Original subtitles

- Cine e? - Sora Léontine, dle Célestin.

Vin imediat!

Nu pe pat!

Maica stareță te roagă să nu uiți

că avem liturghia mâine dimineață, la șase.

Te rog, reasigur-o pe maica stareță

că voi fi la armoniu, soră.

Noapte bună, dle organist.

Noapte bună, soră.

Dragă, sunt doar al tău acum.

De ce n-ai fost la repetiții, dle Floridor?

Crezi că putem exersa opereta ta fără compozitorul său?

A funcționat, în ciuda absenței mele?

Eu voi pune întrebările.

Ascultă, Corinne,

tot ce cer sunt încă 24 de ore de mister.

Lasă-mă să fiu enigmaticul dl Floridor până la premieră.

Dar unde ai fost?

Mâine.

Aș vrea să repet ultimul act, nu-l știu foarte bine.

Și pe primul, pe care nu-l știi deloc!

Vino.

Pentru că era Pentru că era făcut din plumb

Pentru că era Pentru că era făcut din plumb

- Excelentă orchestră, așa-i, doamnă? - Da.

- Dar n-o bea prea fierbinte! - Voiam să spun același lucru.

Biata dnă de Longueville nu mai poate auzi nimic.

Dragă prieten!

Scuză-mă, am de făcut o inspecție de noapte.

Da… Inspecție… Cazarme… Datoria.

Da, știu că este datoria ta. Nu sunt surdă!

La Vauzelle, condu-o pe soția mea înapoi.

Va fi mai puțin singură.

Vino, draga mea.

La revedere.

Cocoșul cântă cucurigu

În vreme ce soldații încă dorm

E timpul potrivit pentru…

Draga mea, încă lucrezi. Te vei epuiza.

Ce credeai? Vezi, te așteptam.

Ai mâinile înghețate!

Draga mea, ești nebună să deschizi geamul pe frigul acesta!

- Puișorule! Puișorul meu… - Da.

- Mi-aș dori ceva de băut. - Șampanie?

Șampanie! Da, șampanie.

- Poate e încă deschis magazinul de jos. - Nu-i nevoie.

Ți-am adus eu una de la spectacol.

Iată.

Mania asta a ta de a lăsa ferestrele deschise!

E atât de sufocant aici.

Am o migrenă teribilă…

Biata mea iubită. Ia loc.

Asta ar trebui să ajute.

Doamne Sfinte!

Ce e asta?

Nu poți să fii atent acolo?

Până aici!

M-a ratat cu primul, așa că m-a lovit cu al doilea!

M-a țintit dinadins!

Nu vei scăpa cu asta! Ia uite, acum mă roagă să fac liniște.

Sunt lovit în cap cu ghivece și tot eu trebuie să tac!

M-am săturat de tine și flușturatica ta.

Și de celălalt idiot orb.

- Ia te uită! Ce faci? - Iau aer curat.

Iei aer curat!

Puișorule, nu te enerva. Știi că nu îți face bine.

Nu e un bărbat, e un muzician. E Floridor, compozitorul meu.

Puișorule! Puișorul meu!

- Îți voi tăbăci fundul. - Ce s-a întâmplat?

Arăt a cineva care ia bătaie? Eu?

Scara mea! Cineva mi-a luat scara!

L-am spart.

Annie!

Vino să vezi asta!

Vino încoace!

- E cumva Célestin? - Da, el e. Piosul nostru organist.

Ginette!

Nu pot să cred!

Am spart încă unul…

Încă unul spart, Célestin vine acasă

Pentru teatru, Floridor

Și pentru mănăstire, Célestin

Prietenos și voios e Floridor

Serios și devotat e Célestin

Cei ce nu-l admiră pe Floridor

Îi rănesc sentimentele lui Célestin

Bătăile date lui Floridor

Sunt simțite de Célestin când se așază

Pentru că Célestin e Floridor

Iar Floridor e Célestin

Viața lipsită de griji a lui Floridor

E plătită de către Célestin

Floridor e cochet

Iar Célestin e grațios

Floridor are multe femei

Și asta-i face plăcere lui Célestin

Dar dacă vreuna l-ar înșela pe Floridor

Asta l-ar răni pe Célestin foarte tare

Pentru că Célestin e Floridor

Iar Floridor e

Célestin

Domnișoarelor, la baie primele 12!

Domnișoarelor, la baie primele 12!

- Unde e lt. La Vauzelle? - Acolo, comandante.

Acolo? Da! L-am văzut.

Alergare pe loc. Unu, doi, unu, doi!

Mai repede.

Să trăiți.

- Comandante, văd că guta îți dă de furcă. - Ce gută? Am fost rănit.

- Ai fost rănit? - Am lovit un…

Un instrument muzical.

Frumoase făpturi, comandante.

Cine Dumnezeu e personajul acesta?

- Ce cauți aici? - Sunt Loriot.

- Și ce dacă? - M-ai solicitat, așadar am venit.

- Te-am solicitat eu? - Pare că va trebui să stau 28 de zile.

Adică până pe 31, iar pe 31 sunt ocupat.

M-am gândit că, dacă vin cu o zi mai devreme, pot pleca pe 30.

Așa ai crezut, nu?

Așadar, comandante, ce îți datorez? Douăzeci și opt de zile? Ei, iată-mă.

Pleacă naibii de aici!

Rezerviștii ajung diseară, întoarce-te atunci.

Ești agitat, așa-i?

La Vauzelle…

Am primit o scrisoare de la tatăl tău, generalul, trimisă prin olac.

Mi-a cerut să te trimit azi la Paris.

Ce idee bună! Sunt multe femei în Paris.

Și una, în mod special: domnișoara Denise de Flavigny.

Zestre bogată, viitor bun. Tatăl ei e prieten apropiat cu al tău.

- E din Paris? - Nu, ceea ce e un lucru amuzant.

Mama ei este italiancă

și tânăra frumoasă a trăit în Italia până la vârsta de 15 ani.

Te rog, comandante! Tot aș putea fi de folos.

Dă-mi o mătură, curtea ta este dezgustătoare!

Ți-am spus să te cari naibii de aici!

Ce risipă de energie.

Dar în ultimii trei ani, a fost crescută de sora mea.

Atunci ar fi fost mai simplu să aranjăm o întâlnire aici.

Nu, părinții vor să fie prezenți. Știi cum e generalul.

Cu o fată crescută de sora mea te poți însura cu ochii închiși!

Cel puțin, pe jumătate deschiși! N-o cunosc pe fată!

Bărbatul nu cunoaște niciodată cu adevărat soția.

Pompa jgheabului este stricată. O pot repara.

Lasă-mă să fiu clar: nu ești aici acum,

nu vei fi aici până diseară, nu exiști

și nici măcar nu te pot pedepsi. Ciudat, nu-i așa?

Comandante, dacă e prea urâtă, chiar n-o pot face.

- Măcar lasă-mă s-o văd înainte. - Asta pot aranja.

Ieși naibii afară!

Liniște, domnișoarelor!

Așadar, e stabilit, o voi face. Sunteți cu toate de acord?

- Da! - Atunci jurați.

Jur pe ce am mai sfânt!

Priviți, e dl organist!

- Bună ziua, copii. - Bună ziua, domnule.

Ați răcit, dle Célestin?

Mersi, dră Denise. Da, am dormit cu fereastra deschisă.

Credeam că fereastra dvs. dă spre zid.

- Și ce dacă? - Trebuia să vă puneți o pălărie.

Dră Denise, dacă voi avea nevoie de sfatul tău, îl voi cere.

Bine punctat.

Tot ce rămâne de făcut e să îndepărtăm scara.

- A fost o aluzie? - Da.

M-ai văzut?

Cu toate am făcut-o.

Toate?

- Dar nu vom spune nimănui. - Asta…

Jurăm că n-o vom face.

Jurați pe ce-aveți mai sfânt!

Jurăm pe ce-avem mai sfânt!

Mulțumesc, domnișoarelor. Nu voi uita asta niciodată.

M-ați emoționat.

Nu am vrea să vă stricăm opereta din seara aceasta.

Știți și despre asta?

Da, dle Floridor!

Știm totul, dar am jurat să nu spunem nimic.

Mulțumesc din nou, domnișoarelor.

Acum, să lucrăm la „Gloria in Excelsis”.

Ascultați, dle organist,

cântăm mereu „Gloria”, „Magnificat”, „Stabat Mater”…

Ce-ar fi să cântăm ceva din Frumoasa din Robinson?

Doar nu vorbești serios!

Vorbim foarte serios!

Orice cântec de acolo, le știu pe toate.

- Pe toate? - Vă fur partiturile noaptea.

Le învăț peste noapte și le aduc înapoi dimineața următoare.

- Să cântăm „Soldățelul de plumb”! - Bine.

E în regulă, nu-ți face griji…

Grenadierul era un bărbat chipeș Venea din Nürnberg

Prințesa venea din Roma Și a venit cu trenul

Dragoste la prima vedere Prințesei i-a luat doar o clipă

El i-a arătat tandrețea sa

Cu emoție pură și sentiment

Dar stând cu arma în mână Mâna stângă pe lângă corp

A rămas surd la invitația ei

De ce oare?

De ce oare?

Pentru că era Pentru că era făcut din plumb

Pentru că era Pentru că era făcut din plumb

Vai! Un soldat atât de minunat

Nu-ți face griji, totul e în regulă

Și dacă te face să zâmbești Bucură-te de asta!

Văzându-l indiferent față de farmecul ei

Prințesa a rămas uimită

Cu arma mereu în mână Stătea drept, neclintit, în formație

Tulburată, biata femeie Îl îmbrățișă pe soldatul înghețat

Și cu un sărut lung, fierbinte

Și-a acoperit fața bronzată

Cu un așa sărut pasional Bietul soldat și-a pierdut calmul

Începe să se topească din nou și din nou De ce oare?

Da! De ce oare?

Pentru că era Pentru că era făcut din plumb

Pentru că era Pentru că era făcut din plumb

Vai! Un soldat atât de minunat

Nu-ți face griji, totul e în regulă

Și dacă te face să zâmbești Bucură-te de asta!

E maica stareță!

Gloria

In excelsis

Trebuie să vă felicit, domnișoarelor.

Și pe eminentul vostru profesor.

Maică stareță.

- Ai răcit, dle organist? - Nu, maică stareță.

Asta-i bine. Voiam să te rog să cânți diseară, după cină,

o ultimă repetiție a Liturghiei, în B.

- În B? Diseară? - Da.

Din păcate, mă tem că nu pot.

Am primit niște vești groaznice.

A decedat verișorul meu din Paris.

Trebuie să-l însoțesc spre locul de veci.

S-ar simți atât de singur fără mine.

- Nu… - N-o să insist atunci.

Ar trebui să ne fie milă de cei rămași.

- Te vei întoarce mâine? - În zori.

Adică… Mă voi întoarce de la Paris imediat după ceremonie.

A venit pauza, domnișoarelor.

Maică stareță, îmi pot repeta soloul la harpă cu dl Célestin?

M-ar bucura să vă fac mândră duminica asta.

Ce înger!

Maică… Având în vedere împrejurările dificile,

m-ați putea plăti în avans, pentru călătoria mea?

Bineînțeles.

Dle Célestin, vă aștept.

- Vino, fiule. - După dvs., maică stareță.

Pare să-ți fie teamă să te așezi.

Păi, maică, e ca și cum…

- Ca și cum ai fi fost lovit? - Da.

Plata pentru luna aceasta, dle organist.

Intră.

- Fratele dvs., maică. - Mulțumesc, poți merge, soră.

- Iertare. - Nicio grijă, soră.

- Fiule, acesta este fratele meu. - Fratele dvs., maică?

Atunci este unchiul meu!

Ce tip amuzant!

Ce e, Léon? Șchiopătezi?

Am un fel de durere la degetul mare.

Ca și cum ai fi lovit ceva.

Un tip foarte amuzant! Cine este?

Célestin, organistul meu.

Un alt muzician! Îl cunoști pe un anume Floridor?

Nu, nu!

Cu toate acestea, numele îmi spune ceva.

E un tip carismatic, așa-i?

Carismatic? O să-i tai urechile!

Chiar vrei să faci asta?

Cu siguranță!

Bietul băiat.

Nu-l compătimi.

E un adevărat porc!

Serios?

- A, Floridor? - Vezi? Și tu simți la fel!

Toată lumea îl cunoaște.

Îmi placi!

Între muzicieni, când vorbim despre ticăloși, spunem

„mai puțin porc decât Floridor” sau „porc, la fel ca Floridor”.

Dar niciodată „porc mai mare ca Floridor”.

Și când te gândești că oamenii spun că semăn cu el!

Tu?

Da! Poți crede așa ceva? Cât de crud din partea lor!

E ca și cum ai spune că semăn cu Napoleon.

Păi, poate… Deși, trebuie să spun,

tu și Napoleon aveți unele lucruri în comun.

Chiar îmi placi!

Și tu mie!

- Chiar așa simt. - O să-l omor!

Te deranjez oare?

- Mă voi retrage. - Foarte bine.

Maică stareță.

Ce ciudat, fața ta

nu mi-a părut cunoscută.

Dar spatele tău pare familiar!

Știi, de la spate…

toată lumea arată la fel.

Odată văzut un spate…

N-ai cântat la trompetă pentru Al 32-lea Dragon din Montpellier?

Nu.

Și nici pentru Al 21-lea din Vendôme?

Se pare că te gândești la spatele meu.

Sper să ne revedem curând.

Maică stareță.

Aș vrea ca La Vauzelle să-și cunoască viitoarea soție aici, pe dra de Flavigny.

Ești nebun, Léon! Să las un bărbat în mănăstirea mea?

E împotriva regulilor.

- Eu vin aici, nu-i așa? - Nu e același lucru.

Ai trecut de mult de vârsta seducției.

Mulțumesc!

De fapt, mi-e groază de căsnicia asta.

Viața de garnizoană va fi un iad pentru ea.

Iad sau nu, nu poți opri întâlnirea de mâine din Paris.

Îi dau voie, din păcate, dar cu inima îngreunată.

Cu siguranță voi fi prezentă la premiera dumneavoastră.

Este exclus.

Ai ratat arpegiul.

Voi pune o pernă în pat

și voi folosi scara dumneavoastră.

Și îngerul meu păzitor mă va proteja.

„Și îngerul meu păzitor mă va proteja.”

Naiva domnișoară Nitouche!

- Deci pot participa la premieră? - Nu, nu și nu.

Ca să concluzionăm: nu!

Nu vă supărați atât de tare, dle organist.

Nu sunt supărat, maică. Mă fac înțeles.

Oricum, lecția nu are sens.

Draga copilă nu va putea cânta duminică, din păcate.

Va trebui să plece spre Paris în această după-amiază.

Eu, maică? Pentru ce?

Îți vor spune când vei ajunge.

Sora Arcade va merge cu tine.

Biata soră Arcade.

La vârsta ei!

Va fi atât de obositor pentru ea!

Maică, dacă și dl organist merge în Paris,

nu mă poate însoți el?

Mica mea dragă Denise! Are numai idei bune!

Da.

Moartea bietului dvs. verișor ne-a ajutat.

Veți lua amândoi trenul de la ora 16:00.

Nu se poate, maică stareță.

Am o lecție la ora 16:00.

Va trebui s-o anulezi.

Refuz s-o las pe fată să călătorească noaptea.

În regulă, maică stareță.

Mulțumesc mult!

M-ai pus în mare încurcătură!

Te voi scoate imediat din ea.

A, da?

Voi merge singură la Paris.

Nici gând! Drept cine mă iei? Și îndatoririle mele?

Nu vă înfuriați.

Am o altă idee.

Vă voi însoți la momentul de glorie.

Așa zici?

Și vom lua amândoi trenul de la 00:07 dimineața.

Nimeni nu va ști nimic!

Și ce să fac eu cu tine până la 00:07 dimineața?

Mă puteți încuia într-o cameră de hotel.

Mă puteți lua după spectacol.

Acesta este motivul pentru care mereu ratez arpegiile.

- Frate. - Soră.

Surorile au făcut o coroană de flori pe care s-o dăruiești verișorului tău.

Va fi atât de fericit.

Exact ce-mi trebuia…

- Aveți o cameră? - Cu două paturi, domnule?

- Nu, o cameră fără pat. - Fără pat?

Rar întâlnești hoteluri cu camere fără paturi, domnule.

Adică o cameră pentru… pentru domnișoara, pentru copilă, să se relaxeze.

Camera 17, la etajul unu, va fi de ajuns.

Sunteți aici pentru funeralii?

De ce spuneți asta?

E groaznic.

- Să aveți o seară frumoasă. - Da, domnule.

Poftim, două bilete la Frumoasa din Robinson.

- E o capodoperă de comedie! - Mulțumesc, domnule.

Cu plăcere.

O să fii foarte bine aici.

Te voi lua la 18:30 pentru cină. La revedere.

Poftim, o lectură ușoară.

- O revistă religioasă? - Va fi numai bună, fiica mea!

- Să nu deschizi ușa în niciun caz! - Cunosc sentimentul, am și eu o fiică.

Mai bine aveam cinci fii!

Da…

A, da…

Poftim, prietene. Să ai o seară frumoasă.

Aleluia, inima mea voioasă

Tralalala, se trezește

Ce frumos Aceste pene plutesc în jos din Ceruri

Arată ca zăpada

Arunc mai multe și mai multe

E ca și cum aș fi la Polul Nord

Aleluia, sunt o cămilă mică

Imaginează-ți fața surorii Arcade

Am o idee mai bună!

Voi arunca niște apă peste oameni…

Drăguții oameni din Pontarcy

Ce merg pe stradă

Vor primi asta în cap

Deja îmi place

Haide, unul și toți, haideți mai aproape

Veniți să faceți duș

Aleluia, uite un cadou mic

Semnat, domnișoara Nitouche

Ticăloasă mică!

Nu vei ajunge niciodată în Rai!

N-am vrut să fac asta!

- Cine a făcut asta? Vreau să știu cine! - Nu te enerva.

O pălărie nou-nouță! Îmi vei cumpăra alta?

Știu eu, e fata de la etajul unu. Și pe mine a aruncat apă.

- Du-te și dă-i o lecție răsfățatei! - Poți conta pe mine.

Cred că tatăl ei se va urca pe pereți, o va mustra.

Bine, mulțumesc.

Nu e nevoie să te ascunzi, te-am văzut. Ieși afară, acum!

Meriți o bătaie bună. Voi face eu asta.

- Nu mă atinge! - Prea târziu! Trebuia să fii cuminte.

Îmi pare rău, domnișoară.

Nu îți e rușine? O fată mare ca tine să joace feste?

Nu vrei să îmi mai dai bătăiță?

- Nu. - În regulă, atunci. Bine.

- De ce ai făcut-o? - Mă enervați!

Cu sărutul acela interminabil!

Îți poți ține respirația, am avut destul timp să număr până la nouă.

- Te enervam? - Nu voi.

- Atitudinea. - Și cum ai făcut?

Bombele cu apă? Ar trebui să știi asta, ca soldat.

Nu.

Iei un ziar, faci un con din el,

îl umpli cu apă și-l arunci. Asta-i tot!

- Văd că te-ai jucat și cu plapuma. - Și ce dacă?

Pramatie mică.

Înțeleg de ce te-a încuiat tatăl tău aici.

- Nu e tatăl meu. - Atunci cine e?

- Nu e treaba ta. - Înțeleg…

Iubitul tău?

Respectă o femeie cinstită.

Ești măritată?

- Cum altcumva aș putea fi? - Da, desigur.

Deci ești măritată.

- Da… - Este gelos?

- Da, foarte. - Pot înțelege de ce.

Portarul l-a confundat cu tatăl tău, deci sigur e cu 20 de ani mai mare.

Da, cel puțin.

Ce vrei? Eram la mănăstire, mă plictiseam.

Mă gândeam că o căsătorie va însemna libertate.

Ei, bine…

De când am părăsit locul acela, mă ține prizonieră.

- Ce fiară! - E un om cumsecade, dar gelos.

Un pic nebun, la fel ca toți muzicienii.

E muzician?

Asta mi-a plăcut la el, de când îmi dădea lecții de harpă.

- Și nici măcar nu e bogat! - Nu.

- Eu sunt cea bogată. - E un vânător de zestre?

Ce-a fost în capul tatălui tău?

Și eu mă întreb.

Ei, bine? Unde-mi sunt scuzele?

Vorbește cu tine.

Pedeapsa asta durează o veșnicie!

Mergi la fereastră, va înțelege.

Ai gusturi bune, André. Ne vedem când vor zbura porcii!

André, un nume frumos.

Și numele tău care e?

Nu putem sta aici.

Dacă se întoarce soțul meu…

Ce fiară groaznică! Nu-ți poți pierde tinerețea cu el.

- E prea târziu. - Niciodată nu e prea târziu!

Poți… Trebuie să începi o viață nouă.

- Cum? - Ești foarte frumoasă, vei găsi iubirea.

Vei găsi un bărbat tânăr, onest.

- Un bărbat ca tine? - Pot fi un exemplu.

Care sărută o femeie timp de nouă secunde, iar trei minute mai târziu, o uită.

Aceea a fost o pasiune foarte mică.

Bomba ta cu apă a stins-o.

- Apropo, unde mergem? - La această patiserie.

O patiserie este foarte potrivită.

Cum vrei tu.

- Merg să îți iau niște prăjituri. - Eclere, te rog!

Ador eclerele.

Mulțumesc! Mănânc foarte rar.

- N-ai voie să mănânci prăjituri? - Poți să crezi?

Nu-ți poți imagina cât sufăr.

De când durează această persecuție?

- Tu nu ești căsătorit? - Nu, nu încă.

Ai apărut de nicăieri pentru a mă opri din a face o mare greșeală.

Urma să mă însor fără iubire.

- Cu femeia de mai devreme? - Nu.

Cu o biată făptură ce probabil își dorește și mai puțin.

Din fericire, te-am văzut.

Nu voi comite acest delict.

La naiba cu domnișoara de Flavigny și zestrea ei!

Ce s-a întâmplat? O cunoști?

Eu? Nu, deloc.

Deja mi-o imaginez, inocentă ca un miel.

Bine, zic eu „miel”, probabil e mai mult o gâscă prostuță!

Probabil…

Mi-aș fi dorit să fie ca tine.

Probabil eram la fel ca ea înainte de a mă căsători.

- El e? - Da.

Ce rușinos! Biata de tine. Soțul tău e cu o cântăreață.

Plătește repede, să plecăm.

E nechibzuit, aș putea fi recunoscut.

M-am săturat de secretele tale!

Ți-am spus că-ți voi explica mâine totul.

Nu pot să cred!

Netrebnică mică! Nu ți-e rușine de comportamentul acesta?

Tu vorbești de conduită? Și ție ar trebui să îți fie rușine!

Nu vorbeam cu tine! Defilezi cu un soldat?

- Poftim? - Vorbesc și mai puțin cu tine, tinere!

De data asta, te voi încuia la mănăstire.

La mănăstire? Pentru o imprudență minoră?

Nu mai suntem în Evul Mediu!

- Divorțul n-a fost inventat pentru câini! - E adevărat.

Ce vrei să spui cu asta?

Soția ta va divorța, dacă e nevoie.

„Soția ta”? Ești însurat?

Omul acesta glumește doar.

Ți-a ascuns acest lucru? Ce frumos!

Despre ce vorbește?

Își încuie soția.

Ce soție?

Mă întreabă ce soție? Desigur, cred că are multe!

- Mă refer la domnița. - Această domniță?

Nu e soția mea.

Și acum, neagă. Sărmana de tine.

Așadar, acesta era marele tău secret? Ticălos mizerabil!

Nu mi-e locul aici. Să mergem, dle André.

Pe aici.

- Aleg niște prăjituri. - Da, mergi.

Cunosc spatele acesta!

Hei!

Devine obositor!

- Așadar, ai un nou bărbat în fiecare zi? - E același!

Célestin e Floridor?

Dragă, fă-mi cunoștință cu această femeie, nu mi-ai vorbit despre ea.

Asta și intenționam!

Nu ar trebui să accepți asta. Hai să plecăm.

Sunt în permisie 48 de ore.

Te duc în Bourges, la bunica mea, până la finalizarea divorțului.

Totul se petrece foarte repede…

Nu ți-e teamă de viitor?

Teamă? Voi mulțumi Domnului în fiecare zi.

Draga mea, scumpa mea…

Iubită adorabilă… Spune-mi cum te numești!

De… Dominique!

- Nu-ți place numele meu? - Ba da, e foarte frumos.

Dar nu ți se potrivește.

- Păcat. - E în regulă, mă voi obișnui!

Dominique…

Dominique, vin imediat. Intru și ies într-o secundă.

Dominique…

Nu, e imposibil.

Ce e imposibil?

- Nimic. - În regulă.

Ce? A plecat?

- E imposibil! - Exact asta a spus și ea.

- Așteaptă-mă aici. - Bine.

TEATRUL LIRIC

Bună seara, dle director.

Zaza, de ce v-ați oprit din vorbit când am intrat?

Nu ne-am oprit, draga mea, nu vorbeam deloc.

- Am o migrenă înfiorătoare. - Îți aduc pastile, draga mea.

Să vezi ce față va face în opt zile!

Haideți, doamnelor, grăbiți-vă!

Domnișoară, ați asistat la o scenă teribilă la patiserie.

Serios?

Ia un loc.

- Femeia cu care eram a fugit. - Și ce dacă?

- Doar dvs. mă puteți ajuta să o găsesc. - Nu prea cred.

Ba da. Prin soțul ei, pe care se pare că îl cunoașteți bine.

Cioc, cioc!

Ghici cine e!

E puișorul tău mare, a venit pentru o sărutare!

Cioc, cioc!

Dragostea mea, iubita mea, sunt aici!

Și am medicamente pentru migrena ta.

A fost ultima picătură!

Ghinionul lui!

LINIȘTE - SCENĂ

Intră.

Ești căutată, nu-i așa?

Ce dorești, dnă Floridor?

Nu există dna Floridor.

Nu sunt căsătorită.

Sunt o studentă de la mănăstire.

Nu e frumos să minți.

Am dreptul să mint un om care m-a confundat cu o fetiță!

Chiar atunci când îți dorești să te confunde cu o femeie.

O să-l găsesc!

Voi începe cu două palme ce-l vor arunca în genunchi,

apoi vom vedea dacă nu-și va cere scuze!

Bine, dar după spectacol.

Dacă va folosi o sabie, îl voi trage în țeapă!

Dacă va avea pistol, îi voi zbura creierii!

- Și dacă are un paloș? - Dacă are paloș,

îl tai pe jumătate, pe lungime!

E un plan excelent, dar după spectacol.

La locuri, toată lumea!

La locuri, toată lumea!

Nu știu dacă pot aștepta până la miezul nopții.

Dacă îl omor la pauză, îl poți înlocui?

Nu! Pauza e foarte scurtă, cel mai bine e să aștepți miezul nopții.

- Bine, ne vedem mai târziu. - Da. Ne vedem.

Haideți, domnițelor, la locurile voastre!

Generale! Nu-l văd pe prefect.

- Nu trebuia să vină? - Ba da, trebuia.

- Ce s-a întâmplat, prietene vechi? - Nimic, generale. Nimic.

Tinerii băieți și fete Când vremea bună revine

Îndrăgostiți, inimile lor sărbătoresc Petrec duminicile la Robinson

Ne așezăm la malul mării

Te-am speriat?

- Credeai că sunt soțul tău? - Nu.

De ce ai fugit de mine?

Nu era nevoie.

Așadar, soțul te trimite în arierscenă?

Nu mai suport asta, pleacă.

Nu vreau să te mai văd!

Dar nu ești căsătorită!

Eram în cabina domnișoarei Corinne.

Așadar, m-ai auzit?

Mi-aș dori să mor!

- Draga mea Dominique… - Nu mă cheamă Dominique.

Ai avut dreptate, numele nu mi se potrivește deloc.

Numele meu este… Denise de Flavigny.

Poftim? Atunci…

Părinții noștri au gândit la fel.

Despre ce vorbeai cu directorul când am venit?

- Cu cine, cu Gustave? - Îi spui „Gustave” acum?

- De când? - De aseară, draga mea.

Și nu ești scârbită, scumpo?

S-ar putea să nu, dar eu comand acum.

Rolurile importante sunt ale mele acum.

- Și asta e tot pentru tine! - Ia-o pe asta!

Ce…

Începe partea mea.

Hai, domnilor, începeți din nou de la balet.

Nu vei râde când vei afla ce urmează.

- Ce urmează? - Nu vei juca rolul din Paris, idioato!

Poftim?

Nu, scorpie bătrână. Eu îl voi juca.

Și la Teatrul Variétés, la fel.

Asta sigur ți-a închis gura!

Repede, grăbiți-vă!

Ipocrit bătrân! E adevărat ce spune?

- Nu voi juca în piesa din Paris? - Trebuia să deschizi gura, nu?

- Ce e asta? - Plec acasă!

- Și opereta? - Poate să-mi fure rolul, e doar al ei!

- Dar nu-l știu încă! - Păcat!

Nu-i face asta lui Floridor!

Nu, dră Corinne!

Nu-i faceți asta dlui Célestin!

E prea prost, păcat pentru el!

- Ce facem acum? - Nu știu!

- Mergi și dansează între timp! - Poftim?

- Nu vei face asta cu adevărat, nu? - Ba da!

Dacă vom reîncepe a treia oară, voi leșina!

Domnilor.

E oribil, Corinne refuză să urce pe scenă!

Corinne refuză să joace!

Poftim?

Spune-i s-o lase mai ușor, o să rezolvăm totul.

Lăsați-o mai ușor, o vor rezolva.

- Denise! - Urmează să intru.

Nu poți face asta! Nu mă poți face soțul unei actrițe!

Am fost soția unui compozitor, nu?

Ce faci în costumul acela?

Nu ți-e rușine? Dacă te-ar vedea maica stareță…

Nu merge niciodată la teatru. Muzică, maestre!

- Ce se întâmplă? - Nu vezi? A sosit o tânără stea.

Ce s-a întâmplat?

Ce se întâmplă cu el?

- Unde e Corinne? - Acasă.

- De ce? - A aflat că nu va juca în Paris.

De ce nu va juca în Paris?

Ce poți face? Compozitorul e șeful.

Mulțumesc! E tot ceea ce aveam nevoie să știu!

Cocoșul cântă cucurigu În vreme ce soldații încă dorm

E timpul potrivit pentru un iubit

Ia-mă în brațele tale iubitoare

Vino, frumoasa mea adormită Vino, dragă, să pornim alarma

Te rog, grăbește-te, spuse frumoasa

Cântă sunetul goarnei

Trompete, arătați-vă entuziasmul

Cântați tare, răsunați Limpede ca un clopot

Întotdeauna, iar și iar, vom începe iar

„S-a terminat deja”, spuse tânăra fată

„S-a terminat deja!”

„Dumnezeule, ce mică trompetă amărâtă!”

Răsare soarele, vino Frumoasa mea adormită

Vino, dragă, să pornim alarma

Nu te gândi la asta, nu-ți face bine!

Nu înțelegi!

Ce înțeleg este că al tău Floridor te-a trădat!

M-a trădat? Haide, termină!

Nu e în stare să facă asta!

E mai mult prostănac decât crud, dragul sărman!

Dragul sărman? Dar el e cel care a spus că n-ar trebui să joci rolul.

Ce ai spus?

Eu… doar repet ce mi-a spus directorul.

Chiar a făcut asta?

De neconceput din partea lui!

Sărmanul meu puișor…

Bietul meu puișor, și când te gândești că te-am înșelat cu el!

Dumnezeule Mare!

Atât cu Célestin, cât și cu Floridor.

Să-mi faci mie una ca asta?

A meritat să fiu medaliat anul trecut!

Nu gândeam în acel moment, te rog, iartă-mă.

O să-l omor!

O să îi zbor creierii!

Îl voi pironi de un copac!

Îl… îl voi spinteca în două, pe lungime!

Nu mai am ce căuta aici.

Léon, nu te-am văzut niciodată așa.

Destul! Liniște! Lăsați oamenii să doarmă!

Și cu mine cum rămâne? Eu dorm?

Hai, continuă! Nu te simți stânjenit!

Deodată ce totul e permis acum!

Haide, mai sparge!

Mai ai câteva ghivece de spart!

Bine… Înțeleg, ai dreptate.

Așa se încheie visul Frumoasei din Robinson

Dar pentru ca o operetă să fie perfectă Trebuie să se încheie cu un cântec

E timpul pentru cântat Așa se încheie povestea unui ștrengar

Trebuie să încheiem sărbătoarea

Luăm patru fete și cinci sau șase băieți

Înainte de căderea cortinei Așteptați ca steagul să fluture

Să cântăm cu toții împreună Într-un mod cavaleresc

Povestea, povestea

Povestea frumoasei

Din Robinson

LINIȘTE - SCENĂ

Liniște!

FRUMOASA DIN ROBINSON

Deschide!

Deschide!

Încă avem timp să prindem trenul de la ora 00:07!

Caporale! Un cuplu a fugit în direcția asta!

- Oprește-i și du-i la secție. - Da, comandante.

Scuze, mă iertați.

Hei! Ia te uită la mica domniță!

E frumoasă?

Mi-aș dori să-mi cadă direct în pat!

Domnilor! Cum îndrăzniți să rostiți comentarii atât de vulgare?

- Scuză-mă, lordul meu! - Aici nu e mănăstire, știi?

- Mănăstire? E vreo aluzie? - Nu.

Bine, atunci. Nu-mi plac aluziile.

Lordule, poate ne lași în pace.

Sigur…

Nu e nevoie să vă grăbiți,

așteptăm doar de șase ore!

Trenul a avut întârziere, am așteptat pe peron timp de șase ore.

Va trebui să ne grăbim, avem exercițiu în patru ore.

Trebui să fie cu toții pregătiți.

- Scuze, sergent. - Da?

Aș vrea să vă cer permisiunea să petrec noaptea în oraș mai bine.

- Și cu sora ta cum rămâne? - Da, voi sta la sora mea.

Nu-mi place să fiu luat în derâdere.

- Mișcă, fără tâmpenii! - Haide!

Intrați, restul.

Scuze, după dumneavoastră.

Vă rog, nu mă supăr.

- La revedere, domnilor! - Ca un locotenent, nu?

Poate domnul preferă să petreacă noaptea în oraș.

Pot să înțeleg de ce. De fapt, e absolut încântătoare!

Mișcă înăuntru!

- Poftim? - Intră!

Nu am ce căuta aici, eu și domnița doar am urmat grupul.

Am numărat rezerviștii, sunt toți aici.

- Mișcă! - A zis: „Mișcă!”

Dați-mi și mie voie înăuntru. Îmi va fi frică aici, singură.

Iertare, mică domniță, nu este posibil.

Nu poți intra aici cu familia.

Îți imaginezi cum ar fi dacă toți și-ar aduce soția și copiii?

Du-te.

Nu mă mai împinge, te avertizez!

- Nu sunt rezervist, am rezervări! - Ce?

Vreau să-l văd pe director! Voi face plângere către maior!

- Către maior? - Da.

Pillu!

- Da, sergent? - Du-l la plutonier.

- Da, sergent. - Ușor, Pillu!

Haide, grăbiți-vă! Hai odată!

Sfinte Nitouche

Ocrotitorul meu

Protejează-mă, scumpă Fecioară

Și-ți promit că în scurt timp

Mă voi purta frumos Dacă îl mulțumește pe Dumnezeu

Dumneata ești directorul?

- Directorul? - Da.

Despre ce e vorba?

- Vii la cazarmă în costum? - Nu vin la cazarmă!

Și atunci ce faci?

Îți voi explica totul.

- Luam trenul… - Cel întârziat șase ore?

- Nu, cel de la 00:07… - Vrei să pleci? Tipic rezerviștilor!

Nu sunt rezervist!

- Și atunci ce cauți aici? - Asta mă întreb! Pe curând, domnule!

Înțeleg acum! Știu cum să mă port cu rebelii!

Mergi și schimbă-te.

Nu pot, mă așteaptă cineva.

- Te așteaptă? - Da.

- Schimbă-te! Cine te așteaptă? - O tânără.

Ai tinere care te așteaptă? Bravo ție!

E o tânără față de care m-am purtat nestatornic și condamnabil.

Nu-mi spune poveștile tale murdare!

Haide! Nu mă puteam lăsa tăiat în două, nu-i așa?

- Poftim? - Și mai ales pe lungime!

Corect…

Îmi pari destul de necurat!

Necurat? Eu?

Încă un cuvânt și faci închisoare!

- Eu, închisoare? Un muzician? - Schimbă-te acum!

- Mai întâi, fă-ți duș. - Duș?

Da, la fel ca ceilalți. Chiar mai mult decât ceilalți!

Mergi și schimbă-te.

Hei! Fii atent, Pillu!

- Așadar aștepți aici? - După cum vezi.

- Îl iubești așa mult? - Da.

Nu e treaba mea, nu am voie să îți vorbesc.

Ar trebui să îți spun s-o tai de aici.

Dar mi se rupe inima să te văd așa.

Mulțumesc.

- Cât timp vei aștepta? - Până iese din nou.

Douăzeci și opt de zile. Stai… Îl vei aștepta atât de mult?

Nu e soldat. Îi vor da drumul imediat.

Odată intrat, treci prin iad până ieși din nou!

Vorbesc din experiență.

Poftim, un prosop și niște săpun.

Haideți, mișcați-vă!

Nu te mișca, Pillu.

Mă scuzați, unde este ieșirea?

- I-a dat drumul plutonierul? - Nu. Trebuie să facă duș.

Chiar mai mult ca ceilalți.

- Ai înțeles? - Nu.

Dezbracă-te!

Unul îmi spune să mă schimb, altul să mă dezbrac. Hotărâți-vă!

E amuzant, nu?

Amuzant sau nu, te învăț minte!

- Dă-ți sacoul jos! - Ce are?

- Bine… - Aveți trei minute.

În trei minute, toată lumea intră la duș.

- Nu m-ai auzit? Dezbracă-te! - Să mă dezbrac…

- Dă din picioare! - Da, da…

Scuze…

Scuze!

- Scuze, unde e ieșirea? - Cred că lordul ar trebui să se dezbrace.

Salut, flăcăul meu!

Încercai să fugi? Știam eu.

Am promis că stau cu ochii pe tine.

- Dă-ți aia jos. - Poftim?

- Dă-ți-o jos! - Ești chiar obsedat.

În sfârșit!

- Poți să-mi arăți ieșirea? - Pentru?

Nu, mersi.

- Hei, lordule! - Da?

Nu-ți place să te speli, așa-i?

Nici mie, urăsc apa. Prefer vinul Beaujolais.

E gata toată lumea?

Lacroix!

Sunt aici, plutonier!

- Am întrebat dacă e gata toată lumea. - Da, plutonier.

Bine, dă-i drumul.

Frecați-vă bine!

Nu aud nimic!

Dacă v-ați spăla cum trebuie, aș auzi!

Mai tare!

Haide, ce durează atât?

Hei!

Nu te pot lăsa așa!

Mulțumesc mult, domnule.

- Poftim. - Mulțumesc.

Poftim.

Poftim. Mi-aș dori să fiu tratat așa frumos!

Ce nătărău sunt!

Poftim.

Iată!

IEȘIRE

- Glumești? - Stai la coadă, la fel ca noi!

Ce e în neregulă cu oamenii ăștia?

Ce vulgar! Pe când eu…

Văd că insiști să te maimuțărești.

- Ești ud până la os. - Păi…

- De la alergatul prin ploaie? - Nu, de la…

Domnul vrea să-și distreze micii prieteni?

- Cine, eu? - Treci la coadă!

Nu mă atinge! Haide! Scuze.

Părinte, nu vreau să fiu dificil,

dar mai am puțin și-mi pierd cumpătul.

Calmează-te, fiule.

Iartă-mă, părinte.

Așadar…

A, nu… Nu, eu…

Scuze, Pillu.

- Vino aici! - Eu?

Haide!

- Stai jos. - Da.

Aș vrea tuns la spate și în laterale.

- Sigur. - Bine.

Îmi place mai mult așa…

Tragi cam tare…

Măcar…

Îngheți de frig! Stai, ia haina mea.

Poftim.

Ștrengarule! Ai sărit gardul, nu?

Oprește-l pe omul acesta, du-l înăuntru!

- S-a întors patrula? - Nu, comandante.

Nu vorbeam cu tine! Ci cu paznicul.

Nu, comandante.

Oprește bărbatul acela! Femeia, am vrut să spun!

O fată în cazarmă?

Pe aici!

Toată lumea, pe aici!

Mai repede!

Să mergem!

Mișcați-vă!

Hei! Pe curând, domnilor!

Ce-i cu tărăboiul ăsta?

Scuze, unde e ieșirea?

Ce-i asta? Ce cauți aici?

Mă… mă duc la o plimbare!

- Poftim? - Mă… duc la o plim… plimbare!

- Ce pui la cale? - Ce am spus.

Sunt garda de serviciu.

- Nu avem gardă de serviciu în curte. - E o greșeală!

Cu ce ești înarmat?

Cu nimic. Doar cu felinarul.

- Nu stăm de gardă cu felinarul! - P… păi, ar trebui!

E pentru exercițiu. Mai târziu îmi vor da o ar… armă.

Serios? Înțeleg acum.

Înțelegi? Norocosul!

- Liniște! - Da, domnule.

- Nu „domnule”, ci „comandante”. - Da, c… comandante.

- „Comandantul meu”! - „Comandantul tău”!

Tembelule! Cine te-a pus de gardă?

Era doar un bărbat în trecere, a spus…

- Un bărbat? - Da.

Nu-mi băga felinarul în ochi!

Da, comandantul tău!

Caschetele acestea sunt grele, așa-i?

Arăți cunoscut!

Mă… mă îndoiesc.

Mi se spune că sunt… unic!

Ce bleg sunt! Celălalt bărbat avea părul lung și nu se bâlbâia.

Ve… vedeți? Iar eu am…

Eu mă… mă bâlbâi!

Ar fi interesant de văzut o discuție între tine și soția mea!

Pot să mă alătur c… camarazilor mei?

- Da. - Mulțumesc, comandantul tău.

Stai puțin!

În hambar! Cred că acolo se ascunde!

E… e chiar probabil.

- Hai să căutăm împreună. - P… pe cine căutăm?

Un escroc!

Va fi greu de găsit cel adevărat,

când sunt at… atâția…

Un om pe nume Floridor! Dacă ți-aș spune ce mi-a făcut… Dar n-ai înțelege.

- Nu ești muzician, nu? - M… muzician?

Sigur că n… nu! Pe… pe cine aș im… impresiona?

Corect. Ești un idiot, dar unul plăcut!

Și… și dumneavoastră!

Îmi… îmi pare rău.

Dacă pe mine mă caut, n-o să mă găsesc!

- Ce-ai zis? - Gândeam cu voce tare.

Dacă mă găsesc, îmi dau o cafteală!

- Bine, urcă. - Vreți să urc ac… acolo?

Vei pune la îndoială tot ce spun?

N… nu pun la îndoială!

D… doar… mă bâlbâi.

- Bine. Urcă. - Urc, atunci.

S… scuzați-mă.

Ce straniu! Văd spatele acela peste tot!

Hei, soldat!

Deci, soldat?

Fugi când îți vezi superiorul? Pedeapsă patru zile!

André, vrei să mă pedepsești de câte ori mă vezi!

Denise!

Ce cauți aici, în costumul acesta?

Văd că te joci în continuare.

Nu fi rău. Pot explica totul.

În niciun caz! Nu vreau explicații!

Îmi poți răni sentimentele.

Erai în tutu mai devreme, iar acum în dragon. Atâta tot.

Ar trebui să mă obișnuiesc.

- Cred că e normal pentru o actriță. - André…

Nu-mi pasă de nimic din toate astea!

Când am ajuns la gară și am văzut că nu ești acolo,

m-am simțit atât de deznădăjduit, gol pe dinăuntru.

Nu pot trăi fără tine.

Îmbrăcată în dragon, chinezoaică sau grefier, m-aș căsători cu tine!

Nu te voi iubi niciodată îndeajuns de mult!

Deci? Ce faci?

Dacă nu e acolo, coboară înapoi!

De data asta, sunt sigur!

Sunt absolut sigur! Cobori sau nu?

Im… imposibil… L-am prins într-un c… colț!

Poftim?

Ticălos m… mizerabil! N… nu-mi vei scăpa!

Poftim? Nu mă lași pe mine, Floridor, să trec?

C… chiar așa!

Te voi ucide!

A… atenție, n… nu în nas! E f… foarte fragil!

În stomac, atunci!

Ș… și stomacul este. B… bine, te… te iert.

Spune-i idiotului de maior

că nimeni nu se poate purta așa cu Floridor!

D… domnule!

A s… spus că a di… dispă… dispărut!

A dispărut zici, nu?

Păi, eu… eu…

Măi, măi!

Ai căzut?

- Dă-mi mâna! - Nu mai fi nervos!

- Scoate-mă de aici! - Doar dacă te porți frumos!

- Mâine, în zori, te voi ucide! - În zori?

- Consideră-te provocat! - Sigur.

- Ce armă alegi? - Niciuna.

Eu aleg să mânuiesc sabia până te ucid!

Nu particip la dueluri. Sunt un muzician și un catolic.

- Atunci vei fi dezonorat! - Păi… nu-mi pasă!

Poți rămâne aici.

Ce indecență!

Domnișoara Denise?

Opriți-l!

André, te rog, ajută-l.

- E un om atât de bun. - În regulă.

Nu, comandante, nu te enerva!

Vei afla adevărata poveste a drei Nitouche.

Dacă ai ști ce operetă minunată ar putea fi.

TEATRUL LIRIC

N-a ajuns încă?

- Unde-o fi? - Incredibil!

- Nu putem începe fără el! - Îi arăt eu!

Poți avea inima de piatră și totuși să fii duios.

Am vrut să văd mănăstirea o ultimă dată, de rămas bun.

Așadar, mă părăsești?

Ne-am distrat împreună.

Ce vrei? Asta-i viața!

E din cauza femeii aceleia.

Da.

Știam eu! E o creatură ce…

Iartă-mă, Sfinția Ta. Eram pe cale să înjur.

N-o cunoști foarte bine.

Poate.

Dacă o iubești, Floridor

Din păcate, ca un nebun, Célestin

Atunci, trebuie să cedez, Floridor

Ce generos din partea ta, Célestin

Căci cei ce-l iubesc pe Floridor

Îl iubesc și pe Célestin

Iar sărutările pentru Floridor

Sunt și pentru Célestin

Pentru că Célestin e Floridor

Iar Floridor e Célestin

Începem în cinci minute, Floridor nu întârzie niciodată!

Ce pune la cale?

Bună ziua, domnișoară Nitouche!

Bună ziua, domnișoară Nitouche.

Bună ziua, dnă Floridor!

Nu spune asta, nici măcar în glumă!

Bună, mica dră La Vauzelle.

Deci aceasta este sala de muzică. Exact ca la mănăstire.

Da, exact la fel!

Doar că armoniul era în dreapta și pianul în stânga.

Știi, Floridor a schimbat asta. A fost ideea lui.

Vom spune povestea despre cum eu și André ne-am întâlnit.

Dragostea mea foarte serioasă ar putea să-i facă pe oameni să râdă…

Nu, o să vezi. E foarte dulce.

Sper că nu a schimbat prea mult povestea.

Ei bine, măcar puțin.

El e soțul meu?

Da.

Dragule, cât de groaznic!

Mă mărit cu un bătrân!

Nu e un bătrân, e o tânără stea.

N-ai mai fost la teatru?

Ba da, dar…

Se pare că prefer viața reală.

SFÂRȘIT

Subtitrarea: Simona Pătru