Original subtitles

Traducerea �i adaptarea * * * J D B * * *

Acest film a fost turnat �n decorul s�u natural �n Argentina.

Twentieth Century-Fox aduce mul�umiri guvernului Argentinei

pentru cooperarea �i ajutorul acordat.

Cu trei sferturi de veac �n urm�, Pampasul argentinian

nu cuno�tea nicio �ngr�dire.

Era un �inut liber al unor oameni liberi

care de mai multe genera�ii se numeau gauchos (v�cari).

Ca neam aparte de oameni ce erau,

care nu se supuneau dec�t propriilor legi �i coduri,

v�carii au disp�rut.

Pampasul pe care-l �tiau ei e ast�zi �ngr�dit �i cultivat,

vitele slabe pe care le cre�teau ei au fost �nlocuite de altele de ras�

ale unei Argentine moderne.

Dar amintirea oamenilor acelor vremuri e �nc� vie,

p�strat� pentru totdeauna �n inima unei mari na�iuni.

Don Miguel.

Florencio.

Mart�n.

Romeo, Frasco, Anastasio.

Ai preg�tit toate astea doar ca s� m� �nt�mpini?

Crezi c� te l�sam s� apari acas� a�a?

�i-am adus arm�sarul tat�lui t�u, ca s� c�l�re�ti spre cas� ca un v�car.

- O s�rb�toare �n cinstea ta. - Nu trebuia s� v� deranja�i.

C�nd o petrecere �l deranjeaz� pe un v�car, atunci e vremea s�-l �ngrop�m.

Hai, arat�-le cum se danseaz� cu adev�rat.

Mart�n! S� te prezint oaspe�ilor mei.

D�nsul e Mart�n Pe�alosa, un v�car adev�rat.

Ca s� savurezi asta la maxim ar trebui s-o faci a�a ca �n Pampas.

Cum?

Arat�-i, Mart�n.

Dar ai grij� s� nu-�i tai nasul, a�a ca la ora�.

Func�ionarul �sta de la ora�, e vreun prieten de-al t�u?

Garc�a l-a adus.

Tat�l t�u ar fi asmu�it c�inii pe el imediat ce ar fi ap�rut la poart�.

- Mart�n, e oaspetele nostru. - �mi cer scuze.

Frate.

Frate.

E chiar fratele t�u?

Nu, dar tat�l meu �l trata ca pe un fiu.

Am �nv��at carte �mpreun�, cu preotul.

B�tr�nul Florencio ne-a �nv��at artele Pampasului.

Pentru noul nostru patron.

P�n� la fund. Tr�iasc� noul nostru patron.

- Frutos. - Nu, Mart�n.

- E un om r�u. - Bun sau r�u, ast�zi bea pentru patron.

- Beau c�nd vreau eu. - Atunci s� vrei acum.

Am acceptat s� lucrez aici pentru c� auzisem c� vechiul patron era un v�car.

- Acuma e mort. - Dar �sta e fiul lui.

P�n� �i celui mai puternic taur i se face dor de vi�ei.

Eu nu beau pentru c�ini ce se gudur� pe l�ng� cei de la ora�.

- Vezi tu c� beau eu pentru ei? - Fii un c�ine al c�inelui, dac� vrei.

�tii at�tea despre c�ini, dac� te-ai n�scut din ei?

Bine.

- O s�-l fac s�-�i cear� iertare. - N-are rost acum!

Ajunge!

Ce face�i? Mart�n!

D�-mi cu�itul.

- A fost o lupt� cinstit�. - Nu era. Cuno�teau legea.

O �tiai, frate?

Da, o �tiam.

O s� fac tot ce pot pentru tine.

Haide�i!

�sta-i singurul c�ntec pe care-l �tii?

Deci ai totu�i limb�, p�n� la urm�?

- N-am nimic de spus. - Nu trebuie s� spui nimic.

�tim cu to�ii de ce e�ti aici. Se spune c� a fost o lupt� pe cinste.

N-am vrut s�-l omor.

- El m-a obligat. - Ghinion, frate.

- �tii de ce m� aflu eu aici? - Pentru felul cum c�n�i la chitar�.

Am omor�t un om pentru mai pu�in dec�t ai spus tu.

Dar dac� tu crezi c� po�i s-o faci mai bine...

Am auzit c� te-ai b�tut pentru mine.

�i-a� fi recunosc�tor frate, dar legea e lege.

N-a� fi putut interveni nici dac� a� fi vrut.

- Tat�l t�u a murit doar de o lun�. - El te-ar fi putut ajuta?

- �ntreab�-l pe oricare dintre oamenii t�i. - �n ciuda legii?

El era legea, legea era cum spunea el.

E adev�rat c� el credea �n vechile metode.

- Credea �n ce credeam �i eu. - �n ce?

�n legea cu�itului?

Dreptul omului s�-�i repare singur gre�elile.

S�-�i apere propria onoare

sau pe cea a prietenilor. �n asta credea tat�l t�u.

A fost un mare om la vremea lui.

Dar vremurile acelea au trecut.

Zilele conduc�torilor ca el s-au dus.

Suntem o na�iune acum, trebuie s� �nve�i metode noi.

Ai fost privilegiat c� tat�l meu �i-a dat educa�ie.

Copiii t�i vor avea dreptul la acesta.

- Ca s� �nve�e s� fie bl�nzi. - Nu po�i lupta cu istoria.

Omul pe care l-am omor�t era un prost, dar avea mai mult� �n�elepciune ca tine.

Nu te pot obliga s� �n�elegi.

O s� m� mai g�ndesc... aici �n �nchisoare.

Nu trebuie s� stai �n �nchisoare, l-am convins pe c�pitanul Huerta

c� ai fost for�at s� te lup�i.

Po�i s� te �nrolezi �n armat�, �mpreun� cu al�i condamna�i pentru fapte minore.

- Mul�umesc. - Nu vreau s�-mi mul�ume�ti.

Vreau doar s� m� �n�elegi.

Bine, ��i sunt recunosc�tor.

C�nd vei termina cu asta, dac� vei vrea, te vei putea �ntoarce oric�nd acas�.

- Mergi cu Dumnezeu. - Mergi cu Dumnezeu.

Deci el e patronul t�u?

Am mai v�zut genul �sta.

Haine str�ine, idei str�ine, din cloaca aia de Europ�.

Mi-ar pl�cea s�-i scot inima �i s� scuip pe morm�ntul lui.

Ascult�, prietene.

E patronul meu.

�i nimeni nu-l insult�.

Da, dar felul �n care vorbe�te...

Vorbe�te prostii, dar e fratele meu, ai �n�eles?

Da.

C�nt�!

Aten�iune! Preg�ti�i-v� pentru inspec�ie!

útia o s�-mi fie solda�ii?

S� v� considera�i noroco�i c� sunte�i aici �i nu �n �nchisoare.

Treaba mea e s� v� �nv�� s� deveni�i solda�i.

A voastr� e s� asculta�i ordinele mele f�r� niciun comentariu.

Dac� o s� �ine�i minte asta,

n-o s� regreta�i timpul petrecut �n armat�.

Dac� nu, o s�-mi da�i motiv s� v� fac s� regreta�i

c� n-a�i ales s� r�m�ne�i �n �nchisoare.

Cine e �sta cu ochi de condor?

Un v�car, un barbar din Pampas.

Pentru ce e�ti aici? T�lh�rie?

E�ti bandit?

Crim�?

Ah, da.

Protejatul lui Miguel Aleondo, deputat na�ional,

care va trebui tratat cu aten�ie deosebit�.

Nu cer niciun favor.

Bine zis, v�carule.

Ai �nv��at deja prima regul� a unui soldat.

Va fi o pl�cere s� te �nv�� celelalte.

Recru�i!

La dreapta!

Intr�.

Ai grij� cu tava!

Asta e tot, sergent.

Da, domnule.

Fii recunosc�tor destinului, m�ncarea e mai bun�.

Mi-a pierit pofta.

- �tii de ce te-am repartizat aici? - E foarte clar.

Ca iubitor de istorie, g�sesc c� e�ti interesant.

Mi-am amintit cum, �mpreun� cu o m�n� de oameni ca tine, p�rintele ��rii noastre,

generalul San Martin a trecut Anzii �i a eliberat o jum�tate de continent.

V�carii au luptat pentru libertate, nu �mpotriva ei.

Interpretezi gre�it istoria.

Libertatea soldatului e aceea de a se supune.

Ei au ales s� fie solda�i, eu nu.

Eu sunt aici pentru c� am ucis un om.

N-am nimic �mpotriva faptului de a ucide.

La urma urmei asta mi-e meseria,

dar ar trebui s� fie �i o chestiune de discipln�.

�n unele cazuri ar trebui s� fie chestiune de onoare.

Cuv�ntul onoare are multe �n�elesuri.

Dac� �i-e fric� s� nu te arzi folose�te o c�rp�.

E�ti un prost v�carule, �i-am spus s� folose�ti o c�rp�.

Sergent!

- Adu-mi un servitor mai �ndem�natic. - Da, domnule.

D�-i acestui om 10 lovituri de bici �i du-l �napoi la compania sa.

- Da, domnule - De ce s�-l acuz?

Acuz�-l de...

...�n�elegerea gre�it� a istoriei, �n mod deliberat.

Da, domnule. Vino!

�l iau eu pe �sta, Mart�n. Odihne�te-te.

�i-a f�cut spatele carne vie!

Spatele meu o s� se vindece.

Bun� diminea�a, d-le maior.

Foarte bine, v�carule. Ai �nv��at totul despre cai.

Dar trebuia s� �nve�i �i disciplina.

Solda�ii �i caii trebuie dresa�i ca s� devin� folositori.

Nu, o s� te �mpu�te.

- Ce mai e acum? - Vreuna din acele manevre.

Repede, facem un raid, indienii au trecut r�ul.

Coco�ul �i cheam� g�inile.

Poate s�-�i sparg� pl�m�nii, eu nu m� mai �ntorc.

- Vrei s� dezertezi? - Da.

Nu-mi place maiorul mai mult ca �ie, dar �tii ce-o s� se �nt�mple dac� te prind.

�tiu ce-o s� se �nt�mple dac� r�m�n.

Nu fi trist, �i al�ii au mai dezertat.

�i to�i au fost prin�i �i �mpu�ca�i.

Pe mine n-o s� m� prind�.

Unde o s� mergi?

Se spune c� v�carii sunt �n mun�i, cu indienii.

Sunt du�manii no�tri.

�tii zicala, nu exist� iarb� rea pentru vaca fl�m�nd�.

Mergi cu Dumnezeu.

E�ti sigur c� �tii ce faci?

Sunt foarte sigur.

Am ucis deja un om, nu mai vreau �nc� unul.

Mergi cu Dumnezeu.

Mul�umesc.

- Indianul? - Mort.

Mul�umesc lui Dumnezeu.

Nu m-am g�ndit niciodat�...

...c-o s� mul�umesc vreodat� pentru moartea unui om.

Unde te-a prins?

La ferma Aleando. Am fost �n vizit�.

La Don Miguel Aleando?

Da.

- �l cuno�ti? - I-au atacat ferma?

Nu, c�l�ream, singur�.

Am crezut c� sunt v�cari.

C�l�reai singur�?

Ce-a g�ndit Miguel c�nd te-a l�sat singur�?

Nu i-am cerut voie.

Atunci tu e�ti proast�.

Ar fi bine s� m� duci la ofi�erul t�u superior.

Nu am niciun ofi�er superior.

Cum adic�?

Nu sunt solda�i pe o raz� de 20 de leghe (aprox. 100 km).

Sunt dezertor.

Nu �n�eleg.

Nu �tiu ce s� fac cu tine.

Nu te pot lua cu mine �n mun�i, nici nu te pot l�sa aici.

- Dac� urmez cursul r�ului... - �tii unde te afli?

Nu.

�tii c�t e p�n� la ferm�? Sau �n ce direc�ie se afl�?

Las�-m�. Pleac�.

Hai, te duc eu �napoi.

Nu ai o...? Nu, sigur c� n-ai.

- Ce? - Voiam s� te �ntreb de o fund�.

�ine, folose�te asta.

Mul�umesc.

C�t am dormit?

Tot timpul c�t am c�l�torit, acum e dup� amiaz�.

- Dar tu? - Suficient.

Unde suntem?

Am trecut de forturi azi noapte, aici �ncepe Pampasul.

Iube�ti Pampasul, nu-i a�a?

�ntrebare prosteasc�, dac� �tii deja r�spunsul.

Prima dat� m-am sup�rat c�nd m-ai f�cut proast�.

Pentru c� �tiam c� e adev�rat.

Te-ai descurcat destul de bine, pentru o or�eanc�.

Mul�umesc.

Te superi dac�-i spun lui Miguel ce-ai f�cut?

Spune-i ce vrei.

�tiu cine e�ti.

E�ti Mart�n.

Cel c�ruia-i spune frate, cel care a plecat �n armat�.

- �i-a spus de ce? - Da.

Atunci �tii c� am ucis.

Am motive s� fiu recunosc�toare c� po�i s� ucizi.

- �i-e foame? - O s� m�nc�m un stru�?

Stru�ul de Pampas e frate cu v�carul.

�i e tare ca pielea t�b�cit�.

Iart�-m�, frate.

Nu cumva sor�?

Nu, frate.

La stru�i, masculul face ou�le.

Ar trebui s� dormi.

O s� mergem spre ferma ta �nainte de a se face ziu�.

N-o s� ne mai vedem, din seara asta �ncolo.

Nu.

Poveste�te-mi despre ferma ta.

- Proprietatea mea? - Pampasul.

Vorbe�ti despre el ca �i cum ar fi al t�u.

To�i v�carii suntem proprietari. Sau am fost.

Poveste�te-mi...

N-am cunoscut niciodat� nimic altceva. Sau n-am vrut.

Am condus vitele spre nord, la sute de kilometri spre nord.

Spre Tucum�n, un ora� spaniol vechi.

�n c�mpiile �nalte, spre Salta.

Unde palmierii cresc ca iarba.

Iar odat� spre Chaco.

Unde marile r�uri coboar� din jungl�.

Acolo c�ldura ��i scoate aerul din pl�m�ni.

Iar mu�tele acoper� caii precum un poncho.

C�nd am fost copil am c�l�rit cu tata spre sud,

�n Patagonia,

unde v�ntul m�tur� Pampasul, ca o m�tur� a lui Dumnezeu.

Am fost acolo unde n-a c�lcat vreodat� picior de cre�tin.

La �ntoarcere ne-au prins indienii.

L-au omor�t pe tata.

Eu am fugit cu un v�rf de suli�� �n picior.

Dar aici e Pampasul adev�rat.

C�rdoba, Buenos Aires, Entre R�os, Santa Fe.

Aici un om poate c�l�ri 100 de leghe �n linie dreapt�.

�sta e p�m�ntul pe care l-a dat Dumnezeu v�carilor.

Acum, str�inii �tia �i or�enii ni-l iau.

�i Miguel.

Care era fratele meu.

Am spus prea multe, doar pro�tii vorbesc mult.

Doar pro�tii �in �ncuiat ceea ce au �n suflet.

E bine ca un b�rbat s� vorbeasc� despre ceea ce iube�te.

Iar femeia s� asculte.

�n Pampas avem o vorb�:

''Nu conteaz� cum z�mbe�te, o femeie e tot femeie''.

�i mai e una, �i �nc� una,

c�te stele pe cer.

Du-te s� te culci.

Bine.

- Noapte bun�, Mart�n. - Noapte bun�.

Teresa.

Noapte bun�.

�ine.

Vreau s�-�i dau asta.

Te rog s�-l iei.

- Ce e? - Sf�nta Teresa.

Protectoarea mea. Te rog s� te rogi la ea.

Iar atunci c�nd o s-o faci, g�nde�te-te la mine.

E mai tare dec�t pare.

- Mergi cu Dumnezeu. - Mergi cu Dumnezeu.

Ia-l pe �sta de aici, vreau s� cump�r un cal, nu momeal� pentru vulturi.

N-am crezut c-o s� fii at�t de prost s� te la�i prins.

Trebuia s� �tii c� am trimis o patrul� la ferm�.

- Ai ceva de spus �n ap�rarea ta? - Prefer s�-mi cru� suflarea c�t� o mai am.

M-ai dezam�gi dac� m-ai implora pentru via�a ta.

- �sta e un pur s�nge, d-le maior. - Da, str�luce�te.

- C�t face? - 300 de pesos.

Ce p�rere ai, v�carule?

Calul e nes�n�tos, are o ran� la copit�

�i va �chiop�ta de prima dat� c�nd �l vei �nc�leca.

L-am cump�rat s�pt�m�na trecut�.

- S� nu crede�i c� sunt cumva un... - Un escroc?

M� a�teptam s� fii un escroc, cum m� a�teptam ca v�carul s� fie cinstit.

- Ar fi p�cat s� te �mpu�c. - �i eu cred la fel.

Am o p�rere mai bun� despre tine dec�t ai tu.

�nc� mai cred c� pot face un soldat din tine.

Sergent Gomez!

Nu vreau s�-i rupe�i oasele.

- Stai comfortabil, v�carule? - Am dormit �i-n paturi mai rele.

C�nd te saturi, s� m� chemi.

Pute�i s� m� denun�a�i dac� vre�i, dar eu sunt doar un soldat care-�i face datoria.

- Datoria ta nu e s�-l torturezi. - Datoria mea e s�-l �mpu�c.

Ce speri s� c�tigi cu asta?

Un soldat disciplinat.

Trebuie s� se supun� ordinelor mele ca �i cum ar fi de la Dumnezeu.

Poate dac� o s� vorbesc cu el o s� �n�eleag� c� e nevoie de disciplin�.

Pute�i s� �ncerca�i.

Soldat, d�-i ap�.

Frate.

- Ce cau�i aici? - Nu vorbi, ascult�-m�.

Maiorul Salinas mi-a explicat c� era necesar s� fac� asta.

- �l crezi? - Cu siguran�� nu cred �n tortur�.

- Dar... - Ascult�.

De acum �nainte...

...dac� voi mai tr�i, voi lupta doar pentru mine.

�n�elegi asta, frate?

Pentru v�car.

Tat�l t�u spunea...

�nainte de a muri...

...''Vin vremuri grele.

G�se�te un conduc�tor.

Dac� nu-l po�i g�si,

fii tu conduc�torul.

Tu �nsu�i''.

E inutil.

La re�edin��.

Stai!

�nc� odat�?

Stai, sau trag.

Unde mi-e calul?

N-am v�zut niciun cal, car�-te!

S�r�cu�ul cal, e singurul prieten...

Ajutor!

Mart�n.

Poarta e deschis�.

D�-mi cu�itul t�u.

- Nu fi prost. - Cu�itul t�u.

�i al t�u.

A�tepta�i-m� la poart�.

E nebun, dar e un v�car adev�rat.

Cine e?

M-am odihnit destul.

Ai spus s� te chem, maiorule.

- Acum o s� te r�zbuni. - E o lupt� cinstit�.

Ia cu�itul.

Continui s� m� uime�ti.

Chiar crezi c� m-a� bate cu tine ca doi zilieri �ntr-o c�rcium�?

Ia cu�itul.

�mi pare r�u, v�carule,

nu-mi face pl�cere s� te omor, dar n-am de ales.

Mart�n, pe aici.

- Da, d-le. - Adu-l pe Pe�alosa.

Adu-l pe doctor. Hai, repede!

Hei, tu, cerceta�ule!

- Ai vazut vreo urm� de-a lui? - Nimic, d-le.

Dac� a venit pe aici, trebuia s�-l fi dep�it deja.

- Nu l-am dep�it, d-le. - �nainte!

V�carule!

- Soldat. - Sunt v�car, ca �i tine.

- Binecuv�ntat� fie Fecioara Maria. - Ce-ai p��it?

Un �arpe mi-a speriat calul, �i mi-a c�zut peste picior.

Sunt Valverde.

- Ai ceva ve�ti? - Ve�ti rele.

Au renun�at s�-l mai caute.

- Dar asta nu �nseamn�... - Urma lui duce �n de�ertul f�r� ap�.

Au trecut deja trei zile. Ar fi un miracol s� mai fie viu.

Nu e mort.

M-am rugat pentru el zi �i noapte.

Dumnezeu nu e at�t de crud.

Dac� Mart�n are nevoie de o minune, �l va salva.

Pe m�sur� ce timpul trecea, prin Pampas se r�sp�ndeau zvonuri,

zvonuri despre v�cari r�zvr�ti�i, din mun�i,

care luptau �mpotriva du�manului.

Acestora li se al�turau v�cari care aveau probleme cu legea,

dezertori din armat�,

se rostea din ce �n ce mai des un nume, numele unui nou lider...

...Valverde.

Bun� ziua, frate.

- Unde-i duci pe str�inii �tia? - La calea ferat�.

La calea ferat�? Dar tu? Tu nu e�ti str�in.

Englezii pl�tesc �n aur, eu sunt un om s�rac.

Vorbe�te cu supraveghetorul.

Hei, tu! Pleac�! N-avem nevoie de unul ca tine!

Asculta�i-m�. Cu�itele noastre sunt �nsetate.

Dar nu le vom da �nc� s� bea...

numai dac� �ncerca�i s� v� �ntoarce�i.

Spune�i asta tuturor.

Spune�i-le �i celor de la calea ferat�.

Dac� v� �ntreab� cineva cine a spus asta, s�-i spune�i c� Valverde.

Vezi ceva?

Nu-i v�d. Str�inii �ia nu-�i vor mai ar�ta fe�ele pe aici mult� vreme de acum �ncolo.

Ai v�zut vreodat� l�custele venind peste Pampas

�ntunec�nd soarele, golind c�mpiile de iarb� �i copacii de frunze?

La fel sunt �i �tia.

Dup� ce pleac� l�custele, cre�te iarba din nou.

Vitele se �ngra��, iar v�carii au carne.

Vremurile acelea nu vor mai veni. V�carii vor muri de foame.

Vremea noastr� a trecut, Falc�n.

- �tii ce cred eu? - Ce?

Cred c� ar trebui s�-�i iei o nevast�.

�eful, b�tr�nul Rosas, are o fat�, frumoas� ca o cre�tin�.

Du-te s� m�n�nci. Stau eu de veghe.

- O s�-�i aduc �i �ie ceva. - Nu mi-e foame.

Asta e casa.

- S� v� ajut, d-le. - Pot �i singur, mul�umesc.

A�teapt� aici.

Ierta�i-mi deranjul. Da�i-mi voie s� m� prezint.

Sunt �eful poli�iei.

M� numesc Salinas.

Da, acela�i.

De c�nd m-am retras din armat�, mi-am g�sit o nou� profesie.

- Lua�i loc, v� rog. - Mul�umesc.

O s� trec direct la subiect.

O s� v� rog s�-mi spune�i dac� �ti�i ceva de Mart�n Pe�alosa.

Mart�n e mort.

Aproape to�i cred la fel.

P�n� recent, chiar �i eu.

- A�i auzit vreodat� de Valverde? - Proscrisul?

Da.

Ce are el de-a face cu Mart�n?

Probabil nimic.

Dar adev�ratul Valverde avea 50 de ani �i era foarte cunoscut.

Un om f�r� educa�ie �i f�r� gusturi.

Valverde proscrisul, e un om mult mai t�n�r, inteligent,

educat, nemilos.

Valverde a ap�rut imediat ce Mart�n a disp�rut f�r� urm�.

Ar putea fi oricine.

Nu chiar oricine.

Pu�ini v�cari ar avea imagina�ia s� fac� ceea ce face acum acest Valverde.

Planuri geniale, calit��i de lider...

De ce a�i venit aici?

Am�ndoi avem motive, chiar dac� diferite, de a-l vrea �n via��.

Ierta�i-mi deranjul.

S-ar putea s� func�ioneze sau nu.

- M�tu�� Mar�a, tu ai s�nge de v�car. - Mul�umesc lui Dumnezeu.

- Ai auzit de Valverde? - Cine n-a auzit?

Se spune c� are mul�i prieteni.

Eu nu �tiu nimic.

Nu �tii s� min�i, m�tu�� Mar�a.

Min�i, nu-i a�a?

Salinas are dreptate, e Mart�n.

M�tu�� Mar�a, �ncerci s�-l aperi de mine?

Nu vezi ce pericol �l p�nde�te? Po�i s� ajungi la el?

Po�i s�-i transmi�i un mesaj?

Poate c� pot face mai mult dec�t at�t.

S� sper�m c� cunosc drumul.

Uite!

- E Valverde. - A�teapt�.

Acum.

Bun� ziua, maiorule.

- Nu-�i aduci aminte de noi? - Mi-aduc aminte foarte bine.

Doi dezertori care cu siguran�� vor fi prin�i �i �mpu�ca�i.

S� mergem.

Valverde are s�-�i spun� ceva.

Am �i eu una.

La fel �i Julio, nu-i a�a?

Mereu am gre�it subestim�ndu-te.

Ei, v�carule, n-ai nimic de spus?

Julio o poate spune �n locul meu.

S�nge rece? Data trecut� mi-ai oferit o lupt� dreapt�.

Vremurile s-au schimbat. Valverde e mai lipsit de scrupule.

Ce mai a�tep�i?

Doar nu a�tep�i s� te rog s�-mi cru�i via�a.

Nu, a� fi dezam�git.

Atunci o s� te dezam�gesc.

Te rog s�-mi cru�i via�a. Te implor.

Ai ceva de f�cut cu via�a ta?

Da.

M-ai l�sat doar cu un bra�, dar �nc� mai pot �ine un pistol �n m�n�.

Vreau s� apuc ziua �n care te voi avea �n b�taia pistolului.

�i-�i promit, c� dac� e�ti at�t de prost �nc�t s�-mi cru�i via�a...

...ziua aceea va veni.

- Nu cu acest pistol. - N-are importan��.

- N-ai de g�nd s�-l �mpu�ti? - Nu.

Dar... l-ai auzit.

Da, l-am auzit.

E mai b�rbat cu un bra�, dec�t mul�i cu dou�.

��i sunt recunosc�tor, dar ai f�cut o gre�eal�.

Vom vedea.

Te-a�teapt� un drum lung.

Mergi cu Dumnezeu.

Mergi cu diavolul.

Lega�i-le la ochi �i aduce�i-le �n tab�r�.

Nu �i-am cerut s� vii aici.

- Atunci o s� plec. - �tiind locul unde am tab�ra?

Dac� n-ai �ncredere �n mine de ce nu m� legi iar la ochi?

Presupun c� am �ncredere �n soacra lui Anselmo.

Mul�umesc pentru c� ai �ncredere �n soacra lui Anselmo.

Te rog, vreau s� plec.

Mie... da�i-mi una din indiencele astea.

Astea nu cer altceva dec�t o chelf�neal� bun�, de trei ori pe zi.

Bun� ziua.

Bun� ziua.

A�i primit mesajul meu?

Dac� guvernatorul vrea trupe federale,

las�-l pe el s� scrie ministrului de r�zboi.

Am crezut c� dvs, �n calitete de deputat na�ional, cu cuno�tin�e la Buenos Aires,

�i av�nd �n vedere circumstan�ele speciale...

Ce fel de circumstan�e, maiorule?

O femeie t�n�r� �i frumoas� a fost r�pit�. De 2 s�pt�m�ni nu-i d�m de urm�.

S-a creat un scandal �i se speculeaz� mult �n leg�tura cu pozi�ia dumneavoastr�.

Pozi�ia mea va fi dictat� doar de ceea ce cred eu c� e de datoria mea.

�n�eleg.

Foarte bine.

O s� anun� Ministerul de R�zboi c� poli�ia nu se poate descurca cu o m�n� de bandi�i.

Mul�umesc, d-le.

- V� mul�umesc. - Un moment, d-le maior.

Oamenii �tia sunt proscri�i, dar sunt �i ei argentinieni.

�i patrio�i, �n felul lor.

S�-i prinde�i f�r� v�rsare de s�nge,

dac� e posibil, �i s� fie adu�i la judecat�.

- Am �n�eles. - S� te asiguri c� ai �n�eles.

P�rintele Fernando a fost primul nostru dasc�l,

a lui Miguel �i al meu.

Bun� diminea�a, p�rinte.

- Nu m� cuno�ti? - Ba da.

E�ti de la ferma lui Don Silvano.

- �i se spune Mart�n. - Ea e d-�oara Ch�vez.

- Am auzit de numele ei. - Ne c�s�tore�ti?

- Ei? - L-a� c�s�tori cu pl�cere pe Mart�n,

dar cu Valverde e alt� problem�.

- E�ti �i dumneata un v�car. - �i pentru asta ar trebui s� sfidez legea?

Asta e treaba lui Dumnezeu, nu a legii.

- E adev�rat c� sunt un proscris... - Ai s�nge pe m�ini.

- Domnul mi-e martor c� n-am ucis dec�t �n lupt� dreapt�. - �i cine judec� ce e drept?

- Domnul, al c�rui nume-l roste�ti cu at�ta u�urin��? - P�rinte.

- Da? - A ucis, e adev�rat.

Dar nu este un om r�u.

�tii c� va sf�r�i cu spatele la un zid?

�tiu c� �l iubesc.

Eu nu-l iubesc.

Trebuie s�-i accept toate p�catele?

Dar datoria unui preot e s�...

E�ti mai rea dec�t el.

Cel pu�in el nu �ncearc� s� m� �nve�e ce s� fac.

Termin�! Nu pot s� g�ndesc cu zgomotul �sta!

Dar... ai dreptate.

Nu pot refuza s� v� c�s�toresc.

Acum?

Mai �nt�i spovedania. D� jos aia.

A�teapt� aici.

De c�nd nu te-ai mai spovedit, v�carule?

De vreo trei ani.

Ne va lua ceva timp.

Mart�n!

I-am auzit.

Trupele federale se �ndreapt� spre mun�i.

Nu ne caut� aici.

Prive�te! �la nu-i cal de-al armatei?

S-au furat mul�i.

Hei, tu! Sunt caii t�i?

- Da, locotenente. - Ce faci cu un pistol al armatei?

Ei? E�ti surd?

�mi pare r�u, p�rinte. Vino!

E�ti so�ia mea.

Trupele federale.

Iart�-m�, prieten vechi. Eu te-am b�gat �n asta.

�ansa noastr� cea mai bun� va fi peste mun�i, �n Chile

�nainte ca z�pada s� blocheze trec�torile.

O s� lu�m cat�ri de la indieni.

Va fi de lucru �n Chile pentru un v�car.

Ne putem c�s�tori acolo.

�i ��i promit c� cu�itul meu va r�m�ne �n teac� at�t c�t voi tr�i.

Teresa!

Trebuia s� �tiu c� va fi prea greu pentru tine.

Pentru orice femeie.

Nu asta e cauza. E altceva.

Trebuia s�-�i spun asta �nainte.

Dar preferam s-ajungem �n siguran�� �n Chile.

Teresa.

Un copil?

- E�ti fericit? - Cine n-ar fi fericit?

- Sunt bine, s� mergem. - Nu, nu putem.

- Dar... - Trebuie s� ne �ntoarcem.

Am c��iva prieteni printre indieni.

Am putea merge spre sud, dincolo de frontier�.

O s� �nopt�m aici.

E t�rziu, trebuie s� dormi.

- Pentru noi te-ai rugat? - Nu.

Pentru cel care nu se poate ruga singur.

Copilul nostru?

N-o s� fie copilul nostru.

De asta m-am rugat pentru iertare.

Pentru c� nu are un nume?

Cum ar putea.

Dac� vom tr�i printre s�lbatici, f�r�...

O s�-i d�m un nume.

O s� mergem �n Pampas la p�rintele Fern�ndez.

Nu putem, te vor ucide, te caut� peste tot.

M� caut� de mult� vreme.

Poli�ia �i jum�tate din armat�. Nu m-au prins �nc� �i nici n-o vor face.

Dar nu po�i...

Culc�-te acum.

Ne �ntoarcem �n zori.

Suntem �n m�inile Tale acum, ai grij� de ea.

Ea n-a f�cut niciun r�u.

Cele albe.

Pentru ziua nun�ii tale.

Sunt sigur c-o s�-l g�sim aici.

E o �nmorm�ntare. A�teapt� aici.

Sergent, un moment.

M� scuza�i, d-le.

La poli�ie, repede.

Trebuie s�-l v�d.

�mi pare r�u, se roag�.

Du-m� la el. Altfel urm�toarea rug�ciune va fi la �nmorm�ntarea ta.

Ce se �nt�mpl�?

Cine ridic� vocea aici?

Pleac�, nu vrem violen�� aici.

P�rinte.

Sunt tot ce spui tu c� sunt.

Dar nu m� trimite de aici p�n� nu m� ascul�i.

Nu ca Valverde...

...ci ca Mart�n.

Bine, Mart�n.

Bine, vorbe�te.

R�m�ne�i �n spate, n-ave�i niciun respect?

A�i v�zut cumva un v�car pe aici?

Du-o.

Mart�n, trebuie s� pleci. Pe aici.

- S-ai grij� s� nu p��easc� nimic. - Da, repede.

O s�-i trimit vorb�.

Asta e Casa Domnului.

Intr�.

Intr� Miguel.

- Unde e Mart�n? - Nu �tiu.

P�rintele Fern�ndez mi-a spus totul.

Unde e?

- Te rog... - N-o s�-l aju�i min�ind.

Ascult�-m�. Am fost la guvernator.

Dac� Mart�n se pred� acum, nu va fi �nchis mai mult de trei ani.

�n condi�iile astea, cred c� este o ofert� generoas�.

Trei ani �n �nchisoare?

Trebuie s�-�i pl�teasc� datoriile, apoi va fi liber.

�n�elegi? Complet liber.

Nu �tiu unde e.

Nu l-am �n�eles la �nceput. Dar acum c� am tr�it cu el...

...ca so�ie a lui, cred c�-l �n�eleg pu�in mai bine.

Nu e ca noi.

Libertatea nu e doar o idee �n mintea lui.

E �n s�ngele lui, e parte din fiin�a lui.

Nu l-ai putea �nchide �ntr-o colivie...

cum n-ai putea �nchide v�ntul Pampasului.

Las�-m� s�-i spun direct lui asta, s� r�spund� el.

Las�-m� s�-i dau lui �ansa s� aleag�.

Dac� nu se pred� singur o s�-l v�neze ca pe un animal s�lbatic.

Salinas se va ocupa de asta.

- Spune-mi unde e. - Nu pot, nu am dreptul.

Atunci �l condamni la moarte.

- D�-mi timp s�-i trimit vorb�... - Salinas nu pierde vremea.

Dac�-l iube�ti cu adev�rat...

- Po�i s�-l aperi de Salinas? - Sigur.

- �i nu va mai afla nimeni? - Po�i avea �ncredere �n mine.

�n�elegi c� dac� nu-�i respec�i promisiunea...

�l voi a�tepta, voi merge oriunde va spune el.

�i voi tr�i via�a pe care o va alege el pentru am�ndoi.

Oricare ar fi aceea.

Sau oric�t de pu�in ar dura.

�n�eleg.

E la ferma ta, cu don Florencio.

Dincolo de r�u, �n locul la care tu-i spui Santa Elena.

Mul�umesc, draga mea, nu vei regreta asta.

Urm�re�te-l �i ai grij� s� nu te vad�.

E aici?

- Cum m-ai g�sit? - N-are importan��, ascult�-m�.

Asta e ultima ta �ans�.

Sergent.

Ia-�i oamenii �i acoperi�i partea asta. Ceilal�i urma�i-m�.

Dac� nu te g�nde�ti la tine, g�nde�te-te la Teresa �i la copilul t�u nen�scut.

- Sunt ei liberi? - O s� am eu grij� de ei.

Condamn�ndu-i s� tr�iasc� pe fug�, v�na�i mereu,

ne�tiind momentul c�nd te vor vedea mort?

- Ajunge, frate! - Asta nume�ti tu libertate?

Vrei s�-�i cl�de�ti libertatea asta a ta pe vie�ile lor ruinate?

- Ai sosit prea t�rziu. - A�teapt�, Maft�n!

Merge �naintea cirezii!

Martin!

Miguel!

�tiam c� vei veni.

- Miguel a murit. - �tiu.

- Florencio mi-a spus. - �i-a spus cum a murit?

Da.

S-a n�scut v�car.

A murit ca un v�car.

Cu�nd eram copii, �n Pampas,

�i pl�cea s� vad� r�s�ritul.

Spunea c� Dumnezeu ne las� s� vedem o bucat� de raiul S�u.

Acum �l vede �n �ntregime.

E�ti obosit.

Am c�l�rit toat� noaptea, g�ndindu-m�.

Acuma trebuie s� te g�nde�ti la tine.

M-am g�ndit.

�i nu mi-au pl�cut g�ndurile mele.

I-am distrus unul dup� altul

pe to�i prietenii mei, pentru c� am fost prost si nu i-am ascultat.

N-am vrut s�-i �n�eleg.

Miguel a �ncercat s�-mi spun�, �i tu la fel.

Chiar �i Salinas, �n felul s�u.

To�i avea�i dreptate.

- Eu m-am �n�elat. - Nu te mai invinov��i.

Ce a fost, a fost. Trebuie s� tr�ie�ti �n prezent.

Salinas e sigur c+o s� te g�seasc� aici. Trebuie s� plec�m, acum.

Unde?

Mai �nt�i la ora�, am prieteni care ne vor ascunde.

P�n� ce ne vom putea �mbarca.

Spre Brazilia... sau spre Europa.

- �nc� ��i este fric�? - Pentru tine.

Lui Miguel nu-i era.

Ultimul lucru pe care mi l-a spus...

ultimele cuvinte din via�a sa, au fost:

''Nu-�i po�i cl�di libertatea pe ruinele vie�ilor celorlal�i.

Niciun om nu poate fi liber dac� distruge ceea ce iube�te''.

La amiaz� s� vii la catedral�. Singur�.

Mart�n.

Unde te duci?

Ai �ncredere �n mine. S� fii acolo.

Ai trimis dup� mine, p�rinte?

- E�ti cre�tin, maiorule? - A�a-mi place s� m� cred.

Atunci �tii c� Domnul nostru ne-a �nv��at c� cea mai mare virtute a noastr�...

...este iertarea. - Tu e�ti preot, eu sunt soldat.

�i un soldat... nu-�i poate ierta du�manii?

Sunt lucruri pe care nimeni nu le poate ierta.

Adev�rat.

Nimeni nu poate la fel de puternic cum a fost El.

Suntem oameni, deci suntem slabi.

- M-ai chemat aici s�-mi �ii predici? - Nu, maiorule.

Ca s�-�i dau o �ans� s�-�i dovede�ti for�a.

A�a cum Mart�n �i-o dovede�te pe a lui.

Vine aici din proprie voin��.

Ne�narmat.

F�r� �nso�itori.

- De ce? - Pentru c� i-o datoreaz� prietenului s�u

care a murit pentru el.

Este un motiv pe care un soldat ar trebui s�-l �n�eleag�.

Nu mai e nimic de spus.

E decizia ta acum.

Ei, v�carule.

Voi fi gata s� te �nso�esc dup� ceremonie.

Pot s� a�tept.

D-le maior.

S� nu ui�i asta, maiorule.

Am venit aici ca om liber.

Traducerea �i adaptarea * * * J D B * * *