Original subtitles

După ce mi-a murit prietena, iar soţul ei s-a mutat,

am scris o carte care m-a readus la viaţă.

Din episoadele anterioare...

Acum un an, am trăit cea mai groaznică noapte.

Chiar am crezut că voi muri.

Trebuie să te relaxezi. Deschidem un restaurant.

Ar trebui să fie distractiv.

Am cunoscut cel mai frumos bărbat văzut vreodată

la un camion de taco.

Bună.

Sună-mă când ajungi.

- Pricepe, April. - Mulţumesc.

E în clasa a noua. Mai are trei ani de liceu.

Dar e chiar în faţa mea. Un imens loc gol.

Ce naiba cauţi aici?

Dumnezeule.

Bună, Karen.

E aşa frumoasă.

Azi face patru luni.

- Am pierdut aşa multe. - Ai pierdut tot.

Mi-a fost foarte greu fără Vivian.

Dacă-mi amintesc bine, ai zis că nu stai din cauza părerii oamenilor,

că ţi-ai înşelat soţia muribundă cu mine

şi aşa a apărut fiica noastră.

Privind în urmă, a fost o greşeală şi-mi pare rău.

Ce faci aici?

Ce s-a întâmplat cu Costa Rica?

Am liber o săptămână de la organizaţie pentru un interviu.

Sunt pe lista scurtă ca şef de chirurgie cardio-toracică la UCLA.

De ce nu mi-ai zis?

Să recunoaştem, nu ne prea înţelegem la telefon.

Iar când am citit câtă suferinţă ţi-am provocat...

Mi-ai citit cartea?

Înţeleg.

Fiecare suferă în felul lui.

Avem multe de vorbit şi rămân fără energie.

Te rog, putem lua cina mâine seară?

Sigur.

Dar devreme, pentru copil.

Desigur.

Mă bucur să te văd, Karen.

Mi-ai lipsit.

Noapte bună, Karen.

Noapte bună.

Transsexual? Serios?

Ştiu. Şi eu am fost destul de surprinsă.

Asta e toată povestea? Că e transsexual?

S-a mai întâmplat altceva?

Nu. Ideea e că, evident, am fost surprinsă.

Iar când l-am văzut în seara următoare,

a avut impresia că am zis ceva insensibil şi m-a concediat.

- Nu! - Ce ai zis?

Nimic. Am zis că şi dacă n-aş avea o relaţie cu Marc,

n-aş putea fi atrasă de el pentru că

s-a născut femeie.

A fost aşa rău?

Nu a fost bine.

De ce? Asta simt.

Şi sentimentele tale pot fi valide,

dar poate ar fi trebuit să le ţii pentru tine.

Bine, să vă reamintesc că ştia că sunt într-o relaţie.

Era şeful meu şi m-a sărutat.

Are dreptate.

În fine. S-a terminat.

Ne-am separat. Mergem mai departe.

Apropo de asta, trebuie să mă întorc la lucru.

Aşadar... S-a întors Alec.

Ce? De ce nu ne-ai zis?

April vorbea de problemele ei cu transsexualii.

Nu am...

Nu mai contează.

Cum a fost? Ce ai simţit?

M-am simţit ciudat.

Nu sunt prea sigură,

dar dacă vrea să reluăm relaţia?

- A zis el asta? - Nu efectiv, mai degrabă în îmbrăţişare.

Da, Alec nu îmbrăţişează. E prea înalt.

Exact.

Dar să spunem că vrea să vă împăcaţi.

Tu ai vrea?

Nu ştiu.

Nu m-am gândit la asta pentru că eram furioasă.

Şi n-am crezut că ar putea fi o opţiune.

N-ar trebui să fie. Alec a avut şansa lui.

Dar Alec e tatăl lui Vivian,

iar dacă-i pare într-adevăr rău şi-l poţi ierta,

poate fi un lucru bun să păstrezi familia unită.

Ai ieşit cu un tip însurat?

De fapt e separat.

Îţi dai seama că separat înseamnă că e încă însurat?

Am răspuns într-un moment de slăbiciune.

Acum că am ieşit cu el, avem o conexiune incontestabilă.

Amândurora ne plac aceleaşi filme romantice,

iar sexul... a fost uimitor.

De asta eşti îndrăgostită. E oxitocina.

Oxi-ce?

E o chestie gay?

Nu! E ceva specific femeilor.

Hormonul care face femeia să se îndrăgostească după sex.

Asta simţi, nu dragoste adevărată.

Cred că are sens.

Nu e ca şi cum ne ştim aşa bine.

Serios acum, ce fac?

Eu nu aş continua.

Nu vreau să fiu cea care aşteaptă să-şi lase nevasta.

Amin, soro!

Ai dreptate. Fără telefoane sau mesaje.

Grozav. E vremea să-ţi foloseşti capul,

nu ce ai între picioare.

Fantastic.

Da, mulţumesc.

Ghici unde mergem mâine.

- În Las Vegas? - Nu.

Avem programare să vedem un posibil local de nuntă

la ferma Calamigos.

Sună grozav.

Dar eu vorbeam serios.

Jonathan ne trimite în Vegas la un tur de culise,

la hotelul şi restaurantele lui, în weekend, şi e gratuit.

- Ce? - E totul gratuit.

Vrei să vii, da?

Vorbeşti serios? Da, bine. Vin!

Reprogramez.

Grozav.

Credeam că voi fi singur în camera de hotel

şi voi avea o escortă să-mi ţină companie.

Dragule,

singura ta escortă sunt eu, şi sunt foarte scumpă.

Îmi plac lucrurile scumpe.

Bine, avem avion în patru ore. Trebuie să împachetăm.

Bine. Strâng repede, dar trebuie să fac câteva comisioane.

Bine. Ne vedem aici înainte de ora 14:00.

Bine.

Nu vreau să merg. Te rog nu mă obliga.

De unde vine asta?

Te-ai distrat mereu la strângerile de fonduri.

Asta înainte să mă gândesc ce reprezintă într-adevăr biserica.

Majoritatea atrocităţilor sunt comise în numele religiei.

Nu pot susţine asta cu negrese.

- Serios? - Da.

Eu şi Noel trebuie să studiem pentru următoarea dezbatere.

Deci te duci la Noel? Când aveai de gând să-mi zici?

Tocmai am făcut-o.

Părinţii lui vor fi acolo. Poţi să-i suni.

O să-i sun.

Dar tot mergi la strângerea de fonduri.

Mamă, te rog!

E aşa plictisitor.

Şi merg doar pentru că vrei tu asta.

Chiar vrei asta?

Da. Religia ta e importantă.

- Cum spui. - Acum unde te duci?

Să mă rog că mama nu va fi aşa rea cu mine.

Aici sunt numerele de urgenţă

şi câteva meniuri de mâncare dacă te apucă foamea.

Am 35 de ani, Harry.

Cred că pot avea grijă de mine.

Presupun că nu vrei sushi-ul pe care ţi l-am făcut.

Slavă Domnului. Am uitat să mănânc azi.

Ce e asta?

Prietenul tău, Jonathan, ţi-a luat un cadou?

Foarte amuzant.

L-am găsit la uşă, deşteapto.

E pentru tine.

Acum te vezi cu cineva?

Nu chiar.

Nu mă mai întâlnesc.

Tipul ăsta crede altceva.

”Love Story.”

”Sirena îndrăgostită”? Serios?

Da, serios.

Tu aduci pop-cornul.

Scott.

A fost...

- Uimitor. - Da.

- Am împachetat! Te aştept. - Mai am puţin. Pe curând.

Fetelor, puteţi veni o clipă?

Azi-noapte am primit nişte veşti proaste.

Prietena noastră Marisol e în spital.

Fostul iubit a atacat-o ignorând ordinul de restricţie.

O perioadă va fi indisponibilă.

Ştiu că este tulburător.

Joss? Eşti bine?

Da. Este doar... şocant.

Marisol e puternică.

Şi fostul ei iubit e în spital.

Acest curs vă va proteja dar nu de toate.

Iar în astfel de momente trebuie să fim chiar mai unite.

Vreau să purtaţi toate una din astea,

ca un memento al situaţiei prin care trece Marisol,

de ce sunteţi aici şi cum vă ajută asta.

Mersi.

Joss, ştiu că poate nu vrei să vorbeşti despre ce ţi se întâmplă,

dar să ştii că poţi oricând. Bine?

Bună, Lucy. Ce faci?

Te văd mâncând prăjituri.

- Nu încerca să ascunzi. - Nu-i spune mamei tale.

De ce? Pentru că e un dictator?

Nu aş merge aşa departe.

Eu da. E ca Mussolini în rochie lungă.

Presupun că n-are legătură că mâncam prăjituri.

Fapt pe care nu-l recunosc, apropo.

Deci... Spune.

Bine.

Nu înţeleg de ce trebuie să merg la strângerea de fonduri.

Iar cu cât mă gândesc mai mult,

nu ştiu de ce trebuie să merg la biserică.

Tu nu mergi niciodată.

În primul rând, sunt adult,

asta înseamnă că decid singur,

şi am mers la biserică.

Prefer viaţa spirituală fără biserică. E privilegiul meu... ca adult.

Ai ciocolată pe faţă.

Da?

Mai am?

Ar trebui să te simţi norocoasă că mamei tale îi pasă destul

cât să te forţeze să mergi la biserică.

E mai mult decât au făcut ai mei.

Uneori pare mai degrabă controlare decât păsare.

Vrei să vorbeşti cu ea,

să vezi dacă se poate negocia ceva?

Nu ştiu ce să zic.

De obicei, când are o idee aşa rămâne.

Da, înţeleg.

Dacă nu, îi zic că ai mâncat patru prăjituri.

Au fost doar două.

Bine.

Bine, o să vorbesc cu ea.

Acum ies pe uşă.

Minunata mea logodnică tocmai a intrat pe uşă.

Sigur.

Bine, ne vedem diseară.

Era Reza, nepotul lui Jonathan.

Administrează hotelul şi ne oferă acces VIP

la toate cluburile lor.

Grozav.

- Eşti bine? - Da.

Nu trebuie să mergem la cluburi.

Putem sta în cameră, să comandăm ceva.

- De fapt, sună mai bine. - Nu, sunt bine.

Abia aştept să ies din oraş.

- Bine. Pun bagajele în maşină şi mergem. - Bine.

Să mergem!

- Bună. - Bună!

Cineva are o zi bună.

E distractiv flirtul prin mesaje. Brian îl ura.

Asta înseamnă că ai iar întâlniri on-line?

Am întâlnit un tip

la camionul de taco de care ziceai, aşa că... muchas gracias.

De nada.

Tipul ăsta misterios are un nume?

Bine. Gata bârfele.

Trebuie să prindem avionul către Vegas.

Să nu dai foc la casă.

Când ne întoarcem vreau să-mi spui tot.

- Da, sigur. - Bine.

- Pa. - Pa.

Hei! Lucram la un cântec nou.

Părea mai degrabă a Coldplay.

Sunt foarte multe corzi.

I-ai spus lui Lucy că aprobi

să nu mai meargă la biserică?

I-am spus doar că voi vorbi cu tine despre asta în numele ei,

ceea ce, se pare că a făcut-o deja.

Bine.

Vrea să ne facă să ne contrazicem.

Mă tratează ca pe un adevărat tată!

E aşa drăguţ.

Da, grozav. Emoţionant.

Păcat că nu e nimic de discutat.

Da, dar stai puţin.

Eu fiind în rolul avocatului diavolului,

acum că Lucy a mai crescut,

nu ar trebui ca ea să decidă mai mult?

Poftim?

Evident că trebuie să meargă la biserică în fiecare duminică.

Dar ar putea sări de strângerea de fonduri?

Strângerea de bani e la fel de importantă.

- Aşa strânge biserica bani. - Da.

Nici eu nu voiam să merg la biserică,

când eram ca ea, dar mă bucur că m-a forţat mama.

Mi-a oferit sprijin când mă simţeam pierdută.

Lucru care e grozav... pentru tine.

Şi sunt sigur că şi Lucy va gândi aşa.

Dar ştiu destule poveşti de groază de la alcoolici anonimi

în care autoritarismul poate avea urmări.

Dacă forţezi lucrurile, Lucy s-ar putea revolta.

Nu sunt deloc autoritară.

Ştiu ce fac cu fiica mea mai mult decât ştii tu.

Închide uşa!

Uită-te la locul ăsta!

Bine. Aşa se stă în Vegas.

Mă simt ca în Ocean's Eleven.

Iar în mod evident eu aş fi George Clooney.

Nu aş merge aşa sigur cu ”evident”

Nu?

Uită-te la astea.

Un masaj pentru cupluri la spa din partea casei

şi cupoane cadou de mers prin magazine.

Tipul ăsta s-a întrecut pe sine.

”Ceva mic cu care să vă jucaţi.”

Ce înseamnă asta?

Faci mişto de mine?

Nu poate fi adevărat!

Cred că sunt vreo 5.000 de dolari.

Nu. Stai. Sunt bani de încălzire.

Da, pentru Jonathan. Acum sunt ai noştri să jucăm, nu?

- Ce? Nu! - Nu!

Dacă pierdem trebuie să-i înapoiem?

Nu, Joss, haide! Sunt un cadou.

Dar, Harry, e puţin cam prea mult.

Întâi, o motocicletă, apoi 5.000 de dolari doar aşa?

Este prea mult.

Dragule, fără nicio obligaţie? Nu cred.

Fără obligaţii. Asta e aşa grozav la asta.

Joss, ascultă, după întreaga perioadă de calicie

prin care m-a făcut să trec zgârcitul de Ellis,

aşa face universul rectificări.

Şi dacă sunt mai multe rectificări decât e nevoie, cine se plânge?

Bine.

Nu pot să cred cât de bine ne merge acum.

Nici mie.

- Trebuie să toastăm. - Bine.

- Pentru noi. - Da. Pentru noi.

- Noroc. - Noroc.

Ce e asta?

Ceva... care să amintească de ceea ce e important în viaţă.

Aşa cum eşti tu... şi noi.

Mi-a venit o idee.

Să ne căsătorim în noaptea asta.

- În noaptea asta? - Da.

- Serios? - Da. Haide!

Nu ne va fi greu să găsim o biserică.

- Stai. Tu chiar vorbeşti serios. - Absolut.

Tocmai ce-ai spus-o. Totul ne merge grozav.

Nu simţi că e ceea ce trebuie?

Ba da.

- Nu! - Da.

- Da? - Da!

Viva Las Vegas, iubitule!

Ar fi adorat-o pe cea mică.

Mă gândesc la asta zilnic.

Cum esti, cu adevărat, Karen?

Ai pe cineva?

Nu prea am timp între copil şi lucru.

De ce întrebi?

Pentru că-mi pasă de tine.

De când m-am întors, am realizat...

Vreau să mă implic în viaţa lui Vivian.

Vreau să cunoască stabilitatea unei familii tradiţionale.

”Tradiţional” poate avea mute sensuri.

Când eram copil, părinţii mei s-au separat un timp.

Nu cred că am depăşit vreodată asta.

Asta mă aduce la ceea ce vreau să vorbim.

Te rog, nu.

Sunt flatată

şi înţeleg de ce crezi că e ceea ce trebuie.

Şi poate că, în cele din urmă, va fi,

dar nu sunt pregătită să mă ceri în căsătorie.

Doamne.

Bună. Tu trebuie să fii Karen.

Scuze că am întârziat.

Ne cunoaştem?

Karen, ea este Faith...

Soţia mea.

Mă bucur mult să te cunosc, Karen.

Alec mi-a spus atâtea despre tine.

Aş vrea să pot spune la fel.

Ştii ce? E de fapt vina mea.

El a vrut să-ţi spună,

dar i-am zis să aştepte să-ţi zică în faţă.

Nu voiam să afli aşa de mine de la cealaltă jumătate a lumii.

V-aţi întâlnit în Costa Rica?

Şi Faith lucrează la Medici fără frontiere.

Cabina mea a fost infestată furnici,

iar Alec a zis că pot sta în cabina lui câteva zile,

iar câteva zile au devenit o lună, iar o lună în...

De cât timp sunteţi căsătoriţi?

- De şase luni. - Da.

Nu ştiu ce să zic decât... felicitări?

Mulţumim.

Universul are căi foarte misterioase.

Tu i-ai spus lui Alec să plece iar el şi-a găsit calea spre mine.

Se poate?

Alec mi-a spus că are colici.

Am un truc care s-ar putea să meargă.

Mediul gălăgios al restaurantelor poate agrava colicii.

Muzica calmantă îi poate oferi altceva la care să se concentreze.

Am mai făcut şi eu asta.

I-ai dat lapte praf cu proteine hidroizolate?

E încă ceva ce ar trebui să iei în calcul.

Faith este pediatru.

Aşa că poţi fi sigură că va fi pe mâini bune

când va veni să stea la noi.

Să vină să stea la voi?

Speram să putem sta cu ea în acest weekend.

Cred că se poate rezolva.

Eşti destul de rar în oraş.

De fapt... am primit oferta.

Ne mutăm înapoi aici.

Mai sunt 45 de minute până vom fi dl şi dna Carver Davis.

Patruzeci şi patru.

După ce ne căsătorim, trebuie să ne sincronizăm ceasurile.

Bine.

- Noroc. - Bine.

- Pentru gazda noastră generoasă, Reza. - Da.

Unchiul meu spune că eşti unul dintre cei mai buni bucătari.

Abia aştept să lucrez cu tine.

Lucrezi în LA?

Când Harry va deschide al doilea restaurant în Vegas.

Al doilea? N-ar trebui să-l aşteptăm pe primul?

Unchiul meu crede că vei veni curând aici.

Ştii cum e el. Se gândeşte mereu la viitor.

Apropo, ne-a planificat în seara asta...

Patru bilete în faţă la Cirque du Soleil.

Sună...

Ne-ar face plăcere.

Grozav. Chem şoferul.

Păi şi căsătoria noastră?

Ascult-mă. E vorba de afacerea ta, bine?

Nu ar fi fost frumos să refuzăm invitaţia.

- Serios? - Da.

Eşti sigură că e în regulă?

Doar dacă promiţi că mâine seară ne căsătorim.

O să-ţi trimit mesaj: ”Păstrează data.”

Sunt aşa mândră de tine.

De ce continui să jignesc oamenii?

Întâi pe Michael, acum pe Lucy şi Marc.

Pentru că ai păreri puternice.

Pare foarte asemănător cu momentul când Marc m-a făcut autoritară.

Spune-mi,

de ce e aşa important ca Lucy să meargă la biserică?

La bază, pentru îndrumare spirituală.

Dar dacă nu e deschisă pentru asta acum?

Are 14 ani.

Nu ştie mereu ce e bine pentru ea.

În plus, e unul dintre puţinele lucruri pe care le facem împreună.

Înţeleg.

Are de fapt legătură cu teama ta de a nu o pierde.

Adică...

Stai, nu mă psihanaliza.

Cum a fost cina cu Alec?

E interesat să reluaţi relaţia?

Considerând că mi-a făcut cunoştinţă cu soţia lui, voi zice că nu.

- Alec e însurat? - Da.

Şi a adus-o la cină?

A apărut în mijlocul cinei, ca o surpriză.

Şi, fii atentă,

i-a zis că i-am cerut să ne lase pe mine şi pe copil.

Ce? Asta e o nebunie!

La ce s-a gândit,

însurându-se după 20 de ani de căsnicie cu o femeie cunoscută curând?

Sunt jignită în numele lui Vivian.

Aşa şi trebuie.

Suferea enorm c-a trebuit să meargă în Costa Rica,

dar nu suficient de mult ca să-l oprească

de la a se însura cu un pediatru de 30 de ani.

Ar putea fi de folos dacă e pediatru.

Nu asta e ideea.

Ideea e că Alec a decis să se mute înapoi,

iar el şi Faith vor să ia copilul în weekend.

Ce-o să fac?

Bine, întâi, ai tot dreptul să fii furioasă.

Dar Alec e tatăl lui Vivian, iar dacă se mută înapoi,

va face parte din vieţile amândurora.

Încearcă doar să nu te cerţi cu el.

Fii relaxată şi încearcă să depăşeşti situaţia cât mai calm.

E aşa bine la tine în braţe.

Ce pot să zic? Mă inspiri.

De fapt, ştii ce? La naiba!

Îmi iau liber restul zilei ca să continuăm să facem asta.

Supraveghere casă

Ce e asta? Pleci în vacanţă?

Nu.

Eu am grijă de casă.

Aş vrea eu să-mi permit un loc ca ăsta.

La naiba! Nu!

Era soţia ta?

Nu. Era de la lucru.

Dar îmi iau liber, mai ştii?

Bine.

Mariajul meu a fost o greşeală, bine?

M-am grăbit să mă însor după o altă relaţie sfârşită prost.

Dar acum simt că pot respira iar.

Mai ales aici, cu tine.

Am avut o dimineaţă grozavă, nu?

Putem să nu vorbim despre asta?

Eu zic să nu vorbim deloc.

E o zi mare, amice. Ne căsătorim.

Felicitări. N-am mai auzit asta.

Bacşişul e inclus?

- Nu. - Grozav. Mersi.

Bine. Trezirea, iubito!

Micul dejun este servit.

Avem ouă Benedict cu caviar şi pâine prăjită cu jeleu de şampanie.

Voilà.

Dumnezeule!

- Aia e foiţă de aur? - Da!

Cel mai scump mic dejun din meniu la preţ de nimic.

Bine.

Dragule, chiar dacă apreciez totul, e în mod oficial prea mult.

Da, îţi garantez, este revoltător dar o să-l savurez,

mai ales că este gratuit.

Da. Dragule, ascultă.

Sunt puţin îngrijorată că vei pierde legătura cu realitatea.

Te-am mai văzut făcând bani, dar acum e diferit.

Da, e diferit, pentru că savurez mai mult.

Nu mă mai stresez.

Draga mea, ştii ceva?

De mici, eu şi Kate nu am avut prea multe, aşa că de ce să nu trăim clipa?

Bine. Deci este o îndeplinire a dorinţei.

Tot ce e în patul ăsta e mai mult decât mi-am dorit.

Dragule!

Bine.

Dacă pui aşa problema, atunci, te rog, să mâncăm.

Bine. Ştii ce? O clipă.

Vreau să fac o poză pentru Kate.

Bine.

- Ia ouăle. - Le iau.

- Ouăle sunt cele mai importante. - Da.

E bine aşa. Bun.

Da. Aşa!

- Ce? - Superb.

Trebuie să răspunzi?

Nu, e doar viitoarea mea cumnată care se prosteşte

cu ouăle ei Benedict.

Nu vreau să ştiu ce înseamnă, dar, dintr-o dată, mor de foame.

Adevărul e că am ars multe calorii.

- Pregătesc ceva de mâncare. - Nu. Tu stai aici.

Chestia e că... se pare că trebuie neapărat să ajung la lucru.

Îmi iau lucrurile şi... ai grijă de tine...

Unde te duci?

Scott?

De obicei doarme până la 3.00 şi e mereu ţâfnoasă când se trezeşte.

Faith mi-a zis să te întreb dacă eşti pro sau anti suzetă.

Nu voia s-o folosească Vivian decât dacă eşti de acord.

Da, sunt de acord.

Apropo, unde e Faith?

M-am gândit că ar fi mai bine să vin singur.

Mi-am dat seama că aseară te-am cam surprins.

E în regulă.

Nu sunt sigură dacă ar fi fost o cale mai uşoară.

Mulţumesc că eşti aşa înţelegătoare.

Desigur.

Totuşi, mă întrebam dacă aţi putea începe

prin a lua copilul o noapte şi apoi un weekend întreg.

N-am fost niciodată departe de ea atâta timp şi...

Sună absolut rezonabil.

Uită-te la noi, ne purtăm ca nişte adulţi.

De fapt, se potriveşte pentru că azi am interviuri

cu potenţiale bone cu normă întreagă.

De ce?

- De ce, ce? - De ce-ţi trebuie o bonă?

Pentru că ultima a plecat.

Pe lângă faptul că sunt mamă,

am cabinetul şi scriu o a doua carte.

Dar acum că mă mut înapoi e chiar necesar?

Să fiu sinceră, abia ieri am aflat asta.

Aş prefera să nu-mi crească copilul o străină.

Ce zici dacă le reprogramez pentru mâine

ca să le cunoşti şi tu?

Aşa nu vor fi străine.

Bine.

Aş aprecia.

Acceptăm. Da.

Ne vedem în curând. Pa.

Pe logodnicul tău l-au recunoscut doi vicepreşedinţi de la Wynn.

Sper că i-ai alungat.

Ştii că da.

- Cum eşti? - Sunt bine.

N-am realizat cât e ceasul. Scuzaţi-mă.

- Desigur. Noroc! - Mulţumesc.

Bine!

Dacă ai alege o vedetă falsă să ne căsătorească,

- ...cine ar fi? - Robert De Niro.

- Serios? - Da.

- Pare ciudat. - În fine, e Charo.

Cine naiba e Charo?

Nu ştii? Ea e... Charo.

În fine. Oficial ne căsătorim în mai puţin de două ore.

Minunat. Te simţi norocoasă?

Mă mărit cu tine, nu?

Suflă aici pentru noroc.

Bine.

Haide!

Da!

Ce ziceţi?

E distractiv.

Poate ar trebui să-mi iau mobilul.

Scuze. Verificam să văd ce fac Alec şi aia mică.

În ultima vreme a fost foarte agitată.

Noua lui soţie nu e pediatru?

Ar trebui să schimbăm subiectul.

Kate, tu ce mai faci?

Ştiţi şi voi. Aceleaşi lucruri.

Chiar nimic nou?

Păi...

Nu, în comparaţie cu prin ce trece bietul Randy.

Ce se întâmplă cu el?

Să nu-i spuneţi că v-am zis, dar...

Randy se vede cu un tip însurat.

Randy e homosexual?

Ce? Nu judec.

În fine, azi, mai devreme, aveau o dimineaţă grozavă,

iar tipul însurat urma să-şi ia liber.

Dar, din senin, a trebuit să plece la lucru

şi i-a zis: ”Ai grijă”... Practic a fugit pe uşă.

Puteţi explica asta?

Ceri un sfat?

Vă întreb ca să-l ajut pe Randy.

E groaznic de supărat.

Îi poţi sugera să stea departe de bărbaţi însuraţi.

Dar asta e chestia.

Tipul lui Randy e practic separat, iar Randy nu ar continua

dacă n-ar vedea un viitor.

Randy l-a sunat?

Da, dar tipul e de negăsit.

Dacă chiar vrea să continue relaţia,

ar trebui să discute cu el, să-l întrebe ce s-a întâmplat.

Da.

Da, probabil că ai dreptate.

Dar s-ar putea să nu-ţi placă răspunsul.

Adică lui Randy.

Corect. Lui Randy.

Câştigăm!

Poate ar trebui să-i încasăm cât încă câştigăm.

Încasare e pentru fetiţe.

Arăţi ca de pe o monedă romană.

Arăţi ca tânărul Cezar.

Hei! E luat!

Dragilor, daţi-mi un 11. Haideţi!

Nu!

Dumnezeule!

Bine, dragule.

Iubitule, chiar trebuie să mergem

dacă vrem să ne schimbăm înainte de capelă.

Iubito, sunt pe val. Încă un joc, bine?

Bine. Merg sus să mă schimb.

Dar când cobor, ne căsătorim.

- Bine. - Nu-mi pasă ce mână bună ai.

- S-a făcut. - Nu te grăbi.

Pot să suflu în ele pentru tine?

Cum pot să refuz?

Începem!

CENTRU MEDICAL WEST PLAZA

Ce faci aici?

Ştiu că e îndrăzneţ.

Probabil prostesc.

Dar... aşa ceva s-ar întâmpla

într-un film ieftin romantic, aşa că voi întreba.

Ce s-a întâmplat de dimineaţă?

Nu voiam să... vorbesc de asta.

Din cauză că am întrebat de soţie?

Nu, deloc.

Tu ai fost pur si simplu minunată.

Atunci, de ce? Totul era bine, apoi ai...

De unde-l ştii pe Harry Davis?

Pe Harry?

E fratele meu.

De ce?

Sunt fostul lui Joss.

- Eşti fostul... - Logodnic al lui Joss, da.

Tipul pe care l-a înşelat ca să fie cu...

Fratele tău. Da.

Da.

Nu ştiai nimic?

Nu! Desigur că nu!

Cum era să ştiu?

Da, nu ştiu.

Ce vom face?

E nasol.

Am luat deja multe decizii rele.

Nu pot...

Nu mai pot lua încă una.

Presupun că aşa e cel mai bine.

Da. Presupun.

Cred că ar redeschide răni vechi pentru ei

şi... ar fi imposibil pentru noi.

Imposibil.

Da.

Acesta este adio, nu?

Hei.

Îmi pare rău.

Şi mie.

Adio, Scott.

Lasă-mă în pace!

Am zis să intri!

- Ce se întâmplă? - Nu-ţi face griji!

Se pare că vrea să plece.

Reza, hai să ne calmăm.

Calmează-te tu şi vezi-ţi de ale tale!

Te rog! Nu mă lăsa cu el!

Hei! Ajunge!

Ţi-am zis să-ţi vezi de treaba ta, nenorocito!

E o nebunie.

Bine. Serios?

Vorbeşti serios?

Ar fi uimitor.

Ar fi incredibil. Mulţumesc.

Aşa vom face.

Bine, ne vedem când ne întoarcem.

Era Jonathan.

Mi-a cam scăpat că ne căsătorim,

asa că ne dă în seara asta apartamentul de la ultimul etaj.

Ce e? Eşti bine? Eşti supărată că i-am zis.

Nu!

Ştii la ce mă gândesc?

Am mers sus şi cred că m-am întristat puţin.

E o prostie, dar deoarece Kate, Karen

şi April nu sunt aici, nu pare corect să ne căsătorim.

- Serios? - Da.

Ce? Erai aşa entuziasmată!

Da, şi sunt.

Cred doar c-ar trebui să fie şi prietenii, şi familia.

Tu nu crezi asta?

Ba da.

Ştii ce? Ai perfectă dreptate.

Da. Ne căsătorim la fermă. Va fi frumos.

Şi Charo?

Charo va fi bine.

Serios?

Atunci presupun c-ar trebui să continuăm să jucăm, da?

- Sigur. - Pare cel mai potrivit.

Bine, haide.

Haide, puiule! Dă-mi ceva!

Aruncaţi pucul!

Bună.

Lucy mi-a zis că ai gătit şi ai ajutat-o la teme.

Mersi.

Încerc să-mi cer scuze.

E amuzant, pentru că n-am auzit efectiv o scuză.

Îmi pare rău c-am fost aspră cu tine.

Aspră?

Practic ai zis că sunt un părinte prost.

N-am zis asta. Nu asta am vrut să zic.

Aşa a sunat.

Şi m-am mai gândit.

Vreau să mă implic mai mult în creşterea lui Lucy.

Sunt de acord.

Grozav. Atunci legat de biserică.

Treaba cu biserica nu e negociabilă.

Bine, deci nu eşti întru totul de acord.

Cum ar trebui s-o creştem amândoi

dacă nici măcar nu accepţi altă părere?

Îţi înţeleg părerea.

Biserica nu e importantă pentru tine, dar e pentru mine

şi e ceva ce vreau pentru Lucy.

Nu-ţi cer să mergi la biserică sau să-ţi schimbi valorile,

aşa cum nici tu n-ar trebui să-mi ceri mie asta.

Aşa că, putem avea un front comun?

O să încerc.

Asta e tot ce cer.

Ţi-e foame?

Mor de foame.

Trebuie să pleci!

Te iubesc, Madison.

Pleacă.

Pleacă!

Ai fost condamnată de ceva?

Am primit o amendă de viteză.

Scrie că ştii să resuscitezi copii.

Da. Urmez anual cursul, pentru a fi la zi.

De acolo îl cunosc pe Robert.

Cine e Robert?

Nu era fosta ta dădacă?

Ai avut un bărbat ca dădacă?

Da, şi era excelent.

Dacă era aşa bun, de ce nu mai lucrează pentru tine?

S-a întâmplat ceva?

I-a făcut rău lui Vivian?

Nu! Era doar momentul să meargă mai departe.

Ştiu când îmi ascunzi ceva, Karen.

Dai din piciorul stâng.

Alec, putem continua?

Nu până nu-mi spui ce s-a întâmplat.

Dacă angajăm pe cineva, îi trebuie recomandări bune.

- Robert are reputaţie bună. - De unde ştii?

Pentru că mă vedeam cu el.

Te întâlneai cu dădaca?

Da. Practic, nu până l-am concediat.

Deci până atunci doar te culcai cu el.

Nu e treaba ta.

Şi cine se ocupa de Vivian

cât timp făceai sex în dormitor cu dădaca?

Să plec?

- Da! - Nu!

Tu, ieşi!

Aşadar, când poţi începe?

Am clacat când a lovit-o de perete.

E absolut de înţeles.

Te-ai gândit la Marisol

şi voiai s-o protejezi pe fata aia.

A fost o parte, dar a fost mai mult de atât.

Când m-a împins, am avut... un flashback

cu tot trecutul meu,

din noaptea aia cu Wilson.

Şi am simţit toată această furie, Jackie.

Îmi pare rău.

Cursul ar trebui s-ajute să-mi calmez furia,

dar nu cred că face asta.

- Mi-am pierdut controlul. - De fapt, l-ai preluat.

Ai fi putut fi paralizată de frică, dar ai acţionat.

Da, dar cred că am exagerat.

Şi i-am ascuns lui Harry, care oricum va afla.

- Cum? - Pentru că tipul pe care l-am bătut

e nepotul partenerului lui de afaceri.

Nu va spune nimic.

Bărbaţii nu spun când sunt bătuţi de femei.

Le este prea ruşine.

Dacă mă întrebi, ar trebui să fii mândră de tine.

Ai făcut ce trebuia, Joss.

Sunt foarte mândră de tine.

Nu cred că faci asta. Te credeam de partea mea.

Nu e vorba de părţi, Lucy.

Trebuia s-o convingi că nu trebuie să merg.

Nu, am zis că voi vorbi cu ea.

Mama ta şi cu mine am decis că e cel mai bine.

Dar chiar crezi asta sau te-a convins ea?

Chiar cred că e cel mai bine.

Grozav. Doi dictatori.

Hei!

Hei.

Mersi că te-ai ţinut de scenariu.

Da, sigur.

Sigur nu vrei să vii?

Da. E în regulă.

Distracţie plăcută.

Şi ţie.

Sunteţi Karen Kim?

Da.

Aţi fost citată.

- Karen. - Trebuie să discut cu Alec.

Vine imediat. Te-aş invita înăuntru, dar eu...

Nu vreau să intru.

E în regulă.

Ce dracu' e asta?

Ceri custodia completă? Şi vizite supravegheate?

Ţi-ai ieşit din minţi?

Nu eu m-am culcat cu dădaca copilului

şi am scris o carte despre viaţa mea sexuală

ca s-o vadă toată lumea.

Deci e despre cartea mea?

E vorba de modul tău de a trăi într-o moralitate îndoielnică,

nepotrivită pentru a creşte un copil.

Dar, da, ţi-am găsit cartea excesivă şi tulburătoare.

Atât eu, cât şi Faith.

Ce se va întâmpla cu Vivian când va creşte şi-o va citi?

Ce va crede despre mama ei?

Se va bucura că a fost crescută

de cineva conştientă de sine ce spune adevărul.

Când vei fi prezentă şi nu o vei pasa unei dădace.

Mamele din toată lumea se bazează pe dădace!

De nevoie, nu când o altă pereche de părinţi

sunt dispuşi şi pot creşte copilul.

Tu şi Faith sunteţi doctori.

Veţi fi la fel de ocupaţi ca mine!

Faith nu va mai lucra.

Va sta acasă.

Vom mai face copii.

Faith nu e mama lui Vivian.

Poate că nu.

Dar eu sunt tatăl lui Vivian, iar ea e soţia mea,

şi ştie cum să crească un copil.

Şi eu nu?

Haide.

De ce te mai abţii?

Faith pare mai în largul ei cu Vivian în mod natural.

Nu toate femeile au gena maternă.

Am şi eu gena asta, fii fără grijă.

Acum să mă vezi luptând pentru copilul meu.

Te voi distruge la tribunal.

Am sperat să fim civilizaţi dar tocmai te-ai luat de mama greşită.