Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
- Josslyn Carver, vrei să fii soția mea? - Da! Da!
Din episoadele anterioare...
- Am un anume stil de viață. - De ce eu?
Tu ai fost ținta cea mai ușoară.
Anna locuiește cu mine temporar.
Mereu ai ales cu inima și de aceea te iubesc.
- Am venit la agentul Thomas. - Aveți programare?
Vreau să aflu de ce FBI-ul a pus microfoane în camera fiicei mele!
Am nevoie de programare?
Daniel?
Daniel?
Dacă vom proceda așa...
Ce faci aici?
Haide la mine în birou, fiindcă avem de discutat.
În biroul tău?
April... Lucrez pentru FBI.
Poftim? Adică, m-ai mințit atâta timp? Cum e posibil?
- Te-am cunoscut la expoziție. - Ai fost adusă.
Ba nu. Eram cu fetele și cu prietenul meu Mickey.
Te-ai folosit de Mickey?
Ți-am mai spus și ieri, e un caz extrem de important.
- Da, am înțeles asta. - April...
Dacă voiai informații despre Paul, de ce nu mi-ai spus direct?
De ce te-ai deranjat atât doar ca să mă umilești?
Ai mai mințit autoritățile pentru soțul tău.
- Ești dubioasă. - Eu sunt dubioasă? Ce amuzant!
Toată chestia asta...
Nu-mi vine să cred!
Nu voiam să afli așa.
- Pot să-ți explic... - Ce?
Că totul a fost o minciună?
- Contează ce facem de acum înainte. - Poate pentru tine.
April.
AMANTELE
Ce spui de recepționeră la o firmă de PR?
Ar putea fi interesant.
Poate, dacă nu mi-ar trebui studii superioare.
Toate posturile bune cer o facultate.
- Ai găsit vreun apartament? - Nimic momentan, am văzut câteva.
Le-am văzut și eu online și să știi, că nu arată rău.
Nu arată rău.
Dar după ce dau avansul și garanția,
nu-mi ajung banii pentru nimic decent
și nu pot dormi la tine pe canapea pentru totdeauna.
Mi se pare că totul e o fundătură. Aș vrea să mă întorc acasă.
Anna, am discutat despre apartamentul tău.
Adică, acasă în Coreea.
Nu știam că te gândești la asta.
Nu mă gândesc la asta. Cum aș putea?
Asta ar însemna să le spun părinților mei că i-am mințit de ani de zile.
Ei cred că sunt căsătorită și fericită și am o viață bună.
Poate dacă le-ai da o șansă, te-ar putea surprinde.
Sau m-ar putea respinge.
Îmi pare rău...
Nu vreau să-ți stau pe cap. Îți sunt foarte recunoscătoare.
Nimeni nu s-a preocupat de mine atât.
- Nu e aici. - Mi-am dat seama.
Mă duc să iau prânzul. Te pot ajuta cu ceva?
Doar mă uitam. Trebuie să recunosc...
Arăți de milioane.
Bună, Jim. Îți mulțumesc că m-ai contactat atât de repede.
Da...
Voiam să vorbim despre o fostă asociată de-ale tale, Antonia Ruiz.
Da, exact. Toni.
Ești sigură că s-a terminat totul între tine și Dom?
Am crezut că aveți o legătură solidă.
Știu, dar ne-am rătăcit pe drum.
Am încercat, dar nu am găsit nicio soluție.
Îmi pare rău, scumpo.
Ghiciți cine se căsătorește! Și dacă v-ați gândit la mine, așa e.
Incredibil!
- Cu cine? - Ce? Cu Scott.
Cu cine altcineva? Ți-ai prins părul în codița tristeții, Savi?
Savi și Dom s-au despărțit. Îl cunosc pe Scott?
- Îmi pare rău. Ești bine? - Putem fi triste mai târziu.
Acum vreau să strig de fericire, fiindcă surioara mea se căsătorește!
Vreau să văd inelul!
Trebuie să-l modific fiindcă îmi tot cade.
- Scumpo, e superb! - Nu-i așa?
Doamne!
E o nebunie! Sunt așa fericită!
- Joss ne-a spus că se căsătorește. - Dar Savi și Dom s-au despărțit.
Daniel e agent FBI. Mă folosea să ajungă la Paul.
Nu mă mai joc cu ea niciodată.
E cineva? Am niște vești minunate.
- Da? Și eu. Greta a înnebunit. - Ce s-a întâmplat?
Citește e-mailul. Deschiderea e peste trei săptămâni.
Voiam să trimit meniurile la tipărit și ea vrea să schimbe totul!
Dar deja a aprobat meniurile.
Exact! Mi-a spus că nu sunt suficient de ambițioase! Stai să vezi ce vrea...
Să fie gen japoneze. A spus „gen”. Și uite aici!
Mediul i-a zis
să evite toate legumele albe și mov până în primăvara lui 2015.
- Ce informații interesante! - Nu e nimic interesant la asta, Joss.
Nu sunt un bucătar de duzină pentru o nebună
care nu știe diferența dintre păstăi și mazăre.
Mai bine plec înainte să fiu concediat.
Harry! Încetează. Nu vei fi concediat.
Trebuie să stai de vorbă cu ea.
E parte a procesului. Am văzut asta de milioane de ori.
- De obicei, în reality-showuri. - Crezi că sunt dificil?
Ce? Normal că nu.
Tu ești tu. Ești un bucătar incredibil. Ea e Greta.
E dificilă. N-ai ce să-i faci...
Dar are nevoie de tine, Harry! Și eu am nevoie de tine!
- Bine. - Mulțumesc.
Vino-ncoace. Respiră.
Hai să vedem ce ne cere, să fim oameni rezonabili!
- Ardeii chiquino sunt populari acum. - Tu ce voiai să-mi spui?
Vestea importantă.
Am uitat. Hai să ne ocupăm de meniu.
„Fără legume rele albe sau mov.” Ce naiba înseamnă asta?
Putem vorbi?
- E despre Toni. - Du-te la Resurse Umane.
Am vorbit cu Jim Fletcher, de la ultima firmă
unde a lucrat Toni. Voiam să aflu de ce a plecat de acolo.
Știi ce mi-a spus?
Că nu vrea să discute despre asta, ceea ce înseamnă că nu poate.
- Cred că a făcut același lucru și acolo. - Nu știu și nu-mi pasă.
Ceea ce știu e că ai făcut sex cu două asociate la firma asta.
Dacă aș fi în locul tău, aș fi recunoscător că mai am o slujbă.
Pleacă-ți capul.
Fă-ți treaba și nu te mai apropia de acele femei. Ai înțeles?
Ce crezi? Cravată sau fără cravată?
Mi-ar fi mai ușor să te ajut, dacă aș ști despre ce e interviul.
Nu-ți spun. Nu vreau să cobesc.
Ai emoții?
N-am mai participat la un interviu de mai bine de 10 ani.
Nu știu cum să câștig oamenii de partea mea.
Serios? Pe mine m-ai câștigat imediat după ce ne-am cunoscut.
Oamenii se simt bine în jurul tău, de aceea ești un psiholog atât de bun.
Îmi place când faci asta.
Ești ocupată în seara asta? Cina, poate un film... La mine?
Îmi pare rău, dar n-o pot lăsa singură pe Anna atâta timp.
În niciun caz, nu peste noapte.
- Anna e noua ta colegă de apartament? - Știu. Știu.
Momentan, vreau doar s-o ajut.
Anna mi-a spus că vrea să se întoarcă în Coreea,
dar nu știe cum vor reacționa părinții ei.
Mă gândesc ce sfaturi i-aș fi dat, dacă ar fi pacienta mea.
Dar nu mai e pacienta ta.
Oricum ar fi, relația voastră s-a schimbat.
Gândește-te la ce i-ai spune ca prietenă.
Am sunat la niște localuri și te poți duce să le vezi de vineri,
dacă vrei o nuntă pe plajă.
Vrei să-mi organizezi toată nunta?
Da. Liniștește-te și lasă-te relaxată de aptitudinile mele organizatorice.
- Nu vă supărați. - Mulțumesc.
Nu e mașina mea.
Ce e asta?
„Joss, abia aștept să ne căsătorim. Condu cu grijă. Te iubesc, Scott.”
Ce?
Ți-a cumpărat mașina asta?
- Chiar ți-a cumpărat mașina asta? - Unde e mașina mea?
Logodnicul dv a dus-o acasă.
Doamne!
Zici că sunt într-un avion particular.
- Nu mi-ai spus că Scott e bogat. - Nu m-am gândit la asta.
Da, mergem la restaurante scumpe și casa lui arată foarte bine.
De-acum încolo tu conduci!
Ce s-a întâmplat?
Nimic, dar nu-mi vine să cred că e mașina mea.
Să crezi!
- Să mergem! - Thelma, calmează-te!
Stai să văd dacă știu să o conduc.
Cred că de aici pornește.
Ascultă-mă.
- Măcar ești căsătorit? - Nu.
Normal că nu! Până și asta a fost o minciună. Totul...
Nu chiar totul.
- Să nu îndrăznești! - Te-am iubit. Încă te iubesc.
Ba nu! M-ai folosit pentru informații.
Nu a fost așa!
Am fost trimis la expoziție ca să te cunosc și să avem o relație,
dar nu trebuia să devină...
- Cum? Sexuală? - Știu că am depășit acea limită.
Și fetița mea trebuia să se îndrăgostească de tine?
Nu spune asta. Știi că țin la Lucy!
Îl supravegheam pe Paul de un an înainte să te cunosc.
- Și am vrut să-ți spun de atâtea ori! - Dar ai tăcut!
Fiindcă slujba ta era mult mai importantă!
Nu slujba, ci cazul!
Lucrez la el de la început și persoanele implicate sunt periculoase.
Le fac rău oamenilor buni în fiecare zi.
Nu contează. Nu-mi pasă și nu mai vreau să facem asta.
Spune-i agentului Thomas că nu particip. Găsiți altă metodă să ajungeți la Paul.
- Nu e chiar atât de simplu. - Ba este!
Pleacă din casa mea și nu te mai întoarce.
Nu te mai întoarce, Daniel.
- Bună, Zack! - Mă bucur că mi-ai răspuns, Savi.
- Mi-ai primit mesajul? - Da.
Am vrut să te sun, apoi să-ți trimit un e-mail.
Și apoi mi s-a făcut frică complet.
Nu știam dacă ești încă supărat pe mine.
N-am fost niciodată supărat.
- Crezi că putem fi prieteni din nou? - Da, mi-ar plăcea.
Înainte să uit, te-ai mai mutat?
Nu, m-am decis să păstrez casa. De ce?
- Adresa ta e aceeași? - Da, numai puțin.
Ce sunt astea?
M-au rugat să le semnezi.
Zack, te sun mai târziu. Sunt la muncă acum.
- Nicio problemă. Vorbim curând. - Bine. La revedere.
Vorbește cu Davis. Trebuie să fie prezent.
- Dom, putem vorbi? - Nu chiar.
Am observat că mi-au luat cazul Breitling.
Da, vorbește cu Mitchell.
Prefer să vorbesc cu tine, fiindcă tu mi-ai dat cazul.
Ce faci? Nu vrei să vorbești cu mine?
Ți-am spus să vorbești cu Mitchell. Eu nu pot face nimic.
Îmi pare rău, dar nu pot să mă cert cu tine în momentul ăsta.
- Mitchell mi-a spus foarte clar... - Nici eu nu vreau să mă cert.
Ar fi bine să ne distanțăm.
- Savi, nu... - Dar e meseria mea
și nu poți să mă dai la o parte doar fiindcă ești supărat pe mine.
Eu ți-am dat cazul de la bun început.
Nu te mai plânge sau du-te la alt birou.
Îmi pare rău că te deranjez cu toate astea având în vedere prin ce treci cu Daniel.
Am terminat-o cu Daniel. În plus, așa nu mă mai gândesc.
Care e problema? Te-ai certat cu Scott?
Să vezi. Mi-a cumpărat o Tesla.
Cred că avem definiții diferite ale cuvântului „problemă”.
April, știi ce bucuroasă eram când mi-am cumpărat cupeul?
Am economisit cât am putut și m-am chinuit enorm
ca să obțin cel mai pun preț!
E drăguță, e îndoită și scoate zgomote ciudate,
dar e a mea și o ador.
Nu-mi permit o Tesla!
Scott te-a pus să plătești ratele la mașină?
Nu! Tocmai asta e problema. E un cadou... cadoul dependenței.
Și știi ce e și mai rău? Deja mă obișnuiesc așa.
Nu-i nimic. Te vei căsători cu el. Ce-i al lui e și al tău.
Știi care credeam că e partea cea mai urâtă la o căsătorie?
Monogamia.
Dar aș putea să dorm doar cu Scott tot restul vieții și să nu-mi pese.
Chestiile astea, ca o Tesla, mă sperie de moarte.
Am fost o femeie întreținută, April. Nu vreau să mă întorc la asta.
Joss, nu e la fel ca atunci când ești amanta cuiva.
Nu e? Ce fel de cadou e ăsta?
Înclină total balanța puterii!
Cum să mă supăr pe el când îmi poate scoate ochii cu o Tesla?
April, în ultimul an, am încercat să mă adun
și în sfârșit sunt femeia independentă din versurile Destiny's Child.
Dacă mă căsătoresc cu Scott și toate astea se schimbă?
- Vrei să anulezi logodna? - Nu vreau să-l pierd pe Scott.
Dar nici pe mine.
Îi voi cere șefului meu să mă lase să lucrez mai mult la restaurant
ca să nu îți stau pe cap.
Nu-mi stai pe cap deloc.
Speram să discutăm despre faptul că vrei să te întorci în Coreea.
- N-ar fi trebuit să-ți spun. - Mă bucur că ai făcut-o.
M-a făcut să mă gândesc mult.
Știi de ce am vrut să devin psiholog?
- Îți pierduseși mințile temporar? - Nu.
Din cauza părinților mei.
Ei își doreau să devii doctor.
Sau avocat, atâta vreme cât aveam succes. Asta era tot ce conta pentru mama mea.
Simțeam că tot timpul mă împingea spre mai mult, dar nu mă înțelegea.
În mare parte, am fost singură.
Pe măsură ce am crescut, voiam să fiu în preajma oamenilor.
Voiam să contez pentru ei, ceea ce nu am simțit cu familia mea.
Și credeam că meseria de psiholog mă va ajuta să obțin asta.
Am aplicat la fiecare școală de pe coasa de vest.
- Voiam să plec cât mai departe. - Și ai intrat la Stanford.
Mama era foarte încântată.
Nu s-a gândit că ne vom vedea doar o dată pe an.
Nu aveam foarte mulți bani
și zborurile spre New York erau foarte scumpe.
Odată cu trecerea timpului, i-am vizitat tot mai rar.
Mă gândeam
că merg Crăciunul viitor, vara viitoare.
Într-o zi m-a sunat tata și mi-a spus că mama a murit.
Devenisem o femeie de succes așa cum își dorise ea
și nu a apucat să mă vadă.
Iar eu nu mi-am luat rămas-bun.
- De ce nu mi-ai spus asta înainte? - Ședințele noastre erau pentru tine.
Acum suntem prietene.
În calitate de prietenă, voiam să cunoști și acest aspect,
fiindcă nu vreau să pățești același lucru.
Mereu vă certați, nu? Te las singură?
Nu. Sunt bine. Mulțumesc.
Nu e treaba mea, dar dacă aș fi în locul tău, l-aș reclama.
Ai dreptate, nu e treaba ta.
Tocmai te-a umilit în fața întregului birou.
Toată lumea știe că ați fost împreună. Mie mi se pare un mediu de lucru ostil.
Dacă depui o plângere falsă, nu vei ajunge nicăieri.
Nu mă va ajuta să mă ridic și nici să ajung partener.
Știi de ce?
Pentru că lumea bărbaților nu merge așa.
Există moduri mai ușoare de a face bani.
Spune doar că Dom
te face să te simți prost după ce relația voastră s-a sfârșit.
Da, dar nu m-a făcut să mă simt prost.
Nici pe mine, dar nu contează.
Stabilești un tipar comportamental. Restul se rezolvă de la sine.
Chiar ești o persoană groaznică.
Mai gândește-te. Ți-ar sta bine bogată.
Mi-ai adus noile meniuri?
Greta, putem discuta meniurile, dar nu am făcut nicio schimbare încă.
- Avem un termen de respectat. - Cunosc situația, mulțumesc.
Dar nu cred că schimbările bruște ar fi indicate în acest moment.
- Amândoi avem multe în joc. - Ce sugerezi?
Dacă vrem să iasă, trebuie să ajungem la un compromis.
Harry, nu pari să fii genul care face compromisuri.
Nu fac compromisuri când e vorba de mâncarea mea,
dar sunt dispus să încerc, dacă și tu ești.
Voi încerca orice o dată.
Poate chiar de două ori.
- Ghici cine a primit slujba? - Glumești!
Ce bine! Mă bucur pentru tine!
- Acum îmi spui despre ce e vorba? - Da.
Știi studiile despre terapia împotriva dependenței la care lucram?
Au creat un nou centru și vor ca eu să-l supraveghez.
Jacob! E minunat!
Da. Asta include și o poziție ca profesor
și șansa de a lucra cu pacienții de la psihiatria Boston.
Boston?
Finanțarea vine de la B.U.,
așa că vor ca cercetările să aibă loc tot acolo.
- E o șansă incredibilă. - Așa este.
Știi ce ar fi și mai minunat? Dacă ai veni cu mine.
În Boston?
Știu că pare o nebunie, dar... Îți poți deschide un cabinet acolo.
Ar fi o aventură uriașă, Karen.
E șansa perfectă pentru a începe de la zero, ceva nou.
Știu că totul a venit din senin.
Gândește-te. Nu te presez.
Bună, April.
- Tocmai voiam să închid. - Nu durează mult.
Scuze, dar am întârziat la o întâlnire cu vânzătorii.
Nu e o rugăminte. Avem o problemă.
Am auzit că nu vrei să colaborezi cu noi.
Așa este.
Eu cred că e de înțeles, având în vedere situația.
Îmi pare rău, dacă te-am deranjat, dar nu cred că ne-ai înțeles.
- Nu ai de ales. - Și dacă refuz?
Mai întâi îți vom pune sechestru pe contul bancar și pe toate bunurile
până când returnezi bani din polița de asigurare a soțului tău.
Ai participat cu bună știință la fraudarea guvernului Statelor Unite
și probabil vei merge la închisoare.
Apoi, vrem să vorbim cu fiica ta și să aflăm ce știe despre Paul.
Cine știe? Poate a vorbit cu tatăl ei.
Ne vei anunța când Paul te contactează?
Foarte bine. Să ai o seară bună.
Scumpo, trebuie să vorbim despre unde luăm cina
fiindcă mor de foame.
Vreau să vorbim înainte.
Ce-ar putea fi mai important decât sushi? Mâncarea indiană?
- Mâncarea thailandeză? - Ce faci mâine?
- Marți dai consultații sau operezi? - Consultații, dar pot să-mi iau liber.
De ce?
Mă gândeam să vedem un avocat pentru un contract prenupțial.
Scumpo, o să-ți spun asta cât mai drăguț cu putință.
- Ești falită. - Bine.
În primul rând, crede-mă că nu-s falită.
Am fost falită înainte. Știu ce înseamnă.
Nu m-am exprimat cum trebuie și îmi pare rău.
Dar nu înțeleg...
- Spune-mi care e problema. - Bine.
Cred că trebuie să ne dăm seama ce ne separă ca indivizi
înainte să intrăm în parteneriatul ăsta împreună.
- Nu e vorba doar de bani. - De ce-mi vorbești așa?
Nu m-am mai gândit la asta, iar acum mă gândesc la toate.
Nu știu dacă îmi convine să-mi pierd independența
după ce devin dna Josslyn Carver.
„Doamna” e o mare concesie.
Nu ne putem schimba numele de familie.
Am avut o zi grea, scumpo.
- Nu înțeleg ce se întâmplă. - Pentru tine, totul rămâne la fel.
Dar pentru mine, nu.
Nu înțeleg cum.
Să zicem că se adună facturile de la cărțile de credit
și crezi că e mai ușor
să le plătești prin contabilul tău și nu-mi spui nimic.
Mă excluzi de la deciziile financiare
și eu uit să fac cele mai simple lucruri.
- De când am contabil? - Sau să zicem că mori.
Sau mă părăsești și rămân fără curent electric
fiindcă uit să plătesc facturile.
Pare ceva oribil.
Cred că am înțeles ce se întâmplă și îți înțeleg punctul de vedere,
dar cred că tu nu ai înțeles faptul că vreau să am grijă de tine.
Nu mă asculți! Nu am vrut să spun asta!
- E vorba de mașină? - Nu!
Cred că ar fi mai bine dacă am face un contract prenupțial.
Astfel, dacă relația nu merge, vom evita confuziile.
Nu se va întâmpla asta.
Nu încep căsătoria pregătindu-mă pentru un eșec.
Familia mea nu face lucrurile așa. Eu nu fac lucrurile așa!
Te iubesc, și vreau să ne căsătorim. Căsătoria e ceva sfânt.
Fie ești alături de mine 100%, sau nu.
Nu sunt sigură că pot face asta.
Vrei să vorbesc eu cu ei mai întâi? Ți-ar fi mai ușor?
- Părinții tăi vorbesc engleză? - Mama vorbește puțin.
Bine. Ești pregătită?
Alo? Dna Choi? Eu sunt dr. Kim.
Sunt un psihiatru din Los Angeles care o tratează pe fiica dv, Anna.
Nu a pățit nimic. Se află lângă mine acum.
Anna ar dori să discute niște lucruri cu dv, dacă sunteți deschisă.
Se poate?
Numai puțin.
Mama ta vrea să vorbească cu tine.
Fii curajoasă!
Îmi cer scuze, ești căutată în sala de conferințe.
- E vorba de cazul Bernardo? - Nu știu.
Ce adunare!
- Da, dar nu m-am simțit prost. - Nici eu, dar ce mai contează?
Stabilești un tipar comportamental. Restul se rezolvă de la sine.
Mai ai ceva de adăugat, Toni?
Scumpo, nu ai voie să ieși din casă atât de frumoasă!
Mulțumesc.
Mă întâlnesc cu fetele la prânz, după care am o întâlnire cu Greta,
deci nu știu când mă întorc, dar îți dau mesaj.
Ai cinci minute ca să discutăm ceva?
Sunt în întârziere.
Sunt dispus să încheiem acel contract, dar doar dacă facem asta acum.
Versiunea noastră, da?
Fără avocați, fără prostii legate de bani, doar termeni non-negociabili.
Cu tine dezbrăcat?
Ai spus că te grăbești...
Mai întâi, relația aceasta va fi de la egal la egal.
Nimeni nu va deține tot controlul.
Tot ceea ce ne face unici și individuali va fi păstrat.
În al doilea rând, și asta e important pentru mine...
Nu-ți voi plăti toate facturile.
Deci ce facturi vrei să plătești tu?
Telefonul și cablul.
Bine... și cablul.
De acum până când vom muri,
Joss va plăti telefonul și cablul.
- Vrei și apa și electricitatea? - Nu, mersi.
Am văzut cum irosești apa la duș.
Și am ajuns la problema numelor de familie.
Îmi voi păstra numele de familie. Tu ți-l vei păstra pe al tău.
- Copiii le primesc pe ambele. - Copiii? Plural?
Eu voiam unul.
Eu voiam patru.
- Doi. - S-a făcut.
Mai vrei și altceva?
Pe tine. De două ori pe săptămână garantat.
- Nu accept mai puțin. - Ești nebun la cap?
Dă-mi carnețelul.
Sex de cel puțin cinci ori pe săptămână
și mereu, cel puțin o dată în weekend.
Am nevoile mele.
Nu știi să lași de la tine. Mă bucur că am vorbit.
Și oricât de mult am îmbătrâni,
îmi spui că mă iubești cel puțin o dată pe zi.
Partea aceea e ușoară.
Micuțul nostru plan a funcționat.
Nu știam că ești un actor atât de bun.
Ai țipat așa tare la mine... M-ai speriat.
Îți mulțumesc pentru ajutor, nu erai obligată.
Ba da.
Chiar dacă nu suntem împreună, mereu te voi ajuta.
Iar eu voi face același lucru.
- Mitchell a decis ce va face? - Mi-a spus că e decizia mea.
Restul partenerilor mă vor susține.
Sunt mândră de tine, partener simandicos.
Mi-a fost greu să o urc pe Anna în avion, dar am fost calmă.
Apoi, în drum spre casă am început să plâng.
Scumpo!
Mă bucur pentru ea, dar m-am întristat pentru ceea ce am pierdut alături de mama.
De întreaga familie, de fapt.
E o prostie, știu. A trecut atâta timp.
Nu e nicio prostie. A fost norocoasă că te-a găsit.
- I-ai schimbat viața. - Și ea mi-a schimbat-o pe a mea.
Pentru prima dată am simțit că am putut ajuta un pacient.
Dar a trebuit să încalc fiecare regulă ca să fac asta și mi-am dat seama...
Că nu cred că e profesia potrivită pentru mine.
Așa că voi renunța.
- Ce? - Cum adică?
- Nu voi mai fi psihiatru. - Dar ce vei face?
Nu știu, dar Jacob m-a întrebat dacă vreau să mă mut în Boston cu el.
- Ce? - În Boston?
- Sunt derutată. - Știu. Știu.
- E greu de înțeles. - „Greu” e puțin spus.
E un pas uriaș. Nici n-ați ieșit împreună.
De fapt, ne-am dat întâlniri, dar nu am spus asta nimănui.
Mi se pare un gest impulsiv și nebunesc, dar foarte romantic.
- Cred că ar trebui să te pleci cu el. - Da? Eu cred că ar trebui să rămâi aici.
Eu te susțin indiferent de decizie, dar vreau să vii la nunta mea!
Da, da. Și la petrecerea burlăcițelor și la celelalte petreceri pentru sora mea.
Și Lucy își va dori să vii aici de Crăciun.
Mă speriați. Nu am luat nicio decizie.
- Orice hotărăști, vom găsi o soluție. - Ca de fiecare dată.
M-am întâlnit cu Greta, care e din nou încântată de tine.
Nu-ți stă bine când mă privești așa insistent, Joss.
Te rog! Am observat că ți-ai salvat mielul cu mentă și smochine.
Da, dar mi-am pierdut creveții Sambuca.
Harry, ai câștigat o luptă.
Ai salvat 3/4 din meniu.
Nu va trebui să regândesc întregul concept
sau decorațiunile de pe mese, sau invitațiile.
Și „gen japonez” nu a ajuns pe listă.
Slavă Domnului!
Ce-i ăla?
M-am logodit!
Voiam să-ți spun ieri. Nu contează, s-a întâmplat.
Ce vești bune, Joss.
- Serios? - Da.
- Categoric! Te căsătorești. - Da, mă căsătoresc.
E o veste minunată.
Ai o secundă?
Nu e nevoie să facem asta. Deja ai câștigat.
Tu ai transformat totul într-un joc.
Păcat, fiindcă ești un avocat foarte bun.
Am fost un avocat foarte bun.
- Aproape mă păcăliseși. - Trebuie să am grijă de mine.
Dacă crești așa cum am crescut eu, asta trebuie să faci.
Nu-mi voi cere scuze.
Nimeni nu s-a gândit că voi ajunge așa departe.
Așa departe ca impostoare, sau ca avocat?
Te rog. Care-i diferența?
Când ai venit aici, nu mi-a plăcut de tine.
Credeam că nu-ți merge mintea, dar m-ai surprins.
Mi-ai arătat că ai talent.
Nu m-am îndoit niciodată că vei ajunge partener...
Nimeni nu se îndoia, cu excepția ta.
Ce-ar fi să-mi dai o șansă și să-ți demonstrez că ai dreptate?
Mă tem că nu mai ai șanse să ajungi partener aici.
Cel puțin, nu pentru multă vreme.
Nu mă concediezi?
Nu. M-am decis să te păstrez ca asociat junior.
Desigur, poți să-ți dai demisia, dar referințele vor fi negative.
- De ce? De ce faci asta? - Fiindcă eu sunt un bărbat bun.
Și fiindcă Breitling vrea să lucreze doar cu tine,
și nu voi pierde un caz de 50 de milioane.
Ține capul plecat, fă-ți datoria și nu te apropia de Savi.
Ea va ajunge partener și te va mânca de vie.
- Savannah Davis? - Eu sunt.
Mulțumesc.
- L-ai primit? - Normal.
Nu prea înțeleg de ce.
În semn de mulțumire pentru biletele la Red Hot Chili Pepper.
- Dar și fiindcă mi-ai schimbat viața. - Serios?
- De ce ești surprinsă? - Doar... Sunt.
Credeam că ești supărat pe mine.
E cea mai moale piele pe care am pus mâna în viața mea.
- Ai cheltuit prea mult. - Nu-i nimic. M-am angajat.
Da? Foarte bine! Unde?
Să știi că e un loc fain.
Aș vrea să-ți povestesc mai multe la o cafea, dacă nu se supără iubitul tău.
Nu mai am niciun iubit. Ne-am despărțit.
Atunci, te pot invita la cină.
Trebuie să aștept desertul ca să-mi spui ce ai hotărât?
Îmi pare rău, dar nu pot merge.
Mi-ai spus că renunți la slujba ta. Ești liberă acum.
- Ce te ține aici? - Viața mea, Jacob. Prietenele mele.
Din câte mi-ai spus, prietenele tale își văd de viață.
- Trebuie să te gândești și la tine. - Asta încerc să fac.
Trebuie să-mi dau seama ce vreau.
Nu știu ce vreau,
dar nu sunt pregătită să mă mut într-un oraș
unde nu cunosc pe nimeni.
Mă cunoști pe mine.
Și tu vei fi ocupat cu noua slujbă și cu noii tăi colegi.
Sincer, sunt mândră de tine.
Nu vrei pe cineva alături de care să-ți petreci viața?
Cineva care te va sprijini mereu?
Am pe cineva. Savi, Joss, April.
Nu e același lucru.
Prietenele nu-ți pot satisface toate nevoile, Karen.
Nu sunt doar prietenele mele. Sunt familia mea.
Niciodată nu ne-am sincronizat, nu?
Pari încordat.
- Da. Am multe pe cap. - Încă ești supărat pe mine?
Nu. Totul e bine.
Cred că e mai mult decât bine.
De fapt, cred că adevăratul motiv pentru care ne certam era...
Presiunea neeliberată.
Paul.
Bună, Karen.
Ben.
- Cum... - Trebuie să vorbim.
Traducerea: Georgiana Stănculescu www.w-media.ro
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.