Original subtitles

HERCULE ȘI CAVALERUL MASCAT

Traducerea, adaptarea și sincronizarea manuală: Cristian82

Opriți-vă ! Nu-mi tratați prada așa.

E mai bine decât la vânătoare de cerbi, căpitane Blasco.

Nenorociții ăștia ne încetinesc, dar sunt inteligenți.

Să mergem !

Rezistă, tată ! Aproape am ajuns la graniță.

Nu pot merge mai departe.

Nu mai am putere. Fugi cât mai e timp.

Nu, nu te părăsesc. Nu te părăsesc, tată.

Felipe, ia-o de aici. Du-o undeva în siguranță.

Repede ! Fugiți !

- Fugiți ! - Nu !

Nu !

Repede ! Fugiți !

Nu !

E mort ! Unul mai puțin pentru care să ne facem griji.

Mișcați-vă !

Mișcați-vă ! Treceți în căruță.

Mișcați-vă ! Mai repede ! Am spus să vă mișcați.

Să ne grăbim, Dolores ! Granița e aproape.

Dolores ! Felipe !

Căsătorindu-se în această dimineață

și-au aranjat o călătorie în luna de miere.

Nu crezi ?

Dar dacă ajung de cealaltă parte a râului,

vor fi pe teritoriul prințului de Valverde

și n-o să-i mai puteți controla, don Ramiro.

O să-i prindem, căpitane Blasco,

ori pe partea asta, ori pe cealaltă parte a râului.

După ei, idioți leneși. Prindeți femeia și e a voastră !

- Prințul ! - Don Francisco !

Vă rog.

Don Francisco, salvați-ne. Suntem pe teritoriul dvs acum.

Stați liniștiți. Nu o să vă atingă nimeni.

Don Francisco,

îmi pare rău că am trecut linia dintre pământurile noastre.

Dar vă rog să-mi înapoiați acești fugari.

Ce infracțiune au comis, ca să fie hăituiți atât de cumplit ?

Omul este fermierul, care fuge de serviciul regelui.

Regele nu-i forțează. Tu îi vinzi pentru 100 de ducați de căciulă.

Ți-ai depopulat patria mamă, trimițându-i la moarte în Flandra.

Iar pământul fără a fi lucrat, nu dă roade.

Când vor muri de foame, o să știu unde să-i trimit.

Amenințările tale nu mă ating, duce.

Nu am mercenari în slujba mea, dar să nu crezi că poți abuza de mine.

Don Francisco, sunteți înțelept,

dar timpurile s-au schimbat și acum conducem prin forță.

Puneți mâna pe ăia doi.

Duce, acum mergi prea departe.

Dona Blanca, după ce ați stat la mănăstirea din Santa Pola,

v-ați întors mai frumoasă ca niciodată.

Dacă vărul meu Juan ar fi aici,

te-ar face să regreți atitudinea și comportamentul tău.

Le sunt recunoscători lui Felipe și lui Dolores,

că mi-au oferit ocazia să vă văd încă o dată fiica, prințe.

Cei doi fugari, sunt un cadou pentru dvs, dona Blanca.

Dar de ce ?

E un cadou nesemnificativ din partea unui admirator.

Voiam să vă ofer unul mai prețios. Un cadou demn de frumusețea dvs.

Duce, ordonă-le oamenilor să se întoarcă pe teritoriul tău.

Don Francisco, cred că în curând pământurile noastre

nu vor mai avea nevoie de limite să fie împărțite.

- Și francezul ? - L-am ucis.

- Și ofițerii flamanzi ? - I-am ucis.

Și restul oamenilor îngrijorați ?

De fapt, fără mine, nu știu cum vor mai putea continua războiul în Flandra.

Foarte amuzant, fată, dar eroul o să răcească.

Norocos o să fie bărbatul care se va căsători cu voi fetelor.

După multe zile de călătorit, ați făcut un om nou din mine.

Don Juan, noi suntem recunoscătoare că ne-ați onorat cu prezența dvs.

Am fi foarte fericite, să aparținem pământurilor

deținute de unchiul dvs, Don Francisco.

Ducele Ramiro, ne face viața imposibilă.

Nu uitați, nu suflați nicio vorbă despre isprăvile mele din război.

E un secret militar !

Oamenii mei sunt fermieri și sunt puțini.

Sunt mai adaptați la pace, decât la a purta un război.

Și mercenarii ducelui de Medina, i-ar putea distruge complet în câteva zile.

Iar eu nu vreau sânge vărsat.

Nu vreau ca oamenii de pe pământurile mele

să suporte consecințele unei invazii.

Blanca, doar Dumnezeu știe cât de mult te iubesc

și cât de fericit mi-aș da viața,

dacă asta ar pune capăt pericolului unui război.

Am luptat, ca viața oamenilor mei să fie pașnică și sigură, iar acum...

Nu-ți mai face griji, tată.

Poți să-i spui ducelui Ramiro, că-i accept cadourile de nuntă.

Fiica mea, ai deja pe cineva în inima ta ?

Spune-mi !

Nu e nimeni, tată.

Te rog, iartă-mă, dacă te las acum singur.

Nu Felipe, nu aici !

Dar unde, dacă nu putem fi împreună niciodată ?

- Suntem căsătoriți sau nu ? - Da, dar...

Dona Blanca ! Repede, pleacă !

Când o să ne comportăm ca și cum am fi căsătoriți ?

În curând.

Juan !

Juan !

Sunteți îndrăgostită de vărul dvs, nu-i așa ?

Juan !

A ajuns.

Anunță că s-a întors !

Dolores, Juan încă nu trebuie să știe.

Nu vreau să-i stric bună dispoziție.

Acum, ajută-mă !

Apă de trandafiri. Și pudră.

Nu vreau să observe.

Juan, bine ai revenit pe pământul care într-o zi o să fie al tău.

Esteban, deschide hambarul și pivnițele pentru oameni.

Azi o să dăm o petrecere, în cinstea întoarcerii nepotului meu iubit.

Știu că Blanca o să fie fericită să te vadă și să-ți ureze bun venit.

Urmează-mă !

Să începem pregătirile pentru petrecere.

Blanca, am visat la acest moment un an întreg.

Lumea nu te-a schimbat nici pe tine, nici cavalerismul tău, vere Juan.

Nu, dar se pare că lunga mea absență te-a schimbat pe tine.

Un an e cam mult, vere.

O persona se poate schimba mult într-un an.

Și acum îți dorești să nu mă fi întors niciodată, nu ?

Juan, suntem foarte bucuroși că te-ai întors.

Nu e adevărat, Don Francisco.

Sunt unele persoane care pot pune căldură și entuziasm, doar în scrisori.

Ce s-a întâmplat ? Vreau să știu !

Blanca e pe cale să se căsătorească cu ducele, Don Ramiro.

E adevărat ?

Și jurămintele și promisiunile făcute ?

Ce s-a întâmplat cu ele ? Ce te-a făcut să te schimbi ?

A vrut să-mi satisfacă dorința de a menține pacea.

O nuntă ne va scuti de un război cu Don Ramiro.

Mai bine un război, decât acest sacrificiu.

Don Francisco, mâine, soldații mei o să se întoarcă

din campania militară din Flandra.

Să-i înarmăm pe oameni și să-l atacăm prin surprindere pe duce.

Toți oamenii lui îl urăsc.

Mi-am dat deja cuvântul și atâta timp cât trăiesc,

o să sacrific totul, pentru a preveni vărsarea de sânge.

Tu cine ești ?

Felipe ! O să fiu valetul dvs personal.

Ești nou pe aici, nu-i așa ?

Eu și ea am aparținut înainte ducelui, Don Ramiro,

înainte să plecăm de-a binelea.

- Cine e ea ? - Dolores ! Sunt căsătorit !

După nume, dar nu și în realitate.

- Ce fel de poveste e asta ? - Doar adevărul, d-le !

Nu că mi-ar plăcea !

Dolores are onoarea de a o servi pe dona Blanca, și-și face mai multe griji

pentru durerea doamnei, decât pentru mine.

- Dona Blanca e supărată ? - Nu face decât să plângă

de când a promis că se va căsători cu don Ramiro.

Dar atunci nu e dorința ei. Nu a uitat.

Felipe, stai lângă mine

și dacă totul merge bine îți promit că

o să-ți petreci această noapte cu Dolores.

Stăpâne, sunteți un făcător de miracole.

- Noapte bună, dona Blanca. - Noapte bună, Dolores !

Ce e Dolores ?

Blanca !

Juan !

De ce m-ai făcut să sufăr, făcându-mă să cred că ai uitat ?

Juan, nu am putut să te uit.

O să fii mereu în inima mea.

Nu... nu am vrut să afli așa brusc,

dar inima mea m-a trădat.

Știu că am fost crudă cu tine, dar știi de ce.

Mai bine mor, decât să te rănesc, dar îmi iubesc tatăl.

Nefericirea ta e un lucru pe care nu pot să-l suport.

Nu Juan, nu putem face nimic.

Îl cunoști pe tata. Mă iubește.

Dar e convins că starea de bine a oamenilor,

valorează mai mult decât sentimentele noastre.

Atunci o să vii cu mine.

- Felipe, vii sau nu ? - Este imposibil ! Sunt de pază !

Ai insistat atât de mult să ne începem luna de miere,

iar acum doar...

Știu, dar ordinele stăpânului sunt să nu mă mișc de aici.

Ascunde-te ! Ascunde-te !

- Ce cauți aici ? - Merg în camera mea de acolo !

Plecați !

- Și soțul tău ? Unde este ? - E băut, ca de obicei, și doarme !

Mă neglijează, de parcă nici n-aș exista !

Vrei să vin în camera ta ? Vrei, Dolores ? Vrei ?

Frumoaso !

Dă-i drumul !

Nu ! Felipe, te rog, nu !

Nu am vrut niciodată să facem asta, don Francisco,

dar nu a existat altă alternativă.

Ați fugit ca niște spărgători. Ca doi hoți în noapte.

Don Francisco, v-am respectat mereu fiica.

Și totuși te pregătești să fugi, batjocorind numele de Valverde,

care într-o zi ar fi putut fi al tău.

Și închipuindu-mi că, tu ai putea fi fiul pe care Dumnezeu nu mi l-a oferit,

m-ai trădat !

Don Francisco,

știu că pentru dvs iubirea noastră nu este importantă,

dar, vă rog, nu cedați în fața lui don Ramiro.

Nu va fi niciun război.

Sunt hotărât ca oamenii mei să nu sufere din cauza egoismului tău.

Și pentru asta sunteți pregătit să vă vindeți propria fiică.

Ei bine, dacă crezi că e adevărat, ucide-mă.

Juan, din acest moment nu mai faci parte din familia mea.

Ești exilat.

O să părăsești imediat acest castel și nu o să te mai întorci niciodată.

Bandiților ! Dați jos asta de pe mine.

Dați-l jos de pe cal !

Ești ca un pește în plasă, eh ?

Țineți-l de mâini !

Nu mișca.

Ești prea slab să fii genul țiganilor.

Aș spune că buzunarele tale sunt la fel de xenofobe ca tine.

Poate ar trebui să te ucidem. Ți-am putea folosi măcar pielea.

Palomito are o nouă cale de a prezice în cărți

și ar vrea să experimenteze folosind pielea.

Dacă e în stare.

Eliberează-mă și o să fac o amuletă norocoasă din capul lui.

Sigur, te-am putea spânzura oricând de un copac, iar apoi să tăiem frânghia.

Credeam că o femeie frumoasă poate fi și generoasă, însă tu mă dezamăgești.

O să vedem dacă e curaj sau doar cavalerism.

Eliberați-l !

Prefer ca oamenii mei să fie curajoși și îți dau șansa să scapi.

Hercule !

O să lupți cu Hercule.

Dacă supraviețuiești până se scurge nisipul, ești liber.

S-a scurs nisipul ! Opriți-vă !

Hotărăște-te, vrei să pleci sau să rămâi cu noi ?

Un om liber și galant ca tine e mereu binevenit în banda țiganilor.

Mulțumesc ! Frumos din partea ta să mă primești.

Dar nu uita, nu o să-mi trădez niciodată codul de onoare.

Nu-ți cere nimeni asta. Acum ești unul dintre noi.

Te fac cavaler în numele pădurii.

Poftim !

Petrecere ! Petrecere ! Petrecere !

Acela e palatul meu și aceștia sunt oamenii mei.

A fost odată un rege pe care l-au iubit.

Acum e mort și ei mi se supun mie.

- Ți-a plăcut vânătoarea mea ? - S-ar putea.

Mi s-a părut că e o plasă de pescuit.

- Ai multă imaginație ! - E adevărat.

Dar hai să găsim un loc unde să stați peste noapte, tu și servitorul tău.

Felipe ? Mă întreb oare ce s-a întâmplat cu el ?

E acolo, făcându-și prieteni.

Frumos din partea ta să mă inviți în casa ta,

dar nici măcar cu o scară nu aș urca acolo.

E puțin cam sus, dar are tot confortul ca acasă.

Când o să fii sus o să te simți mai sigur.

- Palomito ! - Da.

Gata, Hercule.

Un', doi, trei.

Hai, Felipe.

Bună ziua.

Ai reușit și fără scară. Hai, să intrăm.

Puteți pleca.

Mi-am golit trezorieria și pivnițele și puținul care mi-a mai rămas.

După ce te căsătorești cu dona Blanca, nu o să ai destul loc în pivinita,

pentru toate comorile pe care le are drept zestre.

Dă-i și astea. O să le recuperez de mii de ori.

Ruiz, pune toate cadourile împreună și du-i-le donei Blanca.

- Vreți să merg singur ? - Așteaptă puțin !

Poate că o să-mi fii mai util aici decât pe drumul spre Valverde.

În plus, vreau să discutăm despre planurie de război.

Plănuiți un război ?! Chiar și acum, domnule.

Exact.

Vreau să combin cele două avantaje, cel de iubit și cel de războinic.

Opriți-vă !

- Prr ! - Pe aici.

- Pentru ce ai mai oprit acum ? - Există un obstacol pe drum.

Înlăturați-l și să mergem.

Ești extenuat după călătoria ta sau putem să ne folosim de bunătatea ta, d-le ?

Unu pentru bani, doi pentru haine.

Jos mantaua.

Ce amuzant este.

Cămașă din dantelă venețiană. Bravo.

A, domnului, i-au căzut pantalonii.

Mai bine-l ajuți cu pantalonii.

Apoi golește trăsura și trimite caii la castel.

Ești distractiv ! Te-ai gândit să joci pe scenă ?

Așteaptă, idiotule, sunt dezbrăcat. Dă-mi hainele tale.

Dolores, ești fericită că au ajuns oamenii lui don Ramiro ?

Nu, dona Blanca, dar a fost foarte amuzant când l-am văzut pe don Ruiz.

E mereu atât de îngâmfat. Cineva le-a luat toate hainele.

Felipe al meu mi-a spus odată, că cea mai bună cale să dezarmezi un bărbat

e să-i furi pantalonii.

Dar nu înțelegeți ? Asta trebuie să fie mâna lui Felipe.

Și dacă e așa, cred că a mai fost ajutat de cineva.

Juan...

Deci nu a plecat.

Vedeți ? Don Juan și Felipe nu v-au uitat.

- Nu mai e nevoie să disperați ! - Dolores !

Fii sigur că oamenii mei vor scotoci întreaga țară să scape de tâlharii ăștia.

Ce fel de om a fost liderul.

- I-ai auzit numele ? - Era un diavol, d-le !

Purta o mască, o manta roșie și o sabie care i-a trădat lipsa de maniere.

O să-l prindem și o să-l spânzurăm, Ruiz.

Așteaptă și ai să vezi !

- Căpitane ? - Da ?

- Nu, am spus zece. - Doar ăștia mi-au mai rămas, cpt.

Aplicați-i douăsprezece lovituri de bice, pentru a-i echilibra contul.

Nu, dați-mi drumul.

Ori îi plătiți lui don Ramiro, ori aflați cum se lucrează în minele de sare.

Haideți ! Grăbiți-vă !

Bine, lasă aia aici.

Excelența sa, ducele Ramiro, are o mulțime de soldați

să vă facă să vă supuneți ordinelor lui.

Grăbiți-vă cu sacii ăia !

Duceți-i la moară !

Ei bine, fetelor, care dintre voi va fi norocoasa ?

Călărețul mascat, cu manta roșie.

Tu ești idiotul care nu știe ce fată să aleagă, nu ?

Uite-l pe ștrengar.

Și asta-i pentru blondă.

Esteban...

dacă mi se întâmplă ceva grav și fiica mea are nevoie de ajutor,

du scrisoarea asta regelui.

Blanca o să fie protejata coroanei

și pământurile de Valverde vor fi bine păzite.

Esteban...

nu trebuie să afle nimeni.

- Nicio veste despre Juan ? - Nicio veste, d-le !

Pleacă !

"1000 de monede de aur pentru capul cavalerului cu manta roșie

"Don Ramiro Suarez"

Stai pe loc !

- De data asta noi te-am găsit pe tine ! - E o lume mică, nu-i așa ?

Mi se pare prea aglomerată, acum ! Aduceți-l aici !

Mai bine te uiți în spate.

Duce, ar fi foarte ușor pentru oamenii mei să te ucidă,

dar prefer să lupt cu tine, ca un om de onoare, corp la corp.

Plecați ! Grăbiți-vă !

Se întorc cu întăriri.

Îți promit ceva. Data viitoare când ne vedem, va fi ultima.

- Vin soldații ! - Să plecăm de aici.

Repede ! Să ne grăbim !

Înapoi ! Repede !

Repede !

E evident ne depășesc numeric și sunt și mai bine echipați.

- Dar merită măcar încercat. - Nu, așteaptă să-i atacăm.

Cu forța lor superioară o să ne facă bucățele.

Sunt pregătiți pentru efort. Trebuie găsim o cale cu don Ramiro.

Nu ai o dispoziție prea bună, căpitane.

- Ce te deranjează ? - Planul dvs, don Ramiro !

- Sunt un soldat și nu pot... - Mă bucur că ți-ai amintit, cpt.,

și atâta timp cât te plătesc o să te supui tuturor ordinelor mele.

Apropo, vreau să mi-l aduci pe cavalerul ăla mascat,

drept cadou de nuntă.

L-am căutat mereu, însă e ca o fantomă.

Adu-l la mine !

Îți arăt eu cum să-ți transformi fantoma în carne și oase tremurânde.

A, o să ajungem pe înserat la castelul Valverde.

Trebuie să mă pregătesc să joc rolul de logodnic fericit.

Nobilul și excepționalul, don Ramiro, duce de Medina și Maracas.

Respectele mele, don Francisco !

Dona Blanca, respectul meu profund.

Dar duce, unde sunt prietenii pe care i-ai invitat ?

Ei bine, nu-i vedeți pe toți ofițerii și oamenii pe care i-am adus cu mine ?

Îi văd, și arată de parcă ar merge la război.

De ce ?

Prințe, am auzit că l-ați renegat pe nepotul dvs Juan,

lăsându-vă fără un moștenitor !

Dacă nu vă numiți succesorul, în clipa morții,

pământurile vor rămâne în mâinile unei femei.

Decât dacă fiica dvs hotărăște să le lase unui soț legitim.

Dar de ce să așteptăm asta ?

Don Francisco, dacă țineți la viața dvs, semnați un act de abdicare.

- Numindu-mă succesorul dvs. - Niciodată.

Soldați, la arme !

Vă sfătuiesc să încercați să vă comportați cum trebuie.

Soldații mei au controlul deplin asupra castelului.

Ascultați-l pe căpitanul Blasco, cum îmi dă semnalul,

că stindardul de Valverde a fost dat jos.

- Prințul e mort. - Trăiască, Don Ramiro !

Asasinule !

Ați văzut cu toții că a fost un duel. Recunoașteți.

Am fost doar în legitimă apărare !

Vă sperie.

Lașilor !

În urma acestor evenimente, o să trebuiască să stai în izolare,

până când vei trece peste durerea pierderii tale

și o să-i permiți mirelui tău să conducă ținutul de Valverde.

În viața ta nu o să obții numele de Valverde !

Mai bine mor, decât să las să se întâmple asta.

Cu timpul, o să uiți de toate aceste sentimente amare.

Fata aia ar putea fi o problemă pentru mine.

Satul este al vostru până în zori, oameni buni.

Don Ramiro, chiar e nevoie să le dați oamenilor libertate ?

Da, planul e ca oamenii să știe că o să aibă un nou stăpân.

Căpitane Blasco, ai fi șocat dacă ți-aș arăta cum pedepsesc lașii ?

Cpt. Blasco, ăștia sunt soldații care au fost luați prin surprindere în pădure,

de o bandă de haimanale.

Trebuie să plătească scump pentru această umilință.

O să lupte cu biciul până la moarte.

Și ultimul care rămâne pe cal o să-l las să plece.

Dar, domnule, eu sunt comandantul lor.

Eu ar trebui să le aplic pedepsele.

Cpt., trebuie să-ți amintesc mereu că ești angajatul meu ?

A, uite-l pe renumitul nostru prieten, Ruiz.

Don Ramiro, am fost mereu servitorul dvs loial.

- Nu mă trimiteți la spânzurătoare. - Nu o să mergi la spânzurătoare, Ruiz.

Îmbărbătează-te.

Mereu e nevoie de ajutor la minele de sare

și tu s-ar putea să mai ai niște mușchi sub toată grăsimea aia.

Duceți-l de aici !

Ai câștigat.

Să nu arăți niciodată milă celor învinși.

Arată generozitate învingătorilor.

Juan, îmi pare rău pentru moartea unchiului tău

și că Blanca a fost luată prizonieră.

Soldații lui don Ramiro au comis tot felul de violențe în sat.

A vrut să evite războiul.

A vrut să-și vândă propria fiică pentru pace.

Don Francisco e mort, Juan !

O să mă răzbun.

Nu o să am pace până nu o să eliberez ținutul

de hoarda aia de asasini.

Ce vrei să spui ?

Pentru a o salva pe Blanca, trebuie să mă infiltrez în castel.

Dar asta ar fi o prostie. Există un preț pe capul călărețului mascat.

- Nu înțelegi că cineva o să te vândă ? - Dar trebuie să încerc.

Nu o pot lăsa pe Blanca în mâinile acelui monstru.

Trebuie să fie frumos să iubești pe cineva așa.

Lasă-mă să te ajut să găsești o cale să o salvezi.

Ți-ai risca viața pentru mine, și pentru o femeie pe care nu ai văzut-o niciodată ?

Dar de ce ?

Știu ce înseamnă să fii o femeie îndrăgostită.

- Iar oamenii mei au fost uciși fără milă. - De ducele Ramiro ?

Așa cred.

O să merg cu țiganii mei la castel și o să aflu adevărul.

O să trebuiască să mă văd cu Blanca și să studiez apărarea.

Apoi trebuie să acționezi tu.

Vreau să folosesc asta pe carnea acelui cavaler mascat.

- Mai întâi, va trebui să-l prindem. - Stai liniștit, cpt. O să-l prindem.

A devenit atât de neatent, încât în curând o să cadă în capcana mea.

Nu trebuie să scape.

Îl vreau pe omul ăla, viu sau mort.

Dar acest zid de tăcere care îl protejează face ca acest lucru să fie foarte dificil.

Atunci o să găsești o cale.

Trimite-i să fie torturați, unul câte unul.

- Tot o să vorbească careva. - O să găsesc...

Nu e timp pentru asta, Blasco ! Nu ești un soldat ?

Un soldat, da, domnule, însă nu un torționar.

Duce, doresc să fiu înlăturat de la comanda armatei dvs.

Dar nu ești de neînlocuit, căpitane. O să-ți acord libertatea,

însă numai după ce-l prinzi pe cavalerul ăla mascat, cum am ordonat.

Voi de colo !

Așteptați puțin !

Trebuie să aveți permisiune din partea excelenței sale ducele.

- Îi spun eu ce trebuie. - Viitorul, nu ?

Pot să rămân aici cu oamenii mei ?

Dacă vrei, pot să-ți acord și atenția mea personală.

Don Ramiro, o să execut un dans "navaja".

Dacă nu vă este teamă.

Cum să-mi fie teamă de o fată frumoasă ca tine ?

Decât dacă nu cumva e teama de fascinația ta ciudată.

Aveți grijă, don Ramiro.

Pumnalul magic din dansul meu, o să arate într-o zi

spre ucigașul omului pe care l-am iubit.

Nu cred că se poate așa ceva.

Dar voi fi foarte încântat să te văd dansând.

Însă mai mult mi-ar plăcea compania ta.

De ce nu stați lângă femeia dvs ?

Poți pregăti o poțiune fermecată pentru logodnica mea,

să o fac să-și schimbe comportamentul arogant și prostesc,

și ca ura ei din trecut să se transforme în dragoste pentru mine ?

Duceți-mă la femeie, dar dacă vreți să-mi fac magia,

trebuie să mă lăsați singur cu ea.

Căpitane Blasco.

Însoțește-o la dona Blanca și spune că țiganii pot rămâne la castel.

Veniți cu mine.

A sosit o țigancă, dona Blanca, iar cpt. Blasco o aduce acum în castel.

Anunță-mă dacă femeia aia are niște otravă pentru mine.

Nu spuneți asta.

Dacă vă sinucideți, don Ramiro, o să aibă mână liberă.

Ce altceva mai pot face ?

Juan a plecat sau l-au ucis.

Vă rog să mă iertați, prințesă. Este ordinul lui don Ramiro.

Intră, te rog !

Acum, a plecat.

Ești demnă de Juan al tău.

- Ce ai de spus despre Juan ? - Îl cunoști pe Felipe ?

Trebuia să-mi dau seama că tu ești soția lui Felipe.

Juan și Felipe o să le spună țiganilor mei să se ascundă în pădure.

Așa că, eu sunt aici să găsesc o cale să te salveze.

Nu vreau să cad într-o capcană.

Nu ești plătită de don Ramiro să mă chinui ?

Am fost trimisă de Juan !

Ați plănuit să vă căsătoriți la biserica din Santa Pola, nu-i așa ?

Te rog, iartă-mă !

A fost un vis pe care nu l-am spus nimănui.

- Care era planul tău ? - Santa Pola e la 277 de km de aici.

Blanca, trebuie să-i spui ducelui că vrei să te căsătorești în biserica aia.

Să mă căsătoresc cu don Ramiro ?

Trebuie doar să te prefaci că vrei să te căsătorești cu el.

Se așteaptă să-mi folosesc magia ca să te fac să-l iubești.

Monstrul ăla !

Trebuie să te prefaci că ești dornică să-l accepți.

Așa nu te va suspecta.

O să accept să vă cunun în Santa Pola,

iar pe parcursul călătoriei, Juan și țiganii mei vor face restul.

Căpitane Blasco.

Țiganca și-a ținut promisiunea.

Mi-a adus o mireasă supusă și iubitoare.

Dă-i asta Estellei, o merită.

E prea periculos.

- E o provocare prea fățișă. - Vreau să aflu adevărul Palomito.

Dacă el a fost asasinul, o să-mi dau seama.

Ia asta.

Du-te și pregătește-te pentru probleme.

Cât de frumoasă ești !

Chiar dacă... arăți tristă cu baticul pe care-l porți.

Te face să arăți diferită cumva... de parcă ai fi în doliu.

Ce știi tu despre doliu ?

Am întâlnit moartea de multe ori pe câmpul de luptă.

- A fost aproape, atingându-mi obrajii. - Așa ?

Nu, tu ești ca viața pentru mine și probabil ultima mea șansă.

Ai o inimă bună și generoasă.

- De ce îl servești pe omul ăsta mârșav. - Pentru că sunt un soldat.

Dar în câteva zile, o să fiu liber după ce o să termin o misiune,

iar apoi o să vin după tine în tabăra ta.

Ia asta. E un cadou din partea lui Don Ramiro.

Nu vreau asta. Vreau ceva de la tine.

Ce ți-aș putea oferi eu ? Sunt doar un biet mercenar !

O să te aștept.

Căpitane Blasco.

Dansul ăla pare ciudat. Ce origini are ?

E un dans străvechi și sfânt pentru țigani.

Ce vor să facă cu pumnalele ?

Acum, o să le arunce în aer, apoi, conform unei tradiții străvechi,

ar trebui să cadă în jurul unui asasin care a scăpat nepedepsit.

Duce Ramiro, pumnalele te-au închis într-un cerc pentru o răzbunare magică.

Tu l-ai ucis pe bărbatul pe care l-am iubit.

Vrăjitoare ! Arestați-o pe vrăjitoarea aia.

Salvează-te Hercule și spune-i lui Juan.

Pleacă ! Îți ordon.

Grăbiți-vă !

Plecați !

- Atenție, Palomito ! - Așteaptă puțin ! Atenție ! Poftim !

Vrăjitoare !

Acum, o să vorbești !

Vreau să-mi spui adevăratul motiv pentru care ai venit la castel.

Pumnalele au spus că ești un asasin.

Legați-o !

Don Ramiro !

- Nu știam că-ți place tortura, Blasco. - Nu-mi place.

Mi-ai spus că nu-ți place să te uiți la tortură.

- Pot să vă propun ceva ? - Ce ?

Ei bine, știu cum sunt țiganii.

Probabil că o să moară, însă nu-și va deschide niciodată gura.

Nu-mi pasă. Am putea face un exemplu din ea.

O s-o ardem de vie.

Cavalerul mascat... ar putea fi implicat în această poveste ciudată !

Dacă mă lăsați s-o supraveghez, am un presentiment că-l o să-l găsim imediat.

Vrei... s-o eliberez ?

- Nu, căpitane. - Atunci închideți-o în castel.

Cruțați-o de chinul torturii.

E un act foarte generos care ar putea-o aduce de partea dvs.

Dacă vrei să-ți riști viitorul pentru o fată, bine.

Însă, dacă până lunea viitoare nu mi-l aduci pe cavalerul mascat...

- Acel corp frumos o să ardă în flăcări. - Vă promit că voi face tot ce pot, d-le.

Nu disperați, dona Blanca.

Țiganca a fost dusă în sala mare, unde căpitanul Blasco o va interoga.

Și dacă o torturează și o fac să vorbească ?

Am urmărit și am ascultat. Nimeni n-o să scoată o vorbă de la ea.

- Mai ales, căpitanul Blasco. - Ce te face să crezi asta ?

Căpitanul e îndrăgostit nebunește de țigancă.

Cum de m-ai scăpat de tortură ?

Don Ramiro a plătit o datorie.

Mai demult... i-am salvat viața.

Trebuia să-l lași să moară.

Ai dreptate, e un monstru.

Dar dacă aș pleca acum, ne-ar pune în pericol viitorul.

În plus, își plătește soldații foarte bine și îi sunt loiali cu toții.

Ce aș putea face singur împotriva lui ?

Te iubesc Blasco.

Dar trebuie să crezi în viitorul nostru.

Ascultă-mă...

Dacă ai avea destui oameni să atacați castelul ?

Dacă te-aș pune în contact cu cavalerul

care-l urăște pe don Ramiro mai mult decât noi ?

- Și Hercule ? - Uitați-l !

Ce s-a întâmplat ?

Estella m-a trimis să te avertizez.

Nu am vrut s-o părăsesc dar nu am putut...

Nu o s-o abandonăm, Hercule. Anunță oamenii. Du-te și tu.

Don Juan, sunt rupt în mai multe bucăți decât chitara mea.

Grăbește-te !

- Juan ! Vin. - Cine vine ?

Soldații... Călare.

Vin pe cărarea secretă și o să ajungă aici până în zori.

Sunați alarma.

Trebuie să-i oprim înainte să descopere satul.

Soldații... călare.

Deschide-ți porțile alea cu sidef !

Să ne mișcăm.

Opriți-vă !

Descălecați !

Pe aici !

Aveți grijă !

Deci tu ai organizat această primire călduroasă ?

- Blasco ! - Juan !

Mișcați-vă mai energic. O să facem un foc mare să ardem o vrăjitoare.

Săpun, Malaguito, pune săpun pe frânghie.

Stăpâne Goha, pariez pe leafa mea că, cpt. Blasco,

nu o să ne aducă niciodată capul cavalerului mascat.

Atunci o s-o facem pe țiganca aia să danseze în aer. Așa.

Juan, ideea ta e nebunească. Nu știu cum am putea să-l convingem.

Blasco, crede-mă, nu există altă cale să-i salvăm viața Estellei,

decât să merg eu însumi acolo.

Dar moartea ta nu va avea niciun rost, nici pentru tine, nici pentru ea.

Trebuie să existe altă soluție.

Nu, o să trebuiască să riscăm.

Ducele Ramiro nu știe cine sunt.

Și dacă am șansa o să încerc să-l conving că sunt mult mai folositor în viață.

Blasco... soarele este pe cale să răsară.

O să vezi că vom duce asta la bun sfârșit.

Să mergem ! Te așteaptă.

I-am dat șansa, căpitanului Blasco, să te salveze.

- Dar a eșuat. - Sosește, căpitanul Blasco.

Nu, nu mergeți acolo să o vedeți cum moare. Vă implor dona Blanca.

Dă-mi drumul ! Ce pot face ?

Trebuie să existe o cale s-o pot salva.

Juan !

Manuel !

Mi-am ținut promisiunea.

Țiganca poate pleca.

Și să nu o mai văd pe pământurile mele.

Deci ne întâlnim din nou.

Se pare că acum eu sunt în avantaj.

Și de data asta vreau să știu. Cine ești tu ?

Cineva care ar putea să vă fie folositor, don Ramiro.

Ești mult mai folositor diavolului.

Dar în viață v-aș fi mult mai folositor.

E puțin cam târziu să fii în slujba mea...

... Dacă asta-mi propui.

Juan !

Juan !

Iubirea mea !

Juan de Valverde !

Ai vrut să mă iei de prost, nu ?

Mulțumesc pentru ajutor, dona Blanca.

Deci așa, tu ești străinul misterios cu mască și mantie.

Bărbatul pe care-l iubești este vărul tău.

Lasă-l în seama mea.

O să te chinui puțin câte puțin, până când o să te rogi să mori.

Nu ți-aș recomanda asta.

Dacă ești inteligent o să termini repede cu mine.

Diavole, o să-ți frâng obrăznicia, însă pentru asta trebuie să fii în viață.

A trebuit să mituiesc cele două gărzi să mă lase să te văd.

Don Ramiro, nu mai are încredere în mine.

Și Blanca și Estella ? Ce s-a întâmplat cu ele ?

Estella s-a întors la oamenii ei, iar Blanca e închisă în camera ei.

Spune-mi totul, Blasco.

Nu încerca să mă minți.

Juan, mâine, o să sosească trimisul regelui,

iar don Ramiro a cerut ca Blanca să fie de acord cu nunta și să-i permită

să fie stăpânul pământurilor ei, în schimbul vieții tale.

Monstrul ăla !

De asta m-a salvat.

Blasco... trebuie să ajungi la trimisul regelui.

Chiar dacă reușesc ce rost mai are ?

Ce contează cuvântul unui cpt., dacă se întâlnește cu ducele Ramiro ?

Așteaptă puțin !

Mai există o posibilitate.

Înainte de a ajunge la castel, trimisul regelui

trebuie să-și instaleze tabăra la asfințit lângă râu.

La limita pământurilor ducelui.

Lt. Serrano, de ce m-ai adus lângă apa asta ?

Sunt trimisul regelui, nu marele amiral al oceanului.

Încă puțin, Excelență.

Am onoarea să vă anunț că am găsit fragi.

Câte ? Cele puțin ciudate și parfumate ?

Din pădure, Excelență.

Au fost aduse în tabără de niște țigani.

- Frumoase și bune ? - Fragile sau fetele, Excelență ?

Fragile, locotenente ! Fragile. Fragile.

Vreau să petrecem în această seară.

Nu mai mânca ca un porc.

Mai adu niște vin... și niște mâncare.

- Domnilor cavaleri, sunt... - Excelență !

Fragi, Excelență. Gustați-le.

Vino încoace.

Să plecăm repede, înainte să se trezească.

Mâine o să se simtă ciudat două ore și nu o să-și recunoască nici oamenii.

- Sănătate ! - Sănătate !

Să mergem !

Sper că ați avut o călătorie plăcută, Excelență.

Dimpotrivă, don Ramiro.

Dar, ce caută acolo lucrul ăla deprimant ?

Credeam că e o petrecere.

Voiam să spânzurăm un bandit, însă l-am grațiat cu ocazia căsătoriei mele.

A, o inițiativă lăudabilă. O să-i spun despre asta regelui.

Sunteți prea amabil !

Hermann, însoțește-l pe Excelența sa în camera sa.

Mulțumesc !

Stăpâne, Goha !

Cred că sunt puțin amețit.

Am impresia că nu te-am mai văzut până acum.

- Au fost fragile, Excelență. - O, nu-mi vorbi despre fragile alea.

Parcă ar fermenta în venele mele.

Totul e pregătit, Excelență !

Și unde o ții, pe protejata regelui și viitoarea ta soție ?

Uitați-o !

Cât de frumoasă este !

Da.

Cu adevărat superbă.

Nu te-am mai văzut atât de frumoasă.

Vino încoace.

Sper că n-o să-i trezești suspiciuni trimisului regelui.

După ce semnezi hârtiile, poți trage de coarda din capătul scărilor.

Va suna clopoțelul din curte și îi va da semnalul călăului să-l elibereze pe Juan.

Acum, să mergem.

Roagă-te cu mine, fiule !

Grăbește-te părinte !

Pentru că în clipa în care sună clopoțelul acela,

am ordine să-l trimit pe clientul tău la creatorul său.

Vrei să lași un biet creștin să moară, fără a se împărtăși, bunule călău ?

Sigur că nu. Însă sunteți mulți.

Ai dreptate, călăule ! Însă e vina lui că suntem atâția.

Eu, dona Blanca, prințesă de Valverde,

declar că renunț la toată puterea, fiind conștientă de acțiunile mele,

în favoarea soțului meu de drept, don Ramiro, duce de Medina.

Dona Blanca sunteți pregătită să semnați ?

E o zi fericită pentru toți.

Asta e cheia casei noastre.

În sfârșit o să avem luna noastră de miere.

- Fii fericită, Dolores. - Mulțumesc.

Să mergem !

Hercule !

- Înapoiază-mi cheia. - E cheia ta ?

Hoțule !

- Rămas bun, prieteni ! - Rămas bun !

Traducerea, adaptarea și sincronizarea manuală: Cristian82

Ați urmărit filmul artistic: HERCULE ȘI CAVALERUL MASCAT