Original subtitles

‎UN SERIAL ORIGINAL NETFLIX

‎DIN EPISODUL TRECUT

‎Spune-mi, Teresa, ce propui?

‎Un monopol al singurelor patru persoane

‎capabile să preia

‎piața mondială.

‎Cei mai importanți cumpărători din lume ‎te vor aștepta în Italia. Vei vedea.

‎Ce face sora ta?

‎Rău, bunico. La fel ca mine.

‎Am cerut tutela surorii tale vitrege.

‎- Cum? ‎- Dacă depui mărturie,

‎o salvezi de la o viață nenorocită.

‎Nu pot să apar în instanță, ‎sunt dată în urmărire.

‎- Scuzați întreruperea... ‎- N-am terminat de vorbit.

‎Vampirițo, m-au sunat.

‎Ia-ți adio de la leoaica asta, ‎că plecăm din circul ăsta imediat.

‎Pa!

‎Epifanio ți-a sucit capul.

‎Cu charisma lui copleșitoare.

‎Mai apoi

‎descoperi e dracul gol.

‎- Bună seara, Cayetana. ‎- Ce plăcere!

‎- Scuze că apar neanunțat. ‎- Nu e niciun deranj.

‎- Tocmai voiam să te sun. ‎- Nicio grijă.

‎- O s-o rog pe Paloma. E mai mică... ‎- Nu e nevoie.

‎Charo...

‎Mi s-a acordat tutela, custodia

‎și autoritatea părintească ‎asupra nepoatei mele Sofía.

‎O sută, 200, 300...

‎Patru sute, 500, 550.

‎Apoi...

‎Bună, frumosule!

‎În mașină sau la tine acasă?

‎Ai văzut-o cumva pe Vita?

‎Ce noroc pe boarfa aia!

‎E acolo.

‎Vita, ești căutată.

‎Un moment.

‎Ne vedem, fetelor. Pa!

‎Baftă la muncă!

‎Să te ia dracu'! Tu lucrezi pentru mine.

‎Nu uita asta!

‎- Pleacă! Acum! ‎- Ordinaro!

‎- Du-te dracu'! ‎- Du-te și tu!

‎Ce vrei?

‎Iubitule!

‎Nu pot să cred!

‎Iubitule, iubitule!

‎Iubitule, ce faci aici?

‎- De cât timp? ‎- Abia ce-am ajuns.

‎De unde? Cum te simți?

‎De... Merge. Nu-ți face griji.

‎Spune-mi tot. Ce-ți fac copiii?

‎Bine. Au crescut mult. Uite-i, iubitule.

‎Uită-te la ei!

‎- Sunt frumoși. ‎- Așa e.

‎Zici că ieri i-am născut.

‎Ascultă-mă.

‎Spune-mi!

‎Ți-ar plăcea ‎să faci 5.000 de euro într-o noapte?

‎Iubitule, pentru 5.000 de euro,

‎oare ce-am putea face?

‎Tot ce vrei. Absolut tot!

‎Închide portiera. Să mergem.

‎Iubitule, te iubesc!

‎Și cea de-acolo e catedrala.

‎E un amestec de stiluri.

‎Stil clasic, baroc, roman...

‎E o bijuterie.

‎Cum așa, vampirițo?

‎Ai mai fost aici?

‎Nu, niciodată.

‎Dar mereu mi-a plăcut catedrala. ‎Am descoperit-o la universitate.

‎Nu știam că-ți plac bisericile.

‎Crucile și vampirii nu prea se-mpacă.

‎- Ești un prost! ‎- De ce râzi?

‎Sunt mai pierdut ‎decât acul în carul cu fân.

‎Știi, iubito...

‎Sunt foarte îndrăgostit de tine.

‎Zău?

‎N-am observat, nu știam.

‎Încă și mai mult ‎după ce s-a întâmplat cu bunică-ta.

‎Poftim?

‎Faustino, te-ai îndrăgostit de mine ‎datorită ei?

‎Nu, nici vorbă.

‎Bunică-ta e o vrăjitoare.

‎Nu, m-a impresionat ce ai zis de Teresa. ‎Ce am auzit.

‎Că n-ai trăda-o.

‎Sigur că nu.

‎Sunt liberă grație ei. Cum s-o trădez?

‎Ești mai prețioasă ca aurul. ‎În atât de mare măsură,

‎încât biserica aia nici nu se compară ‎cu tine.

‎Pur și simplu!

‎Nu cumva...

‎aveam rezervare pentru cină?

‎Ai citit tot ce s-a scris ‎despre orașul acesta, așa că spune-mi,

‎există vreun loc mai bun decât ăsta?

‎Haide!

‎Nu-mi spui?

‎- Alo? ‎- Teresa, te pot invita la cină?

‎Nazario, mi-ar plăcea, dar nu pot. ‎Am o întâlnire pe care n-o pot anula.

‎Când e voință, există și-o cale.

‎De data asta, nu. Dar, în orice caz,

‎mă întorc repede, ‎căci vreau să fiu perfectă

‎când ne vedem mâine.

‎Bine.

‎Ne vedem mâine.

‎De ce nu dai o raită prin Palermo? ‎E foarte frumos.

‎Pa!

‎Mă bucur să te văd în orașul acesta.

‎Bună, Francesco.

‎Cât mă bucur!

‎Și copiii tăi?

‎Trebuie s-apară.

‎Fosta mea soție a zis că-i aduce.

‎Dar nu cunoaște arta punctualității.

‎Îți mulțumesc mult c-ai venit de la Roma.

‎Cum să nu vin, când eram așa de aproape?

‎Excelentă ideea de a ne revedea, nu?

‎Da.

‎Ca de obicei?

‎Nu. În seara asta, bem șampanie.

‎Sărbătorim.

‎Mulțumesc pentru seara specială.

‎Tu ești specială.

‎- Noroc! ‎- Noroc!

‎Trebuie să ajungă.

‎Nouă, femeilor ‎ne trebuie timp de pregătire.

‎Mai ales când urmează ‎s-o cunoască pe iubita fostului soț.

‎Cum o cheamă?

‎Vita.

‎Știe de mine?

‎Da...

‎dar... Dar nu.

‎Nu-mi place să vorbesc de noi.

‎Înțeleg. Nicio problemă.

‎Uite-o!

‎Au ajuns.

‎Bună seara!

‎Scuzați întârzierea.

‎Iată-i!

‎Draga mea, ce faci?

‎Teresa, probabil. Încântată. ‎Sunt Vita Puzzi.

‎Fosta soție a lui Francesco.

‎Mă bucur să te cunosc, Vita.

‎- Mersi. ‎- Veșnic în întârziere, nu?

‎S-a ivit un client în ultimul minut.

‎Știi cum e.

‎Bine, atunci...

‎Vă las în pace.

‎Ca să puteți să vorbiți.

‎Duci tu copiii acasă ‎sau preferi să-i iau eu?

‎Nu, te rog. Rămâi la cină, Vita.

‎Sigur, rămâi. De ce nu?

‎Serios?

‎Mulțumesc. Mulțumesc din suflet!

‎Ce mai faci, Julieta?

‎Bine, mulțumesc.

‎Ești americancă?

‎De ce vorbești în italiană?

‎Cum a spus tăticul tău,

‎sunt din Mexic,

‎dar am trăit mulți ani în Italia, ‎în Toscana.

‎Ai copii, Teresa?

‎Da, o fetiță.

‎O cheamă Sofía.

‎Ca voi, italiancă.

‎Ce faci?

‎De ce ai făcut asta?

‎Cine ți-a dat focul ca să faci asta?

‎Stinge-l!

‎Stinge-l!

‎Ce te-a apucat?

‎Ia cealaltă găleată!

‎Ajută-mă! Adu apă!

‎Te-aș ajuta, dar nu pot cu mâna așa.

‎Ești diavolul în persoană!

‎Vezi tu! Ești pedepsită!

‎O să...

‎Vine poliția!

‎Aici!

‎Poliția!

‎A izbucnit un incendiu!

‎Mâna mea! Mâna mea!

‎Aici! Poliția!

‎Aici e incendiul!

‎Poliția!

‎Spune-mi despre Sofía. Unde ai întâlnit-o?

‎Încă nu am întâlnit-o.

‎O ajut fiindcă e ținută ostatică.

‎I-am zis bunicii ei, Cayetana, ‎dar nu m-a crezut.

‎În ședința trecută, am vorbit ‎despre cum, când ne simțim singuri,

‎începem să ne imaginăm lucruri

‎- ...care poate nu sunt... ‎- Spun adevărul!

‎Uite,

‎pot să-ți arăt ceva, ‎dar nu-i spune mamei mele.

‎Să vedem.

‎Asta-i scrisoarea ‎pe care Sofía a trimis-o în sticlă.

‎Bună dimineața!

‎Ați venit din cauza fumului, nu?

‎Făceam și eu un grătar.

‎A scăpat de sub control.

‎Abia ce-am reușit să sting

‎focul de tabără.

‎Foc de tabără sau grătar?

‎Păi...

‎A fost grătar și a devenit foc de tabără

‎din cauza vântului.

‎Arată-mi actul de proprietate.

‎Da, nicio problemă. Îl aduc imediat.

‎Nu, vin cu dumneata.

‎Vreau să mă asigur că totul e-n ordine.

‎Bine.

‎- Veniți. ‎- Aruncați o privire!

‎Pe aici.

‎La sfârșit, scrie-i numele.

‎Sofía Aljarafe.

‎Poftim!

‎Ăsta nu e scrisul meu, nu?

‎Ți-am zis că nu mint.

‎Nu eu am scris acel mesaj.

‎Prietena mea Sofía mi l-a trimis ‎într-o sticlă.

‎Bine.

‎Acum vom vorbi cu mama ta.

‎Nu. Nu!

‎Nu vorbi cu ea. ‎Dacă-i spui, o să mă certe.

‎Te asigur că nu se-ntâmplă asta, Renata.

‎Liniștește-te.

‎Poți aștepta afară?

‎Gata?

‎Intră.

‎Poți s-aștepți afară? Gărzile sunt aici.

‎Carolina, problema e ceva mai complicată ‎decât credeam.

‎Nu mă speria, Becky.

‎Renata suferă

‎de tulburare de identitate disociativă.

‎E o tulburare de personalitate dublă.

‎La copii, poate surveni ‎în urma unei experiențe traumatice

‎care-i obligă ‎să dezvolte personalități noi

‎ca mecanism de supraviețuire.

‎În cazul Renatei,

‎se manifestă ‎printr-o prietenă imaginară, Sofía.

‎Tatăl ei n-a lăsat-o ‎să aibă prieteni, deci...

‎are prieteni invizibili.

‎Știu, și asta e sursa problemei.

‎Dar nivelul de disociere e atât de mare, ‎încât și-a schimbat până și scrisul.

‎Renata încearcă ‎s-o salveze pe prietena ei Sofía,

‎despre care spune că e ostatică.

‎Dar Sofía e chiar ea însăși,

‎încercând să se elibereze de constrângerea ‎care o copleșește.

‎Biata fată...

‎Uitați-vă. Totul e-n ordine, nu?

‎Nu v-am zis?

‎Casa văd că e pe numele ‎unei companii de aviație,

‎dar nu apari ca proprietar.

‎Domnul... Güemes?

‎Nu sunt proprietarul casei.

‎Dacă ar fi a mea casa asta imensă, ‎atunci...

‎Nu, șeful mi-o împrumută când e plecat.

‎Dar nu pe gratis. Trebuie să...

‎Trebuie să verific dacă totul e-n ordine,

‎să tai iarba și să fac alte lucruri.

‎Mai e cineva?

‎Nu, sunt singur.

‎- O să te mai caut. ‎- Bine.

‎Bine. Puteți verifica. ‎Vă conduc la debarcader.

‎Ce-a fost asta?

‎Nimic. Sunt singur.

‎Nu e nimeni acolo.

‎O fi o șopârlă sau o mâță nebună ‎pe care o mai apucă mieunatul.

‎- Mă scuzi. Trebuie să verific. ‎- Nu se poate.

‎Uite,

‎nu vreau probleme cu autoritățile.

‎Dar nu vreau să am nici cu șeful.

‎E un tip aparte.

‎Nu vrea să-i vină lumea în casă.

‎Dacă află că ați intrat,

‎nu mi-o mai împrumută. ‎N-o să mai pot să fac grătar.

‎Mai bine...

‎pleacă.

‎Încerci să mituiești un polițist?

‎Ușor, prietene.

‎Aici nu-s camere. Suntem doar noi.

‎Ai două opțiuni.

‎Iei banii și pleci acasă

‎sau intri, dar pleci cu mâna goală.

‎Dacă vrei să-mi dai mită,

‎ceva e putred aici.

‎Fumez iarbă.

‎Am puțină înăuntru,

‎dar e pentru consum propriu.

‎N-o vând sau ceva.

‎Dar îți dau ceva să te faci că nu vezi.

‎Și ne liniștim.

‎O să-i zic șefului că m-ai ajutat

‎și nu mai fac grătare,

‎să nu mai avem nicio problemă, bine?

‎Bine.

‎Totul e-n ordine.

‎- Să intrăm? ‎- Nu, am verificat. Totul e-n ordine.

‎Domnule Güemes, mi-a părut bine.

‎Toate bune.

‎- Ai grijă. ‎- Să mergem.

‎Ai naibii polițiști! ‎Sunt mai răi ca traficanții de droguri.

‎La naiba... Hei, pisico!

‎M-am săturat de prostiile tale.

‎Imaginează-ți dacă intrau polițiștii!

‎Aș fi fost terminat.

‎Au plecat?

‎Normal c-au plecat.

‎Trebuie să fii rău să răpești o fetiță ‎știind c-au s-o ucidă.

‎Cum ți-au ucis copiii.

‎Încetează, Sofía!

‎Mereu îi bagi pe copiii mei în asta.

‎Nu mă las manipulat.

‎Dacă nu vrei să rămâi legată de pat,

‎departe de lumina soarelui,

‎termină cu prostiile ‎ca incendierea insulei!

‎Voi încerca mereu să fug.

‎Tu și Lupo sunteți plătiți ‎să mă împiedicați.

‎Astea-s regulile, nu?

‎Atunci, rămâi legată.

‎Nu. Batman, te rog, nu!

‎Batman!

‎Să încercăm acest medicament.

‎Revino cu ea peste o săptămână.

‎Va trebui să-i povestesc și tatălui ei.

‎E o problemă foarte delicată. ‎Trebuie să afle.

‎Trateaz-o normal ‎și nu o certa dacă vorbește despre Sofía.

‎Pot să iau asta?

‎Firește.

‎- Ești sigur că e aici? ‎- Da, șefule.

‎Când am văzut-o pe dna Teresa intrând, ‎am venit să vă iau.

‎Cu cine dracu' e Teresa?

‎Mănânci cu mâna când ai furculiță?

‎Sunt delicioase pastele.

‎Mâncarea mamei e scârboasă.

‎Nu-i chiar așa rea.

‎O să vezi când ne întoarcem acasă ‎ce o să-ți fac.

‎Ne scuzați.

‎Nu-s o bucătăreasă grozavă.

‎Dar tu? Te pricepi la gătit?

‎Da.

‎Mai ales la felurile din ținutul meu.

‎- Bravo! ‎- Teresa face un gem grozav.

‎Gem mexican?

‎Interesant! Trebuie să mă înveți.

‎Desigur.

‎Cu ce te ocupi, Vita?

‎Eu...

‎Evenimente, nu?

‎Organizez evenimente

‎pentru diverse firme. Da, sunt...

‎E o muncă extenuantă.

‎Clienții sunt foarte exigenți. ‎Toți vor servicii complete,

‎calitate maximă, dar se plâng ‎când trebuie să plătească.

‎Sunt teribili!

‎Scuze.

‎Musai să răspund.

‎Vita,

‎nu trebuia să dai detalii. ‎Acum ce-ai să mai zici?

‎Termină, vorbește mai puțin.

‎Sau nu vorbi deloc!

‎Ce? N-am făcut nimic.

‎- A întrebat, i-am zis. ‎- Sigur.

‎Dar nu e nevoie de explicații.

‎Și voi, nu vorbiți atât.

‎Vorbiți mai puțin!

‎Teresa nu e proastă.

‎Ascultați, copii. ‎Dacă iar o faceți de oaie,

‎s-a zis o lună cu jocurile video.

‎- Nu! ‎- Nu!

‎Ba da. Așa că tăceți!

‎Michele...

‎Cum ți se pare rochia mea?

‎E frumoasă. Acum așază-te.

‎Așază-te. E superbă

‎Totul e foarte frumos. ‎Doar nu mai vorbi așa mult.

‎Auzi, Michele. Avem și înghețată?

‎Dar nu-mi spune Michele.

‎Sunt tata.

‎Tata. Da? Tata!

‎Iubitule...

‎Bine.

‎Excelent. Știi că lui Abdelkader ‎nu-i scapă nimic.

‎Cum stăm pentru mâine?

‎Toți au confirmat.

‎Toți ne-au fost aliați.

‎Dar trebuie să rămâi foarte prudentă.

‎Ăștia nu sunt Abdelkader.

‎Trebuie să respecți tot ce-ai promis.

‎Bine.

‎Ce coace Teresa?

‎Ia cina cu cineva.

‎Ce face, vorbește cu altcineva?

‎Nu știu, domnule.

‎Poate nu vrea s-o audă cealaltă persoană.

‎Voi afla imediat ‎de ce n-a vrut să iasă cu mine.

‎La naiba! Așteaptă aici.

‎Tata, fie-i țărâna ușoară, ‎ținea mult la Francesco.

‎Ca la un fiu.

‎Erau foarte apropiați.

‎De ce v-ați despărțit?

‎Venise momentul.

‎Ce mic e Palermo!

‎Teresa.

‎Bună seara. Bună seara, tuturor!

‎Eram la hotel

‎și am întrebat ‎unde sunt pastele cele mai bune.

‎Mi-au zis că aici. Ce coincidență!

‎Cine e această distinsă familie?

‎El e Francesco, un prieten.

‎Vita, fosta sa soție, și copiii lor.

‎El e Nazario.

‎Compatriotul meu mexican.

‎- Nazario Villa. ‎- Încântată.

‎- Îmi pare bine. ‎- Tot mexican?

‎Bun venit la Palermo, atunci!

‎Ce-a zis?

‎Ți-a urat bun venit.

‎Mulțumesc, domnișoară.

‎Cum te cheamă, Francesco...

‎Belmondo.

‎Francesco. Încântat!

‎Cu ce se ocupă Francesco?

‎E investitor.

‎Cumpără proprietăți, ‎le renovează și le revinde.

‎Și tu cu ce te ocupi?

‎Tot cu investițiile.

‎Sunt partenerul Teresei.

‎Nu, suntem asociați.

‎Dar nu face fața asta.

‎Nu-ți voi face concurență. ‎Facem altfel de investiții.

‎Ce fel de investiții?

‎- De alt tip. ‎- Să schimbăm subiectul. Plictisim copiii.

‎Zurdo,

‎am terminat de mâncat,

‎dar, dacă vrei, ‎poți rămâne la un pahar cu noi.

‎Bineînțeles că rămân, desigur!

‎Noroc!

‎L-am dat peste cap.

‎Bun, noi plecăm.

‎Copiii au mâine examen.

‎Dar ne-ai promis înghețată, tată.

‎Mâncăm înghețata și-apoi plecăm.

‎Și?

‎Cum v-ați cunoscut?

‎Ne-am cunoscut la Massa Marittima, ‎un orășel italian unde am locuit o vreme.

‎Era clientul prăvăliei

‎unde-mi vindeam gemurile.

‎Prietena Stella ne-a făcut cunoștință ‎și suntem prieteni.

‎Scuze, dar... prieteni?

‎Nu vorbesc bine spaniola, ‎dar înțeleg câte ceva.

‎Mi-ai zis că sunteți un cuplu.

‎- Nu. ‎- Nu, păi nu.

‎Minunat!

‎Frumoasă, inteligentă...

‎și, după cum se dovedește,

‎regina gemului din Italia.

‎Nu-i de mirare că te plac tot mai mult.

‎Bun, haideți. E timpul să plecăm.

‎Haideți, acum!

‎Să mergem, copii.

‎- Nu, vă rog. ‎- Nu, mamă. N-am terminat.

‎Termini acasă, scumpete.

‎Haideți!

‎Vă doresc o seară bună.

‎Sigur.

‎Teresa, mi-a făcut plăcere să te cunosc.

‎- Și tu arăți bine. ‎- Noapte bună!

‎Baftă la examenul de mâine!

‎Am pierdut începutul ‎acestui film de rahat.

‎Tipul era furios.

‎Ce am pierdut?

‎Sunteți amanți?

‎Ai să-mi spui ceva?

‎Să-ți fie clar un lucru.

‎Relația noastră e de afaceri.

‎Viața mea privată e exact asta, privată. ‎Ai înțeles?

‎Copii,

‎ăștia-s pentru înghețata ‎pe care v-o datorez.

‎Mersi, Michele.

‎Uite cheile. Să fiți cuminți!

‎Pa, frumoaso.

‎Bine.

‎Hei, aveți grijă, copii!

‎Michele, ești îndrăgostit?

‎Ce spui acolo?

‎Te cunosc, Michele.

‎Te cunosc din anii noștri de orfelinat, ‎de-o viață.

‎Copilul cu cei mai triști ochi ‎pe care i-am văzut.

‎Apoi a crescut.

‎S-a înrolat în armată, s-a făcut soldat.

‎A devenit bărbat.

‎Un bărbat chipeș, ‎care nu se îndrăgostește niciodată.

‎Până azi.

‎Încetează, Vita.

‎Și tot cu ochii triști.

‎Dar te-ai schimbat. Nu mai ești același.

‎Vita...

‎uite banii.

‎Ai făcut treabă bună.

‎Mulțumesc.

‎Acum dă-mi un pupic.

‎Vita.

‎Mulțumesc.

‎Și, în fine, Michele e îndrăgostit!

‎Noapte bună, Nazario. Pe mâine!

‎Poftim?

‎Nu bem o tequila?

‎Sunt obosită. Mâine am o zi grea.

‎Haide...

‎Doar un păhărel. Hai!

‎Ce este?

‎Ești superbă când ești furioasă.

‎Înțeleg ce mi-ai zis.

‎Dar o să mă străduiesc.

‎Căci numele meu e pe lista ta.

‎Îmi voi câștiga locul.

‎Când se va întâmpla asta,

‎nu vei avea ochi decât pentru mine.

‎Lua-m-ar naiba!

‎Mi-am dezvăluit planul!

‎O să dorm tun la noapte.

‎- Da. ‎- Vise plăcute!

‎- Mersi, Nazario. ‎- Noapte bună!

‎Ce faci aici, Francesco?

‎Nu știu. Nu știu ce fac.

‎Trebuia să te văd.

‎Nu-mi place ce simt.

‎Nu pot. Nu vreau.

‎Ce s-a întâmplat la restaurant ‎a fost jenant.

‎Dar, după ce ai plecat cu copiii, ‎i-am zis lui Zurdo

‎- ...că între noi nu e decât... ‎- Prefer să te eliberez.

‎Nu vreau să trăiesc în minciună.

‎Despre ce minciună vorbești?

‎Zurdo n-a venit la restaurant întâmplător.

‎Îți urmărește orice pas.

‎Nu îl interesezi ca parteneră,

‎ci ca femeie.

‎Și, dacă-i așa, care e problema?

‎N-are decât să încerce, nu-i voi ceda.

‎Asta-i problema. Nu vreau

‎să m-apese gândul

‎că te culci cu el.

‎Bine, dacă asta ai decis, atunci așa e.

‎Îmi convine. Știi de ce?

‎Pot să mă concentrez pe ce contează.

‎Uite ce contează.

‎Mi-au cerut să fac acest clip ‎ca să-ți spun că sunt bine.

‎Sunt bine.

‎Cred că clipul e pentru tine, mamă.

‎Nu știu cum să-ți spun. Mamă, María,

‎Teresa,

‎Regina Sudului?

‎Asta contează cu adevărat pentru mine.

‎Să o salvez.

‎Să-i cer iertare și să dispar iar.

‎Tot restul e pe planul al doilea.

‎Faptul că te-am întâlnit, ajutorul tău

‎a fost minunat.

‎Că am nutrit sentimente reciproce

‎și asta a fost minunat.

‎Dar n-am plănuit să mă cuplez cu nimeni.

‎Și nu-mi trebuie.

‎Trebuie să mă concentrez. ‎Fiindcă niște nenorociți mi-au răpit fata.

‎Nu sunt la Palermo ca turistă.

‎Nu sunt în vacanță.

‎Am venit la Palermo pentru ca Zurdo Villa

‎să mă creadă cea mai tare.

‎Să vrea să-mi fie partener ‎și să mă bage în cartel, ca să-l distrug.

‎De asta am venit.

‎Dacă asta presupune să mă culc ‎cu Zurdo Villa, pentru fiica mea,

‎o voi face.

‎Așa că...

‎ușa-i acolo.

‎Mă simt minunat când sunt cu tine.

‎Dar viața fiicei mele e în pericol.

‎Cum să-ți explic?

‎În italiană?

‎Nu e nevoie.

‎De-asta e mai bine să ne oprim aici.

‎Sper ca afacerea cu Zurdo să meargă bine

‎și să-ți găsești fiica curând.

‎Mulțumesc mult ‎pentru urările nemaipomenite.

‎Toate cele bune și ție.

‎Ce-a fost între noi n-a fost minciună.

‎Nu plănuisem să mă îndrăgostesc de tine.

‎Regret, Teresa.

‎Nu înțeleg.

‎Regret ce ți-am făcut și ce îți voi face.

‎Dar ceea ce simt e mai puternic decât mine

‎și nu am ce face.

‎Nu pot.

‎Iubito,

‎așa de obosită ești, ‎că nici nu poți vorbi?

‎Nu.

‎Problema e că...

‎noi doi nu avem niciun viitor.

‎Stai puțin, ce? Așteaptă o clipă.

‎E vorba de ce-a zis bunică-ta, ‎că ți-aș putea fi tată?

‎Nu, Faustino. ‎Oricine s-ar putea îndrăgosti de tine.

‎Ești simpatic, frumos,

‎politicos, mă faci să râd.

‎Despre mine vorbești?

‎Glumeam. Continuă!

‎E vorba de lumea care ne înconjoară.

‎De...

‎afacerea ta.

‎Poate ți se pare un lucru normal, ‎dar, pentru mine, e o porcărie.

‎E bună în sine.

‎Dar e ceea ce e.

‎Și tata era traficant de narcotice, ‎și uite cum a sfârșit.

‎Și mama, cu un glonț în cap.

‎Sora mea și cu mine am îndurat multe.

‎Am plâns mult.

‎Încă plângem.

‎Nu știu.

‎Dacă tata nu s-ar fi încurcat cu Teresa,

‎- ...poate că totul ar fi... ‎- Termină.

‎Omul a luat propriile-i decizii.

‎Bune sau rele, nu știu. ‎Cine-s eu să judec?

‎Dar despre ce e vorba?

‎Despre pârnaie?

‎Va fi bine.

‎Mă gândesc la Sofía.

‎Săraca fetiță, ce-o așteaptă.

‎- Charo! ‎- Da?

‎Când se întoarce Rocío în Mexic cu Teresa?

‎Peste două zile.

‎Excelent! Avem destul timp.

‎Săptămâna viitoare mergem în SUA.

‎Ai pașaport valabil?

‎Nu am pașaport.

‎Cel mai departe am fost la Madrid.

‎Nicio problemă. ‎Îi zic lui Rodrigo și rezolvă el.

‎Bea-ți ceaiul!

‎Nu vezi că beau vin?

‎Haide...

‎Să mergem în Mexic, ‎unde nu știm pe nimeni,

‎și s-o înfruntăm pe acea femeie ‎la ea acasă... Nu ți-e teamă?

‎Uite, Charo,

‎de când mi-am înmormântat fiul, ‎nu mă tem de nimic.

‎Și vreau să-mi găsesc nepoata.

‎Ascultă-mă.

‎Mergem în Mexic.

‎Îi dai Teresei ordinul judecătoresc, ‎și-apoi?

‎Nici nu știe unde e ținută fata ei.

‎Nu vreau să te contrazic, ‎dar gândește-te bine.

‎N-are rost să călătorești așa departe.

‎Charito,

‎cred că ți-e frică să te urci în avion.

‎Nu-i asta, doamnă.

‎Dacă-i musai, mergem. Dar pentru ce?

‎Haide, Charo.

‎Culcă-te, e târziu.

‎Mă voi gândi ‎la călătoria noastră în Mexic.

‎- N-ai grijă. ‎- Dar...

‎Ți-am zis să te culci!

‎La ce te gândești?

‎La Sofía.

‎Că...

‎Cândva o să-l cunosc ‎pe cel care a răpit-o.

‎Îl fac praf.

‎Îl cunoști deja.

‎Epifanio Vargas e răpitorul fiicei tale.

‎Nu, mă refer...

‎la omul care o ține, ‎care e cu ea tot timpul.

‎La acel Lupo.

‎Precis că el i-a spus de trecutul meu.

‎De-asta mă urăște.

‎Nu te urăște.

‎E rănită.

‎Derutată.

‎Îi e dor să te vadă.

‎Cum poți fi așa sigur?

‎N-ai văzut clipul?

‎Nici nu vrea să salute.

‎Când se va termina tot,

‎vei vorbi cu ea.

‎Îi vei spune ‎ce s-a întâmplat cu tatăl ei.

‎E o fetiță inteligentă.

‎Va înțelege.

‎Poate nu la început, dar...

‎Dar totul va reveni la cum a fost.

‎Vorbești de parc-ai cunoaște-o.

‎Îi cunosc mama.

‎E suficient, nu?

‎Ce faci mâine?

‎Pot să te văd?

‎Nu.

‎Nu mâine, fiindcă avionul e programat

‎să decoleze după întâlnire.

‎Bine.

‎Vin în Mexic să te văd.

‎Mă bucur.

‎Doar să nu mai faci scene.

‎Sunt italian. Ce pot să fac?

‎Știi...

‎peste două zile,

‎e ziua Sofíei.

‎E prima dată când nu suntem împreună.

‎Planul cu focul a dat greș.

‎Și polițiștii mexicani ‎sunt ahtiați după bani.

‎Poimâine e ziua mea

‎și vreau doar un dar.

‎Să plec departe cu bunica mea, ‎Cayetana Aljarafe.

‎DIN EPISODUL URMĂTOR

‎Pentru mâine, ‎știu un loc nemaipomenit numit...

‎- ...Submarinul. ‎- Bine.

‎Atunci ne vedem acolo.

‎Oprește!

‎Domnilor, mă cunoașteți.

‎Știți că nu colaborez ‎decât cu cei mai buni.

‎Și la asta mă aștept.

‎Este începutul unui imperiu.

‎Subtitrarea: Andrei Albu