Original subtitles

Dacă nu e al meu, ai de ales... eu sau copilul.

Din episoadele anterioare:

Păstrez copilul.

Sam mi-a spus că ţine la mine.

I-ai putea spune că te-ai culcat cu tatăl lui. Asta va rupe vraja.

Unde este?

Unde-i e costumul de baie?

Nu-ţi face griji. Nimeni nu se uită.

S-a dus destul de departe, nu?

Încearcă să-l facă pe pacheţelul de muşchi să o salveze.

Stai liniştită, Joss. O să fluiere imediat.

Ai să vezi că fluieră.

- Ce s-a întâmplat? - Vin imediat.

Amantele - Sezonul 1 Episodul 9 - Ghici cine-a venit?

Ar fi trebuit să-mi dau seama. Dar cum?

Elizabeth s-a prefăcut că-mi e prietenă. Cum să mă fi gândit că...

- N-ai avut cum. - Te-a ţinut de mână la înmormântare.

Femeia a încercat să se joace cu mintea ta.

Decât dacă atunci nu ştia. Poate a fost din cauza ochelarilor.

- Ce ochelari? - I-am uitat în apartamentul lui Tom.

Sam a crezut că sunt ai mamei lui aşa că i-a dat ei.

Poate că aşa a aflat Elizabeth că Tom o înşela.

E absurd. De unde ştia că sunt ai tăi?

- Sunt doar nişte ochelari de soare. - Decât dacă arată foarte bine.

Eu aş observa dacă cineva poartă o pereche marca Tom Ford.

Ajunge.

Ascultă-ţi instinctele. Ce-ţi spun?

- Că a ştiut mereu. - Atunci e o sociopată.

- Putem să nu... - Ce?

- E tot clienta mea. - Abandoneaz-o.

- Joss, nu pot face asta. - De ce nu? Karen e prietena ta.

Unde-ţi e loialitatea?

Karen, dacă ştia, când ştia, ce mai contează?

Dacă a ştiut de la început, m-a minţit tot timpul.

Şi dacă e aşa... Dacă a minţit şi despre moartea lui Tom?

Dacă... Elizabeth l-a omorât din cauza mea?

- Dacă sunt vinovată de moartea lui... - Nu, nu eşti.

Şi partea plină a paharului e că murea curând oricum.

Nu ar fi cea mai oribilă crimă. Şi o să tac din gură acum.

Savi, tu o cunoşti. Ce crezi?

- Crezi că e capabilă să facă asta? - Cum ştii că cineva e capabil de crimă?

Trebuie să existe un mod de a afla.

Nu există lumină la capătul acestui tunel.

Lasă lucrurile aşa.

Sunt aici. Am crezut că ai plecat deja.

Aşa ascundeţi voi cheia? Era sub prima piatră.

- Janet, ce faci? - Harry, vino încoace.

Tot frumos ai rămas, ce mai faci? Lasă-mă să mă uit la tine.

Mai dă-mi o îmbrăţişare. Mă pot uita la tine mai încolo.

Savi nu ştie că vin.

E acasă? Normal că nu e. Fata munceşte tot timpul.

Te servesc cu ceva?

- Vrei ceva de băut? - Da, te rog.

Ce călătorie.

Sistemul de autobuze e un coşmar în ţara asta.

- Ai luat autobuzul? - Nu, am făcut autostopul.

Ne-a lovit un autobuz undeva pe autostrada 40.

A trebuit să închiriem altă maşină. Nu aveau decapotabile.

O mare dezamăgire.

- Da. - Foarte drăguţ.

- Tu ce mai faci? - Bine.

Pui la pachet ustensilele. Te pregăteşti să mergi în tabără?

- M-am mutat din casă. - Ce?

Întreab-o pe Savi dacă vrei să afli detaliile.

Eu ar trebui să ajung la muncă. Îmi pare bine că te-am văzut.

Ţi-am cumpărat un cadou.

- E un papagal Pirate. - Ştii că sunt fan Dodgers?

E drăguţ.

Cât mă bucur să te văd. Vreau să-mi spui totul.

Ce i-ai spus? Ce ţi-a spus Lucy?

Când i-am spus lui Madi, a plâns de bucurie.

Mi-a spus că Lucy şi ea sunt deja ca două surori.

Nu te cer în căsătorie... Stai liniştită.

- Nu i-ai spus lui Lucy. - S-a îmbolnăvit şi...

Nu-mi vine să cred.

Ai spus că eşti pregătită. Nu i-aş fi spus lui Madi dacă...

Sincer, mi-a scăpat. A fost o nebunie. A făcut gripă.

Am avut o săptămână lungă. Îmi pare rău.

Am uitat.

- S-a întâmplat ceva? - Da, dar a trecut.

- Miranda a plecat. - Da.

Îmi pare rău. Câteodată uit câte ai pe cap.

Dar acum s-a terminat.

A plecat. Poţi să-ţi vezi de viaţă. - Amândoi... împreună.

Şi-i voi spune lui Lucy diseară. Promit.

Acum ia loc. Povesteşte-mi cum a fost.

Degetele de la mâini şi picioare sunt unite printr-o membrană.

Coada aproape că a dispărut.

Am crezut că ai plecat.

Ţi-am adus nişte hârtii de semnat.

- Nu-i nimic. Intră. - Vin să le iau mai târziu.

Le semnez acum. Durează doar un minut.

Am auzit că ai lucrat până la miezul nopţii.

Da, am vrut să pregătesc cazul Hayes.

Dacă lucrezi în plus, tot nu ai şanse ca să devii partener.

Şi asta fiindcă soţul tău a făcut pe Russel Crowe cu mine.

Da, din fericire, asta nu mai este o prioritate pentru mine.

Căsătoria e pe primul loc.

Harry s-a mutat.

- Te simţi bine? - Sincer, nu ştiu.

Ştiu că nu vrei să auzi asta, dar vreau să te previn.

- Mama ta e în oraş. - Ştiam eu.

- Ai visat-o iar? - Da. Aceeaşi rutină.

Nu vorbim luni întregi, apoi o visez şi gata...

Vine la mine a doua zi.

Sunt ca un câine care ştie când vine cutremurul.

M-am gândit să te anunţ, m-am întâlnit cu ea acasă...

Am fost să iau câteva lucruri.

Am încercat să mă acopăr, dar e prea inteligentă.

I-am spus că m-am mutat şi atât.

- Tu decizi ce vrei să-i spui. - Îţi mulţumesc că mi-ai spus.

- Ce mai faci? - Ai primit rezultatele?

Nu încă.

Atunci, asta e tot.

- Poftim. - Mulţumesc.

Nu cred că am nevoie de cafea. Deja sunt nervoasă.

Aşa se întâmplă când vrei să rezolvi un caz de crimă singură.

Şi Angela Lansbury avea un ajutor. Un tip mic şi bătrân? Tare drăgălaş.

Vrei să fii tu ajutorul meu?

Dacă vorbeşti serios, ar trebui să angajezi un profesionist.

Ce fel de profesionist?

Când încercam să aflu mai multe despre Miranda,

Savi a angajat un tip care s-o cerceteze.

Nu s-a ridicat la aşteptările mele, dar mi-a fost de ajutor.

Nu cred că o pot ruga pe Savi.

Nu, dar dacă eşti dispusă să plăteşti există oameni care te pot ajuta.

Sau... Poţi să-ţi vezi de viaţă.

Să priveşti partea plină a paharului. Asta fac eu cu Richard.

- Cum îţi mai merge cu Richard? - Mai bine nu vorbim despre asta.

Mi-ar plăcea mai mult să vorbesc despre asta.

Încerc să-mi dau seama dacă merită să-i spun lui Lucy

despre Richard, când eu nu i-am spus lui Richard despre Paul.

Poate se desparte de mine când află.

Richard nu se va despărţi de tine doar fiindcă ai păţit ceva groaznic.

- Şi dacă e aşa, atunci nu te merită. - Ştiu.

De ce nu i-ai spus lui Richard despre Paul?

Nu vreau să am pe cap ceea ce crede el despre asta.

Evident că va avea ceva de spus.

Totul e atât de serios încă de la început.

- Vreau să mă bucur de partea amuzantă. - Atunci, nu-i spune.

Paul s-a întors în Florida?

Da, dar sinceritatea e un lucru important când începi o relaţie.

Ai spus-o şi tu, sunteţi la început. Nu-i eşti datoare cu trecutul tău.

Clienţii mei nu vor să dea mai mult de 2,5.

Nu le pasă că e aproape de Elementary District, Bob.

- Au 80 de ani. - Cine vrea un cocktail?

Te sun mai târziu.

- Mamă, când ai ajuns? - De dimineaţă.

- Bună, eu sunt Janet. - Todd, încântat.

- Îmi place eşarfa. - Mulţumesc.

Mă bucur că eşti aici. Am nevoie de cineva aproape.

- Ce s-a întâmplat? - Viaţa mea e oficial un rahat.

Viaţa ta este exact cum ar trebui să fie.

- E un proces. - E o glumă.

Sunt agent imobiliar, şi nu am unde să locuiesc.

Am crezut că locuieşti la Savi.

Ne-am certat îngrozitor. A fost vina ei.

În plus, şeful meu tiranic mă urăşte.

- Femeie? - Bărbat.

Probabil că ai un băiat nemaipomenit sau trei în viaţa ta.

Niciun băiat. Dar e o fată care e extraordinară.

Eşti o lesbiană fără casă cu o slujbă de rahat şi o soră închisă în ea.

- Vorbim la un prânz? - Ar fi minunat.

- Mama e în oraş. - Ştiu.

- De unde ştii? - Am vorbit cu Harry de dimineaţă.

- Cum a mers? - Bine.

Unde este?

În maşină. Aşteaptă să te iau şi pe tine.

Nu pot. Am mult de muncă.

Munceşte mai târziu? De câte ori vine mama în oraş?

Chiar vreau să o văd.

Dar m-ar fi putut anunţa, ca să-mi iau şi eu liber.

Asta este! E spontană. Cred că vrea să ne spună ceva.

Nu mai merg la nicio nuntă de-a ei.

Nu cred că e vorba de asta.

Şi cred că s-ar bucura să afle despre copil, nu despre divorţ.

În primul rând, nu am divorţat. În al doilea rând, eşti nebună?

Nu-i spun despre copil.

N-o să te judece că nu ştii cine este tatăl.

Decât dacă ştii. Ai primit rezultatele?

Le-ai primit?

- Da. - Şi?

- Nu m-am uitat la ele. - Ce? De ce?

- Savi, nu te înţeleg. - Nici eu.

Atunci, nu-i spune nimic, dar vino la prânz cu noi.

Se va simţi prost dacă nu.

- Bine. - Mulţumesc.

- Nu-i spune nimic! - Chiar nu ai încredere în mine?

Şi mi-a spus "vomezi într-o căldare timp de şase ore".

"Eşti în comuniune cu sufletul tău."

- "Apoi îl atingi pe Dumnezeu." - Şi ce i-ai spus?

I-am spus: "aşa îmi petreceam sâmbetele în anii 90."

"Du-te în Peru fără mine. Nu beau niciun amestec de rădăcini."

- Ai observat ceva, mami? - Ce anume, scumpo?

E lănţişorul pe care i l-ai dat când a făcut şapte ani.

"Fabulos". Nu-mi vine să cred că-l mai ai.

M-a făcut să mă simt fabuloasă în toţi aceşti ani.

Cu siguranţă. Jossy, spune-mi despre Alex.

Este originală şi frumoasă.

Ar fi vrut să te cunoască, dar e la yoga în Santa Barbara.

Poate data viitoare.

- Ce? - Am spus ceva?

Poate voi fi cu ea şi data viitoare când vine mama în vizită.

Depinde.

Plec pentru o perioadă.

- Cum adică? - Mă mut în... Rio!

Incredibil de mişto, mamă!

- Serios? - De ce?

De ce nu? În Santa Fe e plictiseală.

Toţi băieţii frumoşi au ajuns bătrâni şi bâlbâiţi.

Mi-am spus: "Janet, e timpul să trăieşti clipa cât mai poţi."

- Amin. - Cât vei sta acolo?

Nu ştiu. Cel puţin un an. Poate doi.

Mi-am pus lucrurile într-un depozit. Am cumpărat un bilet doar dus.

Trebuie să dăm o petrecere de rămas-bun.

Ce idee bună, dar trebuie să fie mâine fiindcă poimâine plec.

Nu cred că am timp să dau o petrecere.

Mă ocup eu de toate, tu doar împrumută-mi casa.

- Tematică braziliană. - Caipirinhas, desigur.

Îmi place caipirinha.

El este George.

V-am luat numărul de la o prietenă a unei prietene.

Poate mă puteţi ajuta cu ceva.

Nu ştiu de unde să încep. N-am mai angajat un detectiv înainte.

Persoană, loc sau lucru?

- Persoană. - Bărbat sau femeie?

- Femeie. - Prieten sau duşman?

Încă nu ştiţi? Ce a făcut?

- Cred că a ucis pe cineva. - Înţeleg.

Şi încercaţi să ajungeţi în instanţă?

- Mai contează? - Depinde.

Munca mea... Nu prea e admisă la tribunal.

- E ilegală? - Nu, n-aş spune asta.

Am spus că nu e admisibilă. Încă sunteţi interesată?

Da. Puteţi aştepta, vă rog?

Îmi pare rău, vă voi suna mai târziu.

Schimbarea echipei e un mare angajament.

Este doar cireaşa de pe tort, prietene.

I-am spus lui Lucy, şi m-a îmbrăţişat timp de zece minute.

Dacă ştiam că se va întâmpla aşa, i-aş fi spus de multă vreme.

Mă bucur că a mers bine.

De asemenea, Joss organizează o petrecere mâine,

şi aş vrea să-mi cunoşti oficial prietenele.

- Şi o vei cunoaşte şi pe Janet. - Cine e Janet?

Mama lui Savi şi Joss. E genială.

Lucy e înebunită după ea. Ar trebui s-o aduci şi pe Madi.

Încerci să-mi demonstrezi ceva?

Ştiu că ţi-am înşelat încrederea. Vreau să o recâştig.

- Funcţionează. - Babysitterul mai stă o oră.

Am deschis o sticlă. Voiam să împart cu cineva.

Ce drăguţ, mamă, dar dacă beau atât de târziu, nu voi putea dormi.

În plus, am multă treabă.

- Gena responsabilităţii nu e de la mine. - Aşa este.

- Şi nici de la tatăl tău. - Nu cred că a fost iresponsabil.

Cred că i-ai frânt inima.

Atât de mult încât n-a vrut să te vadă crescând?

- Ai făcut un copil cu un alt bărbat... - Şi copilul a fost Joss.

- Nu regret nimic. Tu? - Hai să schimbăm subiectul.

Bine.

Nu am vrut să aduc vorba de faţă cu sora ta, dar...

- Îmi fac griji pentru tine şi Harry. - Asta este.

Tu nu eşti aşa, Savi. Lupţi pentru tot ce vrei.

Îmi poţi spune, scumpo. Nu te voi judeca.

Mereu te voi sprijini.

Te las să-ţi termini treaba. Putem vorbi mâine despre Harry...

Dacă vrei.

- Noapte bună, scumpo. - Noapte bună, mamă.

- Ştii că am fost la înmormântarea ta? - Da.

Ce naiba cauţi aici? Ar trebui să fii în Florida.

- Ştiu. - Şi?

- N-am plecat încă. - Văd asta. De ce?

- Vreau să vorbesc cu April. - Ea nu vrea.

- Cred că ţi-a explicat asta. - Da.

Speram că s-a mai calmat.

Crezi că se va calma după ce i-ai făcut?

Ţi-ai ieşit din minţi?

Nu plec până nu vorbesc cu ea.

- Ce vrei de la mine? - Bine.

Am fost să vorbesc cu ea, dar era cu un tip.

Iubitul ei. Richard.

Are un iubit şi propriul magazin şi are o viaţă...

Normal că are o viaţă. Eşti mort de trei ani.

Vreau să mă ajuţi. Mereu ai fost rezonabilă.

Spune-i că n-am plecat din oraş şi că vreau să vorbim.

Dacă o poţi convinge să vorbească cu mine, mă ocup eu de restul.

De ce te-aş ajuta, Paul?

Pentru că nu cred că vrea să vin iar la uşa ei, dar dacă e nevoie...

Te rog, Karen.

- Cine vine? - Cunoştinţele tale.

- Arde ceva? - Pao de queijo!

- Biluţe de brânză, scumpo? - Tu ai spus-o.

- Prea mult? - Nu destul.

Probabil ar trebui să mă schimb.

Nu mai avem timp. A sosit primul oaspete.

- Bună. - Ce bine arăţi.

- Mulţumesc. - Cu plăcere.

April a venit? Trebuie să vorbesc cu ea.

Nu.

- Karen, bem vindo. - Janet, mă bucur să te văd.

Arăţi minunat. Spune-mi, cu dragostea cum stai?

Joss, dă-mi şi mie.

- Sigur am nimerit casa. - Mama a angajat un stripper.

Nu e stripper. E barman.

- Bună. Te cheamă Diego, nu? - Da, doamnă. Bună.

Aici nu locuieşte nicio doamnă. Eu sunt Janet.

Bună, fetelor. El este Richard.

Doamne, ce uriaş! Diego, ne faci o poză.

Haideţi, să ne strângem pentru poză.

Nu fi timid, frumosule.

- Gata. - Toată lumea să spună...

Rio.

Nu voiam să vin la birou astăzi. Aveţi nevoie de mine...

Când s-a întâmplat? Probe noi în cazul Thomas Grey.

Dar notiţele dr. Kim au fost date acum două săptămâni.

- Pot să mă alătur? - Sigur, scumpo.

- E drăguţ, mamă. - Nu am observat.

Mă bucur că eşti aici. Mi-a fost dor să am o mamă.

Nu-mi vine să cred că vei fi plecată atât de departe.

- Poţi veni în vizită. - Mă gândeam să vin de acum.

Să te ajut să-ţi găseşti ceva, să te instalezi.

O să ne distrăm.

Şi slujba ta, noua iubită?

Am două săptămâni de vacanţă şi cred că Alex ar înţelege.

Decât dacă nu vrei să vin.

Glumeşti? Mi-ar plăcea la nebunie.

- Da? - Eşti fata mea.

Vezi ce drăguţ s-a purtat Richard cu Janet?

Se descurcă aşa bine cu părinţii. Cred că şi mama l-ar plăcea.

- Ce e? - I-ai spus lui Richard despre Paul?

- Mi-ai spus să nu-i spun. - Ştiu, dar nu toţi îmi ascultă sfatul.

- Eu da. - Paul e încă în L.A.

- Ce? - Am avut aceeaşi reacţie.

- De unde ştii? - A venit să mă vadă.

Ce?

- Ştiu. - Ce?

Nu ştiam dacă să-ţi spun,

dar trebuie să decizi singură ce vrei să faci.

Ce vreau să fac? Ce-ar trebui să vreau să fac?

- De ce e încă aici? - Nu ştiu.

Voia să vorbească cu tine. E la acelaşi motel.

Îmi pare rău, April.

- Am făcut bine că ţi-am spus? - Sigur că da.

- Ce-ar trebui să fac acum? - Nu ştiu.

- Să vorbesc cu el? Asta ar trebui? - Nu şi dacă nu vrei.

Trebuie să-i spun lui Richard?

Nenorocitul.

- Ce s-a întâmplat? - Nimic.

Plec o săptămână şi aflu că am pierdut cazul?

Înţeleg că sunteţi supărată dnă Grey. Să vă prezint informaţiile.

Au apărut noi probe care indică faptul că soţul dvs...

- Ar fi putut avea gânduri sinucigaşe. - E absurd.

Notiţele au fost trimise de psihologul soţului dvs dr Karen Kim.

Şi în câteva pasaje indică faptul că el ar fi avut...

Vreau să văd notiţele.

Imposibil.

E doar părerea unei femei, suntem pregătiţi să negăm...

E imposibil să le fi scris când a spus ea.

Poftim?

Notiţele sunt de la şedinţă care a avut loc pe 28 ianuarie.

Am fost în Hawaii cu Tom în ultimele două săptămâni din ianuarie.

- Sunteţi sigură? - Păstrez toate chitanţele noastre.

Vă pot arăta una de la hotel.

Îmi cer scuze. Nu cunosc bine cazul. Dna Davis este bolnavă, şi eu...

Nu-mi pasă cine rezolvă problema. Vreau să fie rezolvată.

E clar că femeia asta minte.

Nu înţeleg de ce ar face cineva aşa ceva, dar vreau să aflaţi.

Vă asigur că vom afla. Luaţi loc. Îl aduc pe dl Mitchell.

Ghici ce? Plec în Rio.

Biluţele sunt cu orez sau cu cod?

Cu cod.

Spune-mi cele 9 milioane de motive pentru care crezi că e o idee proastă.

Cred că e o idee foarte bună. Ar trebui să mergi să te distrezi.

- Vrei să-ţi aduc unt? - Nu foloseşti unt sau gheaţă.

Te speli cu puţină apă rece.

Ce faci aici?

Mama l-a hărţuit să vină să-şi ia rămas-bun.

Dă-mi mâna.

- Înseamnă mult pentru ea. - Ţin la Janet.

Gata.

- Îi vei spune că eşti însărcinată? - Ce rost are?

Poate că ar fi drăguţ să stea cineva cu tine.

Nu e o opţiune, fiindcă se mută în Rio.

Poate dacă-i spui, se răzgândeşte.

S-ar plictisi într-o săptămână şi ar pleca în două.

Dă-i o şansă să facă ceea ce trebuie, Savi.

După atâţia ani n-o cunoşti deloc?

Oamenii pe care-i cunosc bine m-au surprins în ultima vreme.

Mă duc să salut.

Cine nu-i gata, îl luăm cu lopata!

Nu e aici. Mai caută în bucătărie.

Bună, mami. Pa, mami.

Să mergem aici.

Au plecat?

Jocul ăsta nu e rău când eşti puţin beat.

O să ţin minte asta.

Te simţi bine? Arăţi ciudat.

Nu mă simt aşa de bine.

Cred că m-am molipsit de gripă de la Lucy.

- Nu se poate. - N-ar vrea să stric petrecerea.

- Toată lumea se distrează. - Iau eu fetele în seara asta?

Aşa te poţi duce acasă şi poţi voma liniştită.

- Serios? Nu te deranjează? - Mă duc după ele.

Mulţumesc pentru invitaţie. Trebuie să plec.

- Condu cu atenţie. - Da, şi eu.

Nu fi fraier. Rămâi în seara asta.

Mamă, nu-i nimic.

Vom sta de vorbă până târziu. Haideţi.

Vă iubiţi atât de mult încât nu puteţi lăsa orgoliile să vă departă.

- Oamenii mai fac greşeli. - Mamă, hai să facem curăţenie.

Toată lumea ştie că bărbaţii nu şi-o pot ţine în pantaloni.

- Să mergem la maşină, copii. - Sunt în spatele tău.

Asta i-ai spus?

Normal că nu. Nu i-am spus nimic.

Nu trebuie să îmi spună cineva.

Căsniciile se destramă din două motive. Banii sau adulterul.

E clar că banii nu sunt o problemă. Uite ce casă aveţi.

Aşa că cineva s-a culcat cu altcineva. Cine ar putea fi?

Tu?

Lasă-mă în pace.

Nu ştiam. De unde să ştiu?

După tot ce mi-ai făcut pentru că l-am înşelat pe tatăl tău...

Şi zece bărbaţi mai târziu. Nu e acelaşi lucru.

N-am vrut să spun asta. Nu dau vina pe tine. Nu-mi pasă.

Te-am judecat vreodată? Niciodată nu te-am judecat.

Nu m-ai judecat niciodată, pentru că asta necesita să fii atentă.

Mă urăşti? Am fost o mamă atât de rea?

Nu. Ai fost o mamă minunată când ai fost lângă mine.

Din păcate, asta s-a întâmplat foarte rar.

Cum adică? Am fost lângă voi când aveaţi nevoie de mine.

- Glumeşti? - Spune când n-am fost lângă voi.

Bine.

Ce spui de ziua lui Joss când avea 7 ani?

Nu i-ai dat tu lănţişorul, mamă.

Normal că i l-am dat eu. A fost cadoul ei.

Tu erai în Cabo cu un tip pe care noi nu-l cunoscusem.

Şi m-ai lăsat singură din nou ca să am grijă de ea.

Eu aveam 15 ani şi ea 7.

Şi m-a cicălit tot weekendul...

"Ce crezi că-mi aduce mama de ziua mea?"

Şi ştiam că ai uitat. Nici nu ştiam dacă te vei întoarce.

N-am putut suporta s-o văd dezamăgită aşa că mi-am luat toate economiile

şi i-am cumpărat lănţişorul şi i-am spus că e de la tine.

N-a fost de la mine?

M-am străduit.

- Îţi mulţumesc că m-ai sunat. - Nu te-am invitat înăuntru.

Îmi pare rău. Din obicei.

- De ce n-ai plecat, Paul? - Vreau s-o văd pe Lucy.

Îmi pare rău pentru ieri.

Nu vă văd prea des şi e vina mea.

Şi simt că am foarte puţin timp să spun tot ce trebuie.

Şi din păcate, greşesc.

Nu-i nimic, mamă.

Tu nu eşti ca mine.

Şi ceea ce am vrut să spun aseară... Că tu nu eşti ca tatăl tău...

Eşti mult mai puternică decât el... Decât a fost vreodată.

Mereu ai fost propriul miracol.

În atâtea feluri încât, te-ai crescut singură.

Realizările astea sunt numai ale tale.

Şi sunt uluită... De ce femeie ai devenit.

- Una care-şi înşeală soţul? - O femeie cu un caracter impecabil.

- Care a făcut o greşeală. - Da.

Îmi pare rău că m-am băgat între tine şi Harry.

Sper să vă împăcaţi.

Aveţi o legătură pe care eu n-aş putea să o am cu nimeni.

Şi am crezut mereu că vei fi o mamă incredibilă.

Dar grăbeşte-te, cât încă eşti tânără.

Am făcut cercetările de rutină asupra lui Elizabeth Grey.

- Vrei cafea? - Nu, mulţumesc.

- Nu mi-ai spus că are bani. - Mai contează?

Cartierele bogătaşilor sunt foarte bine supravegheate.

- Ştii ceva despre firewalluri? - Nu prea.

Nu-ţi voi da prea multe detalii.

Să spunem doar că îmi va lua mai mult decât credeam.

Îmi spui că furnizorul ei de servicii de internet îi oferă mai multă protecţie

fiindcă are o poartă în faţa casei?

Vorbeam despre un firewall metaforic. Dacă nu ai informaţiile...

Îţi pot face rost de multe informaţii.

Dar nu va fi exact răspunsul pe care îl căutai.

Nu voi găsi un e-mail în care să scrie: "mi-am ucis soţul".

Sunt un detectiv bun, dar nu citesc minţile oamenilor.

Vă mulţumesc pentru efort.

- De ce nu o întrebaţi dvs? - N-are rost. Ştiu că minte.

Toată lumea minte.

Cred că vă puteţi da seama singură când cineva ascunde ceva.

Bună, Richard. Ce faci aici?

Am adus supă de pui, care fie e perfectă sau scârboasă.

Dacă e scârboasă, am adus şi covrigei.

- Eşti un om bun. - Încerc.

Intră. Vreau să-ţi spun ceva.

Credeam că te duci la birou azi.

Da, plec imediat. Voiam să te conduc.

- Unde e mama? - Nu ştiu.

Nu răspunde la telefon. Am fost la casa de oaspeţi,

dar cred că s-a dus să scoată nişte bani pentru călătorie.

Da, probabil ai dreptate.

Mă sună.

Bună, mami. Ce faci? Unde eşti?

La aeroport deja? Diego?

Da, barmanul de aseară. Da.

Da, probabil e cel mai bine aşa. Cunoaşte oraşul şi...

Îţi poate căra toate bagajele şi...

Sinceră să fiu, arată foarte bine.

Probabil că e mai bine să vin după ce te muţi acolo...

Nu ştiu la ce ne-a fost capul. Sigur că da.

Da, facem un weekend ca între fete.

- Se duce cu Diego. - Am auzit.

N-a putut fi mamă doar pentru câteva săptămâni?

Acum înţeleg de ce ai fost aşa de dură cu mine.

Joss, te rog nu...

Aşteaptă să termin, fiindcă îţi fac un compliment.

Ai fost dură cu mine fiindcă aşa sunt toate mamele.

Ca să se asigure că creşti bine.

- Mi-a fost dor de tine. - Şi mie mi-a fost dor de tine.

- Vreau să faci ceva pentru mine. - Sigur.

Ăsta e rezultatul testului.

- Vrei să-l deschid? - Nu există un răspuns bun acolo.

Dacă e al lui Dom... Ce-o să fac?

Nu o să încep o relaţie cu el.

Dar dacă e al lui Harry...

Nu vreau să se întoarcă doar pentru copilul ăsta.

Datoria mea este să am grijă de acest copil.

În iubire şi pace. Şi până se va naşte...

Copilul îmi aparţine.

Îl păstrezi pentru mine?

Nu e nimeni pe lumea asta în care să am mai multă încredere.

- Ai înţeles? - Da.

Lila, îmi pare rău, dar trebuie să-mi anulez şedinţele de după-amiază.

Mă duc în Zuma şi nu ştiu la ce oră mă întorc.

Foarte bine. Mulţumesc.

Sunteţi Karen Kim?

- Da. - Aveţi un plic.

"Decesul lui Thomas Grey?"

Sfârşitul episodului 9 Nifty Subtitles Team www.niftyteam.ro

Sync by Blackbird subs.ro