de Julia, te-ai sucit brusc?

Tuturor ne pasă de amândoi,

dar bazându-ne pe formula lui Mayakovsky,

să arunci o legătură îmbinată suficient de puternică pentru a reţine un Zeu,

ar fi nevoie de o cantitate incredibil de mare de putere.

- Nu, avem nevoie de două ori mai mult. - Dacă mergem acolo fără suficient suc,

ei... vor sări în alte corpuri.

- Ne vor ucide pe toţi. - Minunat.

Unde dracul vom găsi acest fel de magie?

Bună, domnule decan. Dacă aş fi în locul dvs, nu aş intra în birou.

Te-ai răhăţit din nou în toaleta mea personală...

Nu. Ei bine, sunt câţiva bibliotecari veniţi aici pentru a vă aresta.

Sunt destul de supăraţi pentru o prelegere pe care aţi ţinut-o

cât timp eraţi supărat.

I-am aşteptat. Vino cu mine.

Mulţumesc luiHristos că port astăzi costumul potrivit.

Costumul potrivit pentru arestare sau...

Staţi... Încă sunteţi beat?

Asta-i în totalitate în afara subiectului. Avem o problemă mai mare.

Kady şi Zelda nu s-au întors din Camera otrăvitoare

- şi nu mai au timp. - Rahat.

Cine sunt ele şi ce înseamnă asta, mai exact?

- La naiba. Concentrează-te, Todd. - Da.

Dacă voi fi arestat, încă mai există o şansă

de a ieşi ceva bun din asta. Poftim.

Da, poftim. Mergi cu asta imediat la clubul cărţii din Bibliotecă.

- Nu spune nimănui. Ai înţeles? - Desigur. Rămâne "confidenţial". Imediat.

Şi nu încerca să faci asta în stilul "Todd".

Voi încerca să nu mă comport aşa cum o fac mereu.

S-a terminat cu ajutorul de la Fogg.

Asta-i ultima parte din protecţia noastră.

Partea pozitivă a lucrurilor...

era gust proaspăt mentolat.

Să mergem.

Stai.

Ce dracul?

Bună. Îmi cer scuze. Am încercat să nu vă sperii.

Christopher Plover. Îmi face plăcere.

Autorul cărţilor pentru copii?

- Îmi cunoaşteţi munca. - Ai putea spune şi aşa.

Am citit cartea lui Martin Chatwin.

Ei bine, nu este chiar punctul culminant al jurământului meu.

Tu eşti perversul care l-a transformat în Bestie.

Şi omul care a supravieţuit în acest loc săptămâni întregi.

Şi vă pot arăta cum...

dacă mă ajutaţi să evadez.

Este aiurea că Fogg a ieşit din calcule, dar pe cine mai putem scutura?

Kady încerca să găsească stocul Bibliotecii. Dacă am şti unde este...

- Am găsit magie. Am nevoie de ajutor! - Cine te-a trimis?

- Am găsit magie. Am nevoie de ajutor! - Bine. Unde?

- Este extrem de vag. - Scuze. Sunt Fen.

Chiar pe aici. Marele Rege Fen aşteaptă.

Este într-un fel incredibil.

Ciudat.

- Bine. Sunteţi aici. - Fen, ce este asta?

- Şi care-i treaba cu peştele? - Urmaţi-mă. Haideţi.

Rahat.

Acesta este rezervorul?

- Un oceam al magiei pure. - Destul de uimitor, nu-i aşa?

Eu l-am găsit. Ei bine, Josh şi cu mine.

Şi Tik a fost acolo. Dar nu, o mare parte din asta este datorită mie.

Este o mică problemă... Nu o atinge! Asta este mica problemă.

Pare a fi protejată de un fel de blestem.

Uite ce i-a făcut lui Josh.

Spui că Josh este un nenorocit de peşte?

Desigur că nu. Este un peşte fillorian pe moarte.

Un peşte nenorocit fillorian este o specie total diferită.

Stai. Peşte pe moarte?

Chiar sper că este o metaforă.

Nu, ei trăiesc doar câteva zile.

- Şi eşti sigură că este Josh? - Am văzut când s-a întâmplat.

Aveam de gând să venim direct spre voi,

să vă spunem cum putem rezolva totul,

apoi el a atins apa şi următorul lucru pe care l-am văzut, a fost asta.

Josh Peşte.

El şi arta lui nenorocită de a organiza spectacole.

Deci, este rău dacă devine alb?

Depravarea măreţului Umber.

- Ce faci? - Peştele are nevoie de contact vizual,

aproape constant.

De obicei, ei obţin asta de la mamele lor, dar va trebui să compensăm.

Toate animalele pe care l-am avut, au ajuns într-o cutie de pantofi sau la toaletă.

Acesta-i numai al tău.

Doar până aflăm cum să-l transformăm înapoi într-o persoană.

Sau pentru restul vieţii sale.

Nu-l voi dădăci pe Nemo când suntem atât de aproape să-l salvăm pe Eliot.

Am un peşte mai mare de prăjit.

Margo!

Nu rosti "prăjit" şi "peşte".

Nu funcţionează. Nu se face mai bine.

Margo, te rog.

Pentru Josh?

La naiba.

Doar să mă uit la el?

Zeilor. Şi-a revenit imediat.

Are o legătură cu tine.

Crede că eşti mama lui.

Din nefericire, nu este prima dată când se întâmplă asta.

Cel mai apropiat lucru de rezervor în cărţi este Marea Secretă.

Este un ocean subteran.

Fraţii Chatwin au navigat peste el cu o echipă întreagă de iepuri piraţi.

Aceştia sunt piraţi care fură iepuri sau piraţi care sunt iepuri?

Amândouă variantele. Dar nu scrie nimic

despre faptul că Marea Secretă este plină de magie sau că este blestemată,

aşa că... poate că este un indiciu pe care l-am ratat.

Şi dacă aceste rahaturi de tocilari nu duc nicăieri? Avem nevoie de un plan de rezervă.

Pentru că veni vorba de iepuri, unde sunt cei trimişi de Fen?

Am o idee.

Deci, toţi iepurii vorbesc sau...

Pe unii trebuie să-i mituieşti prima dată cu ţigări. În privinţa mesajului...

Nu, ştiu. Îţi sunt datoare, dar nu pot să-ţi dau o asemenea putere

- pe la spatele Ordinului. - Monştrii au doi dintre prietenii mei

şi cine ştie ce fel de haos provoacă ei,

- timp în care Biblioteca nu face nimic. - Uite, Alice...

am mai stricat lucruri bune.

Nu voi face asta Bibliotecii.

Dacă nu facem ceva,

- s-ar putea să nu mai existe o Bibliotecă. - Atunci, de ce nu lucrezi cu noi?

Pentru că şefii tăi ne-ar aresta imediat.

Vrei să faci un lucru bun? Asta este cea mai bună şansă a ta.

Sper să găseşti ceea ce ai nevoie, Alice.

Nu îl eliberăm. Doar promitem să-l luăm cu noi, dacă găsim o ieşire.

Ei bine? Avem o înţelegere?

Muşchi?

Teoria mea este că asta contracarează otrava.

Probabil că acesta este motivul pentru care este singurul lucru viu din acest loc.

L-am mâncat de când am ajuns aici şi sunt sănătos ca un cal.

- Cum ai ajuns aici? - O fostă prizonieră a ta, Alice Quinn...

părea să creadă că acesta este locul în care merit să fiu.

Nu pot să spun că nu sunt de acord.

Nu muşca mâna care te hrăneşte, dragă.

O facem?

- Cel puţin nu-mi lua demnitatea. - Îmi pare rău. Protocolul.

- Acesta era un costum nou. - Este puţin extravagant.

Da.

Aşa este cu siguranţă.

La naiba, trecutul acestui loc este deprimant ca un rahat.

Aşa sunt majoritatea lucrurilor din trecut.

Nimic despre vreo ieşire.

Kady?

Rahat.

Ce?

Muşchiul ar fi trebuit să vă protejeze de...

Ce este?

Vrăjile de oprire a îmbătrânirii folosite de Martin să mă ţină în viaţă cât m-a torturat.

- Asta trebuie să mă ţină în viaţă. - Perfect.

Deci, voi muri în cel mai ironic mod posibil. Exact ca Penny.

Ei bine...

nu neapărat.

Dacă ne întoarcem la timp...

Stai...

În tot acest timp...

Biblioteca a avut un leac?

- Kady... - Nu, tu...

ai ales...

să nu-l salvezi pe Penny?

- Dacă ar fi depins de mine... - A depins.

Este numită "Camera otrăvitoare".

Numele este un avertisment pe care Penny a ales să-l ignore.

Nu, nu, nu. Nu ai dreptul să te ascunzi în spatele Bibliotecii.

Crezi că, dacă eşti un dintre dintr-o maşinărie fascistă,

nu eşti vinovată pentru oamenii pe care îi ucide aceasta?

Voi recunoaşte. Biblioteca a pornit-o într-o direcţie autoritară.

Din cauza lui Everett.

- După ce-l eliminăm de la putere... - Nu, nu, nu este doar Everett.

Este tot Ordinul nenorocit. Totul trebuie distrus.

Nu, dacă poate fi reformat.

Uite. Ca... cineva care a trăit prin două războaie mondiale, vă pot spune că,

regimurile autoritare vor eşua în cele din urmă.

Vezi? Chiar şi pedofilul este de acord cu mine.

Nu prea.

Problema este că... nimeni nu te va lăsa să-l schimbi.

Oamenii te văd mereu pentru ceea ce ai făcut, niciodată pentru cine eşti.

Aşa că, la sfârşitul zilei, indiferent de ceea ce încerci să devii,

mereu te va împinge într-o fântână otrăvită o târfă blondă care te judecă.

Da?

Ei bine, atunci fac parte din echipa târfei blonde.

Unde-i Fen?

Am trimis-o după mâncare pentru peşti acum trei ore.

Stai. Ai trimis-o singură prin Manhattan?

Ei bine, am insinuat că era vina ei pentru că Josh a devenit un peşte

şi bla, bla, bla, aş învinovăţi-o pentru totdeauna,

aşa că se răcoreşte la Benihana.

Nu a putut să reziste niciodată unui cuţit ascuţit.

Între timp, încerc să citesc despre un nenorocit de tratament,

timp în care trebuie să menţin constant contactul vizual cu o anşoa.

Şi se spune că fetele sunt cele care simt nevoia de afecţiune după sex.

Stai... stai, tu şi Josh...

Stai. Ştii despre mica problemă cu vârcolacul, nu-i aşa?

- Cui îi pasă? Nu contează nimic. - Bine.

Nu este mare lucru. Bine?

Facem sex câteodată. Mă face să râd.

Şi îmi place să-l am prin jur pentru povestea menţionată,

iar el... mă înţelege.

Şi ce? Doar nu sunt îndrăgostită de Josh Hoberman.

- Totuşi, pare că eşti. - M-ai cunoscut? Nu am sentimente.

Sunt curva cu topoarele de gheaţă.

Poţi să ţii la un individ...

vârcolac, peşte...

şi asta să nu te facă să nu mai fii tu.

Adică, încă poţi să fii o curvă, dacă asta doreşti.

Rahat.

Poate că îl iubesc pe acest nenorocit de guppy.

Cred că acesta este doctorul vrăjitor pe care l-a chemat Kady să-l vindece pe Pete.

Scrie că este veterinar. Poate reuşeşte să ajute cu peştele Josh.

Josh peştele.

Iată o modalitate de a fi util, Coldwater.

Eşti Gordy? Da, am probleme cu un peşte.

- Josh şi Margo. - Da.

Bine. Iată cum stau lucrurile.

Nu am crezut că mai pot avea vreodată încredere în tine.

Iar acum...

Iar acum?

M-am trezit că vreau să o fac.

Când ne-am cunoscut prima dată...

mă agăţam de ceva...

idei naive, idealiste, despre cum ar trebui să fie lumea.

Cum ar trebui să fie oamenii.

Şi cred că am realizat faptul că...

dacă renunţ la toate rahaturile copilăreşti,

pot ierta oamenii...

pentru că nu se ridică la aşteptările mele prosteşti.

Ca şi tine?

Ce ar fi dacă am mai încerca o dată? Te vreau în viaţa mea, Alice.

Şi eu vreau asta.

Cyrus.

A avut loc o intruziune în Camera otrăvitoare.

Este Zelda.

Cu o vrăjitoare.

- Ai urmat protocolul? - Da. Sunt încuiate acolo.

Dar chiar o vom lăsa acolo, să moară?

Cât timp crezi că mai avem?

Dacă ieşim acum? Câteva zile.

Aici? Câteva ore.

Efectele care urmează insectelor, au încetinit...

Zelda?

Rahat.

Scuze că te-am adormit aşa. Este singura modalitate de a putea discuta.

Ai fi putut să mă eliberezi.

Ai adus o vrăjitoare în arhiva noastră cea mai protejată.

Ţi-am citit cartea. Aduni magie.

Încerci să devii un zeu. De ce?

Am depus o muncă de secole întregi până când ai aflat de existenţa Bibliotecii.

- Deci, nu aş înţelege. - Nu, ar trebui să înţelegi.

Cât... de zadarnic este totul.

Am lucrat din greu să protejăm flacăra cunoaşterii,

dar vor exista mereu lucruri pe care nu le putem înţelege.

Cunoaşterea zeilor.

Devenind unul dintre ei, pot să le fur secretele

şi să le aduc din nou în Bibliotecă.

Cu ce cost?

Un zeu care nu poate fi ucis este în libertate chiar acum.

În corpul lui Eliot Waugh. Intenţionezi să-i iei puterea.

El are puterea de a distruge totul, iar cărţile sunt lucrurile pe care le avem.

Dacă vrem să înfruntăm acest gen de ameninţare, avem şi noi nevoie de putere.

Bacchus şi ceilalţi nu au încercat să facă asta?

S-au îmbătat în propriile puteri. Unii dintre ei la propriu.

Ce te face să crezi că nu vei cădea pradă aceluiaşi orgoliu?

Am crezut că te am pe tine.

Scuză-mă, dar cartea aceasta nu este interzisă?

Extrem de interzisă?

Să-mi dau palme. Trebuie să ducem asta în Camera otrăvitoare. Imediat.

Chiar acum.

M-ai dorit...

ce să fac, mai exact?

Să preiei Biblioteca după ce eu nu voi mai fi.

Să vezi problemele umane

şi să repari greşelile mele cu ajutorul tuturor cunoştinţelor

şi puterii pe care le voi aduce.

Mi-aş fi dorit să-mi fi spus adevărul mai repede.

Şi eu.

Aşadar...

fă ceea ce trebuie.

- Urmează protocolul. - Este o cale prin care mă mai poţi ajuta.

Am redirecţionat puterea de care am nevoie într-un rezervor,

dar asta a declanşat o vrajă de protecţie.

Un puzzle pe care nu-l pot rezolva,

dar am descoperit pe cineva care poate. Quentin Coldwater.

Du-l pe Quentin să deschidă rezervorul

şi Biblioteca poate fi în continuare a ta să o conduci, în cazul în care...

M-ai pălmuit?

Trebuie să ne mişcăm. Repede.

Nu. Nu mi-am riscat viaţa pentru a salva un pedofil.

- El poate rămâne. - Ce? Nu!

Am avut o înţelegere! Spuneţi-i!

Muşchii tăi nu au făcut niciun rahat pentru noi, aşa că...

Dar... vă pot ajuta să ajungeţi la rezervor.

A... fost un secret al lui Martin şi...

îi ştiu toate secretele. Le-aş putea împărtăşi cu voi.

Protocolul de invazie. Au plecat în patrulare.

Haideţi.

Mergeţi la fântâna Pământului. Îi voi reţine. Mergeţi!

- La naiba. - M-ai trimis într-o călătorie deosebită.

Mi-ai distrus costumul, dar veştile bune sunt că...

eşti de dimensiunea mea.

Continuă să latri, Schnauzer nenorocit.

Asta nu-ţi va aduce înapoi bărbăţia.

Doamne, urăsc animalele.

- Deci... probleme cu peştişorul de aur? - Nu chiar.

Înţeleg. Nu este un peştişor de aur. Este un fel de hibrid? Dumnezeule.

Îmi pare rău să-ţi aduc veştile proaste, dar peştele tău este un vârcolac.

Stai. Şi tu eşti la fel.

Te-ai... culcat cu acest peşte?

El este un om care a fost blestemat şi am nevoie să ştiu cum să anulez asta.

Cu siguranţă nu este o vrajă a unui vrăjitor.

Şi fără să ştiu cum a fost făcută, nu pot să fac prea multe lucruri.

Aşa că, pot să merg la toaletă, să-l arunc acolo sau...

Din nou, el este o persoană.

Voi avea nevoie să încerci ceva mai mult. Bine?

Dacă mă uit în altă parte chiar şi zece secunde,

va începe să moară, iar la un moment dat voi avea nevoie să dorm

sau să mă descarc şi acolo nu permit spectatori.

Da. Este un fel de legătură acolo.

Ochiul tău este o nebunie.

- Este o chestie a lupilor sau... - O chestie a zânelor.

Ne putem concentra pe băiatul peşte, te rog?

Nici nu este ataşat de capul tău. L-ai scos vreodată?

De ce dracul să-mi scot globul ocular, Gordy?

Să-l poţi îndrepta spre iubitul pescuit, cât timp vei merge să...

te ocupi de treburile femeieşti.

Nu ştiu, omule. Pare a fi destul de înţepenit aici.

Rahat. Funcţionează. Încă mai pot să văd cu el.

Dacă mă mai atingi vreodată, îţi elimin bărbăţia.

Vezi? Problemă rezolvată.

Nu ştiu ce să spun. Asta însă pare a fi o problemă.

Am lucrul potrivit.

Serios?

De ce are un veterinar un plasture pentru ochi cu un fundal al piraţilor?

Poate că este mai bine să nu punem prea multe întrebări.

- Iisuse, ce vi s-a întâmplat? - Bună.

- Doar... - Bună, Alice.

- Am crezut că el era mort. - De ce l-aţi adus aici?

Deoarece, s-ar putea să fiu singura persoană în viaţă

care ştie cum să acceseze rezervorul şi să vă salveze prietenii.

Bine. Deci... rezervorul.

Da. Ei bine, aşa l-a numit Martin. Am crezut că-i lipseşte o anumită poezie,

aşa că l-am redenumit în Marea Secretă.

Corect, a patra... a patra carte "Fillory".

Văd că ai o copie aici.

O primă ediţie. Asta trebuie să fie valoroasă.

- Da. - Ei bine...

acum şi mai mult.

Femeia timpului din cărţi, ea...

încerca să fure toată magia pentru ea, nu-i aşa? Apoi... Martin a oprit-o.

Majoritatea lucrurilor din carte sunt prostii.

Trebuia să inventez acel complot în totalitate.

Este... ei bine, nu puteam să public poveştile

aşa cum mi le-au spus copiii, nu-i aşa?

"Pădurea Zburătoare", acolo unde copiii Chatwin au descoperit drogul recreaţionale?

Sărmana micuţă Jane auzind despre păsări şi albine de la un...

Ştiaţi că centaurii văd necrofilia

ca o modalitate de onorare a morţilor?

Credeţi că aş fi obţinut o medalie Carnegie pentru că am explicat asta copiilor?

Apoi, mai sunt şi toate... exagerările şi minciunile.

Adică, Martin a ucis o duzină de mercenari,

iar Jane călărind un cal de 100 de picioare înălţime?

Cum i-a spus?

- Calul tihnit. - Calul tihnit.

O absurditate totală aruncată acolo,

doar pentru a vedea cât de mult mă vor face să cred,

iar apoi Jane a insistat să o păstrez aşa.

În viaţa reală, sfârşitul a fost... cu mult mai întunecat.

Martin a oprit-o pe Femeia timpului, asta este adevărat.

Marea Secretă a fost făcută de al treisprezecelea rege al Fillory,

să consolideze puterea pentru el însuşi.

Martin a vrut să se asigure că nimeni nu va mai încerca vreodată

să mai facă acelaşi lucru, aşa că a drenat Marea Secretă,

folosind ultimele picături pentru a pregăti o capcană

pentru oricine care ar putea să încerce cândva, umplerea ei din nou. Un... blestem.

Aşa că acum unul dintre prietenii voştri este un peşte.

El avea 13 ani atunci. Trebuie să-i iertaţi

simţul umorului adolescentin.

Ştii cum să o reparăm?

Este o grădină chiar în apropierea rezervorului.

Martin i-a spus Grădina înecată. Niciodată nu am ştiut de ce.

Ea reacţionează la emoţiile tale.

Dacă eşti fericit, înfloreşte o floare.

Dacă eşti trist, încă una.

Deci, una dintre plante este antidotul?

Întradevăr.

Pentru a o face să înflorească...

trebuie să iubeşti cu adevărat Fillory.

Poate atunci când aveam 12 ani, dar...

nu ştiu ce să spun. Fillory a luat multe rahaturi pe care le-am iubit.

Martin a avut aceeaşi problemă.

S-a întors ca adult şi...

nu a putut să facă floarea să înflorească.

Iubirea lui nevinovată pentru Fillory s-a... amărât.

Cred că putem să spunem cu toţii care a fost motivul.

Quentin.

Tu trebuie să fii.

Vă cunosc cărţile.

Chiar ţinând cont de experienţele voastre recente,

Quentin are cea mai bună şansă de...

a face grădina să se dezvolte.

Nu avem prea mult timp.

Există un contractor al Bibliotecii, care ar fi dispus să...

Trimite-mi mesaj dacă vei găsi pe cineva.

Deci, este adevărat? Biblioteca are un tratament?

- Ştiu. Este un rahat. - Mergi cu ea înainte să fie prea târziu.

Dacă acesta este un rahat nobil despre faptul că nu datorezi nimic Bibliotecii...

Nu vrei să fii vindecată.

Pentru că, după toate rahaturile prin câte am trecut, cel puţin partea bună este

că ştii faptul că există viaţă după moarte

şi ajungi să-ţi petreci eternitatea cu celălalt Penny.

Şi care parte din acest lucru este rău?

Partea în care eşti moartă.

Poate că nu te cunosc aşa cum a făcut-o el,

dar ştiu că acest lucru ar fi o mare pierdere.

Da.

Ei bine, majoritatea lucrurilor sunt aşa.

Multe s-au schimbat de când am plecat.

Da.

Oamenii au făcut multe lucruri bune.

Şi-au irosit vieţile scurte construind lucruri pe care le-am putea strivi imediat.

Pare a fi amuzant. Poate reuşeşti să-mi spui...

dacă am un nume.

De ce ai avea nevoie de unul?

În mare parte pentru Starbucks.

În tot acest timp mi-a părut rău pentru tine, fiind rătăcit şi singur,

dar nu erai singur, erai cu oamenii.

Vorbeşti ca ei, gândeşti ca ei.

- Am mâncat câţiva ditre ei. - Da, dar ţii la ei.

Crezi că sunt dezamăgită. Nu sunt.

Îţi este frică de mine, frate mai mic?

M-aş fi chinuit din greu să te readuc la viaţă

dacă îmi era frică de tine?

M-am gândit doar la tine.

În orice caz, după ce mi-am reamintit că exişti.

Iar eu m-am gândit doar la răzbunare.

Şi am obţinut-o deja pentru tine.

I-am ucis pe Bacchus,

pe Iris,

pe toţi.

Toţi cei care ţi-au făcut rău.

Întrebarea care se pune este, cine ne-a pus aici?

Părinţii noştri.

Ne-au făcut, au zis că suntem greşeli şi ne-au abandonat.

Deci, ce facem?

Îmi place crima foarte mult, dar am făcut toate acestea pentru a fi cu tine.

Nu putem să savurăm asta pentru o scurtă perioadă de timp?

Nu pentru asta am fost făcuţi.

Nu este vorba că sunt înspăimântat de zeii vechi în vreun fel,

mă întreb doar cum ucizi o creatură intangibilă.

Unde poţi să-i înjunghii?

Sunt mult mai vulnerabili decât crezi...

dacă putem ajunge pe tărâmul lor.

Şi nu o putem face.

Am avut o cheie. Un pergament.

L-am găsit cu mult timp în urmă pe această lume.

Ordinul ni l-a luat. Nici nu au ştiut ce au avut.

Acum...

unde ar păstra mai mulţi bibliotecari

un pergament extrem de important?

Aici.

Asta trebuie să fie. Este exact aşa cum a descris-o Martin.

Gândeşte-te... ai gânduri fericite referitoare la Fillory.

Pur. Nevinovat.

- Poate chiar să încerci să vorbeşti. - Bine. Poţi doar...

Ei bine...

Fillory este... minunată, evident.

Urşi vorbitori, nu-i aşa? Cine... cine ar putea urî asta?

Şi... şi opiul din aer.

Asta a fost... inteligent. Şi...

remediul centaur.

Suntem terminaţi pentru că Quentin nu se mai excită gândindu-se la Fillory?

- Doar... - De ce nu încerci...

Bine. Nu. Încetează.

Nu pot... Tu eşti cel care a distrus asta.

Nu o pot face cu tine în spatele meu, aşa că... te rog să pleci.

La naiba.

Bine...

Când eram copil... am iubit râul efervescent pe care l-au găsit în cartea a doua.

Şi am adorat... am adorat Deşertul cu susul în jos.

Ştii...

Nici nu mi-l pot imagina, dar pare...

pare a fi drăguţ.

Nu ştiu. Nu pot... Îmi pare rău.

- Doar... nu pot... - Hei. Hei.

Îmi plăcea Fillory atunci când eram copil,

pentru că nu am ştiut cum era.

Plover a ascuns toate lucrurile îngrozitoare de rahat

şi majoritatea lucrurilor bune au fost inventate de el.

Chiar şi nenorocitul de Cal tihnit este o minciună.

Mai ţii minte ce mi-ai spus despre a renunţa la cine ai fost?

- Ştiu, încerc. - Nu o face. Nu vreau să faci asta.

Să crezi în ceva... să crezi cu adevărat...

este aproape imposibil.

Dar Quentin pe care l-am întâlnit pentru prima dată...

el a crezut în magie.

Şi în Fillory.

El s-a schimbat.

S-a maturizat.

Fiind adult, asta nu înseamnă că trebuie să renunţi

la ceea ce ai iubit.

Atunci ce înseamnă asta?

Să vezi lumea cu ochii noi.

Şi dacă mai contează, Calul tihnit este real.

L-am văzut când eram un niffin.

Era atât de mare, încât puteai să construieşti o casă pe el.

Aşa că...

hai să mergem.

Bine. Suntem doar noi doi.

Ştii care este cea mai urâtă parte a faptului că obţii exact ceea ce doreşti?

Atunci când nu este suficient de bun.

Atunci ce faci?

Dacă asta nu mă poate face fericit, atunci ce ar face acest lucru?

Fillory ar fi trebuit să însemne ceva.

Eu trebuia să fiu ceva aici.

Dar totul... este doar... o întâmplare.

Este atât de aleatoriu, încât singura cale de a-mi salva prietenii,

este să ţip la o nenorocită de plantă!

Sincer, la dracul cu Fillory pentru că a fost o dezamăgire atât de mare.

Ştii ceva? Poate că mi-ar fi fost mai bine dacă aş fi crezut că era o ficţiune.

Ideea de Fillory este ceea ce mi-a salvat viaţa!

Această promisiune...

că...

oameni ca mine...

Oameni ca mine...

pot cumva...

să găsească o evadare.

Trebuie să fie o anumită putere în asta.

Nu ar trebui să fie de ajuns ideea de Fillory?

Băieţi.

Băieţi, se întâmplă ceva!

Iată uşa.

Cheia către tărâmul Zeilor vechi.

Cum dracul funcţionează acest lucru?

Dă-i asta lui Margo. Dacă Plover are dreptate, ar trebui să-l vindece pe Josh.

Monştri în Bibliotecă!

- Sheila trebuie să-l fi trimis. - Monştri în Bibliotecă!

În regulă. Trebuie să mergem înainte ca ei să plece.

Bine. Îi voi lua pe Margo şi topoarele. Hei, sunteţi siguri că va funcţiona?

Fie o va face, fie atunci când te vei întoarce vom fi amândoi peşti.

Asta ar fi o îmbunătăţire.

- Bine. - Bine.

- Simţi ceva? - Că sunt extrem de stresat? Bine.

- Da, chiar simt asta. - Bine.

Ia-ţi topoarele. Monştrii sunt în Bibliotecă.

- Găteşti pentru un peşte? - Are un gust rafinat.

Da. Poftim, asta ar trebui să repare toată povestea cu peştele.

Şi, da, am observat că globul ocular nu este în capul tău,

dar sincer vorbind, nu avem timp să ascult această poveste.

- Cât timp îi ia petalei? - Nu ştiu.

Dar ştii că funcţionează?

Nu pot să cred că spun asta. dar nu pot să plec până când nu este vindecat.

- Dacă plec, Josh va muri. - E-n regulă.

- Penny. - Îl aduc înapoi pe Eliot. Promit.

- Nenorociţi zgârciţi. - Nu, nu, te rog!

Nu! Nu!

Rahat.

Ce ai făcut pentru a fi încuiat în această cuşcă?

Ei bine, am...

am mers împotriva tuturor instinctelor pe care le-am avut.

Am încercat să fac o nenorocită de diferenţă.

Ceea ce, pentru a se consemna, nu ar trebui să o faci niciodată.

Julia...

dacă... dacă eşti acolo,

atunci îmi pare rău...

pentru tot ceea ce ţi s-a întâmplat...

din cauza mea.

Hei, monstrule.

Cucoană.

Marvasmar - Subtitrari-noi Team a avut plăcerea de a vă prezenta:

The Magicians-Sezonul 04, ep 12 "The Secret Sea"

ReSincronizare: Agentuoo7 Subtitrări-Noi Team - www.subtitrari-noi.ro

Adorabil. Subtitrare descarcata de pe www.RegieLive.ro Portalul Studentesc Nr. 1 in Romania