Original subtitles

Hei.

Prezintă-te la Pendleton, 6 iulie la 13:00. Te va lua o mașină la 12:00.

Colonele, ne lăsați puțin singuri?

Patru ani de când m-am pensionat și totuși, două saluturi?

- E un semn de respect. - Luați loc.

Știți cine sunt?

Nu.

Ei bine, dacă ar fi să ghiciți...

Judecând după vârstă, aspect,

și cum un colonel din Marină tocmai a executat ordinul dumneavoastră fără să crâcnească,

aș presupune că sunteți un fel de persoană importantă din servicii.

Tatăl și bunicul dumneavoastră au servit în armată?

Da.

Ca lunetist de elită, aveți 113 victime confirmate și

încă 81 de victime probabile.

Sunt corecte aceste numere?

Nu.

- Numărul real e mai mic sau mai mare? - Mai mare.

Ca veteran, pentru câți contractori privați ați lucrat?

Unsprezece.

Dar încă mai lucrați și pentru Corpul Marin, ocazional?

Oricând mă cheamă.

Și în prezent aveți vreun contract privat sau militar?

Nu.

Ești un talent extrem de rar, Levi.

De ce nu?

În iunie, un psihiatru corporatist mi-a spus că sunt inapt pentru o misiune,

dar sunt sigur că dumneavoastră deja știți asta.

Atunci de ce mă mai întrebați?

Credeți că sunteți apt pentru serviciu?

Nu contează ce cred eu.

Deci, aveți în prezent o prietenă?

Pe cineva special?

Cineva care nu ar putea trăi fără dumneavoastră?

- Nu. - De ce nu?

Pur și simplu, nu e pentru mine.

Cum rămâne cu medicamentele, drogurile ilegale, alcoolul?

Fără droguri.

Dar dacă o calculez bine,

vreo trei uncii și jumătate de tărie chiar înainte de culcare mă ajută cu coșmarurile.

Ați încercat Nitrazepam sau Prazosin?

Ați ucis vreodată pe cineva de la distanță?

Pastilele îmi afectează precizia.

Levi, puteai contesta testul psihiatric și să consulți un alt medic.

De ce nu ai făcut-o?

Nu am avut niciun motiv.

Nu am avut niciun motiv?

Nu prea am motive în perioada asta.

Dar dacă ți-aș da un motiv?

Hei, tati.

Pentru muzică.

Pentru muzică.

Leul meu mic...

Cum ești?

Știi și tu.

Mai bine acum că te văd.

Se zvonește că ai fost fotografiat în Belarus.

O dronă.

E posibil?

Moscova nu își poate permite o legătură directă cu moartea oligarhului.

Avea patru copii.

Dă-mi-o.

Dă-mi rușinea ta.

Belarusul s-a îmbogățit comercializând bombe cu fosfor alb și mine terestre.

Câte picioare de copii s-au pierdut?

Câte fețe de copii au fost arse pentru totdeauna de acele tranzacții?

Îmi dai rușinea...

Și mergi mai departe.

Nu mai e așa ușor.

Nu dorm.

Uneori, zile întregi.

Stai cu mine o săptămână sau două.

Și vom face o tocăniță. Ne-ar prinde bine amândurora.

Nu pot.

Rabinovici mi-a ordonat un briefing mâine dimineață, la prima oră, la Moscova.

La naiba cu Rabinovici și la naiba cu Moscova.

Nu ești rus, ești lituanian.

Spune că voi dispărea pentru cel puțin un an.

Poate mai mult.

Hei.

Ai fost la doctorul pe care l-am aranjat pentru tine?

Specialistul?

- Da, am fost. - Și?

Nu se mai poate face nimic.

Uită-te la mine, sunt o epavă.

Cancerul mă mănâncă pe dinăuntru.

Ficat, pancreas.

Moartea va fi o schimbare binevenită.

Și dacă nu mă mai întorc?

Vei fi singur și nici măcar nu voi ști când se va întâmpla.

O soluție simplă.

M-am hotărât deja.

14 februarie, Ziua Îndrăgostiților.

Despre ce vorbești?

O voi face singur.

Presupunând că nu sunt deja mort, desigur.

Tată.

- Tată, tu nu... - E viața mea, pot să o iau.

Voi fi gata să mă odihnesc în sfârșit aici, lângă mama ta.

Așa că, oriunde ai fi, aprinzi o lumânare pentru mine,

te uiți la Vânător pe cerul nopții și atunci vei ști.

Hai, Leule mic.

Hai să bem o bere,

să cântăm un cântec,

și să ne spunem un adio cum se cuvine.

Pune mâna stângă pe ecran.

Pune ceasul, telefonul și actul de identitate în cutie.

E doar un ceas.

În trei minute, ajungem la marginea zonei de interdicție aeriană.

Ăsta e drumul maxim pe care te putem duce.

De la punctul de debarcare, mai ai 38 de kilometri spre nord pe jos.

Ești așteptat până la ora 16:00 mâine.

Deschide-o la sol.

Unde suntem?

Nu sunt autorizat să răspund la asta.

În sfârșit, prințul meu dulce a venit.

Punctual chiar. La fix. Ce tip.

Jasper D. Drake, Royal Marines Commandos. Spune-mi doar JD.

Levi Kane, fost US Marine, lunetist cercetaș.

Mercenar?

Contractor privat.

Deci, ce ți-au spus despre această misiune?

Absolut nimic.

Mi-au dat o hartă topografică nemarcată.

Nici măcar nu știu în ce țară sunt.

Sunt aici de un an întreg și habar nu am unde sunt.

E aiurea, nu?

Dar asta e doar vârful aisbergului.

Omule, cât de bucuros sunt să te văd.

Nu prea am avut contact, nu?

Ești prima persoană cu care am vorbit față în față într-un an.

Ești singur aici?

Și tura mea se termină oficial la miezul nopții.

- Deci eu sunt înlocuitorul? - Afirmativ.

Ascultă, bem ceva și-ți explic totul.

Iat-o.

Post de observație Turnul de Vest.

Casa ta departe de casă pentru următoarele 365 de zile.

Complet autonom, solar cu un generator de rezervă, sistem de captare a apei de ploaie,

vânatul este abundent și ai o grădină chiar acolo.

Tot ce ai nevoie.

Ce e pe partea cealaltă?

Ăla e Turnul de Est.

Contactul cu cealaltă parte este strict interzis,

ceea ce este irelevant având în vedere minele terestre și barierele tactice letale

la nord și sud de defileu.

Oricum, nu poți ajunge pe cealaltă parte.

În termeni practici, Turnul de Est nu este o problemă.

Ei își fac treaba lor. Tu o faci pe a ta.

Am văzut mișcare pe partea aia mai devreme în această dimineață.

Cred că tocmai și-au terminat și ei rotația anuală.

Teoretic, treaba e simplă.

Nu ești principala linie de apărare.

Ești mai mult ca un fel de om de întreținere înalt calificat.

În fiecare zi, mergi pe marginea vestică.

Există turele automate de tunuri Phalanx la fiecare 600 de metri sau cam așa.

Reaprovizionezi cu muniție tunul automat,

verifici gardul de protecție, dispozitivele de camuflaj și minele suspendate.

Există un depozit de arme în buncărul de afară. Arme, unelte, muniție de schimb, mine.

Tot ce ai nevoie.

Verificare radio la fiecare 30 de zile.

Ce e un dispozitiv de camuflaj?

Un dispozitiv de camuflaj este un tip de transmițător prin satelit.

Există unul la fiecare kilometru sau cam așa de-a lungul marginii,

fiecare cu propria sursă de alimentare și sursă de alimentare de rezervă.

- Ce fac? - Se camuflează.

Trimite un semnal fals către toți sateliții

care trec pe deasupra într-o anumită zi.

Sunt concepute pentru a face defileul invizibil pentru sateliții spion,

dar funcționează și cu chestii precum Google Earth.

Nu există nicio comunicare cu exteriorul aici.

Fără semnal, fără satelit, fără nimic.

În caz de urgență, există un buton de panică

pe radioul dedicat cu unde scurte pe care îl folosești pentru verificările radio lunare.

Butonul declanșează un semnal, care îi anunță că...

Anunță pe cine?

Pe cei de la putere, prietene.

Pe oricine.

Ai văzut sirenele vechi de raid aerian din vârful turnului?

Dacă, cumva, toate dispozitivele de camuflaj ar ceda deodată sau dacă Defileul ar fi vreodată copleșit,

sistemul lor automat execută ceva numit protocolul Câine Vagabond.

Protocolul Câine Vagabond.

- Ce e asta? - Habar nu am.

Dar dacă auzi acele sirene de raid aerian, fugi ca disperatul.

Am înțeles.

Ascultă, treaba stă cam așa.

Locul ăsta e vechi.

Vorbesc de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, chestii de la începutul Războiului Rece.

Și e secret.

Cu mult timp în urmă, s-a făcut o înțelegere,

și s-a format o coaliție pentru a o ține secretă.

Așa că, acum, în fiecare an, un nou reprezentant dintr-una dintre națiunile occidentale

patrulează marginea vestică, iar cineva de pe cealaltă parte patrulează marginea estică.

Ei sunt omologii tăi.

Îmi spui că lideri din Est și Vest

au colaborat în secret în ultimii 75 de ani?

Nu. Îți spun că au fost nouă șefi de stat sovietici ruși

și 13 președinți americani de când s-au format coalițiile.

Și niciunul dintre ei nu a știut de Defileu.

Gândește-te la asta.

Vodcă de cartofi. Alambicul e în depozitul de arme.

Asta-i bine.

Rețeta s-a transmis din generație în generație. Așa că, te rog, nu o strica.

Ascultă, îmi pare rău, omule. Dar simt că-mi scapă ceva.

Deci, pe lângă faptul că ținem locul ăsta secret, care e misiunea?

Trebuie să împiedic oamenii să intre în Defileu?

Nu.

Trebuie să împiedici ceea ce este în Defileu să iasă.

Acum un an, eram în locul tău și predecesorul meu mi-a ținut exact același discurs.

Și ce am crezut despre el?

- Că e complet pe lângă subiect. - Exact.

Dar crede-mă, ține-ți ochii pe pereții centrali ai Defileului.

Sunt cei mai ușor de escaladat.

Minigunurile cu senzori mai la nord și sud ar trebui să se ocupe de restul.

Escalad... Să se ocupe de ce?

Ce naiba e asta?

Ăștia sunt ceea ce noi numim Oamenii Goi.

Nimeni nu știe exact ce sunt.

Nici măcar nu știu de ce li se spune așa.

- E numele unei poezii de T.S. Eliot. - Nu știu nimic despre asta.

Tot ce știu este că cineva care a avut slujba noastră le-a spus așa cu mult timp în urmă.

și numele a rămas.

Ce pot să-ți spun este că la sfârșitul anilor 1940,

au trimis trei batalioane întregi,

2.400 de oameni călare, în Defileu, ca să-l curețe.

Niciun om nu s-a mai întors.

După asta, au trecut la o strategie pur de izolare.

- Cum știi toate astea? - La fel ca și tine.

Toți suntem informați de predecesorul nostru.

- Bine, deci asta ar putea fi un fel de... - Un joc de-a telefonul fără fir care durează de zeci de ani.

Da.

JD, ce crezi că se întâmplă cu adevărat aici?

Ei bine, teoria care cred că rezumă cel mai succint situația

este că Defileul este poarta spre iad și noi suntem de gardă la poartă.

- Ai grijă de tine. - Noroc, omule.

Omule, cât de bucuros sunt să te văd.

Super, frate!

Trebuie să-ți confirmi rapid identitatea.

Jasper D. Drake. Parola: săgeată albastră.

Îți mulțumesc pentru serviciul tău.

Rotație completă.

Am înțeles.

Aici Turnul de Vest, executând verificarea radio.

Mă auziți?

Repet, aici Turnul de Vest, executând verificarea radio.

Mă auziți? Terminat.

Cod de autentificare?

Alfa, Bravo, nouă, șapte, Omega.

- Contact cu inamicul? - Negativ.

Starea dispozitivului de camuflaj?

Verde.

Procedura este completă.

30 de zile până la următoarea verificare radio.

- Așteaptă, am o întrebare... - Procedura este completă.

Robert Frost.

"Dacă te simți singur când ești singur, ești într-o companie proastă."

Sartre.

Jasper 'JD' Drake.

"Totul este un drog periculos, cu excepția realității, care este insuportabilă."

Connolly. Căpitanul Getty Frederick. 1986.

"Numai cei care riscă să meargă prea departe pot afla cât de departe se poate merge."

T.S. Eliot.

Căpitanul Bradford Shaw. 1947.

O, rahat.

Să ai o viață foarte lungă

Îți dorim

O viață

Lungă

Ura, ura, ura

"Numai cei care riscă să meargă prea departe pot afla cât de departe se poate merge."

Ce faci?

Rahat.

O, Doamne, Doamne, Doamne.

Bună seara, Drasa.

Chiar dacă nu ar trebui să fiu aici.

Bună seara, Levi.

Și suntem camuflați, deci cine se uită?

Am făcut plăcintă de iepure.

Îți place plăcinta de iepure?

Intenționez să-mi placă.

Ce cultivi acolo?

Ți-am adus flori.

Sigur că da.

Mulțumesc.

Te holbezi.

Scuze. E...

Da?

E mult mai mult verde în ochii tăi decât mă așteptam.

Miroși.

Teribil.

Știu.

Am subestimat căderea cablului.

A trebuit să fac jumătatea din spate manual.

Da. Nu cred că pot să te las să intri mirosind așa.

De ce nu te speli rapid la baia publică?

O să-ți pregătesc niște haine curate de la predecesorii mei, afară, la ușă.

Yukon? Siberia? Scandinavia îndepărtată, poate?

Nu știu. M-au sedat în timpul zborului.

- Nu sunt sigur cât timp am fost inconștient. - La fel.

E undeva în emisfera nordică îndepărtată, totuși.

Știu atât deocamdată.

Cum poți fi atât de sigur de asta?

Anotimpurile.

Era început de toamnă când am plecat din State.

Era încă toamnă când am ajuns.

Militar?

Pușcaș Marin.

Fost.

Care e cea mai lungă împușcătură pe care ai făcut-o vreodată?

Nu spune că nu știi.

Fiecare lunetist de top cunoaște distanța fiecărui ținte

pe care le-a ochit vreodată, deci hai.

3.241 de metri.

Treizeci și două sute...

O împușcătură letală?

Da.

Asta te-ar plasa în...

Top cinci în lume.

Ai făcut acea împușcătură imposibilă în Yemen, în mai anul trecut?

Nu am participat la,

și nici nu am cunoștință de nicio operațiune în Yemen în mai anul trecut.

Se zvonea că era vânt, 25 de noduri de la est la vest, cu rafale de 40.

Asta ar fi fost o împușcătură foarte, foarte bună.

3.800 de metri.

Record mondial.

Aș pupa inelul celui care a făcut acea împușcătură.

Păcat că nu ai fost tu.

Ce?

M-am uitat la acest defileu în fiecare zi în ultimele șase luni.

Și trebuie să spun, priveliștea e mult mai bună pe aici.

Știi la ce mă gândesc mereu, seară de seară,

în timp ce stau acolo pe platformă?

Cum o să ajungi în pantalonii mei?

Ei bine, după asta.

Da, după asta, scuze.

Te rog, spune-mi. La ce te-ai gândit?

Care e adevărul despre locul ăsta?

Care e adevărul despre acei Oameni Goi din Defileu?

Știi,

cu mult timp în urmă, înainte să mă nasc,

tatăl meu era în KGB.

Și ani mai târziu, când eram copil, îmi spunea...

"Drasa, Leul meu mic, nu vrei să știi adevărul.

E mai bine dacă nu știi."

Și eu mă plângeam și mă văicăream și spuneam: "De ce, tati?

De ce nu vreau să știu adevărul?"

Ce spunea?

Spunea,

"Pentru că prea mult adevăr îți pune tristețe în inimă

și nebunie în minte."

Nu știu.

Din experiența mea, ascunderea adevărului face asta.

Și când ai învățat asta?

Prima dată când am apăsat pe trăgaci.

Îmi vei povesti despre asta?

Era chiar în afara Belize-ului,

și eram pe o barcă de pescuit la doi kilometri distanță.

Am avut același coșmar recurent despre asta de atunci.

Cui i-ai povestit asta?

Doar ție.

De ce ai ales această profesie?

Vânătoarea era doar o parte a educației mele acasă, în Oregon,

iar tatăl meu, el a fost cel mai bun instructor pe care l-am avut vreodată.

Îi plăcea.

M-a făcut să-mi placă.

Să-mi placă exact ce?

Arta împușcăturii perfecte.

Da.

Îți mai place?

Nu ca înainte.

Nu mai pot compartimenta așa cum o făceam odată.

Tatăl meu îmi auzea mereu secretele.

Nu trebuia să le îngrop.

Îngropi destule secrete, cimitirul nu mai are loc.

Ți-ai târât salteaua sus pe scări și ți-ai făcut patul aici.

Din motive tactice.

Am făcut același lucru.

M-ai mințit, Levi?

Despre ce?

Că ești un dansator groaznic.

Poate un pic.

Acolo.

Cele trei apropiate una de alta.

Centura lui Orion.

O văd.

Mi-a spus să mă uit la Vânător de Ziua Îndrăgostiților

știind că el a pus capăt.

Îmi pare rău.

Ce faci când tristețea te copleșește?

Uneori citesc o poezie.

Poate încerc să scriu una.

Scrii poezii?

Aproape în fiecare zi.

Serios?

Am și făcut un curs.

Miercuri seara, între orele 16:00 și 19:00, la Mesa Community College.

Ei bine, ai talent?

Nu, sunt teribil.

Sigur. Ca și cum ai fi un dansator groaznic?

Da.

Îmi vei scrie o poezie teribilă?

Poate că deja am făcut-o.

Recit-o pentru mine.

- Absolut nu. - Hai, te rog.

Nicio șansă.

- Măcar spune-mi titlul? - Nu.

Atunci nu te cred.

Nu mi-ai scris o poezie teribilă, nu-i așa?

Ba da.

Dar abia am început-o.

Atunci spune-mi titlul.

- E un titlu provizoriu. - Spune-mi titlul provizoriu.

"Ea a prăbușit noaptea."

E atât de rău?

Îmi place la nebunie.

La naiba. Îmi place la nebunie.

Nu, trebuie să-mi spui.

- Hai. Te rog. Te rog. - Nu există...

Asta nu se va întâmpla.

Ți-a plăcut plăcinta de iepure?

Nu.

Am adorat plăcinta de iepure.

Nu!

Levi!

Nu-l atinge. E un fel de adeziv.

Bine.

Ai venit pentru mine.

Ca și cum tu nu ai face la fel.

- Ce e locul ăsta? - Nu știu.

Te rog, spune-mi că ai adus un auto-ascensor.

Desigur că am adus.

Hai spre peretele de est și să găsim cablul.

Drasa.

- Ești bine? - Da.

Ce crezi că voiau?

Având în vedere cât de emaciați sunt, bănuiesc că pentru ei noi suntem mâncare.

Unul dintre ei a plecat călare.

Da, am văzut.

Nu.

- Ce? - Auto-ascensorul.

Sigur a căzut în râu, și sunt 500 de metri până în vârf.

Suntem blocați aici.

Urmăm râul spre sud.

Trebuie să se verse undeva din Defileu.

E un uniformă militară.

Uniformă militară veche. Prima aeropurtată americană.

Am văzut SAS britanici și Spetsnaz sovietici acolo.

Postbelic.

Toate aceste uniforme sunt din anii 1940.

Cavaleria călare.

Ei sunt batalioanele pierdute.

Ar trebui să fie morți de mult, Levi.

Ar trebui să ne mișcăm.

"Așa se termină lumea.

Nu cu o explozie, ci cu un geamăt."

E dintr-o poezie de T.S. Eliot despre oameni blocați într-o lume între viață și moarte.

Se numește "Oamenii Goi".

Oamenii Goi.

Da.

Această distrugere pare seismică.

Cutremur, poate.

Cianură.

Au ales să o facă singuri.

Ce e mai rău decât moartea?

Locul ăsta e diabolic.

Fac o gaură!

Rahat. Sunt peste tot. Suntem prea expuși.

Peretele Defileului.

Levi.

Dacă suntem prinși, suntem pierduți.

Suntem pierduți oricum.

Baricadă.

Levi.

E un generator de rezervă.

Propanul rămâne stabil la infinit, deci...

Suntem în 12 sau 13 iulie 1946.

Comunitatea noastră de aici a fost formată

ca parte a unei coaliții secrete de națiuni din Est și Vest.

În ultimii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial,

în timp ce Robert Oppenheimer și comunitatea sa din Los Alamos

dezvoltau bomba atomică,

noi dezvoltam rachete biochimice la fel de distructive.

Acum șase zile, un cutremur de 8,1 grade a lovit această locație,

compromițând grav integritatea instalației noastre.

Datoria noastră aici nu mai este despre cercetare, ci despre izolare.

Lucrăm non-stop

pentru a ne asigura că această toxină nu scapă din Defileu.

Expunerea la contaminantul biochimic

a fuzionat literalmente ADN-ul genetic al entităților biologice

din mediul defileului nostru.

ADN-ul uman a fuzionat cu plante, animale și chiar insecte.

Unii oameni sunt mai rezistenți la contaminare decât alții,

mai ales dacă expunerea este limitată la ore în loc de zile.

Dacă sunt infectați, mutațiile vor începe să apară în cinci zile.

Se vor prezenta fizic, ca și asta.

Previziunea noastră strategică în alegerea acestei locații izolate

este singurul factor care ar putea salva restul omenirii

de soarta pe care ne-am pecetluit-o singuri.

Îmi pare atât de rău.

Dumnezeu să aibă milă de sufletele noastre.

Se pare că am putea fi bine dacă expunerea noastră este limitată la ore.

Ei bine, hai să găsim o cale de ieșire rapid atunci.

Ce?

Poate o cale de ieșire.

Asta nu e din anii 1940.

Sfârșitul anilor 2000.

De ce nu trimit un escadron de bombardiere?

Șterg toată mizeria asta și gata.

"Darklake." Paramilitari.

Nu au bombardat Defileul

pentru că încă studiază ce e în el.

Noi nu lucrăm pentru armată.

Ei au folosit toate astea pentru a-și configura dronele de cercetare.

Darklake este o corporație imensă specializată în cercetare genetică.

Dronele lor colectează mostre de ADN hibrid.

Ei construiesc super-soldați.

Ăsta e mama tuturor secretelor.

Soldați tineri și oameni de știință studiați ca niște șobolani de laborator suferinzi.

Antreprenorii privați din domeniul apărării cercetează

îmbunătățirea genetică a soldaților de zeci de ani,

și tot ce e aici jos e genetic nou-nouț.

Suntem aici ca să le protejăm secretele.

Înainte să plecăm, trebuie să-ți spun ceva.

Lasă-mă să ghicesc.

E despre poezia ta?

Nu, nu e despre poezia mea.

Dacă se întâmplă ceva și nu reușim să ieșim de aici,

și ăsta e modul în care se termină lumea, pentru noi oricum,

pentru mine a meritat

pentru că am ajuns să te cunosc.

Nu a fost ușor,

să ne cunoaștem unul pe celălalt.

Nu, nu a fost.

Ești pregătit pentru asta?

Mergem puternici.

Rucsacul meu cu echipament. L-am lăsat aici. Are toată muniția în el.

Chestiile astea pot gândi tactic.

Se joacă cu noi.

Știu că nu putem vedea nimic.

Hai să facem reciproc.

Drasa!

Drasa!

Am să tai ce a mai rămas din mutra ta urâtă.

Ești bine?

- Sunt bine. Sunt bine. - Da.

"B. Shaw."

Bradford.

El a fost primul soldat în Turnul de Vest.

El a numit Oamenii Goi.

Levi.

Unde suntem?

Suntem într-o instalație de rachete chimice.

Am coborât într-un siloz de rachete.

Ele sunt singura cale de ieșire.

Cutremurul a avariat rachetele și au început să curgă.

Contaminantul este în ceață.

Știu cum vom ieși de aici.

Aceste jeep-uri vechi au trolii puternice.

Va funcționa exact ca un auto-ascensor.

Îndreaptă-te spre peretele de est.

Tiroliana ar trebui să fie aproape.

Acolo. Asta e.

Am ieșit.

Levi.

Levi!

Cutie de scule.

Nu!

Propanul!

Taie funia.

Levi.

A fost atât de suprarealist acolo jos.

Ca un coșmar pe timp de veghe.

Asta e pe cât de aproape de iad vreau să ajung vreodată.

Va trebui să intrăm în carantină.

Cinci zile.

Dar dacă suntem infectați?

O să fac ce e necesar.

La fel.

Am verificarea radio mâine.

La fel.

Nu știu cum o să mă mai întorc.

E un pistol de cățărat C19 în spate.

Ar trebui să fie de ajuns.

Ei bine, presupun că rușii au o armurărie mai bună.

Fac și o vodcă mai bună.

Ține.

Pentru a ieși cu viață.

Știi de ce am primit eu slujba asta?

Din cauza acelei împușcături imposibile pe care ai făcut-o în Yemen?

Nu, nu mințeam despre asta.

Nu am făcut eu acea împușcătură.

Știu.

Știu exact cine a făcut acea împușcătură.

De ce ai primit slujba?

M-au ales pentru că eram sacrificabil.

Sacrificabil?

Fără atașamente.

Nimeni care să-mi ducă lipsa dacă dispăream.

Nimic pentru care să trăiesc în afară de următoarea misiune.

Dar acum totul s-a schimbat.

Și am totul pentru care să trăiesc.

Am putea fugi.

Știu un loc în Franța și am putea fi în siguranță acolo.

Cât timp vrem.

Drasa, vreau să plec cu tine mai mult decât orice pe lume.

Dar ce facem cu locul ăsta?

Ce facem cu următorul cuplu de soldați pe care îi aduc aici,

și care moștenesc secretele și minciunile lor?

Și fiecare Om Gol este un contaminant.

Deci, dacă unul dintre ei scapă...

Trebuie să distrugem Defileul.

Amintește-ți, mutațiile vor apărea în cinci zile.

Deci, dacă ajungem la ziua șase, suntem în afara pericolului.

- Dar dacă nu... - Dacă nu, suntem morți.

Dar dacă suntem curați, ne întâlnim săptămâna viitoare.

Mergem puternici.

- Da? - Întotdeauna.

- Li... - Nu-mi spune adio.

Nu vreau să te aud spunând asta.

Nu aveam de gând să spun adio.

Bine. Și ce aveai de gând să spui?

Că te iubesc.

Aici Turnul de Vest care efectuează verificarea radio. Mă auziți?

Repet, aici Turnul de Vest care efectuează verificarea radio.

Mă auziți? Terminat.

Cod de autentificare?

Delta, Theta, patru, unu, Omega.

Așteptați.

Levi? Știi cine vorbește?

Da.

Sistemul nostru computerizat de drone de cercetare a fost activat.

Ai intrat în Defileu?

Negativ. Dar am văzut una dintre dronele voastre zburând de aici.

Se pare că nu ești un spion până la urmă.

Sectorul privat este locul unde

se întâmplă cele mai importante progrese științifice în zilele noastre.

Știi ce fel de muncă fac eu aici?

Presupun că genul care plătește bine.

Să spunem doar că scopul principal al cercetării noastre

este de a face forțele terestre americane invincibile

împotriva oricărei armate străine din lume.

Sunt sigur că poți aprecia ce am putea face cu o armată ca asta.

Absolut.

Levi, ai observat vreo mișcare din partea omologului tău din est?

Negativ.

Pentru că dacă nu tu ai activat sistemul nostru computerizat în Defileu,

trebuie să presupun că a fost omologul tău din Est.

La urma urmei, sunteți doar voi doi acolo.

Trebuie să-ți neutralizezi omologul.

Imediat.

Înțelegi?

Consideră că e făcut.

Am înțeles. Mulțumesc, Levi.

Comandante, Levi Kane este compromis.

Adună-ți echipa. Plecăm dimineață.

Veniți cu noi, doamnă?

El este greșeala mea.

O să-l ucid eu însămi dacă trebuie.

Fugi!

Nu există nicio urmă a lui Levi Kane nicăieri în turn

sau în complexul înconjurător.

Dar dacă a decis să fugă?

Ridicați quadcopterele.

Nu există nicio urmă nici de omologul ei.

Dacă Levi nu și-a păstrat postul, de ce să credem că ar fi ucis-o?

Despărțiți-i.

Protocol dronă, quadcoptere, verificare...

Comandante, ce e asta pe perete?

"Trei lucruri nu pot fi ascunse mult timp:

soarele, luna și adevărul.

Buddha.

Levi Kane."

Ce naiba a fost asta?

Cloakerele. A aranjat cloakerele.

Defileul este expus.

Câine vagabond.

Avem două minute.

Pregătiți-vă pentru decolare imediată.

Ridicați-ne în aer. Acum!

Uitați de altitudine! Avem nevoie de distanță!

Repede!

Bună, Drasa.

Bună, Levi. Ești târziu.

Scuze. M-am accidentat la vechiul meu loc de muncă.

Ei bine, dacă cauți unul nou, bucătăria angajează.

Ai vreo abilitate specială?

Sunt un trăgător destul de bun.

Cât de bun?

Ultima a fost de 3.900 de metri.

Trebuia să-mi bat recordul.

Trebuia să mă întorc la tine.

Traducerea şi adaptarea: MEOO Team & Bărăgan Marius