Original subtitles

Nașul!

Domnule Plaha, domnule Scundu,

îmi pare rău că vă întrerup sărbătoarea, dar am mandat de arestare.

Ce mandat?

Bună ziua.

Bună ziua.

Luați asta.

Așa e regula.

Mă scuzați.

Să știți că a avut noroc.

La cum arată, n-aș zice.

Putea fi mai rău.

Și cât timp o să stea așa?

Nu știu.

O zi, un an, zece. Comă.

Intoxicație cu fum.

În situațiile astea,

celulele cerebrale mor în zece-douăzeci de minute.

E un miracol ce s-a întâmplat.

Dați-mi și mie una de aia.

Da, sigur.

Haideți.

Bună ziua!

Vi-l prezint pe Adrian Scundu.

Compania lui First Management a achiziționat 15% din acțiunile băncii,

așadar de astăzi ne este coleg.

Propun să trecem la prima chestiune pe ordinea de zi,

alegerea noului președinte al Consiliului de Administrație.

Poate e mai bine să-l așteptăm pe domnul Turcu.

O persoană coruptă nu are ce căuta în această sală.

Sau greșesc?

Vrea să mă contrazică cineva?

Te rog.

După cum a spus și dl Plaha mai devreme,

First Management a investit o sumă considerabilă în tranzacție.

Pentru noi e foarte important ca Prim Bank să activeze în condiții normale.

Deci, supun la vot candidatura mea, da?

Cine este pentru?

- Noroc. - Noroc.

Ce beți, bere?

Hai că vreau și eu una.

Ai auzit de „Libertatea”?

Incredibil ce au putut să facă.

Trebuia împușcată animala.

Calmează-te, Petru.

Am și alte noutăți.

Ce?

Acum câteva zile a fost atacată în stil raider Prim Bank.

Au intrat în biroul lui Turcu, administratorul băncii.

L-au șantajat cu niște bani,

după care au trimis mascații peste el.

Chipurile, a cerut mită pentru încredere.

Ce credeți, cine a condus misiunea?

Maiorul Buză personal.

De ce a trebuit să o facă personal?

Loialitate.

Și dacă Plaha nu-i implicat?

Dacă e o coincidență?

Nicio coincidență.

Puțin timp în urmă la Moscova a fost bătută o acționară la Prim Bank.

Și forțată să-și cedeze cota.

La fel ca Turcu.

Și ca să închid discuția,

Scundu a fost numit președintele consiliului de administrare.

Bun așa?

Și una peste alta, Plaha și-a luat și niște televiziuni.

Și ăștia de la Audiovizual au dat licență.

Televiziuni?

El vrea să fie și vedetă TV sau cum?

Planul la alegerile următoare.

Am o idee.

Chiar așa?

Ți-am încurcat programul?

Nu, deloc.

Mi l-ai făcut mai plăcut.

- Mâncăm ceva? - Nu mi-e foame.

Atunci?

M-am gândit la propunerea ta.

Și aproape că m-am hotărât.

Dar înainte să accept, trebuie să-ți arăt ceva.

Ce-i asta?

Un soi de biografie a lui Vladimir Plaha.

De unde îl ai?

Mi l-a dat un individ în față la televiziune.

Și după aceea a dispărut.

Și n-ai nicio idee cine ar putea să fie sursa?

Nu știu, la cum e formulat, cred că e cineva de la SIS.

Sau, oricum, cineva din structuri.

Jurnaliștii n-au acces la astfel de detalii.

Jurnaliștii proști.

Unul inteligent ca tine, de exemplu,

ar putea să fie suficient de insistent să afle multe.

Mă supraestimezi.

Și oricum, să zicem că aș fi fost eu,

ce motiv aveam să-ți dau dosarul și să nu-l public?

Șantaj.

Bani, avantaje, angajare…

Angajarea ai propus-o tu mai de mult, nu?

Mai pe scurt…

Știi că televiziunile sunt controlate de comuniști.

Știi că eu sunt anticomunistă.

Știu.

Un trust ca al tău,

ar putea foarte ușor să-i zboare de la guvernare.

Și mai rămâne o singură problemă.

Care?

Cine vine în loc.

Cine?

Tu.

Bine, nu cu CV-ul ăsta.

Ai nevoie de cineva care să-ți curețe un pic imaginea.

Și dosarul ăsta? Dacă e adevărat ce scrie în el?

Și dacă sunt niște invenții…

Al cuiva care, să zicem, vrea să-ți facă rău?

Nu știu, un concurent, un dușman…

Văleu…

Dușman?

Am și așa ceva?

Mai mult ca sigur.

Mai ales dacă ce scrie în dosarul ăsta e adevărat.

Dodule, dar ce pui la cale?

Adică?

Ce pun la cale?

Ce e cu lista aceea de privatizări?

Care listă?

Ori ești prost, ori te prefaci.

Ori și una și alta.

Aveți în vedere hotelul „Codru” și insula „La Izvor”, da?

Și „Național”, și „Grădina Moldovei”.

De unde atâta insistență să scoți tot la privatizare?

Dar acolo sunt ruine, dle președinte.

Chiar dvs spuneați că…

Statul nu are timp să se ocupe de turiști.

Statul nu-i agent hotelier.

Hotelul „Codru” e în renovare.

Renovare din banii statului. Cum a ajuns pe lista ta?

La recomandarea comisiei de experți.

Care experți?

Cei care au propus privatizarea,

că era și o listă undeva.

Știu eu experții tăi.

Trei sunt implicați în vânzarea către Plaha a terenului de pe str. Bulgară.

Din câte știu, dl Plaha acolo vrea să construiască

noul sediu a Partidului Comunist.

Și asta e mai mult un cadou pentru domnul Cioroian,

decât un avantaj personal.

Plaha nu face nimic fără a avea un avantaj personal.

Nici tu nu cred că faci ceva fără aprobarea lui.

Despre ce aprobare vorbiți, dle Lungu?

Totu-i transparent și legal.

Despre transparență prefer să nu vorbim,

dar despre legalitate…

O să discutăm după niște interpelări la SIS.

Sunt băieți din servicii care au o altă părere.

Revenim la discuții.

Și asta e mai mult un cadou pentru domnul Cioroian,

decât un avantaj personal.

Plaha nu face nimic fără a avea un avantaj personal.

Și nici tu nu cred că faci ceva fără aprobarea lui.

Despre ce aprobare vorbim, dle Lungu?

Totu-i transparent și legal.

Despre transparență prefer să nu vorbim.

Dar despre legalitate…

O să discutăm după niște interpelări la SIS.

Sunt băieți din servicii care au o altă părere.

I-auzi…

Băieți din servicii, nu?

Cine oare?

Aflăm…

Alo, ce faci?

Nu, o să le iau online deja.

Scuze, Dina.

Asta trebuie s-o dai prima, direct, fără prompter.

Dar nu poate să aștepte, s-o puneți pe text?

Nu, că e breaking și e de la boss.

Am venit să-ți zic bună seara.

Da?

Atunci te rog să ieși și să revii cum se cuvine.

Cu o bătaie discretă în ușă și cu întrebarea dacă nu deranjezi.

Dar văd că nu te deranjează tutuiala, și asta e foarte bine.

E un prim pas spre prietenie.

N-aș fi atât de optimist.

Am principii când vine vorba de prieteni.

Foarte bine, și eu la fel.

Principiile și valorile ne ghidează viața.

E foarte bine dacă o prietenie se bazează pe ele.

Am înțeles că…

Te preocupă privatizările, domnule președinte al Parlamentului.

Ieși afară.

Chiar acum.

Altfel chem paza.

OK, am să ies.

Dar înainte, hai să dăm o secundă pe Prima TV

că-i păcat să pierdem știrile.

Bună seara, stimați telespectatori!

Urmăriți Prima TV, azi,

tradiționalul buletin de știri.

Începem cu o știre de ultimă oră.

În aceste clipe s-a încheiat o operațiune de amploare a Poliției Anticorupție

în comun cu procurorii de la Procuratura Generală,

care au destructurat o grupare criminală formată din procurori,

anchetatori și ofițeri ai securității.

În cadrul operațiunii au fost reținute șase persoane

și efectuate 64 de percheziții

la persoane suspecte de luare de mită,

șantaj și crimă organizată.

Surse care au solicitat anonimatul

confirmă că tentaculele acestei caracatițe criminale

duc spre persoane foarte influente cu poziții importante în stat.

Știi care sunt cele mai importante cuvinte din reportajul ăsta?

Care?

Tentaculele acestei caracatițe duc către persoane influente din stat.

Mariane…

Eu te consider un politician cu un potențial uriaș.

De viitor, dacă mă înțelegi.

Știu că ai fost vehement împotriva sediului

pe care vreau să-l ofer Partidului Comunist și-i păcat.

Dar să ne înțelegem,

eu nu fac acest gest pentru Cioroian, îl fac pentru partid.

Și partidul va avea nevoie de lideri.

De unde știi că eram împotrivă?

Am și eu principii și valori când vine vorba de prietenii.

Am o rugăminte.

De fapt, două.

Prima și cea mai importantă, să te gândești bine la ce am vorbit aici.

Și a doua,

dacă totuși rămânem prieteni,

să vorbești tu cu Dodu, să înțeleagă că totu-i bine

și că ai fost informat greșit.

Da!

Domnule Vlad, a venit domnul Dodu.

- Să intre. - Bine.

Bună seara.

Salut, Igore.

Dar greu mai ajungi.

Da, am întârziat. Îmi cer iertare.

Ai venit cu autobuzul? N-ai șofer?

Am, dar…

I-am dat drumul că-i noapte și…

Mai bine fără martori.

Cum zici tu…

Ce-ai rezolvat?

Dar vorbește, că toți-s ai noștri.

Bine.

În primul rând, felicitări.

L-am convins pe Lungu să nu se mai bage în treburile noastre.

Serios? Ai reușit să-l convingi?

Da.

Păi, ce să zic…

Bravo, domnule ministru!

Da, și l-am convins să meargă împreună cu mine la domnul Cioroian

ca să-i explice importanța privatizării.

Nu, că n-ai fi reușit și singur.

Dar ca să nu apară întrebări,

mai bine să… mă înțelegeți.

Am înțeles. Așa și?

Deci, domnul președinte este de acord cu privatizările,

dar cu „Codru” nu îl dă cu mai puțin de 45 de milioane.

Zice că a investit statul acolo și trebuie să-și scoată măcar

ceva din cheltuielile de reconstrucție.

În rest, cu „Național” nu-i nici o problemă,

zece milioane, cu tot cu teren.

E bine?

Dacă e bine? Eu zic că e foarte bine, Igore.

Păi, zece hectare în centrul orașului, cu o clădire cu 16 etaje,

e foarte bine.

Cu „Grădina Moldovei”, așa cum am vorbit, două milioane și jumate

și cu insulele de la Sculeni, la fel.

Și când licitația?

În foarte scurt timp, oleacă de răbdare și o să fie bine.

Perfect.

Domn' Dogaru!

- Bună ziua, domn' Dogaru! - Noroc, Vasile.

Pare rău, dar n-ai voie înăuntru.

Cum adică?

Așa, n-ai voie.

Domn' Dugaru!

Andrei! Ce se întâmplă?

N-am voie să intru în redacție, de ce?

Dar tu nu știi de ce?

De ce?

Ai zis că-ți asumi, asumă-ți până la capăt.

Că din cauza ta, Gabriela a pățit ce a pățit.

- Dacă mai era cineva prin preajmă? - Și ce să facem? Să tăcem?

Hai că am înțeles.

Mă și miram eu de unde brusc bani pentru un sediu așa de frumos?

Vorba ceea.

Trebuie să știi cum ți-alegi prietenii. Ce să scrii despre ei, nu?

Nu-i treaba ta.

Cred că va trebui să ne despărțim.

Da?

De ce?

Care-i motivul?

Publicarea de materiale cu conținut fals și defăimător.

Nefondat.

Încălcarea eticii jurnalistice.

Îți mai zic?

Domn' doctor?

Da.

- Bună ziua. - Bună ziua.

- Am înțeles că și-a revenit. - Da, și-a revenit.

- Și cum se simte? - Mai bine.

Mai bine. A mâncat.

Mi-a cerut un ziar să citească. Mâine o vezi alergând.

- Ce ziar? - Ăsta…

„Libertatea.”

Ce faci? Cum te simți?

Întrebi din curiozitate sau cum?

Vezi și tu, articolul.

Fundația „Edel”.

„Un nou proiect de suflet al lui Vladimir Plaha.”

Îmi pare rău.

Cum te raportezi la toate astea?

M-au dat afară. Simplu.

Ce s-a întâmplat?

Vă supărați dacă vă cer un pix și o foaie?

Imaginează-ți cum e să fii dispărută pentru câteva săptămâni din viața asta.

Apoi te trezești și să-ți dai seama că totul e atât de diferit.

Ține.

Mulțumesc.

Ce zi?

Șaisprezece.

O duci azi.

Ești convinsă?

Te rog.

Bună.

Ce vă holbați așa?

Dați și voi un bună seara acolo.

Bună.

Bună seara.

Deci, ea este Irina.

Pentru că pe voi nu vă duce capul decât să dați cu el.

Ea o să ne ajute cu repararea imaginii.

De fapt, voi sunteți irecuperabili.

O să ne ajute cu comunicarea, pe tot ce înseamnă media.

Dar noi ne cunoaștem.

Ne cunoaștem, de unde?

Borea.

Ne-am întâlnit acum mulți ani în studenție.

Venisem cu taxiul la universitate după Plaha și ne-am văzut la intrare.

Chiar nu-ți aduci aminte?

Dacă sincer, nu-mi amintesc.

Uite că eu n-am putut să uit o frumusețe așa ca tine.

Bun… Și încă ceva ce trebuie ținut minte.

Dacă vreunul dintre voi se dă la ea…

Îi tai coițele și-l dau pe mâna poliției.

Nu e cazul să ne încurcăm cu poliția.

Coițele tăiate-i suficient.

Așa e.

Noi cu gaborii nu colaborăm.

Vezi că știi?

Accesul în acest birou este restricționat.

O să ai un spațiu dedicat în anticameră.

Eu zic că pentru început e arhisuficient.

În zona asta, facem birourile redacționale.

Iar aici…

Aici, platoul propriu-zis.

Fără o televiziune nu ne putem lupta cu el.

Păi și echipamente?

Toate astea costă.

Ne descurcăm noi cumva.

Cred că ar fi bine să nu apari o perioadă pe aici.

Înțelegi ce vreu să zic?

O să lucrăm de la distanță.

Ce faci? De ce stăm?

Ție ți se pare normal ce faci?

- Adică? - Să muncești pentru rahatul cela,

după ce a făcut ce a făcut cu mine.

- În ce sens? - În sensul cel mai direct, Irina!

Cel mai direct.

Tu la mine te gândești?

Cum crezi că mă simt?

Tu ai înnebunit?

Ce-i cu tine?

Știi bine că o fac, nu că tare mii drag.

- Chiar nu vezi ce se întâmplă în jur? - Am zis eu că nu văd? Văd!

Văd cum te-ai instalat călduț la ăla care m-a băgat la pușcărie.

Așa e.

Și cum vrei să te răzbun?

Alta-i calea pentru răzbunare.

Lucrurile o să se complice și trebuie să ne asigurăm.

Avem nevoie de Procuratură și Ministerul de Interne

înainte de a intra în campanie.

Și cum vrei să facem?

Idei?

Ideal ar fi să se mânânce ei între ei.

Și dacă nu se mânâncă?

Da Dodu.

Pe ce post?

Bine.

Ia dă pe TVJ.

Voi vă numiți comuniști?

Ați vândut hotelul „Național”, mândria țării,

ca și pe alte întreprinderi ale statului.

Cui?

De ce nu ne spuneți că adevărații cumpărători din offshore-uri

sunt tot oamenii voștri?

De ce nu spuneți poporului că furați?

Și că ați venit la guvernare ca să vă îmbogățiți pe seama lui.

Sunteți comuniști?

Sunteți niște hoți.

Domnule Filipescu, vă rog mult să avem respect pentru colegi.

Altfel, voi fi nevoit să vă închid microfonul.

Dar ce s-a întâmplat, domnul Lungu?

Parcă până mai ieri erați împotriva

schemelor de corupție și vorbeai cu noi, cu opoziția,

despre interesele obscure care se ascund în spatele acestor privatizări.

Ori ai fost și matale într-o deplasare în Cipru?

Cer în mod expres o anchetă.

O investigație a privatizărilor legale.

Ca să vedem și noi cine sunt implicați în aceste mișmașuri.

Iaca surpriză…

Propuneri?

Am eu o idee. Și prindem doi iepuri dintr-o împușcătură.

Ascult.

La poliția de la Sculeni, în subsolul depozitului,

sunt doi saci cu heroină.

Drogurile au fost confiscate și se țin drept probă pentru judecată.

Așa și?

Facem că să dispară sacii.

Pe urmă amplificăm scandalul, în sens că au dispărut probele,

haos la poliție și așa mai departe.

Găsim oameni revoltați care să ceară demiterea lui Cizmă.

Zicem că dacă ministrul nu poate face ordine în curtea lui,

ce să vorbim de alții.

Într-un cuvânt, lansăm un scandal mare,

și scăpăm și de Cizmă.

Dacă Cioroian nu vrea să-l schimbe?

Sunt prieteni de-o viață.

Încercarea vină n-are.

Facem presiuni.

Cioroian ține mult la imaginea partidului, respectiv nu tolerează abaterile altora.

Am înțeles.

Ideea nu e rea, dar lipsește un pas.

Ok, media noastră îl face cu ou și cu oțet pe Cizmă, dar asta nu e de ajuns.

E obligatoriu să avem omul nostru pregătit să-l prezentăm viitor ministru.

Vorbesc în sensul ăsta cu Luncă.

Apoi facem astfel încât lucrurile să nu meargă bine la Interne.

Și îl rechemăm pe Cizmă.

De data asta discutăm noi cu el.

Și-l asigurăm că suntem adevărații lui prieteni.

Și între timp…

Va avea deja plantați niște vice-miniștri de-ai noștri.

Care vor cânta ei muzica.

Voi ce-ați mâncat, măsălari acolo? Ce-i cu voi?

Toate gazetele scriu că miniștrii lui Cioroianu

sunt hoți și narcotraficanți.

Domnule președinte, e ceva neclar cu heroina asta.

Mai degrabă cred că e o înscenare.

O înscenare?

Tu uite ce scrie boul ăsta.

„Cei de la secție au declarat că…

cel mai probabil heroina a fost mâncată de șoareci.”

De șoareci! Tu îți dai seama?!

Am să verific.

Ce să verifici?

Freac-o de aici!

Vova, dai cu piciorul în prietenia noastră?

Ne cunoaștem nu de azi și nu de ieri.

Afară!

Știi că nu ți se poate.

Ia mai lăsați-mă cu „nu ți se poate”.

M-am săturat de voi ca de mere pădurețe.

Ce facem cu Cizmă?

În zece zile trebuie să prezentăm noul cabinet de miniștri.

Și ce, vreai să-l lăsăm?

Ministrul de Interne, traficant de droguri.

Frumos, nu?

Așa-i.

Cizmă s-a compromis.

Pe cine punem în locul lui?

Ce zici de Berlinschi?

Băiat bun.

Dar nu-i păcat să-l scoatem de la Anticorupție?

- Se descurcă acolo destul de bine. - Adevărat.

Dar tu gândește-te la imaginea gestului.

În ultima clipă este scos ministrul de Interne,

în favoarea unui tânăr de la Anticorupție,

care are mari succese.

Dosarul „Heroina” în mâini sigure.

Am să mă gândesc.

Acum du-te.

Mă băgați în mormânt cu prostiile voastre.

- Noroc. - Noroc.

Tot normal?

Fă cunoștință, Calistrat.

Băiat de-al nostru. Se pricepe la IT.

Irina.

Noroc.

În mare i-am zis despre ce-i vorba, așa că o să ne ajute.

Păi și el ce-ar trebui să facă?

Păi, să spuneți dvs. ce doriți, și vedem ce pot face.

Să spargem tot ce înseamnă calculatorul unui individ.

Și eventual să montăm și niște microfoane în biroul lui.

Știți că asta se pedepește?

Este lege pentru asta.

Serios, Calistrat?

Ai făcut asta de zeci de ori pentru noi.

Acum brusc, ți-ai adus aminte de lege?

O făceam în bază de mandat.

Era fără mandat?

Gata, relaxează-te, Calistrat. Tot normal.

Acum trebuie doar să ne ajuți și gata.

Bun.

Concret, ce trebuie să fac?

Uite…

Aici e planul hotelului.

Aici e anticamera.

Accesul în ea se face doar în baza cartelei.

Mai departe e biroul lui Plaha.

Uite-l aici.

În mod normal e deschis.

Dar dacă îl închide, tot cartela o folosește.

Eu cartelă n-am.

Ca să nu mai zic că peste tot sunt camere de supraveghere.

Bun, și cine are cartela? Secretara are?

Da, și alți câțiva de-al lui Plaha.

Și nu poți să faci rost de ea?

Dacă o furi, pe cinci minute?

De la Plaha?

Pot să încerc de la secretară.

Bine.

O să-ți dau un dispozitiv pe care îl accesezi când ai cartela la tine.

Un fel de scaner magnetic.

Băi tu știi cât poate mânca ăsta?

Cât?

Uite cât are nevoie.

Da' noi…

nu ne săturăm niciodată de cât avem.

Asta dacă avem, că dacă n-avem…

Bei și tu?

Un ceai dacă ai.

Rodica!

- Da? - Adu un ceai pentru prietenul nostru.

- De care? - Oricare.

Măi, da' mai fumezi.

Nu pot respira, mă afumi.

Dar asta și vreau.

Hai să vorbim ce avem de vorbit…

Cred că a venit timpul să scăpăm de Cioroian.

Dima, ai de ales.

Comuniștii stau bine în sondaje.

Dar tu, dacă continui cu politica asta de outsider,

nu intri în Parlament.

Sondajele dau mai puțin de doi la sută.

Acum comuniștii stau mai bine în sondaje ca atunci.

Am vrut sa fac un ceai și…

Le-am scapat.

Stați fără grijă.

Data viitoare voi fi mai atentă.

Chem acum femeia de serviciu.

Unde l-am pus?

Ce anume?

Cardul.

Idee n-am.

Las' că are ea.

Și ce propui?

Propun să intri în forță în alegeri.

Asta înseamnă bani.

Dar știi bine, PD-ul… nu are bani.

Câți?

Vreo patru-cinci milioane.

Primești cinci, numai să nu mi te mai plângi de sărăcie,

și să dai cât poți în Cioroian.

Bine…

- Am să mă gândesc. - Stai că n-am terminat.

În schimbul acestei investiții,

vreau cinci oameni în primii zece pe lista ta.

Bine…

Am și eu o condiție.

Îmi promiți

că-l boicotezi pe Filipescu.

Da' se descurcă el și fără mine. Deocamdată.

Acum latră în direcția bună.

Vlad,

cheltuim mult prea mult.

Ia uite, Chelu, două milioane.

Dudcă, cinci milioane.

Înțeleg că vrei să-i propui și lui Roșu vreo cinci milioane.

Da, pentru că scopul e să intrăm în Parlament,

și să lovim în Cioroian.

Și de ce nu-l lovim acum?

E prea devreme. Acum trebuie să-i fim prieteni.

Dacă nu reușim, vom fi curați și salvați.

Ia pune-i și lui zece milioane.

Pentru?

Pentru prietenie.

În Columbia, când zburăm?

Săptămâna viitoare.

Ce-i cu astea aici?

Le-am scăpat din greșeală.

Da' tu ce faci?

Păi…

Mi-ai zis să vin să vorbim despre ce mai este urgent.

N-am timp, vorbim când mă-ntorc.

Ce faceți?

M-a rugat să scot astea din birou, și na …

Lăsați că le scot eu.

Poți să-ți ieși din minți.

- S-a lipit de tavă. - Da, probabil.

De la miere, cred că.

Bună ziua.

Domnule Ulinici, care este scopul vizitei în Columbia?

Turist.

Turism.

Mulțumesc.

Sejur plăcut.

Bună ziua.

De ce ziua?

Nu era mai logic noaptea, când nu-i lume?

Noaptea-s mai vigilenți.

Ziua nu trezim curiozitatea nimănui.

Când ai zis că pleacă secretara?

Normal la cinci.

Dar trebuie să verificăm, posibil să fi plecat.

Salut.

Uite-ne și noi.

Cum ai facut?

Am scanat rețeaua camerelor de supraveghere.

Acum…

Facem…

Pac…

Am o jumătate de oră de-acum un ceas.

Punem în loop.

Gata.

Pe-aicea.

Da' tu unde-ai învățat să faci asta?

Ai uitat cine ne-a făcut cunoștință.

Când va lansa calculatorul,

se va activa și dispozitivul spion.

Foarte bine.

Bine ați venit.

Poftiți.

Vă ascult.

Întreabă-l pe dl Rodríguez, dacă acceptă mic cadou din partea noastră.

Dl Ángel Rodríguez spune să lăsăm cadourile pentru mai târziu.

Mai întâi afacerile.

Deci noi am vrea să cumpărăm cel puțin 50 de tone în fiecare an.

- Cincizeci de tone? E sigur? - Da.

Cincizeci de tone înseamnă 50 de milioane de dolari.

Cincizeci de milioane de dolari…

e foarte bine.

Foarte bine, fraților.

O să avem nevoie de niște detalii tehnice. Cum ajunge marfa la Odessa?

Marfa va avea ruta Ecuador-Odessa.

Portul va fi în Tenerife.

Navele vor transporta banane și ananași.

Și acolo vor fi ascunse trei-patru tone de cocaină pe fiecare transport.

Banii se vor întoarce în Columbia cu aceleași nave.

Deci, e treaba noastră

cum ajunge marfa de la Odessa în Moldova și mai departe.

Se întreabă dacă ei distribuie marfa de la Odessa în Moldova și mai departe.

Desigur.

Dar trebuie să probați marfa.

Sărut!

Unu.

Doi.

Trei.

Patru.

Cinci.

Șase.

Șapte.

Opt.

Nouă.

Zece.

Nașul!

Domnule Plaha.

Domnule Scundu.

Îmi pare rău că vă întrerup sărbătoarea, dar am mandat de arestare.

Ce mandat?

Mandat de arestare numărul 1453, judecătorul de instrucție

al judecătoriei Chișinău, Sediul Ciocana, Vasilie Raischii, a constatat…

Scundu Marta Petru e învinuită de infracțiunea de a fi

cea mai frumoasă și mândră mireasă!

Futu-vă-n gură…

Dispun, în conformitate cu tradiția moldovenilor,

măsura arestării preventive pe un termen nelimitat până când nașul și mirele

nu vor aduce o despăgubire pe măsura frumuseții ei.

Mandatul se execută imediat!

Futu-ți gura mă-tii să-ți fut.

Ia dă asta jos să te văd. Mandatul se execută imediat, da?

Ei da, o să executați și voi un arest.

Unde? Într-un apartament, într-un bloc în care locuiesc și eu.

De ce?

Ca să stau tot timpul cu ochii pe voi. Na, futu-vă-n în gură să vă fut!

Bravo!

Uite, cu ce vii tu la mine!

Bravo!

Sărut!