Original subtitles

- Ești nepoliticoasă. - Și tu ești o scorpie!

Din episoadele anterioare...

M-am culcat cu fostul cât ai fost plecat.

Adio, April.

Sunt bolnavă din nou, Karen.

- E mașina Calistei. - E inelul ei! E Calista!

Asta o plasează la locul crimei la ora crimei.

Calista Raines, ești arestată pentru uciderea lui Luca Raines.

- Sunt liberă, nu? - Joss, îmi pare rău.

Ești acuzată de complicitate. Cred că ați comis crima împreună.

Într-o nouă descoperire șocantă în cazul uciderii lui Luca Raines,

designerul de modă Calista Raines a fost acuzată de complicitate.

Poliția a acuzat-o pe dna Raines de complicitate

împreună cu prietena și asociata Josslyn Carver

care fusese acuzata principală în cazul…

- Harry… - Ai văzut știrile?

Abia acum. Ce se întâmplă?

Datorită înregistrării, David a promis că Joss va fi eliberată.

- Îl sun chiar acum. - Sună-mă după aceea.

- Bine. S-a făcut. - Pa.

Mi-ai spus că nu e nevoie să ne îmbrăcăm frumos.

Nu e.

- Mergem? - Da.

- Nu trebuia să vii aici. - Nu te las singură.

Ai adus o prietenă.

Bună.

Nu înțeleg ce s-a întâmplat. Se simțea foarte bine.

Când ai apărut tu,

anemia plastică aproape îi distrusese măduva osoasă.

Era foarte bolnavă.

Și celulele stem de la tine i-au ajutat corpul să o regenereze,

ceea ce a adus energia și vitalitatea pe care le-ați văzut.

Dar Vivian probabil v-a spus…

La controlul de săptămâna trecută am observat o iritație pe spatele ei.

- Am făcut niște teste. - Ce ați descoperit?

Corpul meu respinge celulele, Karen. E grefa contra gazdei.

- Se întâmplă adesea în transplanturi. - Vivian?

Te rog, uită-te la mine.

Vom rezolva problema. Te vei face bine.

Deci care-i planul? Creștem doza de ciclosporină?

- Și o trecem pe prednison, da. - În ce stadiu se află?

De aceea v-am sunat să discutăm.

Sistemul dv. imunitar a fost compromis de anemie,

așa că boala avansează rapid.

- Sunt doar speculații, nu? - Am primit analizele la ficat.

Aveți un nivel ridicat al concentrației de fosfatază alcalină.

Mai exact?

Îți scad funcțiile hepatice. Vivian, ești aproape de stadiul II.

- Cât mi-a mai rămas? - Nu e cazul.

Și transplantul de ficat?

Cu un sânge atât de toxic nu cred că e o opțiune.

Cât mi-a mai rămas, dr. Jenkins?

Nu știu.

AMANTELE

Știi ce nu suport mai mult decât cruzimea? Incompetența.

Te-am văzut cu ochii mei dând greș.

N-ai reușit să-i convingi pe naivii ăștia cu haine din poliester

că teoria lor ridicolă este, într-adevăr, ridicolă.

Nu aveam ce să fac. Au citit acuzațiile, am făcut contestație.

Încă sunt nevinovată? Sau s-a schimbat ceva cât eram percheziționată?

Desigur că nu ești vinovată.

Cred că Joss a ținut pistolul și eu am apăsat pe trăgaci?

Nu, că Joss a apăsat pe trăgaci, dar tu ai manipulat-o să facă asta.

- Apoi, ai trădat-o. - Ce înseamnă asta pentru mine?

În caz de complicitate, puteți să primiți aceeași pedeapsă.

- Niciuna din noi nu a tras! - Vorbește mai încet, Calista.

Singurul plan pe care l-am avut a fost să-l facem să mă înșele. Atât.

Vreau să vorbesc cu poliția. Ajunge.

Vreau să spun adevărul. Voi susține tot ce a spus Joss.

Ți-ai pierdut credibilitatea. Ai mințit polițiștii. Ai plătit un alibi.

Dacă vei confirma spusele lui Joss, vei fi văzută ca schimbând povestea

după cum te avantajează.

Găsește arma și va avea amprentele ucigașului pe ea și nu vor fi ale mele.

Toți ofițerii de poliție caută arma în zadar, aș putea adăuga.

Dacă mă pui și pe mine să fac asta e pierdere de timp.

Și dacă ai găsi persoana care se preface că sunt eu?

Și asta e pierdere de timp?

Verific alibiul Evei și alibiurile celorlalte amante ale lui Luca.

Am verificat fiecare companie care închiriază mașini în zonă

pentru cineva care a închiriat un Range Rover ca al tău.

- Și? - Din păcate nimic.

Caută în statele vecine. Caută și în Alaska dacă e nevoie.

Fă ceva, Patty. Aceea nu e mașina mea.

Nu mă crezi, nu?

- Dacă nu mă crezi, poți să pleci. - Timpul s-a scurs, doamnelor.

Evident, voiam ca arestarea Calistei să te exonereze

și îmi pare rău că nu s-a întâmplat, dar am vorbit cu procurorul

și vor să o prindă pe Calista.

Fiindcă e malefică și o merită?

E persoană publică și nu vor să fie acuzați de condescendență

și doi, o văd ca pe păpușarul care a tras sforile tale.

Ce înseamnă asta?

- Procurorul îți oferă o înțelegere. - Bine.

Dacă recunoști că l-ai împușcat pe Luca și o acuzi pe Calista,

vei primi o sentință redusă, 10-12 ani.

Dacă recunosc… Ce?

- Nu… - Sunt de acord.

Nu cred că am rostit un cuvânt. Despre ce vorbești?

Ai spus nu, iar eu sunt de acord.

Legea îmi cere să-ți prezint opțiunile,

dar nu te las să pledezi vinovată când n-ai făcut nimic.

Accept doar nevinovăția ta.

- Bine. - Chiar dacă trebuie să tot fac recursuri.

Avem 48 de ore să răspundem, dar răspunsul e clar, evident.

Vom găsi o altă cale.

- Bine. - Bine?

Și…

Și dacă nu…

Câți ani voi primi, dacă se ajunge la proces?

- Joss… - Te rog, David…

- Trebuie să știu. - De la 20 de ani în sus.

E un proces și trebuie să aveți răbdare,

dar trebuie să spun că sunt plăcut surprinsă.

Într-o singură sesiune am văzut o schimbare pozitivă în relația voastră.

Vreți să adăugați ceva înainte de final?

Lucy, pot să vorbesc cu mama ta între patru ochi?

Afară ai niște reviste.

Bine.

Ce s-a întâmplat?

Sunt o mamă teribilă.

- De ce spui asta? - Mi-am lovit copilul!

Lucy te-a iertat pentru asta.

Mi-am promis că voi proceda altfel decât părinții mei.

Și procedezi altfel.

Un pas greșit nu schimbă toți anii de educație frumoasă.

În ultima vreme, se pare că fac numai pași greșiți.

- Nu din punctul meu de vedere. - Abia ne-am cunoscut.

A fost o greșeală să-i aduci pe Scotty și Marc în viața lui Lucy?

Îi place să-i aibă în familie. Îi place să aibă grijă de Scotty.

Simte că o parte din tatăl ei e încă alături de ea.

Și ai văzut cum zâmbește când vorbește despre Marc.

I-a adus multă bucurie și a făcut-o să nu se simtă singură.

Și asta s-a întâmplat fiindcă ai fost altruistă

și ai ieșit din zona de confort ca să primești și alte persoane.

- Pentru ea au un efect benefic. - Și pentru tine?

Nu sunt Larry David. Sunt Harry Davis și sun pentru David.

Nu mă pune să aștept din nou.

April s-a despărțit de Blair, l-a lăsat cu sacii-n drum.

Da, căsuța vocală e bine. Mulțumesc.

David, sunt Harry din nou. Sună-mă, te rog.

- De necrezut. - Joss n-a fost eliberată?

Îmi pare rău. Ai văzut-o?

Nu mă lasă să o văd și avocatul ei nu-mi răspunde la telefon!

Respiră.

- Vreau să omor pe cineva! - Știu, știu.

Dacă vrei să o vezi azi, nu poți să te duci așa.

- De ce? Cum arăt? - Îngrozit.

S-ar putea să o sperii. Fii pozitiv, plin de speranță.

Doar atât poți face pentru ea acum.

Mulțumesc, amice.

Profită de ocazie.

- Cum adică? - April. Spune-i ce simți.

S-ar putea să fie luată mâine.

De ce ne tot dau crochetele din cartofi la micul dejun?

Ar trebui să ne dea mâncare adevărată.

Salut. Credeam că te-au eliberat.

N-ai auzit? Eu și Calista suntem complice.

La naiba. Ce lovitură!

Nu plânge. Nu în curte.

Fetele rele abia așteaptă să plângi.

Uite…

Crezi că e J.Lo?

Cum o să mai ajungi la săptămâna modei acum?

Vine aici?

Joss. Văd că ți-ai făcut prieteni.

- Ce să fac? - E fată mare. Se descurcă.

- Nu vreau să vorbesc cu tine. - Joss, putem vorbi între patru ochi?

- Nu mă atinge. - Haide.

Ai auzit-o.

Există tratamente experimentale. NIH face minuni în domeniu.

Între timp, căutăm un nou donator de trombocite.

Haide, Karen. Ne-a luat trei ani să te găsim.

Cu mine, dr Jenkins și Alec coordonând cazul,

există toate șansele să reușim.

Ai auzit că trebuie să reducem stresul asupra corpului și să te internăm.

- Nu merg în seara asta. - Alec va insista.

Nu știe că sunt bolnavă.

Ce naiba se întâmplă?

Primește premiul „doctorul anului” de la Societatea Americană de Cardiologie

și are o gală oficială mâine seară.

Deși nu vrea să recunoască, premiul ăsta e foarte important.

- Vivian… - Îl cunoști.

Dacă-i spun acum…

Va uita de premiu și va încerca să mă salveze.

Nu mi-aș ierta asta.

- Nu te va ierta dacă nu-i spui. - Îi voi spune. După ziua de mâine.

- Vivian nu cred că… - Munca lui de o viață e răsplătită.

Karen, lasă-l să se bucure de moment.

Mă iubești?

Știi că te iubesc.

Atunci lasă-mă să am o noapte de fericire înainte…

să mă internez

poate definitiv.

Te implor, Karen. Te rog.

Îți mulțumesc că ai venit.

Marc, ce cauți aici?

Am auzit despre Joss și în ciuda sfaturilor stupide de săptămâna trecută

am găsit un site

unde deținuții scriau că i-au ajutat revistele și cărțile preferate…

Un roman sau două ca să se gândească la altceva și fiindcă o vei vedea curând…

Ești un om bun Marc.

- Știi The Grisworlds? - Ce anume?

Interpretează Trubadurul sâmbătă și poate vrei să mergem?

Bine. Sună distractiv. Mi-ar putea prinde bine.

Bine. Deci noi doi…

Mergem împreună la un spectacol.

Dacă vrei să mai inviți pe cineva, nu-i nimic.

Ce ciudat. E Dana de peste drum.

Alo? Vin imediat. Mulțumesc.

În curtea din spate e un bărbat dubios.

- Conduc eu. - Mă întorc imediat.

- Arată minunat, Phil. - Mulțumesc.

Dacă nu mai avem hamachi, fă ceviche ca fel special.

Mă descurc. Du-te s-o vezi pe Joss.

Nu te mai gândi la ce e aici.

Harry Davis, am încercat să dau de tine.

Îmi pare rău. Am unele probleme. Tocmai voiam să plec.

Nu durează mult. Ai o întâlnire cu Dispirito.

Cu Rocco? Acel Rocco Dispirito?

Alege doi bucătari pentru o carte de bucate și un serial,

iar tu ești pe lista lui.

Mă așteptam la entuziasm.

Nu vreau să mă îmbrățișezi, dar ai putea să-mi mulțumești.

Desigur. Mulțumesc.

E vorba despre sărut. Al naibii sărut.

Nu, nu. Am fost confuz cam 10 minute, dar asta…

Relația a devenit ciudată. A fost un impuls. Nu le urmez foarte des.

Și nu mă supăr că nu simți același lucru.

- Ari… - Te simți stânjenit.

Ar trebui să-ți găsim un alt impresar.

- Chiar nu e nevoie… - Chiar cred în tine.

Ai putea fi un client foarte important pentru noi.

Nu vreau să pun asta în pericol. Încă mă ocup de întâlnirea cu Dispirito.

Uite niște articole despre el.

- Mai vorbim. - Bine.

Ari la telefon.

- Ar trebui să chemăm poliția. - Stai în spate.

E cineva? Totul e încă aici.

Verific curtea.

- Ușurel, amice. - Cine naiba ești?

- E cu mine! - Da…

- Miranda? - Mama s-a întors!

Bună, micuțule.

Ce mai faci?

Bine. Ce cauți aici?

L-am luat pe Scotty de la școală. Am intrat cu cheia lui.

- April, camera lui e adorabilă. - Mulțumesc.

Și ai o curte minunată. Văd că nu suferi din cauza secetei.

- Tu cine ești? - E iubitul meu, Ron.

Salutare. Ron Friedman.

- Am auzit multe despre voi. - Nu pot spune același lucru.

Nu mi-ai spus despre el la telefon și am vorbit despre multe.

Ne-am cunoscut acum o săptămână în croazieră.

Da, dar e ca și cum ne cunoaștem de ani de zile.

A fost unul dintre cei mai buni jucători.

Iar ea…

A fost amuleta mea.

Nava e în port o săptămână. Voiam să-mi văd micuțul bărbat.

- Se referă la Scotty. - Am înțeles asta.

Văd că ai găsit gustările, Ron. Ce-ar fi să pregătesc niște ceai?

- Bună idee. - Minunat.

Eu sunt. Scuze că n-am răspuns.

Am fost la doctor cu Vivian. În legătură cu Joss…

L-am sunat pe David și a fost foarte scurt.

Știi ce se întâmplă? Mă întâlnesc cu ea abia joi.

Mi-ar plăcea să mergem împreună…

Sună-mă când poți, scumpo.

- Karen. - Bună, Alec.

Uite…

Te-aș fi sunat, dar nu e genul de conversație purtată la telefon.

Când mi-ai spus că ești însărcinată am reacționat greșit.

Am fost așa cum sunt de obicei, când trebuia să fiu mai bun.

Am fost șocat pe moment.

- Nu e… - Tata a fost un nemernic.

Distant, exigent, imposibil de mulțumit. Eu îi semăn leit.

Asta nu înseamnă că vei fi la fel ca tatăl tău.

Cu două mame ca tine și Vivian, cât rău i-aș putea face copilului?

- Alec, nu cred… - Spune-mi că vrei să vorbim…

Să te ajutăm să-l crești.

Vivian încearcă să se prefacă, dar a fost tristă în ultimul timp.

Și știu că e din cauza asta.

Te rog să te gândești.

Bine.

Karen?

Dacă ești liberă mâine seară, voi participa la gala SAC.

Toți cei la care țin vor fi acolo. Mi-ar plăcea să vii și tu.

Cine a purtat-o cel mai bine? Cu siguranță nu tu.

Ia te uită. Arată oribil. Uite cât de îngrozitoare e.

Blondo, nu arăți chiar așa bine.

- Ia o acadea. - Mulțumesc.

- De unde le ai? - Bună…

Roz, pot să vorbesc cu Joss?

Iartă-mă scumpo, îmi plac dulciurile.

Ai mituit-o, de ce nu mă miră?

- Vreau să vorbesc cu tine. - Șterge-o, Calista.

- Vreau doar să vorbim. - În fine.

- Glumești? - Voiam să fac asta de mult.

Voiai să mă împingi?

Incredibil! Să te văd.

Ce? Asta-i tot?

Gata, despărțiți-vă! Carver!

Despărțiți-vă!

La o parte!

- Nu mă lăsa aici cu ea. - Mulțumesc, Lisa.

- Ai plănuit asta? - Voiam să vorbesc cu tine.

Nu poți să i le dai.

Gardianul a fost de acord că le pot lăsa pe masă

să creez o atmosferă plăcută pentru ea.

- Știe că sunt aici, nu? - A fost chemată.

Du-mă într-o altă celulă, te rog!

Nu suntem la hotel.

- Crezi că e amuzant? - Cred că suntem în rahat.

Și cred că singurele persoane care ne pot scoate de aici suntem noi.

Uită de avocați și de polițiștii care nu pot găsi pistolul.

Cred că dacă ne punem mințile la contribuție, putem afla cine l-a ucis,

dacă revizuim fiecare detaliu din acea seară.

Poate ne vine o idee.

Ce? Cât de nebună ești?

Nu vorbesc cu tine despre nimic. Sunt aici din cauza ta.

Ce le-ai spus? Că sunt o lesbiană cu tendințe ucigașe?

- Serios? - Joss, m-ai amenințat.

Mi-ai verificat trecutul încercând să mă faci să par o ucigașă.

Trebuia să știi că mă voi proteja.

Oricum construiseră cazul înainte, fiindcă ți-ai deschis gura.

Nu voiam să te rănesc. Erai cea mai apropiată prietenă a mea.

- Uită-te la mine. Mă știi. - Știi ce?

Știi ce știu despre tine, Calista?

Că ești ghidată de narcisism, egoism și înșelăciune.

Îi plătești pe oamenii din viața ta ca să fie acolo

și să deții controlul mereu. Ești incapabilă de o prietenie adevărată.

Și știi ce? Sper să putrezești în iad.

Nu am vrut să te controlez.

Ți-am dat slujba, fiindcă am crezut în tine. Atât.

Și am vrut să-mi fii aproape, fiindcă chiar te-am iubit.

Îmi pare rău.

Mă scuzați.

- Mulțumesc, scumpule. - Karen.

Bună.

Ei sunt părinții lui Alec, Judith și Arthur.

Încântată. Eu sunt Karen.

Karen? Acea Karen?

Ești Karen cu celulele stem?

Nu o stânjeni, mamă.

- Pot să te îmbrățișez, dragă? - Mamă…

Când Alec mi-a spus că a găsit o străină cu sângele potrivit,

nu credeam că aceasta va fi de acord cu întreaga procedură.

E suficient să o întâlnești o dată și ai face orice pentru ea.

Îți mulțumesc din suflet.

Ar trebui să plec. Încântată de cunoștință.

Lucy a adormit.

- Mănânci pe fond nervos. - Sigur că da.

Să știi că și mie-mi provoacă anxietate sora ta.

Am mâncat o pungă de gogoși prima dată când a venit la ușa mea.

Parcul de distracții s-a închis. Trebuiau să fie acasă.

Sunt sigură că totul e bine. Ron i-a invitat la o prăjitură.

Ron. Ce naiba crede că face?

A venit cu un tip pe care abia-l cunoaște când are o săptămână alături de fiul ei?

Ce vede la el?

Bani?

Probabil crede că are bani, dar pariez că Rolexul lui e fals.

Miranda alege doar șarlatani și fraieri.

- Fără supărare. - Paul era un șarlatan și un fraier.

- În sfârșit. - Credeam că dormiți.

- I-a plăcut la nebunie. Caii… - E târziu. Trebuia să sunați.

- Nimeni nu ți-a cerut să ne aștepți - E doar o săptămână.

Poate și mai puțin.

La naiba. Am spus ceva greșit?

- Îl duc pe Scotty la culcare. - Haide, amice. Să mergem.

Voiam să-i spunem lui Scotty întâi.

- Mă voi căsători cu Ron. - Mă face cel mai fericit om din Vegas.

Are o casă mare cu piscină care-i va plăcea lui Scotty.

Deci îl iei pe Scotty.

- E fiul meu. - Ai înnebunit?

- Ce naiba ai? - Ce naiba am eu?

- Poate ar trebui să discutăm. - Când te gândeai să pleci?

- La sfârșitul săptămânii. - Lasă-l să termine anul școlar.

- Are șapte ani. Se va acomoda. - Se descurcă bine aici.

Cu tot respectul, e alegerea familiei.

Poate ar trebui să ne întoarcem la hotel, scumpo,

să-i lăsăm să analizeze informația și putem discuta de dimineață.

Nu avem ce discuta. Asta e decizia bună pentru familia mea.

Și dacă fratele meu nu se bucură, mai bine să tacă din gură.

Nu te înțeleg, Marc. Ar trebui să te simți ușurat.

Poți să pleci în lume, să faci tot ce vrei. Ești liber.

- Bună. - Uite-o. Bună, frumoaso.

- Serios? - Da, ești frumoasă.

Salopeta te prinde. E o culoare minunată.

Știi cât de greu e să o dau jos ca să merg la toaletă?

- Bună. - Bună și ție.

Acum, câteva lucruri pe ordinea de zi.

Nava mamei tale a ancorat în Finlanda.

Ăsta e numărul ei și nu am putut să-l contactez pe David...

- Iar vorbim despre el? - Voiam să-ți spun că am încredere în el.

- Serios? - Da.

L-am verificat și e priceput.

Te iubesc.

Și eu te iubesc.

- Acum să trecem la planurile mele. - Serios?

Da, doamnă. Am pus la punct câte ceva.

- Ce sunt astea? - Oferta mea oficială pentru casă.

- Ce casă? - Casa care ți-a plăcut.

Casa noastră în Canionul Fryman.

- Cea cu bucătăria oribilă? - Ce-nseamnă o bucătărie?

Ești bucătar.

Mă întâlnesc cu Rocco Dispirito.

Încep să fiu cunoscut, Joss. Mă ridic.

Și ne putem permite să renovăm casa asta sau orice altă casă.

Nu știu ce să spun, Harry.

Spune că vei locui cu mine în casa asta cu o bucătărie oribilă, după eliberare.

Te voi aștepta să o decorezi, fiindcă știi că nu mă pricep deloc.

Dar…

Ar trebui să vorbim așa despre viitor?

Categoric.

Bine.

Ce e asta?

Asta dovedește că Eva Petrov

era în drum spre Roma când a fost comisă crima.

Dar asta nu dovedește nimic. Putea să angajeze un ucigaș.

- Și celelalte târfe? - Alibiurile lor sunt solide.

- Și soții lor? - Calista.

Și n-ai găsit nimic despre mașină?

- Îmi pare rău. - Îți pare rău?

- Mai e și altceva. - Minunat. Ce?

Avocatul lui Josslyn a găsit email-uri în care l-ai amenințat pe Luca.

Erau vorbe goale, Patty.

Am amenințat o mulțime de nătărăi că vreau să-i omor.

Nu te poți apăra așa. Îmi pare rău.

Știi ce? Nu-ți mai cere scuze și fă-ți datoria.

Bănuiesc că sunt avocata ta fiindcă mă descurc cu cazurile penale?

Te rog să ai încredere în mine, altfel următoarea mișcare nu ne va ieși.

- Bine. Ce facem? - Îți aprob ideea inițială.

Spune poliției că tu și Joss ați avut un plan ca să poți divorța de Luca.

În sfârșit.

Dar Joss l-a ucis, în final. Te-ai speriat, ai fugit de acolo,

camerele te-au înregistrat și tu ai mințit, fiindcă știai cum arată situația.

Vei fi acuzată de obstrucționare, dar asta înseamnă 3-5 ani, față de 20.

Mă voi asigura că ești tratată ca Martha Stewart.

Înțelegerile sunt pentru proști și oameni vinovați.

Sunt pentru oameni care nu au o opțiune mai bună, ca și tine.

Vreau să am un proces.

Dacă depun mărturie, jurații nu mă vor condamna.

- Fă rost de martori să mă sprijine. - Pe cine?

Am apelat la toți prietenii tăi din branșă

și i-am rugat să depună mărturie pentru tine sau să scrie o scrisoare.

Nimeni nu vrea să se implice.

Și poți să uiți de angajații tăi. Vor crede că i-ai constrâns.

Spune-mi…

Pe cine să contactez?

Trebuia să-l fi văzut. Era plin de speranță.

Plănuia viața noastră împreună.

M-ar aștepta toată viața. Vorbea serios, Roz.

Un avocat bun ți-ar fi oferit o înțelegere.

Da, 10-12 ani dacă mărturisesc crima și complicitatea Calistei.

Accepți?

- Avocatul meu spune că n-ar trebui. - Da, dar viața lui nu e în joc.

Adică ar trebui să mărturisesc o crimă pe care n-am comis-o?

Aș putrezi aici până la 40 de ani.

Gândește-te două secunde înainte să respingi oferta.

Ce se întâmplă dacă pierzi procesul? În cel mai rău caz?

Sunt închisă pe viață…

Ești sigură că vrei să riști?

David a zis că vom face recurs.

Bine. O vezi pe Kiki? I s-a oferit o înțelegere și a refuzat.

Jură că e nevinovată, la fel ca și tine.

A tot făcut recurs timp de nouă ani. Cu înțelegerea ar fi ieșit după cinci.

A pierdut copilăria fiului ei.

Câteodată accepți înțelegerea, fiindcă e mai rău fără ea.

- Unde sunt copiii? - La etaj.

Ce faci?

Ronald Friedman e un nume foarte popular în Nevada.

Uite-l. Cu bărbia dublă și tricoul Tommy Bahamas.

- Nu… - Are cazier?

Jurnalul financiar scrie:

„Cum Ron Friedman a devenit guru aerului condiționat în Vegas”.

Deservește 40% din hotelurile orașului?

E putred de bogat.

Și asta e de rău?

Fiindcă acum știu că Miranda se va căsători cu el, îl va lua pe Scotty.

April, căsătoria e un eșec.

Poate ne va surprinde. Poate Miranda e norocoasă în sfârșit.

Eu nu m-aș căsători cu Ron, dar pare un om destul de bun.

„Destul de bun?”

Îi va oferi surorii tale siguranța de care are nevoie.

- Îi înțeleg impulsul. - Impulsul să ce?

Să nu se mai chinuie, să fie protejată.

Cu ce preț?

Și să-l învețe pe Scotty că e bine să te căsătorești pentru bani?

Haide.

Și cu dragostea cum rămâne?

Știi ce zic?

Îl amenință cu moartea în câteva email-uri.

- Aici și din nou aici. - Așa vorbește Calista.

Probabil asta va spune apărarea, dar îi putem răstălmăci cuvintele…

- Dacă se pot îndoi de ea... - David, să vorbim despre înțelegere.

Am spus că nu o acceptăm.

Nu, tu ai spus asta înainte să o putem analiza.

Vreau să fii sincer cu mine.

Spune-mi adevărul, nu ceea ce crezi că vreau să aud.

Dacă respingem înțelegerea și se ajunge la proces, ce șanse am?

Cazul împotriva ta e solid.

Și dacă ar fi altcineva…

- I-aș sfătui să accepte. - Și pe mine nu?

În primul rând, vei fi foarte convingătoare la proces.

Ești bună și te faci plăcută…

Ai o inocență nativă care nu poate fi învățată.

Cred că un juriu va recunoaște că e imposibil să fi comis tu crima.

- Asta e tot? - Sigur că asta nu e tot.

Nu au arma crimei, dar Calista are…

Nu-mi vine să cred că pariezi totul pe „inocența mea nativă”.

David, știi ce? Ajunge. Gata.

Vreau să fii realist.

Știu că ai muncit din greu la caz și îți sunt recunoscătoare.

Am văzut cum arată cel mai pesimist scenariu

și simt că dacă lucrurile merg în acea direcție

și respingem înțelegerea, după care pierdem la proces…

Voi fi închisă pe viață. Înțelegi asta?

- Putem face recurs, Joss. - David, vreau să accepți înțelegerea.

- Joss, te sfătuiesc să nu… - David!

Acceptă înțelegerea.

Mamă? Mamă.

Nu, mamă, spune-i lui tata să mă aștepte, fiindcă vin să vă iau.

Ești superbă.

- Îți mulțumesc că ai venit. - N-aș rata evenimentul.

Vivian e în dormitor. Crezi că o poți ruga să se grăbească?

Nu, mamă. Sunt la telefon.

- Cioc, cioc. - Știam că vei veni.

Alec ți-a spus să mă grăbești?

Nu vom întârzia deloc.

Tremur continuu.

Îmi dai voie?

Ultima dată când am făcut asta circumstanțele erau diferite.

Îmi fac griji din cauza iritației.

Nu cred că machiajul e suficient.

Dacă observă Alec?

Asta e frumusețea negrului. Se potrivește la orice.

Îți mulțumesc că mă lași să mă bucur de seara asta.

Să terminăm machiajul… Înainte ca Alec să facă o criză.

- Ce spui de camera asta? - E minunată.

Iubitei mele-i va plăcea priveliștea.

- Nu cred că a văzut-o noaptea. - Când se întoarce din călătorie?

Nu știu.

De fiecare dată când vrea să se întoarcă, mai găsește ceva.

- De-aș putea călători și eu! - Garajul poate fi biroul ei.

Afacerea ei va crește.

Și vânzătorul e de acord să reconstruiască peretele din dormitor?

Minunat, fiindcă Joss își va dori un alt dormitor pentru oaspeți.

Și poate un bebeluș într-o zi?

Îmi pare rău…

Nu-i nimic. Știu că își va dori să aibă un copil.

Atunci ar fi cazul să vă apucați de treabă.

Ar putea dura o perioadă.

Vă invidiez. Sunteți la începutul vieții.

Doi oameni plănuiesc o viață și au tot timpul din lume.

Scuză-mă. Alo?

Hai să vorbim.

- Vrei niște cafea? - Nu, sunt bine.

Marc, despre ce e vorba?

Despre Scotty.

- Deja ți-am spus… - Lasă-mă să-mi termin ideea.

Ar trebui să te gândești mai bine

și să-l lași pe Scotty să termine anul școlar.

Pot rămâne aici.

Astfel, tu poți să vezi cu e viața în Vegas înainte să-l muți pe Scotty.

Să văd cum e? Nu crezi că Ron și cu mine vom rămâne împreună.

Cred că nu vă cunoașteți prea bine.

- Nu-mi pasă ce crezi tu? - Dar ce va crede Scotty?

E foarte fericit aici.

Îi place de învățătoarea lui, dna Watson și are note foarte bune

și un prieten bun peste stradă cu care se joacă.

- Și tu ești amicul lui? - A prins rădăcini aici.

Spune călătorul înnăscut. Când a fost ultima dată

când ai rămas undeva mai mult de patru luni?

Și ce știi tu cum să fii părinte?

Știe multe, Miranda. I-a fost ca un tată lui Scotty. Un tată minunat.

- Nu te băga, April. - E casa mea, eu vorbesc.

Îi citește lui Scotty în fiecare seară, îi face micul dejun dimineața.

Îi pune bilețele în pachețel ca să îi arate cât e de iubit.

Îl spală. Îl îmbracă. Îl duce la zoo în fiecare weekend.

Îl ia de la școală. E mereu acasă când Scotty e aici.

Fratele tău s-a maturizat.

- Așa e? - Da.

Și se maturizase și când a început din nou să bea acum două săptămâni?

Ce?

Bună, mamă. Eu sunt.

Bună.

Nu, mamă. Nu plânge, fiindcă voi plânge și eu, și chiar nu e nevoie.

Sunt bine.

Da, am un avocat excelent.

Nu, nu știu nimic de la Savi.

Da, sunt sigură.

Și eu te iubesc.

Mamă, voiam să vorbim, fiindcă…

Am luat o decizie și vreau să mă sprijini.

Știu că probabil nu vei înțelege. Voi sta aici o perioadă, mamă.

Mai ai 20 de minute pentru înțelegerea lui Carver. Acceptăm?

A venit limuzina!

Ești atât de frumoasă.

- Ți-ai luat discursul? - E chiar aici.

- Dropsurile pentru gât? - Da.

Ochelarii de citit?

Da, am tot ce trebuie.

Atunci, să mergem.

Imediat.

- Vivian! - Sună la Urgențe!

Vivian!

Prietena mea s-a prăbușit.

- Domnule procuror? - Vă rog, începeți.

Spuneți-vă numele.

Calista Raines.

Și confirmați că sunteți dispusă să vorbiți fără avocatul dv. de față.

Așa este.

Bine, dnă Raines.

Cum vreți să vă revizuiți declarația?

Mi-am ucis soțul singură.

Josslyn Carver nu a fost implicată.

Traducerea: Georgiana Stănculescu www.w-media.ro