Original subtitles

Regia: Bela Tarr

Traducerea: Leon Levi�chi

Subtitrarea �i adaptarea: adrian_dts

Corecturi, �mbun�t��ire subtitrare: Dappon (dappon1959.wordpress.com)

C�nd fi-vom iar, tustrele, noi, Sub fulger, tr�snete �i-n ploi?

C�nd zurbaua s-a sf�r�it Cel �nvins c-a biruit.

- Va fi-nainte de-asfin�it. - �n care loc?

- �n b�l�rii. - Ce-i frumos e slut, ce-i slut, frumos.

Prin duhori �i p�cle s� plutim �n sus �i-n jos.

Ce trist� �i ce m�ndr� zi-ntre toate!

Departe-i p�n� la Forres?

Cine sunt Aceste stranii iezme -n portul lor

De parc� nu-s f�pturi de pe p�m�nt �i totu�i sunt?

Tr�i�i? Sunte�i ceva Ce poate fi-ntrebat de c�tre om?

�mi pare c�-n�elege�i.

Fiecare �i-a dus �n dreptul buzelor Zb�rcite un deget desc�rnat.

P�re�i femei:

Dar dup� barb�, nu prea-mi vine-a crede.

Vorbi�i-mi de pute�i: voi cine sunte�i?

Macbeth, m�rire �ie, than de Glamis!

Macbeth, m�rire �ie, than de Cawdor!

M�rire �ie, care vei fi rege!

De ce tresari, st�p�ne, �i te sperii De lucruri care-at�t de bine-�i sun�?

Pe sf�ntul adev�r: sunte�i n�luci, Sau tocmai ce p�re�i a fi?

Sl�vi�i Pe-al meu tovar� nobil, prevestindu-i

Noi trepte-nalte �i n�dejdi rege�ti C�-i uluit;

iar mie nu-mi vorbi�i.

Dar dac� �ti�i citi-n s�m�n�a vremii, Spun�nd ce bob d� rod,

Ce bob e sterp, Vorbi�i-mi:

Nu cer�esc hat�rul vostru �i nici de ura voastr� nu m� tem.

Mai mic dec�t Macbeth, mai mare totu�i!

Mai fericit, dar nu cu-at�t noroc!

P�rinte-al unor regi, dar rege nu!

Macbeth �i Banquo, slav� vou�!

M�rire vou�!

Banquo...

�i Macbeth, m�rire vou�!

Mai sta�i, obscure-oracole, �i-mi spune�i:

Murind Sinel, sunt than de Glamis, �tiu! De Cawdor �ns�, cum?

E-n via�� Cawdor, �i-i merge-n plin.

Iar s� fiu rege, eu, nu-i de crezut, Cum nici �de Cawdor� nu-i.

De unde-ave�i ciudatele vestiri?

Ca marea-nal�� aburi �i p�m�ntul.

Iar ele, aburi sunt. Unde-au pierit?

�n aer! Ca suflarea-n v�nt s-a dus P�relnicul lor trup. De-ar mai fi stat!

Dar fost-au ele-aievea, cum vorbim,

Sau am m�ncat din r�d�cina rea Ce mintea �i-o-nrobe�te?

Copiii t�i s� fie regi!

Tu, rege!

Au zis �i than de Cawdor! Nu-i a�a?

�ntocmai, �ntr-un glas.

Acest �ndemn de dincolo de fire

Nu poate fi nici r�u, nici bun.

De-i r�u, de ce mi-e dat z�log de biruin�� Un adev�r dintru-nceput?

Sunt Cawdor. Iar dac�-i bun,

De ce m�-mbie-un g�nd De-al c�rui chip mi se zburle�te p�rul

Iar inima viteaz�-mi bate-n piept �nnebunit�?

Groaza unei clipe Mai mic� e dec�t a-nchipuirii,

Iar mintea-n care-omoru-i doar un g�nd �mi zguduie-ntr-at�t f�ptura toat�

C� sim�u-i n�p�dit de b�nuieli �i este-aievea numai ce nu este.

C�nd soarta m� vrea rege, soarta poate S� m�-ncunune f�r� s� m� mi�c.

Ce-o fi s� fie! Timp �i ceas deodat� Se duc cu ziua cea mai nendurat�!

William Shakespeare MACBETH

Mi-au ie�it �n cale �n ziua biruin�ei �i m-am �ncredin�at

prin cele mai ne�ndoioase dovezi c� au mai mult� �tiin�� dec�t muritorii de r�nd.

Pe c�nd ardeam de dorin�a de a le �ntreba mai departe,

s-au f�cut deodat� una cu v�zduhul �n care au pierit.

St�team uluit �i m� minunam, �i iat� c� sosesc

trimi�ii regelui, care mi se �nchin� zic�ndu-mi �Than de Cawdor�,

cu care nume m� �nt�mpinaser� �i cele trei surori proroace mai �nainte,

salut�ndu-m� pentru vremea ce va s� vie:

�Slav� �ie, tu care vei fi rege!�

Am crezut nimerit s�-�i �mp�rt�esc acestea, scump� tovar�� a m�ririi mele,

ca s� nu fii lipsit� de partea ta de bucurie,

ne�tiind de m�rirea care-�i este f�g�duit�.

P�streaz-o �n taina inimii tale, �i r�m�i cu bine...

E�ti Glamis, e�ti �i Cawdor.

�i vei fi tot ce �i-e dat.

Dar firea ta-i prea plin�

De laptele-omene�tii duio�ii, S-aleag� drumul care-i cel mai scurt.

M�rire vrei. Ai r�vn�, Dar n-ai �i nendurarea ce-o-nso�esc.

Ce vrei mai aprig, vrei pe sfinte c�i,

N-ai vrea s�-n�eli, dar ceri c�tig nedrept.

Iar ce r�vne�ti ��i strig� vrednic Glamis: �A�a s� faci de vrei s�-l dob�nde�ti�,

�i-i tocmai ce te temi a-nf�ptui �i-ai cam dori s� nu se fac�.

Vino...

S�-�i torn voin�a mea-n auz, s� biciui Cu grai de foc

Tot ce te-ndep�rteaz� de cercul de-aur, Cel cu care soarta �i-un ajutor

De dincolo de fire Se pare c� te-au �i �ncoronat.

- Ce ve�ti aduci? - La noapte vine Duncan!

St�p�nul nu-i cu el?

�i chiar a�a, nu mi-ar fi scris el oare S� preg�tesc primirea?

M� ierta�i, dar e adev�rat. Sose�te Than-ul, i-a luat-o �nainte un ortac

Abia put�nd cu sufletul la gur�, S-aduc� vestea.

Mergi �i-l �ngrije�te. E-o veste mare!

A r�gu�it �i corbul ce cronc�ne sosirea-ntr-un ceas r�u

A regelui sub zidurile noastre.

Voi, duhuri ce da�i g�nduri uciga�e, St�rpi�i femeia-n mine

�i turna�i-mi Din cre�tet p�n�-n t�lpi cruzime oarb�.

V�rtos s�-mi fie s�ngele, c�in�a Nu-�i afle-n el nici loc, nici drum;

Iar mila s� nu-mi clinteasc� cumplitul �el,

Ca nu cumva s� preget trec�nd la fapt�.

Voi, ai crimei sfetnici, Lua�i la s�nu-mi fiere-n loc de lapte

Oriunde-n nev�zuta-v�-nchegare La silnicia firii priveghea�i.

Tu-mbrac�-te-n al iadului fum negru �i vino, deas� noapte, s� nu vad�

Pumnalul meu t�ios ce ran� face,

�i nici, p�ndind prin v�l de bezne, Cerul s�-mi strige: �Stai!�

Draga mea!

Tu, Glamis, Cawdor vrednic!

Ursit s� fii mai sus dec�t ce e�ti,

R�va�ul t�u departe m-a purtat De oarba zi de azi �i-n ast� clip�

Simt tot ce va s� fie.

La noapte vine Duncan!

�i c�nd pleac�?

Pe m�ine-ar vrea.

O, soarele nicic�nd Aceast� zi de m�ine n-o s-o vad�!

St�p�ne, chipul t�u e-o carte-n care Ciudate lucruri poate-un om citi.

C�nd vrei s�-n�eli o lume, fii ca lumea, Cu bun venit pe buze �i-n priviri

S� fii ca floarea f�r� de prihan�, Dar fii �i-aspida cuib�rit�-ntr-�nsa.

S� ne-ngrijim acum de cel ce vine �i las� pe mine isprava acestei nop�i.

Ea, nop�i �i zile-n �ir, ce vor s� vie, Ne-aduce-n plin putere �i domnie.

Mai st�m de vorb�, noi�

�i fruntea sus!

C�-i primejdios s-ar��i pe g�nduri dus. Iar restul� am eu grij�!

O, iat� �i cinstita noastr� gazd�!

S� fim ierta�i de osteneala ta!

�n slujba noastr� de-a� sluji-ndoit, �i iar de c�te dou� ori �n toate,

�i tot ar fi un lucru de nimic Pe l�ng�-nalta, f�r� seam�n cinste

Prin care-ai cople�it a noastr� cas�. Deci pentru vechile dreg�torii

�i cele noi, acum ad�ogite, suntem Datornicii M�riei-Tale cu rug�ciuni.

Dar than-ul Cawdor unde-i? La noapte-�i voi fi oaspe.

Servii t�i �in tot ce au, �i via�a �i pe-ai lor

Din bun�voia regelui, �i-s gata S�-i dea ce este-al s�u.

D�-mi m�na...

S� mergem la st�p�nul casei!

De s-ar sf�r�it de tot, c�nd s-a f�cut,

Mai bine-i c�t mai grabnic s� se fac�

De-ar fi scutit omorul de urm�ri �i, s�v�r�it, izb�nda �i-ar p�stra-o;

De-ar fi aceast� lovitur� totul, �i-aici i-ar fi-nceputul �i-ncheierea,

Atunci pe-acest liman �i vad al vremii

Mi-a� pune-n joc �i via�a de apoi,

Dar pricini de-astea-s judecate-aci.

Noi d�m doar s�ngeroase-nv���turi Ce se rentorc, �tiute,

s� loveasc� pe-nv���tor.

Dreptatea asta oarb� Fiertura cupei noastre de otrav�

Ne-o duce chiar la buze.

El e-aici ferit de dou� ori, C�-i sunt supus �i-i sunt �i rud�:

Dou� mari temeiuri �n contra faptei. �i fiindu-i gazd�,

S�-i ap�r, trebui�, pragul de t�lhari,

Iar nu s� scot chiar eu cu�itul.

Duncan s-a dovedit at�t de bl�nd ca rege

�i-at�t de drept, �n naltu-i loc, a fost, C� darurile lui ar vesteji

Ca �ngerii cu glasul lor de tr�mbi�i P�catul greu al omor�rii sale.

Iar mila, prunc pl�p�nd �i gol, suit Pe-aripi de vifor,

Heruvim c�lare Pe nev�zu�ii vijeliei cai,

Va n�luci-n privirea tuturora

Grozavul fapt ce-neac�-n lacrimi v�ntul.

N-am pinteni, deci, s�-mi �mboldeasc� G�ndul, ci r�vn� numai,

Ce se-av�nt�-n �a �i cade-n gol.

De ce-ai ie�it? E pe sf�r�it cu cina.

- De mine n-a-ntrebat? - Nu �tii c� da?

Nu mergem mai departe-n treaba asta. El m-a cinstit chiar ieri.

La mic �i mare Mi-am dob�ndit o faim� f�r� de pre�.

S-o port, se cade,-n str�lucirea-i nou� �i nu s-o lep�d prea cur�nd.

Fu beat� N�dejdea-n care te-ai �mp�unat?

�i-a adormit de-atunci? �i se treze�te Privind at�t de ve�ted� �i pal�

La ce f�cea at�t de bucuros?

�tiu azi ce pre� s� dau pe-a ta iubire,

Te temi s� fii �i-n fapt� �i-n virtute Acela�i ca-n dorin��?

Vrei s� ai Tot ce soco�i a fi podoaba vie�ii

�i s� r�m�i mi�el �n ochii t�i.

�inut �ntre �a� vrea� �i �nu-ndr�znesc�, cutez s� fac

Tot ce e vrednic de-un b�rbat!

Ce fiar� te-a-mpins aceste planuri s�-mi dest�inui?

Erai un om c�nd cutezai s-o faci,

Iar ca s� fii mai mult dec�t ai fost, Cu-at�t mai mult va fi s� fii un om.

N-aveai atunci nici timp, nici loc prielnic,

�i c�nd prilejul Se-arat� de la sine, e�ti nevolnic!

Am al�ptat �i �tiu c�t de duios Iube�ti pe pruncul c�ruia-i dai s�nul,

Dar i-l smulgeam din �tirbele-i gingii �n clipa chiar c�nd �mi z�mbea-n obraz

�i creierii-i zdrobeam, de-a� fi jurat Cum te-ai jurat!

- Dac� d�m gre�? - D�m gre�!

Adun�-�i tot curajul �ntr-un g�nd �i nu d�m gre�!

C�nd Duncan va dormi,

C�ci greaua-i zi de drum la somn l-�ndeamn�,

Eu i-ame�esc cei doi str�jeri ai s�i Cu b�uturi, �ntr-o a�a m�sur�

C� amintirea, paznic min�ii, e-abur �i-al g�ndului loca�, cazan de spirt.

Iar c�nd �n somn porcesc ei zac be�i mor�i,

Ce lucru n-o s� fim �n stare-a-i face Noi am�ndoi lui Duncan, nep�zitul?

Ce oare nu putem a pune-n seam� Acestor doi bure�i, paznicii s�i,

�i vina marii noastre f�rdelegi S-o poarte ei?

S� faci numai feciori!

C� firea ta viteaz� e menit� B�rba�i a pl�m�di!

C�nd vom m�nji Pe cei doi paznici adormi�i, cu s�nge,

�i de-ale lor pumnale ne-om sluji,

Au cine nu va crede c� f�pta�ii Au fost chiar ei?

Sunt hot�r�t �i tind din r�sputeri Spre fapta cea cumplit�.

Vino deci, �n�al�-�i lumea, m�ndr� frunte-arat�-i

�i-un chip viclean s-ascund� c�t mai Bine, ce inima viclean� �tie-n sine.

�tii, le-am visat pe ursitori azi-noapte.

�i-au spus destul de drept.

Le-am �i uitat C�nd �ns� vom avea r�gaz vreo clip�

S� mai vorbim de treaba asta, totu�i,

- De nu �i-e greu. - Oric�nd binevoie�ti.

Ajungi departe dac� �ii cu mine La timpul potrivit.

O, numai dac� Cerc�nd s� am mai mult, nu pierd nimic

�i-mi �in �i jur�m�ntul de supus, �i cugetul curat, �i-ascult pova�a.

Odihn� bun�, deci, p�n� atunci.

La fel, cu mul�umiri, domniei-tale!

Pumnal o fi ceea ce v�d �n fa��-mi

�i-ntors spre m�na mea m�nerul s�u?

O, vino s� te str�ng �n pumnul meu!

Nu e�ti al meu, de�i mereu te v�d...

Nu s-ar putea, vedenie fatal�, Precum te v�d, la fel s� te �i simt?

Sau e�ti pumnalul doar al min�ii mele?

N�luca unui g�nd trudit �i-n fl�c�ri?

Te v�d aievea totu�i, ca pe-acesta Pe care-acum din teac�-l trag.

Mi-ar��i �i calea ce mi-am fost ales �i-unealta ce ar fi s-o folosesc.

Mi-e v�zul printre celelalte sim�uri Cel am�git, sau el e mai presus?

Te v�d mereu: pe fier �i pe pl�sele Sunt stropi de s�nge-acum, �i nu erau.

Dar asta nu-i! E fapta s�ngeroas� Ce-n ochii mei ia chip astf�l.

Acum, pe-o fa��-a lumii firea pare moart�.

Vis r�u �n�al� somnul sub pologuri.

Prinos aduc Hecatei pale, vracii,

�i-omorul h�d trezit de-al s�u str�jer De lupul care-�i url� paza,

Iat�, cu pas furi�, cu mersul lui Tarquinius,

Spre �inta sa ca un strigoi se-ndreapt�. P�m�ntule, tu trainic �i temeinic,

S� n-auzi pa�ii mei ce cale iau De team� ca nici pietrele din tine

S� nu-�i �opteasc� �ncotro m� duc, S� tulbure fiorul crunt al clipei,

At�t de potrivit acestor nop�i. Dar eu amenin�, el e �nc�-n via��,

Pe focul faptei vorba sufl� ghea��. M� duc, �i-i gata. Clopotul m� cheam�.

S� n-auzi, Duncan! Ceasul care bate La cer te-ndeamn� sau �n iad te-abate!

Ce i-a-mb�tat pe ei mi-a dat curaj, Iar ce i-a stins m-a-nv�p�iat.

Ascult�!

E bufni�a, e clopotarul sor�ii Ce-�i c�nt� fiorosul noapte bun�.

El e la lucru. Por�ile-s deschise, Iar pajii lui be�i

Mor�i �i stau de straj� cu sfor�ieli. Le-am dres cu leacuri vinul,

�i-acum se ceart� firea-n ei cu moartea, De-s mor�i sau vii.

Dar cine-i, cine-i?

M� tem c� s-au trezit �i, vai! Nimic nu s-a f�cut.

Nu fapta, ci-ncercarea Ne-ar pierde!

Auzi! Pumnalele sunt gata. El le-a g�sit.

Eu �ns�mi ucideam De n-ar fi sem�nat �n somn cu tata.

St�p�ne!

S-a f�cut! Ai auzit?

Doar greierii c�nt�nd �i pl�nsul cobei. Vorbit-ai?

- C�nd? - Acum.

- �n camera de-a doua cine doarme? - Donalbain.

- Priveli�te cumplit�! - Ce g�nd smintit: �Priveli�te cumplit�!�

R�dea-n somn unul. �i-a strigat cel�laltul: �T�lharii!�

S-au trezit. Stam �i-ascultam. S-au �nchinat �i-au adormit din nou.

Strigat-a unul: �Domnul s� ne-ajute!� �Amin�, cel�laltul. Parc� m� vedeau

Eu n-am putut, c�nd groaza le-ascultam, S� spun �Amin!�

- O, nu te fr�m�nta at�t cu asta! - De ce n-am izbutit s� spun �Amin!�?

Nevoie-aveam de binecuv�ntare, �i-�Amin� m-a g�tuit.

Asemeni fapte te scot din min�i!

Mi s-a p�rut c-aud un glas strig�nd: �Nu mai dormi! Macbeth ucide somnul�.

Nevinovatul somn, cel ce desface Fuiorul �nc�lcit al grijii, somnul:

El, moartea vie�ii fiec�rei zile,

�i-a doua man� a marii firi, �i la osp��ul vie�ii cel mai de seam� fel.

�Nu mai dormi!� striga mereu prin s�li.

�Ucis-a Glamis somnul! �i de-aceea N-o s� mai doarm� Cawdor;

- �i niciodat� Macbeth!� - Dar cine a strigat a�a, de ce?

Puterea m�ndr�-�i irose�ti, than vrednic, G�ndind boln�vicios asupra faptei?

Te du, ia-�i ap�, spal�-�i de pe m�ini Spurcatele dovezi.

De ce ai luat pumnalele? Acolo-i locul lor.

�Napoi cu ele! �i-adormi�ii paznici Cu s�nge mi-i m�nje�ti!

Nu m� mai duc! C�nd m� g�ndesc la ce-am f�cut mi-e groaz�

- �i nu mai pot s� v�d. - Nevolnic suflet, s�-mi dai pumnalele!

C� adormitul �i mortul sunt icoanelor asemeni,

�i numai �n copil�rie ochii Se sperie de-un diavol zugr�vit.

De s�nger�, boiesc pe-obraji pe paznici S� par� vina lor.

Dar unde bate?

Cu mine ce-i? Tresar la orice zgomot?

Ce-s m�inile-astea?

�mi scot �i ochii

E-n stare marea lui Neptun s�-mi spele De s�nge m�na?

Nu! Ci m�na mea Va-mpurpura talazu-i f�r� num�r

Din verde-n ro�u numai pref�c�ndu-l.

Mi-e m�na ca �i-a ta. Dar mi-e ru�ine s� port un suflet pal.

Aud b�t�nd �n por�i la miaz�zi. Vino-n iatac,

C-un strop de ap�, ne sp�l�m de fapt�.

E-a�a de-u�or, dar te-a l�sat curajul. Taci! Bate iar!

Ia-�i un ve�m�nt de noapte S� nu cumva s� fim g�si�i de veghe.

- Nu fi at�t de jalnic dus pe g�nduri. - De n-a� mai �ti de-omor �i nici de mine!

Iar ba�i! �l scoli pe Duncan. O, de-ai face-o!

�sta, zic �i eu c� bate!

Dac� portarul iadului ar fi un om, i-ar ie�i peri albi tot �ntorc�nd cheia.

Cine-i acolo? �n numele lui Belzebut?

O fi vreun arenda� care s-a sp�nzurat din cauza unui an de bel�ug:

Ai venit tocmai la vreme, numai s� fi luat destule batiste cu tine;

C� aici ai s� asuzi ni�el.

�n numele altui diavol, cine-i acolo?

O fi vreo cutr� care putea s� se jure pe am�ndou� talgerele balan�ei,

unul �mpotriva celuilalt, care a s�v�r�it destule tr�d�ri

�n numele Domnului, care tot n-a ajuns �n rai, cu toate vicle�ugurile lui.

Hai, intr�, taler cu dou� fe�e!

Cine-i acolo?

O fi, z�u, vreun croitor englez care vine �ncoace

fiindc� a dosit ceva stof� pentru ni�te pantaloni fran�uze�ti.

Intr�, croitorule! Aici po�i s�-�i �ncingi fierul de c�lcat.

Nu contene�te defel. Cine-i acolo?

Doar c� aici e prea frig ca s� fie iadul. Nu mai vreau s� fac pe portarul iadului.

Mi-am �nchipuit c� dau drumul c�torva in�i din fiecare breasl�,

dintre cei care au luat-o pe un drum pres�rat cu ghiocei, spre focul ve�nic.

�ndat�, �ndat�!

V� rog s� nu-l uita�i pe portar...

Prietene, mi te-ai culcat t�rziu c� tot mai zaci �i acum?

Z�u, domnule, c-am chefuit p�n� ce coco�ul a c�ntat a doua oar�!

�i b�utura, domnule, st�rne�te trei lucruri.

�i care anume trei lucruri le st�rne�te b�utura?

Apoi, domnule, nasul ro�u, somnul �i udul.

Desfr�ul, domnule, �l �i st�rne�te, dar �l �i stinghere�te.

Treze�te pofta, dar te �mpiedic� la fapt�.

De aia se poate zice c� b�utura mult� se poart� cam �n doi peri cu crail�cul.

�l face �i �l desface, �i d� ghes �i-l �ine locului.

�l �mb�rb�teaz� �i-l vl�guie�te. �l face s� se a�ie �i s� nu se a�ie,

�i, �n cele din urm�, �l prinde �n mreaja somnului,

�i-l las� balt�, f�c�ndu-l de ocar�.

Dac� nu m� �n�el, b�utura te-a cam f�cut de ocar� azi-noapte.

Chiar a�a, domnule!

M-a luat de g�t, dar i-am pl�tit pentru ocara asta;

de�i o vreme mi se l�sase �n picioare, tot am g�sit eu un �iretlic s-o dau afar�.

- Salut, m�rite domn! - Cu bine vou�!

St�p�nul t�u s-a de�teptat?

Nu �nc�.

Mi-a poruncit s� vin la el devreme.

Regele pleac� azi, de-aici?

A�a-i porunca.

Ce noapte rea!

S-au pr�bu�it de v�nt. Pe c�nd dormeam, hoceagurile casei,

�i vaiere-n v�zduh s-au auzit, Se zice, stranii gemete de moarte,

Cumplite voci vestind p�rjoluri crunte �i zile tulburi, proasp�t r�s�rite

�n veacul de restri�ti. �i toat� noaptea S-a t�nguit �ntunecata cobe.

Grozav� noapte!

E me�tera-mplinire-a nebuniei!

Un blestemat omor a p�ng�rit Al Domnului sfin�it loca�

- Fur�nd altarului via�a! - Cum? Via�a?

Vorbe�ti chiar de M�ria-Sa?

Veni�i �n prag �i de-o gorgon� nou� Ve�i fi orbi�i.

Nu-mi cere�i s� vorbesc, Privi�i �i-apoi vorbi�i chiar voi!

Scula�i! S� sune-alarma!

S�nge �i tr�dare!

Voi, Malcolm, Donalbain �i Banquo, sus!

Trezi�i-v� din somnul Cel molatec, al mor�ii semen,

S� vede�i cu to�ii Icoana Judec��ii de Apoi.

Sus, Malcolm, Banquo! Ie�i�i din groap� �i-n chip de spectre merge�i

S� vede�i aceast� groaz�.

Ce s-a-nt�mplat, c� o lugubr� goarn�

- I-adun�-n sfat pe cei ce dorm �n cas�? - Bun� doamn�,

Nu-i pentru-auzul t�u ce pot eu spune,

C�ci vestea ar ucide o femeie C�nd ar pica-n urechea ei.

O, Banquo!

- Al nostru domn �i rege-a fost ucis! - Vai mie,-n casa mea?

Oriunde-ar fi, e-ngrozitor.

�ndur�-te, tu, Duff, Dezminte-te �i zi c� nu-i a�a.

O, de muream c-un ceas �naintea faptei

De azi, nimic pe lume nu-i temeinic, Un joc e totul. Mort e harul, slava.

E tras al vie�ii vin, �i-acestor bol�i Doar drojdia r�masu-le-a drept fal�.

- A fost ucis regescul vostru tat�. - De cine?

F�pta�ii par cei din odaia lui.

Pe m�ini �i-obraz erau spoi�i cu s�nge.

La fel erau �i ale lor pumnale, Pe care le-am g�sit ne�terse-n perne,

Holba�i �i h�zi, a nim�nui via�� Nu trebuia fi dat� lor �n paz�.

�mi pare totu�i r�u c� de m�nie I-am omor�t.

De ce-ai f�cut aceasta?

Dar cine poate fi-n�elept, deodat�, �i scos din min�i, domol �i furios,

Leal �i nep�rtinitor? O, nimeni!

A dragostei n�prasnic� pornire A dep�it cumintea judecat�.

Aicea Duncan, trup de-argint vr�stat Cu s�ngele-i de aur,

R�ni deschise precum sp�rturi f�cute �n Natur� prin cari s� se reverse nimicirea;

Colo t�lharii, ro�ul faptei lor, Pumnale-n cheag de s�nge-ntecuite�

Ce inim� duioas� �i viteaz� �i dornic� Iubirea s�-�i arate s-ar fi putut opri?

Ai tot acum:

E�ti rege, Cawdor, Glamis,

Cum �i-au prezis femeile ursitei,

�i te-ai slujit, m� tem, de-un joc m�r�av.

Dar n-o s� ai, au zis, urma�i la tron

C� singur fi-voi stirpe �i p�rinte Al multor regi.

Iar dac� ele sunt Izvor de adev�r,

Precum asupr�-�i A str�lucit, Macbeth, vorbirea lor,

De ce izb�nda ta nu mi-ar fi mie Oracol de speran��?

Dar, t�cere!

Disear�-i, domnul meu, osp�� solemn, �i te rug�m s� vii!

M�ria-Ta s� dea porunc�. Sunt al ei supus,

Prin jur�mintele cele mai sfinte Legat pe veci.

- Pleci undeva c�lare, dup�-amiaz�? - Da, bunul meu st�p�n.

- S� nu lipse�ti de la osp��. � Nu, doamne!

Nu zadarnic m� tem de Banquo.

�n regeasca-i fire E tot ce-i de temut.

E mult viteaz, Da-i �i-n�elept, ca-n nenfricatu-i cuget

S� poat-al s�u curaj lucra temeinic.

Doar de f�ptura lui m� tem pe lume

�i duhul meu e st�p�nit de el Cum fost-a Marc-Antoniu de Cezar.

El a-nfruntat surorile, c�nd ele M�-nt�mpinau cu numele de rege,

Silindu-le-a vorbi.

Mi-au pus pe cap cunun� f�r� rod �i-n Pumn un sceptru sterp ce-mi va fi smuls

De-un bra� str�in, s� n-am un fiu la tron.

De-o fi a�a, pentru ai s�i urma�i Mi-am p�ng�rit sim�irea.

Pentru ei, ucisu-l-am pe Duncan. Eu mi-am v�ndut comoara ve�niciei,

Ca s�-i fac regi, stirpea lui Banquo, regi!

Dec�t a�a, pogoar�-n fa��-mi, Soart�, �i-nfrunt�-m� p�n� la moarte!

N-am stat noi, oare, ieri, tustrei de vorb�?

A�a-i, m�ria-ta, chiar ieri.

Ei bine, V-a�i mai g�ndit la ce v-am spus?

S� �ti�i C� el a fost cel care v-a-njosit

Nu eu, nevinovatul, cum credea�i!

V-am dovedit-o st�nd de vorb� ieri, V-am ar�tat �i cum v-a p�c�lit,

V-a stat �n drum, prin ce mijloc, prin cine

�i tot ce chiar pe-un prost �i pe-un neom L-ar face-a spune: �Banquo e de vin�!�

- Ne-ai spus acestea! - Mai departe, iat�...

�i restul rent�lnirii de-azi, v�-ntreb,

R�bdarea-n voi precump�ne�te-at�t C�-i trece�i totul cu vederea?

Sunte�i at�t de cuvio�i, C� pentru el �i-ai s�i urma�i

S� da�i �i rug�ciuni,

C�nd m�na-i grea v-a-ncovoiat spre Groap�, pe-ai vo�tri s�r�cindu-i?

Oameni suntem!

�n scripte, oameni sunte�i, da!

Tot astfel copoii, ogarii, corcii �i l��o�ii, prepelicarii,

C�inii lupi, z�vozii, Sunt laolalt� c�ini.

Dar i-osebim �n ageri �i domoli, �n iscusi�i,

�n c�ini de paz� sau de v�n�toare, Cum i-a-nzestrat pe fiecare-n parte

Natura darnic� �i i-a-nsemnat

Pe fila unde to�i sunt scri�i de-a valma, La fel �i omul.

Loc de-ave�i pe list�, Nu printre oameni ultimii,

S�-mi spune�i, �i-am s� v� las o sarcin� pe seam�,

Prin care-l ve�i r�pune pe vr�jma�, �i v� lega�i �i de iubirea mea,

Eu care suf�r c�t �l �tiu �n via�� �i m�-ntremez prin moartea lui.

St�p�ne, eu sunt un om at�t de Scos din fire de pumnul lumii

�i de tr�nta ei, C� fac orice s-o-nfrunt.

Iar eu sunt altul, Lovit de soart�, de n�p�ti sleit,

C�-mi joc �i via�a la noroc, s�-nving Sau s� m� scap de ea.

Voi �ti�i c� Banquo A fost du�manul vostru.

- Da, o �tim. - El e �i-al meu.

�i-i s�ngeros �i aprig �i orice clip� vie-a Lui izbe�te �n miezul vie�ii mele.

Pot oric�nd S�-l m�tur silnic �i f��i� din cale-mi

Spun�nd: a�a vreau eu! dar n-am s-o fac,

C�ci am prieteni care sunt �i-ai lui. Iubirea lor nu trebuie s-o pierd,

Ci chiar s� pl�ng pe cel c�zut prin mine.

De-aceea ispitesc al vostru sprijin,

�i-ascund de v�zul lumii fapta asta, Din pricini cu temei.

Porunca ta Va fi-mplinit�.

O, Banquo,

Dac� sufletul t�u zboar� Cumva spre cer, �l va g�si desear�!

Nimic nu ai, �i totul e risip�, C�nd izbutind, n-ai lini�te o clip�:

Mai bine l�ng� cel ucis de tine, Dec�t prin s�nge vremi de team� pline.

De ce mereu te-nsingurezi, st�p�ne, �i te-nso�e�ti cu rele-nchipuiri

�i g�nduri ce-ar fi trebuit s� moar� Cu cei la care nencetat se-ntorc.

Ce n-are leac nu merit� privire. Ce-a fost f�cut r�m�ne bun f�cut.

Crestat-am �arpele, nu l-am ucis.

Se va-nchega �i iar va fi ce-a fost,

Iar viclenia noastr� va r�m�ne De din�ii lui p�ndit�, ca-nainte.

Desfac�-se-al p�m�ntului chenar �i cele dou� lumi mai bine piar�,

Dec�t cu spaim� s� m�nc�m o p�ine �i s� dormim cu groaznice vedenii

Ce noaptea ne fr�m�nt�. O, mai bine s� fim cu mortul care,

Pentru noi �i pacea noastr�, p�cii l-am trimis

Dec�t, munci�i de cuget, s� zacem �n nebunia ce r�gaz nu �tie.

E-n groap� Duncan. Dup-al vie�ii zbucium El doarme-ad�nc. Tr�darea s-a �mplinit.

Urzeli, otrav�, fier �i cotropire, Nimic nu-l mai atinge.

St�p�ne bun, �nsenineaz�-�i fruntea, Fii vesel, m�ndru, printre oaspe�i, seara.

A�a voi fi. Tu, draga mea, la fel.

Cu grija ta pe Banquo preacinste�te-l, Din grai �i din privire osebindu-l.

Amar r�stimp c�nd ne-njosim puterea Sc�ld�nd-o-ntr-un puhoi de lingu�iri,

Iar chipul nostru-i masc� pentru inimi, S-ascund� ce sim�im.

- O, uit� asta! - Mi-e plin de scorpii cugetul, iubito;

�tii doar c� Fleance �i Banquo mai tr�iesc.

Dar n-au cu via�a leg�m�nt pe veci.

Mai sunt mijloace: pot a fi lovi�i.

�estos �n aripi, la al Hecatei glas, Nu va trezi cu molcomul s�u zumzet...

- O fapt� mult mai cumplit�. - Care fapt�?

R�m�i curat�-n ne�tiin�a ta, Odorul meu, �i-apoi vei bate-n palme.

Te-apropie, �oimar al nop�ii,

Cu nev�zuta, cr�ncena ta m�n�, S� smulgi, s� spulberi,

Leg�m�ntul care M� face s� p�lesc.

Lumina moare,

�i corbul, iat�-l, zborul �i �ntinde Spre codrul plin de ciori.

Adorm pe r�nd F�pturile blajine ale zilei,

Iar solii nop�ii, cei �ntuneca�i, Pr�dalnic se trezesc.

Ce spun te mir�.

Toate cele rele Cu relele se sprijin�-ntre ele.

Hai, vino-acum cu mine!

- �ede�i! κi �tie rangul fiecare. - M�rire �ie!

Un bun venit la to�i! Voi cobor� eu �nsumi printre oaspe�i,

S� fiu ca o smerit� gazd�,

Dar doamna-�i �ine rangul, �i la vreme Ne va ura un bun venit.

Roste�te-l, pentru mine, tuturora, C�ci inima-mi le zice bun venit!

Din inim� �i-aduc ei mul�umire. Sunt dou� r�nduri pline: stau la mijloc.

Fi�i mult voio�i! Vom bea c�te-un pocal �n jurul mesei�

- Ai s�nge pe obraz. - E de la Banquo.

Mai bine-asupra ta dec�t �n el. L-a�i cur��at?

Eu l-am crestat la g�t, s�-i fac un bine.

E�ti bun casap.

Dar me�ter e acela Ce l-a-njunghiat pe Fleance.

Tu, de-ai f�cut-o, E�ti f�r� de seam�n.

Preasl�vit st�p�ne,

Fleance a sc�pat�

M�-ntoarce boala iar.

Puteam fi-ntreg, Ca marmora curat, ca st�nca trainic,

Nem�rginit �i liber ca v�zduhul� �i-s prins �i str�ns

De temeri �i-ndoieli h�r�uitoare. Banquo-i la loc sigur?

St�p�ne, da! E sigur �ntr-un �an�,

Cu dou�zeci de r�ni ad�nci la cap: De moarte-i cea mai mic�.

��i mul�umesc pentru asta.

Deci �arpele b�tr�n e la p�m�nt

Iar viermele fugar, prin firea lui, Cu vremea va putea venin s� aib�.

Dar n-are �nc� din�i.

Tu, du-te! M�ine vom sta de vorb� iar.

Osp��u-n care gazda nu arat� c�-i dat cu drag, m�n�nci mai bine-acas�!

Aici, tot gustu-l d� �nsufle�irea, �i f�r� ea, degeaba ne-adun�m.

O, dulce c�l�uz�!

V� urez deci la poft� bun�, Bun� mistuire, �i s�n�tate!

Azi toat� floarea ��rii-ar fi de fa�� De n-ar lipsi al nostru vrednic Banquo.

Mai bine-l dojenesc de rea purtare Dec�t s�-l pl�ng de-un nenoroc.

Lipsind, el �i-a c�lcat cuv�ntul.

Regele cinsteasc�-ne cu-a sa cr�iasc� fa��.

- Dar masa-i plin�. - Ai loc oprit, st�p�ne.

- Dar unde? - Aici!

Dar, sire, ce se-nt�mpl�?

- Cine-a f�cut aceasta? - Ce, st�p�ne?

Doar n-am f�cut-o eu!

De ce-�i tot scuturi Spre mine pletele de s�nge pline?

- Scula�i, curteni! I-e r�u m�riei-sale! - �ede�i, prieteni buni! E trec�tor ce are.

O clip� doar �i iar �i va fi bine. B�rbat e�ti tu?

Ba chiar viteaz: m�-ncumet s� privesc La ce-ar �ng�lbeni chiar �i pe dracu.

Prostii. E doar icoana fricii tale,

Pumnalul din v�zduh ce te ducea, Precum spuneai, la Duncan.

Toate-aceste cutremur�ri �i spaime, Care-ascund o team�-adev�rat�,

Ar fi mai bine la vatr� iarna,-n basme Femeie�ti �tiute din b�tr�ni.

De ce p�le�ti? Nu vezi, la urma urmei, Dec�t un scaun!

Te rog prive�te!

Uite-acolo! Ce zici?

Ce-mi pas�! Dac� po�i s� dai din cap, Vorbe�te-atunci!

�i dac� gropi �i cripte Ne-ntorc pe cei �nmorm�nta�i,

Mai bine-i �n gu�i de ulii s� ne-afl�m morm�ntul.

Cum? Nebunia te-a f�cut neom?

Dar l-am v�zut... precum m� vezi!

Ru�ine!

S-au mai f�cut �i-n vechi v�rs�ri de s�nge,

�Nainte ca dreptatea omeneasc� S� cur��e-un stat pa�nic de neghin�.

�i s-au mai s�v�r�it de-atunci omoruri, Cumplite foarte pentru-al nostru-auz.

Pe-atunci un om cu creierii zdrobi�i Murea, �i-at�ta tot!

Dar azi �nvie cu dou�zeci de r�ni de Moarte-n cap �i br�nci ne d� din scaun;

Mai ciudat Dec�t e chiar omorul.

Drag st�p�ne, Te-a�teapt� so�ii t�i cei buni.

Uitasem!

Nu v� mira�i, prieteni buni, de mine,

Dar am un bete�ug ciudat �i care E mai nimic �n ochii alor mei.

Hai, tuturor noroc �i s�n�tate! M-a�ez aici.

S�-mi fie plin paharul!

Beau pentru veselia-ntregii mese!

�i pentru Banquo, dragul meu prieten!

De-ar fi �i el aici! Beau pentru el �i pentru to�i!

Cu cinste-ai t�i supu�i!

�Napoi!

Dispari! P�m�ntul s� te-nghit�!

N-ai m�duv�.

�i-e s�ngele-nghe�at, �i n-ai privire-n Ochii orbitori ce m-a�intesc.

G�ndi�i-v�, prieteni, E-un lucru-obi�nuit�

Nimic mai mult, Doar c� ne stric� ceasul de pl�cere.

Tot ce cuteaz-un om, cutez: Tu vino-n chip de urs p�ros din ghe�uri,

De rinocer, de tigru din Hircana, Ia-�i orice-nf��i�are-afar� de-asta,

�i nervii-mi vajnici nu vor tremura.

Fii iar�i viu �i-nfrunt�-m�-n pustie Cu spada ta;

De m� codesc �i tremur Nume�te-m� un p�pu�oi de fat�.

Afar�, umbr� groaznic�, afar� Batjocur� f�r� de trup!

S-a dus...

M� simt iar om! Fi�i buni �i mai �ede�i!

Ai spart osp��ul, ai gonit pl�cerea Cu tulburarea ta uluitoare.

Pot oare fi, pot trece paste noi Astfel de lucruri, ca un nor de var�,

�i nici m�car s� nu ne minun�m? M� sco�i din fire, chiar a�a cum sunt,

C� po�i vedea asemenea priveli�ti

�i-obrajii-�i sunt tot rumeni, C�nd ai mei p�lesc de groaz�!

- Ce priveli�ti, doamne? - O, nu-i vorbi! Se simte tot mai r�u.

Pleca�i �i peste r�nd, Pleca�i �ndat�, �ns�!

Noapte bun�! Iar regelui, mai mult� s�n�tate!

Din suflet, noapte bun� tuturor.

Va curge s�nge.

S�ngele vrea s�nge.

Pietre-au fost v�zute Mi�c�ndu-se, �i arborii vorbind.

Auguri, citite semne, ��rci �i corbi,

Pe-ascunsul uciga� l-au dat pe fa��.

O fi t�rziu?

E noaptea-n har� cu ziua.

Ce zici c� Macduff nu d� ascultare S� vie la porunc�?

- L-ai chemat? - O �tiu �nt�mpl�tor, dar am s�-l chem.

Nu-i cas�-n care s� nu �in iscoad�.

Eu m�ine-n zori m� duc la ursitori,

S�-mi spun� �i mai mult.

C�ci vreau s� aflu pe-o cale c�t de rea ce-o fi mai r�u.

Sfin�e�te orice c�i folosul meu �i-at�t am mers prin s�nge, c�-i mai greu

S� dau napoi dec�t s� merg nainte.

Ciudate lucruri port �n a mea minte,

Ce-�i vor da m�na s� se-nf�ptuiasc� P�n� ce nimeni n-o s� le ghiceasc�.

��i trebui� somnul, tihna firii noastre.

Hai s� dormim...

Ciudata-mi tulburare E numai team�, din nendem�nare.

Prea tineri suntem �nc�-n ale faptei.

Voi tainice �i negre vr�jitoare din Miez de noapte, ce-a�i mai pus la cale?

O fapt� f�r� nume.

V� conjur pe tot ce �ti�i, Oricum l-afla�i, r�spunde�i!

Chiar dac� v�ntul l-a�i dezl�n�uit Pornindu-l spre biserici.

�i gr�ul �nspicat de s-ar culca, Smul�i de-ar fi pomii...

�Naltele castele, Pe capul str�jii lor de s-ar abate

Cu rodul ei, sc�rbind pr�p�dul �nsu�i, R�spunde�i-mi la ceea ce v�-ntreb!

- Vorbe�te deci! - �ntreab�!

Vom r�spunde!

Zi, vrei s-auzi din gura noastr� numai, Sau a st�p�nilor?

- S�-i v�d! O, cheam�-i! - S�nge toarn�-i de purcea

Nou� pui care-�i m�nca,

De pe �treangu-unui t�lhar Seul scurs pune-l pe jar.

F�-te-ncoace, mic sau mare, S� lucrezi cu-ndem�nare.

- O, tainic� putere, spune-mi mie... - Ascult�-l doar �i taci: el g�ndu-�i �tie!

Macbeth! Macbeth! De Macduff te fere�te, cel than din Fife.

Ajunge! M� scute�te!

Oricine-ar fi, ��i mul�umesc de sfat, Dar stai, o vorb� doar!

Poruncile nu-i plac. Ci iat� altul, mai puternic �nc�.

- Macbeth! Macbeth! Macbeth! - De ce n-am trei urechi s� te ascult!

Fii crud �i d�rz. De om fii nenfricat!

S�-nving� pe Macbeth nu-i este dat Nici unui ins n�scut dintr-o femeie.

Ca leul fii de m�ndru �i seme�. �nt�mpin�-�i du�manii cu dispre�,

Macbeth nu va fi-nvins dec�t c�nd fi-va Pornit din Birnam,

Codrul, �mpotriva Colinei nalte de la Dunsinane.

Aceasta n-o s� fie niciodat�...

Cine ar putea sili p�durea toat�

S�-�i smulg� arborii din r�d�cin�?

Ce dulce prevestire �i deplin�!

Macbeth, �n naltu-i loc, �i va tr�i �ntregul lui soroc.

�i doar c�nd ceasu-i va suna, el are S�-�i dea, ca to�i, ob�teasca lui suflare

�mi bate inima, s� pot afla,

Prin arta voastr�, dac�-i dat, c�ndva Urma�ilor lui Banquo domni s� fie-n �ar�.

- Nu c�ta s� �tii mai mult! - Dar vreau s� aflu. Dac� m� respinge�i,

- Blestem pe veci asupr�-v�! - Ar�ta�i-v�!

- Ar�ta�i-v�! - Ar�ta�i-v�!

- V-ar�ta�i... - Mi-l �ntrista�i...

Ca n�lucile pleca�i!

Prea mult aduci cu spiritul lui Banquo.

Dispari! Coroana ta �mi arde ochii!

Iar tu, a doua frunte-ncins�-n aur, Ai pletele la fel cu cel dint�i

�i-al treilea-i cu cel�lalt leit. De ce s�-i v�d, spurcate vr�jitoare?

�i-al patrulea: s� nu-�i crezi ochilor!

E un �ir ce-ajunge-n ziua de apoi?

�i iat-al �aptelea! S� nu-i mai v�d! �i-apare-al optulea

Purt�nd oglind� �n care v�d in�i mul�i,

Iar unii duc Un triplu sceptru, dou� globuri.

Vai! Cumplit�-i ar�tarea �i-i aievea:

C� Banquo, plin de s�nge, mi-i arat�, Z�mbindu-mi c�-s ai lui. A�a s� fie?

Ce porunce�ti, st�p�ne?

- St�p�ne! - V�zut-ai pe surori, pe ursitoare?

Nu, sire.

N-au trecut pe-aici?

O, nu!

Duhoare fi-le-ar v�ntul c�l�rit

�i-afurisi�i cei ce se-ncred �n ele!

Am auzit un tropot, cine-a fost?

Doi soli sau trei cu vestea c� Macduff Fugit-a-n Anglia.

- �n Anglia? - Da, bunul meu st�p�n.

Timp,

tu pre�nt�mpini crudele-mi ispr�vi!

Lovesc pe neg�ndite Castelul lui Macduff. Pe Fife pun m�na.

Copii, so�ie, to�i din neamul lui

S�rmanii, �i trec prin ascu�i� de spad�.

�i totul fac�-se f�r� bravad�

C�t cald mi-e g�ndul.

De dou� nop�i stau de veghe cu domnia-ta,

dar nu v�d nimic adev�rat �n cele ce mi-ai spus.

C�nd s-a preumblat ea a�a, ultima oar�?

Dup� ce-a plecat m�ria-sa la r�zboi, am v�zut-o cum se scoal� din pat,

cum �i pune un halat, descuie camera,

ia o h�rtie, o �ndoaie, scrie ceva pe ea, o cite�te, apoi o pecetluie�te

�i se culc� iar.

�i toate acestea, cufundat� fiind �ntr-un somn ad�nc.

E o mare tulburare �n f�ptura cuiva, c�nd se bucur� de binefacerile somnului

�i se poart� totodat� ca �i cum ar fi treaz.

Pe l�ng� plimbarea asta �i alte purt�ri,

ce ai mai auzit-o spun�nd �n somnul ei zbuciumat?

Ceva, domnul meu, ce n-a� vrea s� repet.

Mie po�i s�-mi spui, �i chiar se cuvine s� o faci.

Nici domniei-tale, nici altcuiva,

pentru c� n-am niciun martor s�-mi �nt�reasc� spusele.

Iat� c� vine!

Arat� ca de obicei, dar jur c� doarme ad�nc.

- De unde are lum�narea? - Era l�ng� d�nsa.

Are �ntotdeauna o lum�nare aprins� al�turi. A�a a poruncit.

- Vezi, e cu ochii deschi�i. - Da, dar nu vede nimic.

Ce-o fi f�c�nd acum? Uite-o cum �i freac� m�inile!

E o deprindere de-a ei, ca �i cum s-ar sp�la pe m�ini.

Am v�zut-o f�c�nd a�a un sfert de ceas f�r� �ntrerupere.

Aici tot mai v�d o pat�.

Auzi! Vorbe�te! Am s� �nsemn tot ce spune.

Piei, pat� blestemat�!

Unul, dou�

E vremea s� facem asta! Iadul ad�ncit �n bezne!

Ru�ine, st�p�ne, ru�ine! Soldat, s�-i fie fric�?

De ce s� ne temem c� afl� cineva?

Suntem puternici, nimeni nu ne poate cere socoteal�!

Dar cine-ar fi crezut ca b�tr�nul s� aib� at�ta s�nge �ntr-�nsul?

Ai auzit?

Than-ul din Fife avea o so�ie.

Unde e ea acum?

Cum? M�inile astea n-au s� mai fie niciodat� curate?

Ajunge, st�p�ne, ajunge! Strici totul dac� tresari a�a!

Las�, las�! �tii ce nu se c�dea s� �tii.

D�nsa a vorbit ce nu trebuie, v�d bine.

Tot mai miroase a s�nge aici!

Toate balsamurile Arabiei nu vor putea s� cure�e m�na asta mic�!

Cum suspin�! Are povar� grea pe inim�.

N-a� vrea s� am o inim� ca asta �n piept!

Bine, bine...

S� dea Dumnezeu s� fie bine, domnule!

Boala asta dep�e�te �tiin�a mea. Dar am mai v�zut eu pe unii

care mergeau �n somn �i au murit cre�tine�te �n patul lor.

Spal�-te pe m�ini, pune-�i halatul, nu te-ng�lbeni a�a;

�i-am mai spus c� Banquo a fost �ngropat, nu poate s� ias� din morm�nt.

La culcare! La culcare!

Bate cineva �n poart�. Vino, vino, vino, d�-mi m�na!

Ce s-a f�cut, f�cut r�m�ne. Hai la culcare, hai!

Ur�te zvonuri. Fapte nefire�ti Nasc tulbur�ri �i ele nefire�ti,

Iar min�i bolnave se dest�inuiesc Doar pernei surde.

Doamna duce lips� De-un preot, nu de-un vraci.

Ne ierte Domnul! Ai grij�!

�Ndep�rteaz� orice mijloc de-a-�i face r�u: vegheaz-o. Noapte bun�!

Mintea mea e tulburat� foarte. Somn u�or!

G�ndesc, dar nu pot spune...

Destul cu-at�tea ve�ti! S� fug� to�i!

C�t codrul nu o ia-nspre Dunsinane, Eu nu m� tem!

�i tinerelul Malcolm?

N-a fost �i el n�scut dintr-o femeie?

C�ci duhurile ce cunosc �ntreaga Ursit-a muritorilor mi-au spus:

�Macbeth, nu-�i fie fric�: niciodat�,�

�N-o s-aib� un om n�scut dintr-o femeie Putere-asupr�-�i!�

Thani vicleni, fugi�i!

Prin temeri �i-ndoieli n-am s� sl�besc �n inima �i-n g�ndul meu regesc.

Smoleasc�-te Satana, chip de ca�!

De unde-mi vii, de-ar��i ca un g�nsac?

- Sunt zeci mii! - De g�te, sec�tur�?

Solda�i, st�p�ne!

Hai, ciupe�te-�i fa�a, boie�te-�i frica. Ce solda�i, fl�c�u cu lapte-n vine!

- Ce fel de-osta�i, tu, fa�� cov�sit�? - Englezi, s-avem iertare!

S� nu-�i v�d mutra, ie�i! Cum st� bolnava, doctore?

Ea nu-i bolnav�-at�t c�t tulburat� De rele n�luciri ce-i stric� somnul.

Alung�-i-le!

Nu po�i vindeca o r�t�cire-a min�ii ei S�-i smulgi din g�nd o amintire,

Din g�nd s� �tergi �ntip�rita-i grij�, �i prin vreun dulce de-al uit�rii leac

S-o u�urezi de-amenin�area grea ce inima-i apas�?

Doar prin sine Se vindec� bolnavu-n cazuri de-astea.

La naiba cu �tiin�a! M� lipsesc. Hai, iute, pune-mi zalele.

Doctore...

Fug thanii. Mai iute, domnul meu! �n apa ��rii,

De po�i citi �i-afla ce boal� are, S-o cure�i, s-o faci zdrav�n� ca-alt�dat�!

Ia-mi asta,-�i spun!

Cu ce revent, sau alte cur��enii S�-i scot afar� pe englezii �tia?

Ai auzit de ei?

St�p�ne, da! Rege�tile-�i m�suri m-au l�murit �ntruc�tva.

Pe zidul din afar� pune�i steaguri! �Ei vin�, e strig�tul.

Castelul trainic �i r�de de �ncercuirea lor! S� zac�-n voie-aici de boli �i foame!

De n-ar fi fost de-ai no�tri s�-i ajute,

I-opream n�prasnic, piept la piept, Zv�rlindu-i �napoi la ei.,

Aproape c-am uitat ce-nseamn� frica.

Pe vremuri, auzind �n noapte-un strig�t A� fi-nghe�at.

La-auzul suferin�ei Mi se zburlea, ca-nsufle�it, tot p�rul.

Dar sunt s�tul de groz�vii. Nici spaima,

tovar�a g�ndirii uciga�e, Nu m� mai mi�c�.

Regina a murit, st�p�ne!

Ea trebuia s� moar� mai t�rziu,

C�nd pentru-asemeni veste-aveam r�gaz...

Dar m�ine �i iar m�ine, tot mereu,

Cu pas m�runt se-alung� zi de zi,

Spre cel din urm� semn din cartea vremii,

�i fiecare �ieri� a luminat Nebunilor pe-al mor�ii drum de colb.

Te stinge, lum�nare de o clip�!

Ni-e via�a doar o umbr� c�l�toare,

Un biet actor, ce-n ceasul lui pe scen� Se groz�ve�te �i se tot fr�m�nt�

�i-n urm� nu mai este auzit.

E o poveste spus� de-un n�t�ng,

Din vorbe-alc�tuit� �i din zbucium �i nensemn�nd nimic.

Hai, descle�teaz�-�i limba, dar fii scurt.

St�p�ne milostiv, ce am v�zut aievea a� vrea s� spun, dar nu �tiu cum s�-ncep.

Vorbe�te!

St�team de straj�-n deal. Priveam spre Birnarn c�nd,

Iat�, parc� am v�zut p�durea c� prinde-a se mi�ca.

- Rob mincinos! - De nu-i cum spun, s�-ndur m�nia ta!

O vezi venind pe cale, la trei leghe, Ai zice-un cr�ng �n mers.

Dac-ai min�it te-at�rn de viu de cel Dint�i copac s� te usuci de foame.

De drept ai spus, La fel ��i fac, nu-mi pas�!

M� dezic,

�i-ncep s� b�nui c� vorbea-n doi peri Satana c�nd min�ea de-adev�rat:

�N-ai team�, MacBeth, c�t timp p�durea Birnam nu va porni spre Dunsinane!�

�i-acum p�durea vine c�tre Dunsinane. La arme! To�i pe ziduri!

M� simt de soare istovit deodat�, �i-a� vrea s� v�d pierind zidirea toat�.

S� sune-alarma! Vino v�nt, pierzare! Murim m�car cu zaua pe spinare!

De-aici e larma. S� te v�d, tirane!

De-i fi ucis, �i nu de m�na mea,

So�ia �i copiii mei ca umbre M� vor mustra pe veci!

Nu pot lovi �n bie�i o�teni pl�ti�i s�-�i poarte ghioaga,

Pe tine doar Macbeth, ori astfel, spada, T�i� nefolosit, mi-o pun �n teac�.

Te simt pe-aici, c� zornetul acesta Zvone�te parc� de-unul mai de frunte.

Ajut�-m�, ursit�, s�-l g�sesc! Nu-�i cer nimic mai mult!

De ce s� mor, ca un Roman smintit, �n spada mea?

C�t mai v�d oameni vii, Mai bine-i s� crestez cu r�ni pe al�ii.

�ncoace, c�ine-al iadului, �ncoace!

Te-am ocolit pe tine dintre to�i. Dar, pleac�!

Prea mi-e sufletu-nc�rcat De s�ngele-alor t�i.

Eu nu vorbesc, C�l�u mai s�ngeros dec�t pot spune,

Cuv�ntul meu e-n spad�! Truda �i-e-n Zadar: mai u�or po�i �ns�ngera cu spada.

V�zduhul de nenvins, dec�t pe mine!

Pe cre�tete ce pot a fi r�nite abate-�i fierul.

Via�a mi-e vr�jit�, nu-i dat s� m� r�pun� Nim�nui n�scut de-o mam�!

Nu te-ncrede-n vr�ji. Iar �ngerul pe care l-ai slujit s�-�i spun� el

C� smuls a fost Macduff Pretimpuriu din s�nul maicii sale.

Blestem pe gura care-mi spune-aceasta: Ea surp� tot ce-i mai b�rbat �n mine.

S� nu mai cred �n diavoli scamatori; Ne h�r�uie cu vorbe �n doi peri;

Cuv�ntul dat ce ne �nc�nt-auzul N�dejdea ne-o �n�al�. Nu m� bat!

Mi�elule, pred�-te-atunci! Ca pe-o dihanie f�r� pereche

Te-om zugr�vi pe-un st�lp, iar jos vom scrie: �Aici vezi un tiran�.

Nu m� predau!

Cu fruntea-n colb la gleznele lui Malcolm,

Hulit de-al gloatelor blestem s� fiu!

De�i-i la Dunsinane p�durea Birnam,

�i-mi stai potrivnic tu, cel nen�scut Dintr-o femeie, tot �mi cerc norocul:

Macduff, love�te! Fie blestemat Cel care strig�-nt�i: destul!

Traducerea: Leon Levi�chi

Subtitrarea �i adaptarea: adrian_dts

Corecturi, �mbun�t��ire subtitrare: Dappon (dappon1959.wordpress.com)

Distribu�ia: