Original subtitles

Mulţumesc.

Din episoadele anterioare:

- Am simţit o legătură. - Nu, Sam, nu am simţit nimic.

Cineva a intrat în birou în dimineaţa asta.

Se pare că nu lipseşte nimic.

- Îţi voi da un cec cu toţi banii. - Ai spus că nu ai.

Vând o parte din magazin proprietarului iniţial.

Sunt însărcinată şi e al lui Harry.

- O să-mi dau demisia. - Faci ce vrei.

Sunt sora ta mai mare.

N-am nevoie să mă înveţi cum să fiu un om bun!

Ba da.

Nu trebuie să arunci lucrurile lui Paul, nu din cauza mea.

Voiam să le donez de ceva vreme.

În plus, cum o să-ţi încapă toţi pantofii în dulapul meu?

Îmi e greu să mă despart de încălţămintea mea.

Sunt seturi de gemeni.

- Nu-ţi face griji. Plec în câteva zile. - Poţi sta oricât vrei.

- Şi dacă vrei să vorbim, sunt aici. - Minunat.

- Ce face Richard? - Bine.

- Aţi folosit un cub de gheaţă şi... - Nu!

Nici nu ştii ce voiam să spun.

Dacă vrei să vorbim despre cearta cu Savi, sunt aici.

- Despre asta era vorba. - Da.

O cunosc pe Savi de când avea 10 ani.

- Câteodată e răutăcioasă. - Câteodată?

Bine, de multe ori. Pe tine te cunosc de când purtai scutece.

Suntem ca o familie. Dacă vrei să vorbim, te ascult.

Consideră că sunt o Elveţia a sentimentelor.

- Mulţumesc, dar totul e bine. - E clar că nu e aşa.

- Te-ai mutat de la ea. - Şi-ţi mulţumesc că m-ai primit aici.

Dar, trebuie să fac un duş. Nu vreau să întârzii la mină.

Reflex de agent imobiliar.

Amantele - Sezonul 1 Episodul 7 - În totalitate

Traducerea şi adaptarea: Giana Nifty Subtitles Team www.niftyteam.ro

- Glumeşti, nu? - Ascultă-mă.

Îmi place mielul, dar oamenii nu comandă miel acum.

E cald, pică greu şi e scump.

Şi era în fiecare articol critic atunci când am deschis.

Tu ai spus că au strălucit.

Nu spun să scăpăm de el de tot, dar poate să fie o chestie de sezon.

Rămâne. E unul dintre cele mai bune preparate ale mele.

Ce fel de bucătar australian nu are miel în meniu?

Tu eşti artistul... Eu mă ocup de finanţe.

- Dar dacă vrei să păstrezi mielul... - Da, vreau.

Atunci ai nevoie de fonduri suplimentare.

- Sigur. De unde? - Poate poţi vorbi cu Savi.

Sigur nu s-ar supăra să investească.

- Nu cred. - Îi place mielul.

- Nu mănâncă carne, Jeff. - Bine. Dar, te iubeşte.

- Ţi-aş fi atras atenţia de mult. - Apreciez asta.

E foarte greu să lansezi un restaurant. Amândoi ştim asta.

- Da. Şi? - Şi...

Puţine femei ar înţelege şi şi-ar da şi toate economiile pentru asta.

Ai câştigat la loterie cu ea.

Vrei să încetinim? Ne putem odihni aici.

Nu sunt chiar aşa însărcinată. Mă simt bine.

Fizic, cel puţin.

- Harry? - Cine altcineva?

- Crezi că vă veţi împăca? - Nu prea mai am speranţe.

- Ţi-a spus ceva... - Abia dacă am vorbit.

Doarme pe canapea. Nu a intrat la noi în cameră.

- Mă aştept la un divorţ. - Îmi pare rău, Savi.

Putem schimba subiectul? Te rog. Spune-mi despre viaţa ta.

Vreau să mă gândesc la altceva.

- Ce s-a întâmplat? - Nimic.

- Ai tresărit. - Nu.

Ca şi când ai fi sub ameninţarea armei.

Bine. Bine. Totul e un dezastru.

- Am trecut de la Elizabeth la Sam. - Sam?

Am crezut că nu mai vorbeşti cu el.

- Da. Dar el nu a înţeles asta. - Cum adică?

A venit la mine la birou alaltăieri. E confuz.

Merge prea departe cu sentimentele lui faţă de mine.

- Prea departe? Te simţi ameninţată? - Sigur că nu.

E rănit, respins şi imatur, dar nu e periculos.

Bine.

Tu ştii mai bine.

Dacă se întâmplă ceva, promite-mi că mă vei suna.

Promit.

- Îmi puteţi ţine uşa, vă rog? - Mulţumesc.

Mulţumesc.

- Practici? - Ţi se pare că practic yoga?

Nu se ştie niciodată. Asta e frumuseţea yoga.

- Nu am de unde să ştiu. - Ştii despre mărgelele mala.

Am petrecut şase luni în India, dar doar pentru muncă.

Sunt invidioasă. Abia aştept să merg în India.

- Ţi-ar plăcea la nebunie. - Sunt convinsă.

- După tine. - Mulţumesc.

- Alex, ce faci aici? - Mi-a părut bine.

Am avut o lecţie în apropiere şi m-am gândit să te iau şi pe tine.

- Ce-a fost asta? - Ce-a fost ce?

Mi-a părut bine.

Am urcat împreună cu liftul.

- Ştii cine era? - Nu. E cunoscut?

La naiba, mereu trec pe lângă celebrităţi.

Am stat în spatele lui Neil Patrick Harris la Starbucks cu Sally.

Era Oliver. Nemernicul.

- Şeful tău? - Da.

- E foarte drăguţ. - Eşti nebună.

- Te simţi bine? - Sunt doar obosită.

- Trebuie să vorbim. - Ce vrei?

- Spune. - Cred că n-ar trebui să demisionezi.

- Ce? - Eşti aproape partener, Sav.

Nu are sens să o iei de la zero cu o altă firmă.

Ai muncit din greu până acum şi ştiu ce important este pentru tine...

- O să vedem noi. - "Noi"?

- Ai spus "noi". - Ce?

"O să vedem noi." Asta înseamnă că suntem tot noi?

Da.

- O să mai deschidă atmosfera la birou. - E pentru casa mea, de fapt.

Au fost câteva furturi în cartier, şi m-am gândit să am grijă.

Da, aşa este.

Am o întâlnire în 30 de minute, dar mi-a părut bine să ne întâlnim.

- Mă bucur să te văd. - Poate ne vedem mai târziu.

Sau poate nu. Am închis cazul Thomas Grey.

L-am depus luni. Îţi mulţumesc pentru notiţe.

Ştii ce? Ăsta e un model mai bun.

Ancheta e închisă?

Îmi depăşeşte atribuţiile.

Eu trimit probele, şi apoi primesc un alt caz.

- E... - Îmi oferă multe satisfacţii, da.

- Aş vrea să te întreb ceva neoficial. - Neoficial?

E o curiozitate personală.

Prima dată când te-am întrebat

dacă Thomas Grey era sinucigaş şi mi-ai spus că nu.

- Îmi amintesc. - Dar în notiţe scria altceva.

L-am tratat timp de trei ani.

Îmi era pacient, dar am ajuns să-l cunosc şi ca persoană.

Nu am crezut că e treaba mea să mă amestec în moştenirea lui.

- Dar apoi te-ai răzgândit. - Ancheta a devenit serioasă.

Şi m-am gândit că nu ţine de mine să mă împotrivesc justiţiei.

Cu principii morale şi frumoasă. E o combinaţie bună.

Ar trebui să plec.

Să ai o viaţă frumoasă, dr Kim.

Şi dacă ai nevoie de ajutor, să-mi spui.

Cred că începe cu "A". Glumesc.

Cred că ştii să silabiseşti foarte bine.

Ştiu că trag de timp. Dar, e trist.

Am pierdut 20% din magazin peste noapte.

Era numai al meu şi acum...

80% e tot al tău, şi îţi vei lua restul înapoi cât ai clipi.

Vând lumânări şi cearşafuri. Nu fac mulţi bani din asta.

Îl vei recâştiga.

Încă mai ai timp să te răzgândeşti.

Dacă trebuie să fac asta ca să scap de Miranda, o voi face.

- Cum te simţi? - Deprimată, dar puţin mai bine.

Îţi mulţumesc că-mi eşti alături.

Cred că ştiu cum să te fac să te simţi mult mai bine.

Acum? Magazinul e deschis.

Îmi plac gândurile tale murdare, dar voiam să te invit la cină,

la un restaurant cu tot ce trebuie.

- Ce? - Nu ştiu.

De fiecare dată când plănuim ceva se întâmplă altceva rău.

Babysitterul are crampe, amanta soţului meu apare de două ori.

A patra oară e cu noroc?

- Vreau să te întreb ceva diseară. - Ce?

- Nu-ţi spun. - Să-mi fac griji?

- Greu de spus. - Nu-mi plac surprizele.

Vin să te iau la 7.

Joss, sunt Savi. Putem vorbi?

Regret ce ţi-am spus şi aş vrea foarte mult să...

Mesaj şters.

Josslyn, ai un moment?

Aproape am terminat cu datele despre proprietatea Rossmore.

Ia loc. Te rog.

- Cine era prietena ta? - De la telefon?

- Era sora mea. - Nu, nu. Cea din lift.

- Adică Alex? - Alex?

Da.

- De fapt, a fost clienta mea. - Cum adică "a fost"?

- Ea şi cumpărătorul s-au despărţit. - Înţeleg. Mulţumesc.

Asta e tot?

Nu-ţi face griji. Nu vreau să ţip la tine.

- Voiam să-ţi spun că ai dreptate. - E o capcană?

Nu, mi-ai spus că am ajuns prea departe ca să demisionez.

Ai dreptate. Aşa că nu demisionez.

- Foarte bine. - Da, lucrurile vor reveni la normal.

Mă bucur să aud asta.

Şi ştiu că trebuie să depun mult efort pentru asta,

şi speram să mă ajuţi.

Şi nu mă înţelege greşit, dar... Cred că ar fi mai bine să ne evităm.

Eu lucrez la cazurile mele. Tu lucrezi la ale tale.

- Mie-mi convine. - Serios?

Şi eu vreau să ajung partener. N-am nevoie de bătăi de cap.

Ne-ar prinde bine amândurora să ne concentrăm.

Sunt total de acord.

- Dar intenţionez să ţi-o iau înainte. - Serios?

Mult noroc.

- Asta înseamnă că vii diseară? - Ce se întâmplă diseară?

Petrecerea de pensionare a lui Felker.

- E în seara asta? - Toată firma va fi acolo.

- Vii şi tu? - Desigur.

- Atunci vin şi eu. - Bine.

Aveţi trei mesaje noi.

Mesajul unu.

Mesajul 2.

Mesajul 3.

Aţi sunat-o pe Savannah Davis. Nu pot răspunde, aşa că lăsaţi un mesaj.

Ai ajuns acasă devreme.

Am uitat că merg la o petrecere în seara asta la muncă.

Unul dintre parteneri se pensionează.

Au plănuit-o de luni de zile, şi toată lumea va fi acolo

aşa că cred că trebuie să merg şi eu.

Dar voi merge doar să-i salut, să mănânc o salată şi vin acasă.

Vin şi alţi soţi? Pot veni cu tine.

- Vrei să vii cu mine? - Tu vrei să vin cu tine, Sav?

Nu, nu, nu. Normal că vreau să vii cu mine.

- Atunci voi fi acolo. - Bine.

Cea mai mare rată a şomajului din ţară este în Nevada.

Biroul de statistici a publicat un raport vineri...

Vânturi din sud-vest, cam 8km...

Este una dintre cele mai frumoase exponate pe care le-am văzut.

Zirconiul cubic străluceşte în lumină cum nici nu vă puteţi imagina.

Eşti ridicolă.

În zece minute vom pune şi cerceii...

Un cadou extraordinar dacă eşti soţ şi soţia are nevoie de bijuterii.

Doamnelor, văd multe bijuterii,

şi să ştiţi că brăţara este una dintre cele mai frumoase obiecte de azi.

Zirconiul cubic străluceşte în lumină cum nici nu vă puteţi imagina.

Anthony? Bună. Sunt Karen Kim.

Nu-mi vine să cred că suntem aici.

E atât de bine să mănânci mâncare de adulţi în compania...

Altor adulţi?

Mă fac de râs.

Şi frigiderul meu e plin de Go-gurt şi Capri sun.

În cinstea sucurilor de adulţi.

Când mă vei întreba ceea ce vrei să mă întrebi?

- Doar ce am ajuns. - Deja am mâncat jumătate din ravioli.

Bine, bine. N-ai niciun haz.

- Ce crezi despre Santa Barbara? - Telenovela din anii 80?

Destinaţia turistică.

M-am gândit să plecăm pentru câteva zile.

Nu ştiu cum vom face asta.

Lucy crede că iau cina cu Savi acum.

- Cum îi voi explica minivacanţa? - Le putem spune adevărul.

Că ieşim împreună.

Despre ce vorbeam înainte de Santa Barbara?

Despre Go-gurt?

Îmi place ideea de a le spune. Dar... E ceva important.

Eşti primul bărbat cu care am ieşit după moartea lui Paul.

Înţeleg. Prima dată când i-am spus lui Madi că mă văd cu cineva,

- mi-a tăiat cauciucurile. - Ce?

Glumesc. Mi-a urat distracţie plăcută.

- Cred că le subestimăm. - Dar, e ceva diferit.

După ce a murit Paul, am rămas eu şi Lucy.

Timp de trei ani, asta a fost echipa noastră.

Nu vreau să-i explic nimic dacă lucrurile nu sunt serioase.

Eu am ieşit şi cu alte femei, şi Madi ştie asta,

dar nu i-am făcut cunoştinţă cu niciuna dintre ele.

E un pas important şi pentru mine. Uite ce.

Mâine plec în Pittsburgh.

- Mai gândeşte-te până mă întorc. - Nu te superi?

Deloc.

Nu mi-am dat seama că yoga e atât de pervers.

- Fă un curs şi poate vei afla. - Acum vreau ceva de băut.

- De ce? - De ce nu? Fac eu cinste.

Cei de la studio m-au rugat să ţin o oră în ultimul moment.

Spune-le că ai alte planuri.

- Deja am acceptat. - Alex, spune-le că eşti bolnavă.

Spune-le că ai ceva la stomac. Nimeni nu-ţi cere detalii.

Acum că plătesc chiria singură, banii ăştia mi-ar prinde bine.

- Ne vedem mai târziu? - Bine.

- Te simţi bine? - Suntem în Zona Crepusculară?

Nu mă mai întrebaţi asta. Sunt bine.

Olivier a întrebat de tine astăzi.

Ştii că eşti obsedată de el?

Nu. Dar cred că e cam ciudat să lucrez cu el săptămâni bune

şi să nu ajung absolut nicăieri.

Tu petreci 90 de secunde cu el în lift şi sunteţi amici.

I-a plăcut brăţara mea. Asta a fost tot.

- Ne vedem mai târziu? - Ar trebui să vii şi tu la oră.

Ţi-ar prinde bine.

Ştiu, dar nu pot. Am ceva la stomac.

Cred că ar trebui să mergem.

- Trebuie să plătesc babysitterul. - Eu trebuie să împachetez.

Nu-mi place să împachetez.

Trebuie să-ţi iei o ţinută întreagă, apropo de ţinute.

E groaznic să vorbeşti despre lenjerie intimă,

apoi să mergi la aeroport. E de-a dreptul enervant.

- Te simţi bine? - Cred că m-am îmbătat.

Poţi ridica lumina puţin mai sus?

- Îmi cer scuze. - Perfect.

Îţi mulţumesc enrom.

Ştiu că nu a fost nimic,

dar mă voi simţi mai bine dacă văd ce se întâmplă.

Vrei să-ţi montez şi iluminatorul?

Dacă tot sunt aici...

Categoric nu. Deja ai făcut prea mult.

Te anunţ când fac prea multe.

E bine aşa?

Îţi aduc nişte apă? Ar fi trebuit să te întreb mai devreme.

Dacă e un pahar de vin, atunci accept.

- Cred că se poate aranja. - Bine.

Uite-l pe Mitchell.

Dacă vreau să impresionez partenerii ar fi bine să încep cu şeful.

Da. Sună bine.

Abia aştept să-l cunoşti. Dar nu-i spune nimic despre golf.

O să servesc ceva de băut înainte să cunosc pe cineva.

- Barul e acolo. - Ia-o înainte. Vin imediat.

- Când aţi făcut poza asta? - L-am văzut pe Paul.

- McCartney? - Paul al meu în faţa restaurantului.

În carne şi oase şi pe trotuar!

- Ce-ai băut la cină? - Vin! Ştiu cum sună asta.

- Trebuie să bei ceva mai tare. - Ştiu ce am văzut, Joss.

Să reluăm discuţia.

Ce s-a întâmplat la restaurant înainte să-l vezi pe Paul.

A fost o cină minunată.

Richard s-a purtat frumos. A fost amuzant şi dulce

şi vrea să mă ducă în Santa Barbara şi să le spună fetelor...

- Îi spui lui Lucy? - Nu m-am hotărât.

- De ce nu? - E ceva important,

şi nu cred că Lucy e pregătită.

Şi de ce vorbim despre Richard? Mi-am văzut soţul decedat!

- Ba nu. - Joss, ba da...

April, ascultă-mă. Respiră.

Vei scăpa de Miranda şi Richard vrea să oficializeze relaţia,

şi eşti speriată. Da.

Când te suna Miranda, credeai că te sună Paul.

Mesaje care-ţi spun să nu mergi mai departe.

Da, dar pe atunci încă îl iubeam. Acum, totul s-a schimbat.

Ştiu.

Timp de trei ani, l-ai plâns pe Paul, de o lună, eşti supărată pe Paul.

Oricum ai privi lucrurile, mereu a fost Paul la mijloc.

Trebuie să mergi mai departe.

O bere. Mulţumesc.

- Felicitări. - Ce-ai spus?

Pentru bebeluş. Savi mi-a spus.

Ce? Nu ar trebui să ştiu?

- Glumeşti? - Îmi pare rău.

- Nu mi-am dat seama... - Îţi baţi joc de mine.

Nu. N-am vrut să insinuez nimic. Uită tot ce am spus...

Cere mai mult efort fizic decât crede toată lumea.

Trebuie să loveşti cu putere.

- Niciodată n-am privit golful aşa. - Ce se întâmplă?

N-o să-ţi vină să crezi ce s-a întâmplat.

Ce s-a întâmplat? Unde e Harry?

Ce naiba ai?

Cum de l-ai adus aici fără să-mi spui că ştie despre noi?

A fost o decizie de ultim moment. Nu credeam că va veni.

Nu trebuie să-ţi dau explicaţii. Nu-ţi datorez nimic.

Ba da, Savannah. Sunt o fiinţă umană.

Şi am încercat să-ţi fiu prieten. Am încercat să-ţi fie bine.

M-ai rugat să nu mă bag, nu m-am băgat.

Am făcut tot ce mi-ai cerut. Ştii de ce?

- Pentru că era necesar? - Asta mi-ai spus tu, şi te-am crezut.

Am crezut că pot accepta ceea ce faci.

Dom, îmi pare rău, dar am făcut tot ce am putut.

Pentru cine? Sigur nu pentru mine.

Pentru tine, pentru mine, pentru toată lumea.

De ce să te cred? De ce să cred orice spui tu?

Nici nu ştii cine e tatăl, nu?

- Îmi mai dai încă unul? - Ia-o mai uşor.

S-o iau mai uşor? Tu trebuie să mă prinzi din urmă.

- Tipul ăla te vrea. - Ce?

Şi el la fel.

Păcat că nu-ţi plac băieţii, Alex, fiindcă ei te plac pe tine.

Hai să-i facem să sufere puţin.

- Ar trebui să nu mai bei. - Abia am început.

- Ce faci? - Hai să dansăm pe bar.

Nu fi aşa ursuză. Ne distrăm.

- Eu nu. - Adică?

Adică, eu nu mă îmbăt şi nu aţâţ străini fără să am un motiv.

Nu ştiu ce se întâmplă cu tine, dar eşti...

N-am nimic. Asta sunt eu.

Îmi pare rău că sunt o curviştină.

N-am spus asta.

- Nu vreau să mă judeci, Alex. - Bine.

E timpul să plec.

- Pentru ce sunt? - Pentru taxi.

- Serios? - Serios.

Şi a lăsat poarta deschisă.

- Şi vine un câine mare din curte. - Nu se poate.

Nu a fost prea frumos.

Puştiul a primit cam 29 de copci.

- Am avut nişte incidente amuzante. - De ce nu mai eşti poliţist?

Când eşti în poliţie vezi atâtea în fiecare zi.

Şi dacă nu te detaşezi, nu te mai poţi duce şi a doua zi.

- Cred că ştii şi tu cum este. - Da.

Dar, probabil că nu se compară.

Nu-i poţi salva pe toţi. Şi Doamne fereşte să te ataşezi.

Atunci încerci să decizi cine merită să fie salvat.

Mai devreme sau mai târziu, vei eşua,

şi cineva la care ţii va fi rănit. În cazul meu, a fost ucis.

- Un prieten? - Un informator.

L-am arestat într-o razie.

L-am interogat. A început să lucreze cu noi.

Era un copil bun.

Dar îţi găseşti drumul înapoi.

- Nu mi-am dat seama că e aşa târziu. - Da.

Mă vei da afară?

Îmi pare rău.

- Am mai făcut greşeala asta. - Ce greşeală?

Suntem încă implicaţi în anchetă.

Şi trebuie să fac lucrul corect, şi acela este ca tu să pleci.

Îţi mulţumesc pentru vin. Cunosc drumul.

Sunt eu, din nou.

Nu ştiu unde eşti, şi sunt îngrijorată.

Dacă îmi poţi spune că eşti bine, ar fi nemaipomenit.

Eşti acasă?

La naiba, Harry.

Am luat un taxi. Nu-ţi face griji.

Alex, am fost necioplită în seara asta.

- Nu ştiu ce te-a apucat. - Fac prostii când sunt beată.

Nu te-am mai văzut aşa. Şi nu e vorba doar de seara asta.

Te porţi ciudat în ultimele zile.

- Nu mă cunoşti atât de bine, Alex. - Te înşeli.

Ba da. Mi-ai văzut doar părţile bune.

- Ai vreun alter ego negativ? - Da.

Bat căţeluşi şi fur de la copii şi...

- Spune-mi ce se întâmplă. - Bine.

M-am certat cu sora mea alaltăieri.

Ce?

Mi s-a părut ciudat că nu o suni. Vorbiţi la fiecare cinci minute.

N-am mai vorbit de două zile,

şi cam asta e cea mai lungă perioadă.

Cum se poate? Locuiţi în aceeaşi casă.

- Tocmai asta e. M-am mutat. - Te-ai mutat?

Ce fel de ceartă a fost?

Pe scurt a fost destul de nasoală.

- De ce nu mi-ai spus? - N-am vrut să te amestec.

Eşti prietena mea. Asta fac prietenii.

Tu ai fost acolo pentru mine, şi eu sunt aici pentru tine.

Mersi.

Vorbesc serios. Alex, mulţumesc.

- Te pot ajuta cu ceva? - Nu.

Nu ştiu ce-ar trebui să fac. N-am niciun plan.

Dar am o mare durere de cap. Îmi poţi aduce o aspirină?

Îţi aduc şi un pahar de apă.

Trebuie să vorbim.

M-ai rănit, Paul, mai mult decât oricine altcineva.

Şi nu ştiu ce motive ai avut, dar nu mai contează.

Mi-ai dat-o pe Lucy.

Mi-ai dat mai mulţi ani de fericire decât alţii au toată viaţa lor.

Aşa că îţi mulţumesc pentru ce mi-ai oferit... Chiar şi ultima parte.

Fiindcă într-un fel, mă ajută să merg mai departe.

Aşa că asta voi face. Voi merge mai departe.

La revedere, Paul.

- Cum arată? - Perfect.

- Neaţa. - Neaţa şi ţie.

- Cum te simţi? - Mult mai bine.

Mulţumesc.

Gustă înainte să-mi mulţumeşti.

Mă refeream la aseară. Aveam nevoie de asta.

- Nu-ţi face griji. - Cred că-ţi sunt datoare.

N-am văzut nicio fantomă. Dar te anunţ dacă se schimbă ceva.

- Eu vorbeam despre Savi. - Chiar trebuie?

Cred că îţi faci singură rău respingând-o.

- Nu o resping. - Ştiu că te-a sunat.

Nu e suficient, April. Ştii ce prost mă simt?

Toată viaţa am crezut că eu şi Savi suntem foarte apropiate.

Sunteţi apropiate.

Nu mi-a spus nimic despre Dom sau despre copil.

Ţie şi lui Karen v-a spus.

Mă simt prost fiindcă te pun în postura asta.

Poate nu e o idee bună faptul că am rămas aici.

Mă bucur că te am pe tine.

Serios? Pentru că sunt sigură că i-am dat cafea lui Lucy.

Unde vrei să te duci?

Alex mi-a spus că pot rămâne la ea până îmi găsesc ceva.

- Nu e puţin ciudat? - Ce?

Să te muţi cu cineva cu care te culci?

M-am culcat o singură dată. Şi nu mă mut cu ea.

E prietena mea, April.

Şi eu sunt prietena ta.

Ştiu.

Şi-ţi promit că totul va fi bine.

Unde-s toate prăjiturelele?

Nu te voi întreba unde ai fost.

Aveam nevoie de aer.

12 ore jumătate sunt mult aer.

Eşti supărată pe mine.

Harry, fac orice e nevoie, orice te ajută să treci peste asta.

Dar când îmi spui ce este,

trebuie să fiu pregătită să accept,

sau nu voi şti cum să reacţionez.

Ce vrei de la mine?

Vreau să ştiu ce aşteptări ai tu de la relaţia asta.

Spui că n-ai nimic, dar... Nu e adevărat.

Nu ştiu unde sunt. Greşesc cu ceva?

Sunt peste tot.

Nu am plănuit seara trecută. Nu voiam să lovesc pe nimeni,

dar era în faţa mea. S-a întâmplat.

Şi sincer să fiu, m-am simţit bine. Acum mă simt puţin mai bine.

Pentru prima dată de când mi-ai spus, m-am simţit mai bine.

- Da? Serios? - Da.

Bine atunci.

Asta e bine.

Bine.

Eşti gata pentru Pittsburgh?

Mă duc la aeroport într-o oră,

dar acum mă duc la farmacie

pentru că Madi nu ştie cum mi-a ajuns periuţa de dinţi în toaletă.

Ce drăguţ.

Mă gândeam la Santa Barbara şi vreau să merg.

- Serios? - Da.

Mergem în weekend, le spunem şi fetelor.

April, e extraordinar.

Cred că mi-am scăpat cheile în canalizare,

dar nu-mi pasă fiindcă astea sunt veşti minunate.

Călătorie plăcută. Sună-mă când te întorci.

Sigur.

Lucy, maşina. Eşti gata?

- Ce-ai păţit? - Nu mă simt aşa bine.

N-ai febră.

Crezi că are legătură cu pachetul gol de prăjiturele?

De fapt, cred că mă simt mai bine.

Mă bucur.

Te iubesc, scumpo. Să ai o zi bună la şcoală.

Ce-ai mai uitat?

Sfârşitul episodului 7 Nifty Subtitles Team www.niftyteam.ro

Sync by Blackbird subs.ro