Original subtitles

- M-am logodit ! - Ce veşti minunate, Joss.

- Serios ? - Da.

Categoric. Te căsătoreşti !

Din episoadele anterioare:

Pari încordat.

- Cum te pot contacta ? - Găsesc eu ceva...

O cale de a lua legătura cu mine.

Cine eşti ?

Vreau să ne revedem.

Poftim numărul meu. La revedere, Rebecca.

Trebuie să vorbesc cu tine. Te superi dacă intru ?

- Cum ai aflat unde locuiesc ? - Nu mi-a fost uşor.

Am pierdut mult timp încercând să găsesc un pediatru cu numele Rebecca.

Majoritatea femeilor lasă un număr de telefon fals.

Tu chiar n-ai vrut să fii găsită.

- Îmi pare rău. - Nu-i nimic.

Nu te învinovăţesc pentru că n-ai vrut să ne mai vedem.

N-avea nicio legătură cu tine...

Nu contează. Nu am venit pentru asta.

Pot intra ?

Barmanul m-a ajutat. Şi-a amintit de tine.

Să ştii că nu te-aş fi căutat atât

dacă nu ar fi ceva important.

- Ce s-a întâmplat, Ben ? - Sunt bolnav.

Cum adică ?

Nu ştiu cum am luat boala.

Probabil ar trebui să mergi la doctor.

Ia priveşte !

Ce-ai acolo ?

Am un număr deja memorat în telefon.

- Eşti sigură că e de la el ? - De la cine ar putea fi ?

- Am terminat acum ? - Păstrăm legătura.

Ai întârziat !

Nu înţeleg ce căutăm aici.

Petrecerea de logodnă e un fel de repetiţie pentru nuntă.

Aşa poţi face ultimele aranjamente şi primeşti tort gratis.

Atunci, sunt de acord.

Mai aştept trei răspunsuri.

Mama ? Nu. În fine.

Dacă nu va veni, voi avea timp să stau cu Eleanor.

Mama lui.

Ţi-am spus că merg cu ea la cumpărături mâine ?

Probabil vom lua cina împreună, dacă vrei să vii şi tu.

Îţi mulţumesc pentru invitaţie, dar am o întâlnire cu Zack.

Zack m-a invitat în oraş şi l-am acceptat.

Ţi se pare deplasat ?

Nu e deplasat. Ce-ţi veni ?

Tu eşti singură. El arată bine. Dacă vrei să urci pe ponei...

Nu trebuie să urci pe ponei. Du-te la întâlnire.

Nu cred că ar trebui să mai ies la întâlniri.

- De ce ? - Îmi face plăcere compania lui, dar...

Ar mai trebui să ies la întâlniri ? Am 40 de ani.

Şi ? Dă-mi-l pe celălalt.

Ultimul tip cu care am ieşit...

A fost Harry.

- Şi Dom ? - Am trecut peste etapa asta.

Am trecut de la infideli la iubit şi iubită.

Eu prefer termenul "amanţi".

Nu ştiu. Cu Harry nu mi s-a părut că ieşeam la întâlnire.

Totul a fost atât de uşor.

Ţi-am spus că primul sărut a fost pe o placă de surf ?

Încerca să mă înveţe cum să mă ridic.

- Niciodată nu m-am ridicat. - Pariu că el s-a ridicat.

Vreau să spun că nu mă aşteptam ca viaţa mea să fie aşa.

Nici eu. Dar poate e un lucru bun.

Zic şi eu.

- Pentru o viaţă plină de surprize. - Şi tort gratuit.

Îmi place ăsta.

- E preferatul meu. - Şi al meu.

Măiculiţă !

Sfinte kebab !

Tipul n-a auzit de perdele ? Pentru numele...

- Ce ai văzut mai exact ? - Am văzut totul, April !

Rămurica şi cireşele.

- Cam mult din Harry. - Şi era mult din Harry.

- Mai mult decât media. - Nu voiam să ştiu asta.

Nici eu, dar mă bucur pentru el.

- Mă bucur pentru Harry. - Nu mai vorbi.

Ce ?

Karen, eşti bine ?

Un bărbat cu care m-am culcat suferă de virusul H.I.V.

Doamne ! Jacob ?

Nu. Altcineva.

Ce ? Cu cine te-ai mai culcat ?

E ca atunci când aţi început să vă uitaţi la Scandal fără mine.

Înainte să am o relaţie cu Jacob, am trecut printr-o fază.

- Făcea sex cu necunoscuţi. - Ce ?

M-am culcat cu câţiva bărbaţi

pe care nu-i cunoşteam şi care nu mă cunoşteau...

- Şi acum unul dintre ei e bolnav. - Ai folosit protecţie ?

Desigur. Dar mereu există o posibilitate.

Nu-mi vine să cred că mi se întâmplă asta.

Scumpo, ştiu că eşti speriată, dar totul va fi bine. Respiră.

Şi dacă sunt bolnavă ?

Şi dacă Universul mă pedepseşte aşa ?

Ce le-am făcut acelor bărbaţi a fost ceva imoral, ruşinos.

Nu, nu, nu.

Nu mai vorbi aşa sau te bat ! Ascultă-mă. Eşti o femeie în toată firea.

Şi dacă Universul te va pedepsi, atunci e un porc misogin.

Are dreptate.

- Nu ştiu. - Ba da, ascultă-mă.

Eşti îngrijorată, Karen.

Şi ştiu asta pentru că şi mie mi s-a întâmplat.

Te vei simţi mai bine după ce-ţi faci testul.

Ştiu o clinică unde-ţi dau rezultatele repede.

Cred că mă simt mai confortabil cu propriul meu doctor.

Dar îţi mulţumesc. Voi merge mâine.

Mi-aş dori să pot merge cu tine, dar trebuie să mă duc la FBI mâine

ca să-mi ajut fostul iubit necăsătorit să-mi găsească fostul soţ care e viu

şi care lucrează pentru un traficant de droguri.

Mă mir că n-ai alcool aici.

- Serios. - Serios.

Agentul Gordon a aflat că telefonul a fost cumpărat în Ohio.

- Deci Paul e în Ohio. - Nu neapărat.

Am căutat telefonul în sistem, dar nu a fost folosit încă.

Nu au fost primite sau date telefoane cu el.

- Poate că l-a cumpărat din Ohio. - Sau altcineva l-a cumpărat pentru el.

Nu ştim sigur, dar soţul dv ar putea fi oriunde acum.

Nu mai spuneţi că e soţul meu.

Vorbeşte suficient de mult cu Paul ca agentul Gordon să-l localizeze.

Am nevoie de 30 de secunde. Poate mai puţin.

Poartă o discuţie obişnuită cu el.

Dacă port o discuţie obişnuită va şti că ceva nu e bine.

I-am spus că-l contactez doar în cazul unei urgenţe.

Ai dreptate. Inventează o urgenţă.

Ceva care contează pentru el.

- Poate... - Vorbeşte cu el despre fiica voastră.

- O problemă de sănătatea. - Am înţeles.

- Ce i se va întâmpla ? - Poftim ?

După ce-i stabiliţi locaţia, care-i planul ?

- Ce se va întâmpla ? - La fel ca înainte.

Îl aducem la sediu. Depune mărturie împotriva lui Olivos.

Apoi îi dăm o nouă identitate şi îl ajutăm să se stabilească undeva.

- Cu Miranda şi Scottie. - Dacă asta îşi doreşte.

- April. - Paul...

Ţine telefonul la tine în următoarele 48 de ore.

Te voi contacta când pot.

- Ce s-a întâmplat ? - Era doar un mesaj.

E Greta. Va ajunge curând.

Interesant.

- Chiar aşa ? - Nu ?

- Vrei să vorbim despre ceva ? - Da.

Vrei să spui că te culci cu Blonda Minunată ?

Vorbeşte mai încet, Joss.

- Ai un comportament nepotrivit. - Ce ?

Zice tipul care şi-o trage cu şefa.

Cum de aţi ajuns la asta ? Când ? De ce ?

Vreau să ştiu tot.

Bine. Şi tăcerea e un răspuns. Înseamnă că-ţi place de ea.

- Chiar îţi place de ea ? - Nu e treaba ta.

De când nu vorbim despre lucrurile astea ?

- Eu îţi spun şi când merg la baie. - Tu ai ales asta.

Eu nu-ţi cer acele informaţii

şi nu sunt obligat să-mi împart viaţa cu tine

aşa cum tu ţi-o împarţi cu toată lumea.

Vorbeşti de seara aceea când i-am făcut dezvăluiri şoferului ?

Pentru că am avut circumstanţe atenuante.

Şi el ştia să asculte. Îmi e dor de Habeeb.

- Să ştii că nu mă deranjează dacă... - Nu-mi pasă ce crezi tu !

Nu sunt prietena ta, Josslyn.

Nu suntem rude, nici nu-ţi mai sunt partener.

Deci nu trebuie să facem asta.

Bună, oamenii mei preferaţi de pe întreaga planetă.

Înainte să începem, cine a adus lapte de nuci ?

Nu ? Să continuăm.

- Vrei să vorbim despre asta ? - Despre ce ?

Despre ce ai păţit de arăţi aşa.

Îmi pare rău, scumpo. Mintea mea e în altă parte.

Îţi e dor de Daniel ?

Îmi pare rău.

Nu mai contează. Pot să plec ?

De fapt, aşteaptă puţin.

Voiam să vorbesc cu tine despre excursia în Tahoe.

- Prietenele tale încă mai merg ? - Da.

Încerci să mă faci să mă simt şi mai nefericită ?

- Încă vrei să mergi ? - E o întrebare capcană ?

M-am mai gândit la asta şi ai muncit din greu semestrul ăsta

şi că am strâns câţiva dolari în plus. Aşa că dacă vrei să mergi...

Vreau să merg.

Bine, fiindcă ţi-am sunat învăţătoarea şi mi-a spus că poţi merge şi tu.

Va trebui să împarţi camera cu alte trei fete, dar...

Nu-mi vine să cred ! Mulţumesc. Eşti minunată.

Sper că mâncare e bună aici. Ai mai fost aici ?

- Nu, dar am auzit lucruri bune. - Şi eu.

Nu de la cineva cunoscut, dar celor de pe Yelp le-a plăcut.

Ce ne-am fi făcut fără Yelp ?

- Aşa e. - Da.

Ieri mi-ai spus ceva despre un loc de muncă nou ?

Aşa este. Nu e chiar un loc de muncă.

Dar îţi aminteşti ce fericit eram când mi-am luat Ducatti-ul de pe eBay ?

Am început să restaurez motociclete vechi şi...

E o poveste lungă şi plictisitoare.

- Mie mi se pare ceva interesant. - Mai bine vorbim despre munca ta.

Probabil e frumos să fii avocat.

De ce ai ales meseria asta ?

- Eram obsedată de "Legea din L.A." - Practici avocatura doar în L.A. ?

Nu, nu, nu. Era un serial TV.

- Nu prea mă uit la televizor. - Nu-i nimic. Nici eu nu mă mai uit.

Să ştiţi că nu-mi plac analizele de sânge.

De obicei, leşin. De fapt, se poate să mă întind ?

Răspundeţi-mi la întrebări mai întâi.

Apoi, ne ocupăm şi de analize.

În ultimele 12 luni, aţi făcut o transfuzie ?

Nu.

- V-aţi făcut tatuaje ? - Nu. Prietena mea, dar nu eu.

- Folosiţi droguri intravenos ? - Nu.

În ultimele 12 luni aţi avut vreun contact sexual neprotejat ?

Da. Adică, poate.

- Poate ? - E posibil.

O dată eram foarte beată şi nu sunt sigură.

Cred că m-am protejat, dar nu ştiu exact.

În ultimele 12 luni aţi făcut sex neprotejat

cu bărbaţi care au făcut sex cu alţi bărbaţi ?

Nu ştiu.

Nu-i cunosc atât de bine pe unii din bărbaţii cu care m-am culcat.

Nu ştiu multe despre ei.

În ultimele 12 luni, ai avut contacte sexuale

cu cineva care are virusul HIV sau SIDA sau a fost testat pozitiv ?

Ştiţi ce ? Nu mă simt atât de bine.

- Vreţi nişte apă ? - Trebuie să plec.

- Sunteţi sigură ? - Trebuie să plec acum.

- Lucy... ? - E în Tahoe săptămâna asta.

Agentul Gordon va veni într-o oră, deci ne putem instala ?

Da. Oriunde doreşte el. Nu-mi pasă.

Bine.

- Speram să vorbim înainte să... - Nu avem ce discuta, Daniel.

- Vreau să terminaţi mai repede. - Înţeleg.

Ba nu. Niciodată nu vei înţelege cât de mult mai rănit,

deci nu te mai preface.

Nu te mai preface că am însemnat la fel de mult pentru tine,

ca tu pentru mine, fiindcă înrăutăţeşti situaţia.

Unde-l trimit pe Paul ?

- Adică ? - Când totul se va termina.

Îl vor trimite pe coasta de vest ?

Vreau să ştiu dacă voi afla pentru binele lui Lucy.

Nu-l trimiteţi nicăieri ?

La naiba.

Sunteţi nişte...

I-am dat şansa asta acum câteva luni şi ne-a refuzat.

A fugit.

Şi a făcut alegerea greşită din nou, de aceea te afli în situaţia asta.

Era speriat. Şi eu aş fi făcut acelaşi lucru.

Ba nu. Tu nu ai fi fost în situaţia asta pentru că tu nu eşti ca el.

Nu voiam să spun...

Ştii ce ? Nu mai contează.

FBI-ul nu-i va oferi protecţie lui Paul.

Încercăm să prindem un infractor.

Şi dacă tu eşti infractorul ?

- Îţi place bolul de salată ? - Mai mult decât salata.

Este foarte drăguţ.

Îmi pare rău că am anulat întâlnirea aseară.

Nu credeam că voi lucra atât de târziu.

Nu-ţi cere scuze, fiindcă ai o carieră.

- Te vei obişnui aşa. - O să ţin minte asta.

Nu ştiu de ce am stat acolo atât de târziu.

Cred că Greta voia să-l soarbă din priviri pe Harry.

Cine e Harry ?

E fostul meu cumnat şi noul bucătar şef la Wunderbar.

- Ce coincidenţă. - Deloc.

Eu i-am găsit postul şi încep să regret asta acum că e o pacoste.

Şi se culcă cu Greta, ceea ce e o idee proastă, nu ?

Cănile astea sunt aşa drăguţe.

Şi am încercat să vorbesc cu el şi s-a supărat...

Nu încercam să-l judec.

Tocmai asta-i problema lui Harry, este mult prea retras.

- Aşa fac toţi bărbaţii. - Nu ştiu ce să zic.

- Scottie al meu nu e aşa. - Scott ? Categoric nu.

El nu e retras deloc. E foarte deschis şi cald.

Pe de altă parte, Harry e un morocănos.

Probabil pentru că e australian. Are o parte întunecată.

Ar trebui să-mi fac griji, Joss ?

Pentru o femeie care căsătoreşte cu fiul meu,

vorbeşti cam mult despre alt bărbat.

Şi poate nu-ţi dai seama la vârsta ta, dar asta e cam necuviincios.

- Îmi pare rău ? - Aşa şi trebuie.

Ia te uită ! Ce frumoase sunt astea !

- Bună, Zack. - Bună, Savi.

Te sunam ca să-ţi mulţumesc pentru întâlnirea de aseară.

A fost distractiv.

Mă gândeam să mai ieşim şi altă dată.

Am un caz foarte important la care lucrez.

Şi sunt sigură că voi fi foarte ocupată în săptămânile următoare.

- Ce prost sunt ! - Ba nu, Zack.

N-ar fi trebuit să aleg restaurantul acela.

Nici măcar nu era costumul meu. L-am împrumutat de la fratele meu.

Nu e din cauza costumului.

Nu cred că sunt pregătită să ies la întâlnire.

Poate ai fi fost mai dispusă dacă nu m-aş fi purtat aşa înţepat.

Nu ştiu ce s-a întâmplat aseară, dar eu nu sunt aşa.

Da, aşa mi-ai dat impresia.

Voiam să te fac să te simţi bine, dar ne-am simţit amândoi jenaţi.

Zack, ţi-am acceptat invitaţia fiindcă te plac cu adevărat.

Bine, atunci. Mai dă-mi o şansă. Diseară.

Te duc în locul meu favorit din L.A.

Am o întâlnire de afaceri, dar ne vedem după aceea.

Foarte bine. Îţi trimit mesaj cu detaliile.

- O să te distrezi. - Abia aştept.

Agentul Harris este persoana de contact din Florida.

Mă bucur să vă cunosc, dnă Malloy.

Unde se duc ?

Voiau să se instaleze în camera ta, dar dacă preferi camera lui Lucy...

La mine e bine. Nu mă aşteptam la atâţia oameni în casa mea.

- Prefă-te cu nu suntem aici. - Mi-e cam imposibil.

Trebuie să răspund. Scuză-mă.

- Eşti bine ? - Da.

Nu.

Eu sunt. Mi-am uitat iPodul.

Lucy.

Daniel ?

- Ce se întâmplă ? - Lucy, scumpo...

Vino încoace.

Cred că ai mai crescut.

- Ba nu. - Eşti sigură ? Pari mai înaltă.

De-asta m-ai lăsat să merg... Ca să te împaci cu Daniel.

Discutam nişte lucruri, scumpo.

Toată lumea mă aşteaptă şi trebuie să plec.

Dar puteţi să vă cereţi scuze unul celuilalt şi să vă împăcaţi ?

- Încercăm. - Bine.

- Te iubesc, scumpo. - Şi eu pe amândoi.

Pa, Luce.

- Te-am trezit ? - Deloc.

- Intră. - Mulţumesc.

Îmi pare rău că am dat buzna, dar am nevoie de ajutorul tău.

Voiam să-i cumpăr lui Joss un cadou de logodnă.

Sigur.

- Nu i-ai luat o maşină ? - Ba da.

Din păcate, nu a fost chiar aşa de încântată de cadou.

Da, să nu-i cumpăr niciodată automobile luxoase.

Exact.

Dar acum mă gândeam la bijuterii, dar nimic nu e mai frumos ca inelul.

- Nu văd cum ar putea fi. - Dar tot vreau să-i cumpăr ceva.

Scott, ai putea să îi faci un cadou mai personal.

- Zic şi eu. - Exact de aceea mă aflu aici.

O cunoşti pe Joss dintotdeauna, încă de când era mică.

- Aşa e. - Exact.

Mă gândeam că mă poţi ajuta cu ceva ce i-ar plăcea.

Nu vreau să recunosc, dar ai un avantaj faţă de mine.

Momentan nu-mi vine nimic în mine, Scott, dar mă mai gândesc.

Sigur. Mulţumesc. Apreciez gestul.

- Un magnetofon. - Ce ?

Tatăl lui Joss a murit când avea şase ani.

Nu l-a cunoscut niciodată, dar i-a lăsat o cutie de discuri

printre care şi Dylan şi Neil Diamond şi le ţine sub pat într-o cutie.

Da, le-am văzut. Cutia de discuri.

Ştiu despre ce vorbeşti.

Sunt singura legătură cu tatăl ei

şi cred că ştii ce părere are Joss despre familie.

Înseamnă totul pentru ea,

fiindcă ea nu a avut o familie adevărată.

Da, mi-a spus şi asta.

Nu cred că a ascultat discurile, din câte ştiu.

Dar dacă ar avea un magnetofon... Poate le-ar asculta.

Magnetofon.

Am înţeles. Pare cam mic totuşi.

Dar îmi place ideea.

Ia fii atent.

Dacă-i iau un tonomat şi programez cântecele în el ?

Sună bine, nu ?

- Nu-i aşa ? - Sigur.

Mulţumesc. Mulţumesc.

S-a transformat din noua mămică în mamă soacră cicălitoare în 3 secunde.

Am înnebunit eu, sau femeia a exagerat ?

Depinde.

Chiar ai vorbit despre un alt bărbat tot timpul ?

Nu vorbeam despre un alt bărbat.

Vorbeam despre Harry, prietenul meu, care mi-a rănit sentimentele.

- Bine, bine. - Haide !

Nu mai avem voie să vorbim despre alte persoane cu penis după căsătorie ?

Aparent nu.

Dar poţi vorbi cu mine.

Ce-aţi păţit ? Eşti foarte supărată.

Nu mai contează. E o prostie. Las-o baltă.

Să vorbim despre tine. Ce s-a întâmplat la doctor ?

Ţi-au spus când vei primi rezultatele ?

- N-am putut să mă duc. - Karen...

N-am putut.

Toate acele întrebări... Joss, nu sunt pregătită.

- Cum adică ? - Nu sunt sigură dacă m-am protejat.

Nu ştiu. Deci există o posibilitate.

- Bine. - Bine...

Şi dacă există o posibilitate, vreau să mă pot descurca.

- Te poţi descurca. - Nu pot. Nu sunt pregătită.

- Dacă sunt pozitivă... - Scumpo, nu eşti pozitivă.

Dacă sunt pozitivă, trebuie să fiu pregătită...

Şi nu sunt pregătită.

Ascultă-mă. O singură dată.

A existat o dată când am crezut că voi ieşi pozitivă.

Cunoscusem un tip... Nu mai contează.

În orice caz, eram foarte speriată.

Ştii ce am făcut ?

Am mers pe plajă în Malibu, am stat pe o piatră şi m-am uitat la ocean

pentru că voiam să mă simt mică, şi asta s-a şi întâmplat.

Şi ştiu că sună siropos, dar a funcţionat.

Perspectiva asta, ideea că toate problemele noastre...

... nu sunt la fel de mari pe cât credem.

Totul parte atât de important, până la proba contrarie.

- Mă înţelegi ? - Da.

Dar urăsc plaja.

Vino încoace. Îmbrăţişează-mă.

Fratele meu era ospătar aici când eram în liceu

şi-l cunosc pe proprietar de când eram mic.

E foarte frumos. N-am mai fost aici.

Două porţii de gumbo din fructe de mare, foarte picante.

Mulţumesc mult.

Ce cavaler eşti ! Cu siguranţă te place.

Nu cred că am auzit un "mulţumesc" de 10 ani de când îl cunosc.

Şi tu acum !

Ai dreptate. Sunt cam 15 ani.

- Poţi pleca, Debbie. - Glumesc cu tine !

E băiat bun.

Mulţumesc.

Cred că-l văd pe Zack Kilmer în mulţime, oameni buni.

Care sunt şansele să ne onoreze cu prezenţa ?

Nu mulţumesc, Glen. Nu în seara asta.

Ştii să cânţi ?

Doar când sunt beat, adică nu în seara asta.

Nu-ţi face griji.

Zack, haide. Doar un cântec. Te rog.

- Haide. - Urcă pe scenă.

Haide.

Haide !

Bine. Dar n-ai voie să pleci.

Nu plec nicăieri. O să urc filmuleţul pe YouTube.

Ce facem ?

Alege tu, flăcău.

Ştiţi "Hooked on a feeling" ?

Bine. Bine.

Să vedem.

Ajutaţi-mă !

April ?

- Dacă o cauţi pe Savi, a plecat. - Ştiu. Am venit să te văd pe tine.

Speram că mă poţi ajuta cu ceva.

Aş mai mânca o farfurie de gumbo.

Creează dependenţă. Ţi-am spus.

- Unde-mi e maşina ? - Ai parcat în spatele restaurantului ?

Am parcat acolo pentru că e în faţă. E un loc foarte bun.

Glumeşti !

Te pot duce la garajul serviciului de remorcare.

Pe motocicletă ?

Nu e nevoie. Voi lua un taxi.

Vei aştepta cel puţin 20 de minute. Am o cască în plus. Voi merge încet.

- Nu ştiu ce să spun, Zack. - Poţi avea încredere în mine.

Eşti bine ?

Zack ! Zack !

Zack, opreşte !

Opreşte !

Zack, opreşte !

Eşti nebun ?

Îmi pare rău, Savi. Nu te-am auzit.

- Ce naiba ai ? - Îmi pare atât de rău.

Nu te apropia de mine.

Bine. Îţi chem un taxi chiar acum.

Îmi pare foarte rău.

Ştiu că nu mănânci carbohidraţi, dar trebuie să încerci asta.

Cred că glumeşti.

- Atunci, mai mult pentru mine. - Nu e asta.

Am o şedinţă foto pentru revista Vogue din Italia,

dar data coincide cu inaugurarea restaurantului nostru.

I-am spus managerului meu de o sută de ori să n-o dea în bară.

Putem muta data inaugurării.

Şedinţa foto ar putea dura câteva săptămâni.

N-aş vrea să pierd momentul pe care l-am pregătit.

- Atunci deschidem înainte să pleci. - Plec peste o săptămână.

- Atunci, weekendul viitor. - Crezi că vei fi pregătit ?

M-am născut pregătit.

În cazul ăsta, vreau să-ţi arăt cât de recunoscătoare îţi sunt.

- Te pot ajuta ? - Nu am mai fost aici.

Prietena mea e membră în congregaţie. April Malloy ?

O cunosc pe April. Are o fetiţă minunată.

- Eu sunt Ella. - Bună, Ella.

Încântată de cunoştinţă. Îţi pot oferi o carte de rugăciuni ?

Nu am nevoie. Ştiu toate cuvintele.

- Eşti o catolică înflăcărată ? - Părinţii mei au fost.

Mergeam la biserică tot timpul, dar eu nu am mai fost de mulţi ani.

De ce nu ?

Nu ştiu dacă mai cred în Dumnezeu.

Dar am nevoie de ceva mai mult,

ceva mai important decât mine, şi iată-mă.

Nu trebuie să crezi în Dumnezeu, ca să crezi.

Paul ?

Eu sunt. Ce se întâmplă ? Lucy e bine ?

FBI-ul te caută Paul !

Cine naiba eşti ?

- Avocatul lui April. - Bine. Va avea nevoie de unul.

Va arăta aşa.

Deşi vom încerca ceva puţin altfel pentru investitori.

- Cam asta este. - Harry.

N-o să-ţi vină să crezi.

Greta mi-a trimis mesaj că mutăm deschiderea weekendul viitor.

Ştiam asta. Eu i-am sugerat.

Tu ? Glumeşti ?

Luaţi o pauză. Mulţumesc.

Calmează-te. Am sugerat asta

pentru că alternativa era să amânăm câteva săptămâni.

Nu mi s-a părut înţelept să facem asta, aşa că...

Harry petrecerea mea de logodnă e duminica viitoare !

Da...

Da, am uitat.

Ai uitat ? Cine eşti ?

Nu e mare scofală. Petrecerea e duminică.

Mutăm deschiderea vineri seară.

Aşa vei avea timp să faci tot ceea ce ai nevoie.

De fapt, e foarte important, Harry.

Scott are rude care vin din ţară pentru asta.

Ca să nu mai vorbim că am 16 prânzuri planificate în weekend.

Dar asta e altă treabă. Cum ai putut să uiţi ?

Ce naiba ai, Harry ?

Realizezi că în ultimul an am făcut totul pentru tine ?

Viaţa ta a fost prioritatea mea !

Am fost lângă tine după ce te-ai despărţit de Savi.

Ţi-am salvat fundul de două ori cu munca !

Acum că ai tot ce vrei, o să mă laşi baltă ?

Exagerezi !

Chiar exagerez ? Pentru că eu nu cred asta !

Normal că tu nu crezi asta !

Dacă nu iese totul ca tine, dramatizezi !

Îmi pare rău că am uitat de petrecerea ta.

E doar o petrecere !

Nu e ca şi când te vei căsători cu el.

- Retrage-ţi cuvintele. - Abia dacă-l cunoşti !

Şi vrei să mergi la altar cu el ? De ce ? Pentru că e bogat ?

Pentru că-ţi place de maică-sa ?

Ştii ce Joss ? Totul e ridicol ! Ridicol !

Şi nu voi pierdere restaurantul din cauza primei tale căsătorii.

Aşa că nu-mi pasă.

Savi avea dreptate în legătură cu tine.

Eşti rău ca un şarpe, Harry.

Ştii ce ? Îţi spun ceva.

Când ai aflat că tu eşti motivul

pentru care Savi nu poate avea copii, ai ignorat-o săptămâni întregi.

Şi când a încercat să vorbească cu tine, ai ţipat la ea şi eu te-am apărat !

Eu ! De fiecare dată !

Acum înţeleg. A fost vina ta, Harry.

Motivul pentru care căsnicia s-a destrămat ai fost tu !

Şi acum te culci cu şefa ta, ceea ce înseamnă

că vei strica şi asta peste puţin timp !

Vei fi concediat înainte de deschidere, şi ştii ce ?

Eu nu voi mai fi acolo ca să lupt pentru tine, Harry !

Mă temeam că nu vei răspunde.

Intră.

Voiam să văd cum te simţi şi să-mi cer scuze din nou.

Nu vreau să mă urăşti.

Prietenia ta mi-a oferit un motiv să continui în zilele...

Când renunţasem.

Şi pentru mine prietenia ta înseamnă foarte mult,

şi îmi pare rău pentru aseară.

Nu a fost vina ta.

- Dar... - Te-ai speriat.

Eram înspăimântată.

Am crezut că voi muri, şi de data asta chiar mi-am văzut moartea cu ochii.

Am avut unul din momentele despre care vorbeşte toată lumea.

Când îţi poţi vedea viaţa prin faţa ochilor.

E o nebunie, dar se poate întâmpla.

Şi apoi mi s-a întâmplat cel mai ciudat lucru din lume.

- Ce ? - Am avut o revelaţie.

În ultimele luni m-am îndoit de absolut orice...

M-am îndoit de mine însămi şi de cei din jurul eu.

Aseară, pentru prima dată

am simţit ceva adevărat şi real.

Ce anume ?

Te-am sunat cât de repede am putut.

Sunt sigur că nu ştiu unde sunt.

Bine. Asta e bine. Domingo ştie că nu le-am spus nimic despre el.

Voi face tot ce aveţi nevoie.

- Ştie asta, nu ? - Ştie. Vino cu mine.

- Unde mergem ? - Îţi spun în maşină.

- Am ajuns acasă. - În sfârşit.

Te aştept de cel puţin opt minute.

Închide-ţi ochii.

Nu, scumpule. N-am chef.

Închide-ţi ochii.

- Haide. - I-ai închis ?

- Da. - Bine.

Mă gândeam că le putem asculta la nunta noastră.

Ar fi ca şi când tatăl tău este lângă noi.

Te iubesc.

Îţi mulţumesc că te căsătoreşti cu mine.

Îţi mulţumesc că m-ai cerut.