Original subtitles

- Bună dimineața. - 'Neața.

Din episoadele anterioare...

Îi spun lui Lucy de Paul?

- Nu! - E tatăl ei!

- Pe care-l crede mort, April. - Dar nu e.

Harry e...

- E noul bucătar! - Faci cam multe pentru el.

- Îți faci griji din cauza lui Harry? - Ar trebui?

Externarea ta depinde de dorința de a accepta tratamentul.

Și ce? M-ai păcălit să-ți spun adevărul și acum mă ții aici?

- Te rog, Anna... - Pleacă!

Nu știai că femeia cu care se întâlnește Jacob e pacienta ta?

Noapte bună, Karen.

Anna.

- Nu te așteptam. - Ce se întâmplă?

Vă las singure.

- Nu e ceea ce pare. - Să mergem sus.

De unde îl cunoști?

E doar o coincidență ciudată. Jacob și cu mine am fost colegi.

- Încă mai sunteți colegi? - Nu.

Atunci...

- Ce caută aici? - Suntem prieteni.

Prieteni?

Anna, te rog să mergem sus și să vorbim.

- Știai că am fost împreună? - Da.

De cât timp?

De cât timp ai știut. Doar de câteva zile.

Deci...

Din cauza ta ne-am despărțit?

Da. Am înțeles.

AMANTELE

Bine. Sunteți niște hrăpăreți!

- Hei. - Bună.

Am ratat ce era mai bun.

A mai rămas o brioșă cu afine.

Ți-o dau ție.

Ia-o tu.

Mă asculți? Mai sunt câteva zile până la deschidere,

care marchează oficial cea mai lungă perioadă de angajare a mea anul ăsta.

Mi-ar plăcea să rămână așa, deci zi-mi ce ai decis să gătești!

- M-am decis. - Bine.

- Prepeliță cu sos curry! - Perfect.

- Deci vom folosi un vin rosé ușor... - Sau iepure înăbușit.

Atunci, altă dată? Să știi că nu-ți stă bine nehotărât!

Trebuie să văd pe ce pot pune mâna.

Ce spuneam?

Vrei să fie bufet sau cină oficială?

Prepelița nu se poate servi la bufet.

- Ce-ai spus? - Să dăm o cină oficială cu trei feluri.

Mă gândeam la o supă rustică de dovleac și ardei Cayenne.

Supă. Perfect! Sună minunat.

Ce faci?

Stai pe portofelul meu. Ești bine?

N-am nimic. Avem multă treabă, hai să ne concentrăm.

Bine că petrecerea nu-i mâine. Să știi că vreau meniuri tipărite.

- Eu prefer să-ți pui tricoul! - Scuze.

Nu m-am gândit că suntem atât de profesioniști.

Avem o discuție importantă și tu mă stropești.

Bine, șefa, nu te ambala.

Nu m-am mai simțit așa de când mi-am deschis restaurantul.

Și totul datorită ție.

- Ești o campioană. - Și tu.

- Alo? - April, sunt Paul.

Nu închide.

Ți-am spus să nu mă mai suni.

Știu. E vorba de Lucy.

- Ce? - Am probleme.

Grave.

- Ce fel de probleme? - M-am încurcat cu cine nu trebuia.

S-ar putea să ajung...

... la închisoare.

- La închisoare? - April, ascultă-mă.

Dacă se întâmplă asta, voi apărea la știri.

Voiam să-ți spun ca să ai timp să te hotărăști ce-i spui lui Lucy.

Știi ce?

Nu face nimic.

Dă-mi 48 de ore să văd cum îmi rezolv problema.

- Promit că te sun înapoi. - Așteaptă!

Trebuie să închid.

- Cine era? - Nimeni, scumpo.

- Număr greșit. - Bine.

Joss?

Stephanie!

Ce mai faci? Nu te-am văzut de sute de ani!

Ce-ai mai făcut?

M-am vopsit, am făcut câteva tratamente de fertilitate.

Și un divorț.

Îmi pare rău. Am auzit despre tine și Jason. Erați un cuplu drăguț.

Da... Și tu? Zvonurile de pe Facebook sunt adevărate?

- Ești într-o relație? - Da, locuim oficial împreună.

Mă bucur pentru tine!

- E greu să cunoști pe cineva în oraș. - Chiar este.

Ne-am cunoscut la un simpozion pentru leucemie.

Caritate! Eu de ce nu m-am gândit la asta?

- Are prieteni singuri? - Nu cred...

Dar știi ce? Eu am.

E înalt, blond și recent divorțat. Îți dau numărul lui.

- Serios? - Da.

Minunat. Mulțumesc mult!

Vin acum.

- Trebuie să plec, dar te sun. - Sigur.

- Mă bucur că te-am văzut! Sună-l! - Minunat!

Ai declarațiile acuzatului?

Pagina trei, dar uită-te bine la ele. Martora se implică în poveste.

Da, am văzut.

- Bună treabă, Toni. - Mulțumesc!

- Ce? - Nu mi-ai mai spus asta de mult.

Antonia Ruiz?

- Semnați aici, vă rog. - Mulțumesc.

Un iubit nou?

Ce? Oare ești gelos?

Glumeam.

Ce se întâmplă între tine și Savannah? V-ați împăcat?

Să ne vedem de treabă. Avem multe de făcut.

Cum spui tu, șefule.

Paul e oficial cel mai josnic.

- Ce crezi că a făcut? - Nu știu.

Mi-a spus că a cunoscut niște persoane dubioase

și oare ce-i zic lui Lucy în caz că apare la știri.

- La știri? - Și ce să-i spui lui Lucy?

Nu știu. Totul?

- E mult prea mică. Ai înnebunit? - Nu! Nu! Nu!

Bine. Ar trebui să o mint în continuare?

Sunt singura care crede că Paul se folosește de șansa asta

ca să se întoarcă la tine?

- De unde știi că nu te minte? - Pentru că părea speriat.

Foarte speriat.

Ce e?

Mă gândeam. Crezi că cei care-l caută pe Paul,

mă vor urmări pe mine apoi?

Ți-a spus că te va suna din nou, nu?

Haide să așteptăm.

Vom aștepta.

- Bună. - Hei!

Avem planuri?

Nu, dar Scott lucrează târziu și eu mă gândesc la April.

- Vreau să-i cumpăr un ponei. - Încearcă să nu faci asta.

Am putea pune fiecare jumătate. Tu tot muncești?

- Costa Rica? Când plecăm? - Scumpa mea, nu ești invitată.

- Sunt pentru mine și Dom. - V-ați împăcat?

Nu, dar de dimineață mi-a dat brioșa lui!

- Nu știu ce înseamnă asta. - Adoră brioșele cu afine

atât de mult încât l-am văzut cum îi punea piedică unui asociat

ca să ia el ultima brioșă. Și de dimineață, mi-a dat-o mie.

Asta înseamnă că e pregătit să vă împăcați.

Exact!

Mă bucur că nu analizezi prea mult situația.

Da, acum câteva săptămâni voia să avem un copil împreună

și astăzi era foarte zâmbitor și generos cu prăjiturile.

Pot să-l recuceresc.

Dacă asta îți dorești.

Da.

Sunt sigură că va fi al tău. Mereu obții ceea ce vrei.

- Îmi pare rău că am întârziat. - Mă bucur că ai venit.

Când nu m-ai sunat, nu știam...

Aș fi venit mai devreme, dar era coadă la Starbucks.

Anna. În legătură cu aseară...

Prefer să nu vorbesc despre asta. Eu sunt bine. Noi două suntem bine.

- Atunci, aș vrea să discutăm ceva. - Desigur.

Săptămâna trecuta când nu ai venit la programare,

mi-am făcut griji pentru tine, așa că am fost la tine acasă.

Voiam să știu că ești bine.

Nu știu de ce ai distorsionat adevărul așa.

Nu l-am distorsionat.

Te-am mințit.

Ți-am spus că locuiesc în Beverly Hills și nu-i așa.

- Și ce? Mare scofală. - Minciuna nu contează.

- Dar nu înțeleg de ce. - Ca să știi și tu...

Tot ce ți-am spus a fost o minciună. N-am fost niciodată escortă.

Nu trăiam din asta. Nu de-asta...

Ai vrut să te sinucizi?

Nu sunt o curvă. E una din multele povești inventate.

De ce ai irosit timpul petrecut cu mine?

Nu vreau să-ți spun povestea mea!

- Atunci, de ce ai venit la mine? - Tu m-ai obligat!

Nu voiai să mă externezi decât dacă eram de acord cu terapia!

În acea seară ți-am spus adevărul,

iar tu m-ai trimis la alt doctor!

Dar te-am sunat...

Doar după ce m-ai păcălit!

Mi se părea că ai ceva de ascuns. Se pare că am avut dreptate.

Deci, Karen... Despre ce să mai vorbim acum?

Sunt numai ale tale.

Mulțumesc!

- Să mergem în Costa Rica împreună. - Ce?

Îmi pare rău.

Am tot exersat cum să-ți spun asta și nu mi-a ieșit prea bine.

- Dar am căutat niște zboruri. - Vrei să mergem în vacanță?

Mi-ai spus că e țara ta preferată. Haide să mergem împreună.

Savi, Savi... Ajunge!

E drăguț din partea ta. Chiar este.

Dar ce s-a schimbat?

Speram că nu mai ești atât de supărat pe mine.

Vorbeam serios.

Nu știu. Mă gândeam să ne rezolvăm problemele

în altă parte, spre exemplu pe o plajă în halaturile de la hotel.

Eu nu am nicio problemă. Știu ce vreau.

Și eu la fel. Te vreau pe tine.

Chiar mă vrei? N-ai făcut nimic să-mi demonstrezi asta.

- Asta încerc să fac acum. - Nu merge așa, Savi.

Te-am rugat să te gândești la ceea ce ți se întâmplă.

În loc să faci asta, vrei să scapi de muncă și să ne urcăm într-un avion.

Nu, Dom, nu asta vreau să spun.

Vrei să fugi. Asta faci. Era să mori, Savi.

Nu te-ai dus la psiholog,

dar te-ai împrietenit cu un bărbat care te înțelegea.

N-ai vorbit cu mine despre sentimentele tale.

N-am vorbit despre bebeluș... Bebelușul nostru.

Te-ai decis că vrei să încercăm din nou.

Îmi pare rău.

Dacă sari anumiți pași, relația noastră nu va merge în veci.

Dacă mă vrei în viața ta, ia în serios ce te-am rugat.

Aceasta e rezerva mai veche.

Aici sunt soiurile din Napa...

Îmi place la nebunie.

Dar bucătarul meu vrea ceva mai ușor, ceva care merge bine cu prepelița?

- Nici măcar nu l-ați degustat. - Numai puțin.

Vorbim imediat.

Ce-i? Muncesc.

Cine e Stephanie și de ce mă sună?

Te-a sunat deja?

M-a sunat, mi-a lăsat mesaje. Mă urmărește pe Instagram.

Bine. Nu mă așteptam la asta, Harry, dar e de treabă.

Am fost colege de facultate.

Și?

Și e de treabă. Ieși cu ea.

De ce?

S-ar putea să o placi și n-ai mai ieșit cu nimeni de mult.

- E timpul să te întorci pe val. - De ce faci asta?

Îmi fac griji pentru tine.

Îți pui toată energia în restaurant și mă bucur, dar te cunosc.

Ești dependent de muncă și ar mai putea trece încă un an

înainte să-ți ridici capul și atunci o să ai deja 42 de ani.

- Harry, îmbătrânești. - Îți închid chiar acum.

Ți-am spus că arată foarte bine? Harry?

Mi-a închis. Spune-mi despre vinul pentru prepeliță.

Bună. Vă pot ajuta să găsiți ceva?

Nu, doar mă uitam pe aici.

Numele meu e April în cazul în care aveți întrebări.

Foarte bine. Mulțumesc, April.

Îmi pare rău că te-am împovărat cu toate astea.

Nu știu ce să fac. Mă simt ca o proastă pentru că nu mi-am dat seama.

Nu ești proastă.

Anna a făcut ceva de neconceput.

Ție ți s-a întâmplat așa ceva?

Am avut pacienți care au distorsionat adevărul,

dar Karen, ea e o sociopată, a mințit în totalitate...

Unde locuiește, ce meserie are... Și a creat niște povești fantastice.

Trebuia să-mi dau seama.

Vrei sfatul meu? Trimite-o la altcineva.

Nu este vina ta, dar e clar că nu are încredere în tine.

- Câte ședințe ai avut cu ea? - Cu zecile.

Și nu știi nimic despre ea.

Ceea ce înseamnă că tot nu știi de ce a ajuns la spital.

Ai parțial dreptate. Eu cred că Anna are încredere în mine.

Și am făcut progrese aseară. A fost foarte sinceră cu mine.

Vrea să-mi spună ce i s-a întâmplat.

Are nevoie. Simt asta.

Există o legătură între noi.

Nu vreau să renunț la ea.

Tu? Să renunți la un pacient. Aș fi șocat.

- Ce vei face? - Voi încerca să-i salvez viața.

- Ai o secundă? - Numai una.

Îmi pare rău, dar nu voi fi aici la întâlnirea de după-amiază.

- A intervenit ceva. - Ce anume?

Am o întâlnire în partea de vest a orașului și cu traficul...

Voi încerca să ajung înapoi, dar...

- Nu? - Nu.

Întâlnirea a fost programată acum patru luni. Amână cealaltă întâlnire.

Gallagher, Wilmore & Co. îmi oferă un post la ei în firmă

și insistă să mă invite la prânz.

Așa și?

- Florile erau... - De la ei.

Poți să fii discret până aflu rezultatul?

Și Toni?

Mult noroc.

ÎNCHIS

Ești bine?

Îți mulțumesc că ai venit, Harry. Nu știam pe cine să sun.

Nicio problemă. Unde e Lucy?

La o petrecere în pijamale.

Probabil mi s-a părut.

Nu am de ce să cred că m-a urmărit acasă.

Te-a urmărit până la mașină. Ai sunat la poliție?

Nu. Cred că nu pot.

De ce nu poți?

M-a sunat Paul ieri.

M-a sunat din senin și părea panicat, ca și când avea probleme.

Nu doar faptul că s-a căsătorit cu o altă femeie și a făcut un alt copil.

Îl urăsc pe tipul ăsta.

Bine. Ce ți-a spus mai exact?

Sincer, mai nimic... Destul cât să mă alarmeze.

Când Savi mi-a spus despre Paul anul trecut, am fost șocat.

Mie-mi spui.

Tu m-ai șocat. Oricine altcineva s-ar fi dus la poliție, măcar din ciudă.

Crede-mă, am vrut să fac asta, dar m-am gândit la Lucy.

Încă îi cumpără tort de ziua lui în fiecare an.

E timpul să-i spui. Și eu m-am gândit,

dar fetele cred că sunt nebună!

Nu mai știu ce e bine și ce e rău.

Când am aflat despre Savi și Dominic m-am simțit îngrozitor,

dar m-a durut cel mai mult că a așteptat atât să îmi spună.

Faptul că s-a trezit în fiecare dimineață și s-a decis să mă mintă.

Și ca să punem sare pe rană, toate știați.

- Harry... - Nu-i nimic.

Înțeleg că vă aflați într-o poziție dificilă.

Am fost și prietenele tale.

Aș fi vrut...

Nu știu.

Meritai ceva mai bun.

La fel și Lucy.

Nu crezi?

- Bună. - Bună.

- Dom n-a vrut să meargă în Costa Rica. - Logic.

Ce șoc... Adică, vai, nu?

Vrea să mă gândesc la anumite lucruri.

În ce lume trăim în care eu spun „Costa Rica” și el spune

„Cred că ar trebui să lucrezi la adevăratele probleme?”

În lumea normală?

Bine.

De ce crezi că m-am certat cu Dom?

Nu știu. De ce strici fiecare relație?

Cum adică? Am fost împreună cu Harry 15 ani.

Dar nu a fost simplu.

- Mai întâi, distanța... - Da, cam un an.

Fiindcă l-ai obligat să se mute aici, ca să deții controlul.

Au urmat casa, restaurantul...

Eram căsătoriți. Asta faci pentru soțul tău.

Savi, e mai mult de atât.

Îți place ca oamenii să aibă nevoie de tine.

De-aia te-ai împrietenit cu Zack cel drăguț care a venit la ușă

căutând ajutor.

Dom, chiar dacă urăsc să recunosc asta, nu are nevoie de nimic.

N-are nevoie de tine, te iubește.

De ce n-aș vrea asta?

Știu că nu vrei să auzi asta, dar cred că din cauza tatălui tău.

Ai niște probleme nerezolvate acolo.

Joss, te iubesc, dar e o prostie.

Nu toate problemele dintr-o relație se rezumă la legătura paternă.

Și chiar dacă ar fi așa, relația mea cu tata e perfectă.

Te-a părăsit când aveai opt ani, Savi.

Știu, știu. Mama l-a îndepărtat. Mama e drăcușorul.

Dar n-a fost forțat să scape și de tine odată cu ea,

iar acum te faci indispensabilă în toate relațiile tale,

fiindcă te temi că tipul cu care ești te va părăsi.

Ne trimitem felicitări de Crăciun, mă sună de ziua mea de naștere

și jur că nu sunt deloc supărată pe el.

Tocmai fiindcă nu-l vezi niciodată.

- Mă întrebam ceva. - Ce?

De ce ai ales acea minciună? Povestea cu escorta.

Nu știu.

Într-o noapte mă uitam la Heidi Fleiss la televizor.

- L-ai văzut? - Nu.

E foarte bun. Actorii joacă foarte bine.

În fine, tocmai vorbisem cu mama.

Asta am găsit la trei dimineața.

De ce vorbeai cu mama ta la ora aceea?

Fără motiv.

Cum ai descrie relația cu mama ta?

Totul e bine. Putem vorbi despre altceva?

Anna, putem vorbi despre orice dorești atâta vreme cât nu mă minți.

Veți ajunge la destinație în trei ore și 13 minute.

Haide, mamă. Toate prietenele mele merg.

- Tahoe nu e atât de departe! - Îmi pare rău, scumpo.

Nu ne putem permite o excursie ca asta momentan.

- Nu răspunde! - Calmează-te. E doar Joss.

- Vezi? - Îmi pare rău, scumpo.

- Sunt foarte agitată. - Ai crezut că sună Daniel?

Ieri când ai spus că a greșit cineva numărul,

era evident că e Daniel.

- Lucy... - Nu-i nimic.

Crezi că ar fi ciudat pentru mine dacă v-ați împăca.

Nu-i nimic.

Relațiile între bărbați și femei te pot deruta și viața e complicată uneori.

Mamă, știu.

Voiam să-ți spun că nu m-aș speria dacă te-ai împăca cu el.

Mă descurc.

Mai vreau suc de mere, te rog.

Zece oameni, scumpule.

Trebuie să ai zece prieteni pe care-i poți invita la deschidere,

de preferat zece prieteni bogați care vor mânca des la Wunderbar.

Nu, bunica June nu se pune!

Haide. Ești coproprietar, Scott. Fii puțin mai entuziasmat.

Așteaptă, te rog. Bună!

Nu știu cum să-ți mulțumesc pentru acea întâlnire!

- Ați ieșit împreună deja? - Chiar acum!

A fost un gentleman, a plătit pentru tot

și ce ochi are!

- Am crezut că sunt lentile de contact. - Da, sunt adevărați.

E uimitor, Joss și s-a format o legătură între noi.

- Cred că mă va suna din nou. - Mă bucur pentru tine.

Trebuie să închid, dar haide să ne întâlnim curând. Mulțumesc din nou.

La revedere.

La naiba!

Scott? Mai ești la telefon? Îmi pare rău.

- Cum a fost? - Postul e al meu.

Așa mă gândeam și eu. Felicitări, Toni.

- Cred că te vei descurca bine acolo. - Mulțumesc. Și eu cred la fel.

Și mai e și umilă. Ai mai spus și altcuiva?

Le voi spune partenerilor luni și voiam să le dau un preaviz.

- E bine așa? - Pentru mine da.

Cred că-mi ești dator cu o băutură pentru a sărbători.

Nu prea cred, Toni. Am multă treabă.

Haide! E interviul meu de plecare.

Doar o băutură.

Ați ajuns la destinație.

- Savannah? - Bună, tată.

Credeam că ești... S-a întâmplat ceva?

Totul e bine. Eram în oraș și m-am gândit să te salut,

dar cred că voiai să ieși...

Mergeam la cumpărături.

- Vrei să intri? - Desigur.

Haide.

Îmi pare rău că e dezordine.

Sally e în Arizona pentru clubul ei de carte

și nu așteptam musafiri.

Nu trebuie să faci curat pentru mine.

Ai vrea ceva de băut? Niște apă, niște cafea?

Am bere.

Noi doi suntem bine, nu?

Știu...

Că nu ne vedem prea des și nu prea te sun,

dar relația noastră n-are nimic, nu?

Da.

Sigur.

- Și eu cred la fel. - Da și eu.

Mereu ai fost atât de matură, Savi.

Ai înțeles multe lucruri de la o vârstă fragedă.

Ți-am fost recunoscător pentru asta, fiindcă mama ta îngreuna situația.

Da, e o persoană pretențioasă.

Așa este, dar nu trebuie să-ți spun eu asta.

Da. Desigur.

Ce frumoasă este.

- Cine e fata? - E Kaley.

Kaley este fiica mai mare a lui Sally și s-a căsătorit acum un an în Kauai.

- Ai fost vreodată acolo? - Credeam că nu-ți place să zbori.

Mi-am făcut curaj cu niște Bloody Mary.

Era o ocazie specială... N-am vrut să ratez nunta fiicei mele.

La mine la nuntă n-ai fost.

Ce mai face Harry?

Încă suntem despărțiți. De fapt, suntem divorțați.

Cred că ar trebui să plec.

- Ești supărată. - Nu sunt supărată.

Știi ce? Poate sunt supărată. Poate sunt furioasă.

Dar nu contează.

- Surpriză. - Nu.

Nu...

Haide, sărbătorim.

Deja am sărbătorit prea mult.

Am încercat să flirtez cu cel puțin trei bărbați

și tot n-am niciun număr de telefon. Deci nu, nu-mi pierd însoțitorul.

Înțeleg. Deci suntem în misiune?

De parcă n-o s-o suni pe Savi după ce te îmbeți?

Nu-mi vine să cred că a renunțat la tine așa de ușor.

Am luat doar o pauză.

Lucrurile se vor reîntoarce la normal cred...

Serios? La care normalitate?

Ne mutăm împreună, ne căsătorim...

- Tot ce ție ți se pare plictisitor. - Deloc.

Și eu vreau toate lucrurile acelea. Vreau un gărduț și un copilaș.

Într-o bună zi.

Dar sincer, ești foarte curajos dacă te muți la ea acasă.

Eu n-aș putea face asta.

Nu e cazul.

Ăsta e motivul pentru care vinde casa.

Dar nu o vinde. I-a cumpărat partea lui Harry.

Despre ce vorbești?

A vorbit la telefon cu el despre asta.

Savi păstrează casa.

Chiar nu știai?

Știi ce? Voi pleca, dar succes la noua firmă de avocatură.

Dom, așteaptă. Îmi pare rău. A fost o prostie să aduc vorba.

Toni, nu e vina ta. Nu e vina ta. Trebuie să plec.

Ba nu!

Ești supărat. Bine. Ai toate motivele.

În sfârșit îți dai seama ce eu știam de mult.

Savi nu te merită. Nu te-a meritat niciodată.

Sunt Dom. Lăsați un mesaj.

Dom, eu sunt.

Am făcut ce m-ai rugat tu să fac.

Cred că înțeleg anumite lucruri acum. Sună-mă când poți.

Te iubesc. Pa.

L-ați contactat pe Zack. Lăsați un mesaj și sun mai târziu.

Bună, Zack. Sunt Savi.

Voiam să-mi cer scuze.

Aveai dreptate în privința unor lucruri pe care eu nu le înțelesesem atunci,

dar le înțeleg acum, așa că îmi cer scuze.

Și sper că mă vei ierta.

Bine. Pa.

- Hei! - Sunt aici!

Știu. N-am nevoie de cinci meniuri diferite, dar îmi place fiecare font.

Am rearanjat locurile.

De ce te uiți la mine așa?

De ce m-ai trimis la întâlnirea aia oribilă?

A mestecat cu gura deschisă.

Ce păcat.

Și stai să vezi, nu mănâncă umbre ale nopții.

Nici nu știu ce-a vrut să zică.

Nu exista nimic la femeia asta, în afara faptului că și ea e divorțată,

care ne-ar fi putut aduce împreună, așa că de ce ne-ai făcut legătura?

Ți-am spus. Îmi făceam griji pentru tine.

E o prostie și amândoi știm asta!

Nu știu despre ce vorbești, Harry.

Joss, recunoaște! Joss?

Bine. Te simți vinovată din cauza lui Savi.

Poate că da.

Și tu ești într-o relație sănătoasă, iar când femeile sunt într-o relație

singurul lor scop e să găsească relații pentru ceilalți.

Ce sexist ai vorbit, aproape că m-ai insultat.

Dar nu trebuie să faci asta, Joss. Sunt fericit.

Când voi fi pregătit să găsesc pe cineva, o voi face.

E atât de simplu pentru bărbați?

Nu știu cum e pentru ceilalți, dar pentru mine e atât de simplu.

Scott crede că petrecem prea mult timp împreună.

Așa că nu știu.

M-am gândit că dacă te vezi cu altcineva...

Și tu crezi asta?

Lucrăm împreună! Și dacă n-ar fi fost munca...

Dar munca e acolo.

În fine! Bărbații sunt proști, inclusiv tu.

Așa că scuză-mă, dar o voi suna pe Stephanie să-i zic că ai herpes.

Tipul de la magazin a spus că aduce energie pozitivă și pace,

dar e posibil să aducă și albine.

E foarte frumoasă. Mulțumesc.

E în semn de rămas bun.

Am decis să caut alt doctor. Nu cred că pot vorbi cu tine.

Înțeleg.

Dar pentru că deja ai venit azi, haide să profităm de ora asta.

Bine, dar sper să nu fie plictisitoare ca ultima noastră ședință.

Eu am crezut că ultima noastră ședință a fost foarte interesantă.

- Am aflat multe despre tine. - Cum ar fi?

Părinții tăi nu locuiesc aici.

Vorbeai cu mama ta la trei dimineața, adică la ora șapte seara în Coreea.

Tata locuiește în Coreea.

Câteodată uit că sunt 17 ore diferență înainte să-l sun.

- Când te-ai mutat aici? - Acum ceva vreme.

- Câți ani aveai? - 17.

Cam tânără pentru a te muta într-o țară nouă singură.

Nu eram singură. Am venit cu soțul meu.

- Cum l-ai cunoscut pe soțul tău? - Pe Elliot.

Mi-a fost profesor de limba engleză când eram acasă.

Un american din California.

Prima dată când l-am văzut...

Am crezut că e cel mai chipeș bărbat.

Și el m-a plăcut. Mi-am dat seama.

Într-o seară am rămas după ore și...

... m-a sărutat.

Te-ai îndrăgostit.

Dar el trebuia să rămână în Coreea doar câteva luni.

Și când trebuia să plece în State, m-a cerut în căsătorie.

Eu am acceptat.

- Și părinții tăi? - Mama a fost distrusă.

Tata a amenințat că va da în judecată școala.

Aveam 16 ani când ne-am cunoscut.

Am plecat fără să le spun, pur și simplu, în mijlocul nopții.

Și te-ai căsătorit în America?

Dar în noaptea nunții...

Nu mi-am dat seama ce însemna căsătoria până am ajuns acolo.

Nu mai mersesem la întâlniri înainte. Tata era foarte strict în acea privință.

În fine, nu eram pregătită.

Aveam nevoie de mai mult timp ca să îl cunosc.

Dar el a zis că-i noaptea nunții și că trebuie.

Așa că... a făcut-o.

Te-a violat.

Am încercat în continuare.

Am încercat să fiu o soție bună, deși îmi dădeam seama că nu mă iubește.

Deja stricasem totul.

Apoi, într-o bună zi a dispărut.

- Ce ai făcut? - Nu le puteam spune alor mei.

Așa că m-am gândit că dacă îmi găsesc un alt soț,

poate totul va fi bine.

Am început să ies la întâlniri

și am cunoscut pe cineva de care cred că m-am îndrăgostit.

Sean.

Era deștept și amuzant...

...și îi păsa de mine.

Dar și el m-a părăsit.

Și atunci am înțeles.

- Ai înțeles? - Că e vina mea.

Totul e din vina mea.

- Anna, nu e vina ta. - Ba da, e vina mea.

Și nu voiam să mă simt așa.

Nu voiam să mai simt nimic.

Ești bine.

Ești bine.

- Alo? - Eu sunt.

Nu mă predau, deci nu-ți face griji.

Să nu-mi fac griji? Asta fac de când m-ai sunat!

Știu.

- O să-i spun totul lui Lucy. - April, te rog.

Ascultă-mă.

Sunteți mai în siguranță dacă mă credeți mort.

Acum nu sunt în siguranță?

Paul, ce ai făcut? Cine te urmărește?

Îmi pare rău, April.

Uită că am vorbit.

Nu pot!

Și dacă am nevoie de tine? Nu poți dispărea așa din senin!

Găsesc eu o cale de a mă contacta dacă ai nevoie de mine.

- Găsesc eu ceva. - Cum? Cum vei găsi ceva?

Paul? Paul!

Mamă! Ai cinci secunde, sau încep filmul fără tine.

Vin, scumpo!

Traducerea: Georgiana Stănculescu www.w-media.ro