Original subtitles

Ce urmeaz� reprezinta imaginea unei b�t�lii preistorice violente.

Aviz spectatorilor.

E b�t�lia suprem� dintre sexe.

Un mascul si o femel� �n lupt� pe viat� si moarte.

Acum e dezv�luit� lupta dus� dincolo de linia de s�nge.

E o disput� �n familie care se va termina

cu actiunea cea mai vicioas� a unui dinozaur din lumea preistoric�.

Sunt primii lupt�tori de pe P�m�nt,

pr�d�torii supremi.

Descoperirile noi din medicina legal�

aduc la viat� arta preistoric� a r�zboiului.

Acesta este "Clubul Lupt�torilor din Jurasic".

CLUBUL LUPT�TORILOR DIN JURASIC DINOZAURUL CARNIVOR

Acum 70 milioane de ani �n lumea preistoric�,

dou� supercontinente Laurasia si Gondwana se rupeau.

Animalele s�lbatice evoluau si se adaptau unei lumi violente.

Pe Gondwana activitatea vulcanic� transforma haotic terenul.

Africa se separa de America de Sud,

apoi India s-a rupt din Africa

l�s�nd �n urm� o bucat� de p�m�nt care va deveni Madagascarul.

Acum 70 milioane de ani

Pe aceast� insul� verde, luxuriant�,

ploile sezoniere, la fel ca seceta extrem� si schimb�rile dramatice de temperatur�

au �mpins dinozaurii, unul contra celulilat.

�ntr-o lume unde sursele de hran� si ap� disp�reau

pr�d�torii sunt nevoiti s� lupte pentru supravietuire.

Viata din Madagascarul din Cretacicul t�rziu era dificil�.

Clima lumii se schimba

si dinozaurii erau obligati s� se adapteze.

Cu c�t uscatul e mai mare schimb�rile au un impact mai mic.

Dar c�nd tr�iesti pe o insul� mic�, aceste schimb�ri se intensific�.

Pentru a le face fat�, dinozaurii din Madagascar

s-au adaptat asa cum alti dinozauri nu au reusit.

La 40 km de orasul Mahajanga, �n nord-vestul Madagascarului,

paleontologii f�ceau munc� de rutin�.

�n timp ce continuau s� sape

a devenit clar c� era ceva ciudat cu aceast� descoperire.

�n timp ce savantii dezgropau si mai multe r�m�site,

specialistii �n anatomie legal� �ncepeau s� creeze o imagine a dinozaurului neidentificat.

Un lucru devenea clar,

aceste oase nu apartineau unui erbivor.

Apartineau unui pr�d�tor.

Uneori putem spune c� oasele apartin unui carnivor doar privindu-le.

La dinozaurii carnivori mari avem oase goale.

Si oasele goale pot sustine animalul

dac� partea din jurul g�urii e suficient de dens�.

�ntr-un laborator, paleontologii observ� ceva care-i nedumereste.

Urme ciudate si scobituri ad�nci �n structura osului.

Scobiturile sunt distantate la 10-17 mm unele de altele.

Savantii sunt uimiti. Acestea sunt urme de musc�turi.

Ar fi putut avea loc aici, o lupt� epopeic�?

Paleontologii examineaz� scena unei crime vechi de 70 milioane de ani.

La �nceput paleontologii nu aveau idee cine sau ce au f�cut aceste urme pe os,

dar folosind tehnici moderne, de medicin� legal�, au putut rezolva misterul

despre cine a f�cut aceste r�ni acum 70 milioane de ani.

Mai �nt�i savantii trebuiau s� identifice dinozaurul.

S-au aplecat asupra altor fosile g�site �n aceeasi zon�.

�n apropiere era un craniu foarte bine p�strat

al unui dinozaur pr�d�tor mare.

Acest pr�d�tor monstruos erau un dinozaur numit Majungatholus.

Era T.Rex-ul estului.

Aceast� descoperire remarcabil� a oferit paleontologilor

sansa de a privi �n interiorul craniului acestui dinozaur rar.

Dr. Lawrence Witmer, de la Universitatea din Ohio

e seful unuia din cele mai avansate laboratoare de cercetare a dinozaurilor, din lume.

Datorit� tehnicilor avansate din zilele noastre,

au putut studia oasele cavit�tilor creierului cum nu s-a mai reusit p�n� acum.

Tomograful a deschis noi c�i de studiu despre comportamentul dinozaurilor

si misterul celor �nt�mplate aici.

Tomografia e o tehnic� medical�

care ne permite s� privim �n interiorul unui obiect.

Folosind aceeasi tehnic� la dinozauri,

putem privi �n interiorul craniului prin roc�,

s� vedem cum era construit animalul.

Putem studia cavit�tile osoase ale creierului f�c�nd o tomografie

si apoi s� stabilim forma creierului

si a tesuturilor din jurul lui.

Tomografia craniului Majungatholus

a oferit echipei indicii despre diversele p�rti ale pr�d�torului.

V�zul, auzul, echilibrul si agilitatea.

Compar�nd m�rimea si forma canalului auditiv

cu cele ale p�s�rilor si reptilelor moderne,

savantii au reusit s� �nteleag� comportamentului Majungatholus.

Cum tr�ia si cum se lupta.

La prima vedere au observat c�teva detalii neobisnuite ale craniului.

Exteriorul era acoperit de o textur� groas�, �ncretit�,

iar �n crestet avea un corn de 7 cm.

Ceea ce face ca Majungatholus s� arate asa de ciudat

erau umfl�turile, coarnele si tepii ciudati care acopereau tot craniul.

Acestea aveau rolul s� arate rivalilor

c� acest mascul e un adult.

De asemenea aveau rolul s� atrag� o pereche.

Probabil c� aceste umfl�turi si tepi ciudati erau viu colorate.

Aceast� �nf�tisare trebuia s� semnalizeze femelelor s�-l aleag�.

Un lucru interesant despre cornul Majungatholus

este c� era foarte dur si osul era colorat si umflat

si aceast� umfl�tur� se �ntindea pe tot craniul.

Textura era un indiciu valoros.

Capul masculului nu era doar un ornament,

era o arm� care putea fi folosit� at�t contra rivalilor c�t si a pr�zii.

Un berbece de lupt� adev�rat.

Credem c� umfl�tura Majungatholus era legat� de lupt�.

Putea fi folosit� �n lupt�, �n contactul fizic direct, cap �n cap sau cap �n flanc.

E o structur� neobisnuit�

pe care nu o vedem la animale precum Ceratosaurus,

la care cornul era o structur� delicat�.

Credem c� la Majungatholus aceast� structur� era destinat� pentru lupt�.

C�nd privim designul craniului unui Majungatholus

�l putem compara cu cel al muflonului din zilele noastre.

E foarte greu si proiectat s� preia o lovitur� puternic�.

Majungatholus a prosperat si luptat acum peste 70 milioane de ani.

Dovezile fosile arat� c� insula Madagascar

avea multe specii de plante si animale.

Dar �n acest paradis, Majungatholus era �n v�rful lantului trofic.

Pr�d�torul suprem.

Orice mediu are un pr�d�tor de v�rf,

e pr�d�torul suprem, din v�rful lantului trofic.

�n America de Nord, T-Rex era pr�d�torul de v�rf,

dar �n Madagascar era Majungatholus.

Majungatholus, era pr�d�torul de v�rf din comunitatea sa.

�n general �si petrecea ziua p�ndind o prad�, o omora, o m�nca si apoi se odihnea o vreme.

Pe m�sur� ce apar tot mai multe oase la locul crimei,

savantii �si formeaz� o imagine tot mai clar� despre m�rimea real�

a acestui terorist de pe insul�.

Era un pr�d�tor pe dou� picioare, �nalt de 2,70 m, lung de 8,4 m si c�nt�rea o ton�.

Avea masa unui pui de elefant.

Al�turi de m�rimea sa si a craniului �nt�rit,

mai exista o arm� care f�cea ca Majungatholus s� fie si mai periculos.

O gur� plin� de dinti ascutiti, zimtati, care pot t�ia carnea.

O cercetare mai atent� a f�lcilor

ne dezv�luie c�, la fel ca la rechin,

Majungatholus avea dinti de rezerv�, care-i �nlocuiau continuu pe cei tociti.

Dintii Majungatholus erau incredibili.

Erau �nlocuiti toat� viata.

C�nd un dinte se tocea era �nlocuit de unul nou.

Erau zimtati pe marginea din fat� si cea din spate, fiind perfecti pentru t�iat carnea.

Dar Majungatholus avea o arm� �n plus capabil� s� loveasc� mortal.

Coada masiv�.

�nt�rit� cu oase si av�nd muschi puternici

dinozaurul o putea m�nui ca pe o b�t� de baseball urias�.

Desi Majungatholus era o fort� de temut, avea si neajunsurile sale.

Chiar si regele junglei avea sl�biciunile sale.

Prima, o reprezentau bratele neobisnuit de mici.

Bratele Majungatholus sunt incredibil de scurte.

Are bratele mari, dar antebratele s-au redus la m�rimea unei �ncheieturi.

De la cot la m�n� au probabil mai putin de 30 cm.

Cu sigurant� nu puteau fi folosite la apucat sau la sf�siat,

practic erau niste brate rudimentare.

A doua sl�biciune, erau picioarele

relativ scurte �n comparatie cu m�rimea corpului.

Picioarele unui dinozaur influentau cu sigurant� viteza.

Animalele cu picioare lungi erau mai rapide dec�t cu cele cu picioare scurte.

Majungatholus nu era construit pentru vitez�.

Era un animal destul de rapid dar nu putea fugi cum o f�ceau alti dinozauri.

S-a estimat c� Majungatholus putea alerga doar cu 16-24 km/h,

un pic mai repede dec�t media la oameni.

Tin�nd cont de p�durea deas� �n care tr�ia,

viteza nu era un element at�t de important pentru acest v�n�tor.

Nu trebuia s� fie prea rapid pentru c� nu existau dinozauri rapizi �n mediul s�u.

Trebuia s� fie doar mai rapid dec�t prada sa,

nu fat� de ceva ce nici m�car nu ar fi v�zut vreodat�.

Imaginile tomografice dezv�luie a treia sl�biciune a dinozaurului.

Vederea slab�.

Privind structura creierului Majungatholus ne d�m seama c� centrii v�zului nu sunt prea mari.

Erau destul de mici.

Un element interesant legat de sistemul optic

este c� aceste animale aveau vedere binocular�.

Asta �nseamn� suprapunerea c�mpurilor vizuale,

lucru care conferea perceptie �n ad�ncime.

Majungatholus avea �ns� o vedere binocular� limitat�.

Constructia craniului f�cea ca vederea binocular� s� fie dificil�.

Era bun� la misc�rile laterale dar c�nd era vorba de miscare rapid�

trebuiau s� renunte la vederea binocular�.

Era un joc de picioare intens pentru o pozitie mai bun�

asa cum fac boxerii �nainte de lupt�.

Cumva, un pr�d�tor de v�rf �n lantul trofic,

a fost atacat si ucis.

Atacatorul era necunoscut.

Dovezile fosilizate au oferit cercet�torilor noi informatii

despre comportamentul Majungatholus

si despre ce s-ar fi putut �nt�mpla aici.

Un nou indiciu z�cea la c�tiva centimetri sub p�m�nt.

O descoperire care va dezv�lui una din cele mai tulbur�toare piese despre dinozauri,

dezgropat� vreodat�.

La jum�tatea distantei �n jurul globului,

paleontologii au dezgropat r�m�sitele unui dinozaur numit Majungatholus.

Oasele aveau urme ad�nci care sugerau c� avusese loc o lupt� intens�.

Urmele de musc�turi erau at�t de puternice �nc�t s-au imprimat �n os.

Aici, cercet�rile au luat o �ntors�tur� surprinz�toare.

Paleontologii continu� se cerceteze locul

si au privit mai atent urmele.

Au descoperit dovezile unuia din cele mai s�lbatice acte din regnul animal.

Canibalismul.

S-au luptat doi Majungatholus.

Unul din acesti pr�d�tori de v�rf l-a ucis pe cel�lalt.

Pe Insula Madagascar unde s-a f�cut aceast� descoperire incredibil�,

s-a g�sit scheletul fosilizat al unui Majungatholus

cu urme de musc�turi de la alt Majungatholus.

Dovezile sunt clare c� �n lupt� un Majungatholus l-a omor�t pe cel�lalt.

Perceptia comun� e c� majoritatea dinozaurilor pr�d�tori erau canibali,

dar de fapt aceast� descoperire e prima dovad� de canibalism la dinozauri,

g�sit� �n lumea preistoric�.

C�nd paleontologii au studiat urmele de dinti au folosit microscoape puternice.

Ceea ce au aflat se referea la zimtare,

ceea ce �nseamn� c� cel ce a muscat avea dinti zimtati si f�lci puternice

capabile s� s� taie osul.

Din moment ce niciun alt dinozaur descoperit �n Madagascar nu avea dinti asa de mari,

�nseamn� c� nu erau multi pr�d�tori aici.

M�sur�nd grosimea, lungimea si marginea zimtat� a dintilor

si calcul�nd spatiul dintre dinti pe maxilar,

cercet�torii au putut determina c� dintii si falca de Majungatholus

se potriveau aproape perfect cu urmele de musc�tur� de pe os.

Majungatholus avea dinti zimtati,

si fiecare zimt era identic

si urme identice au fost g�site pe os la distant� egal� de 0,48 mm.

Studiind dintii de Majungatholus paleontologii au descoperit

c� media distantei dintre zimti era de 0,5 mm.

Asta �nseamn� c� erau aproape identice cu cele r�mase pe os.

Ceea ce a �nceput ca o s�p�tur� de rutin�

s-a transformat �n b�t�lia b�t�liilor.

Doi Majungatholus �ntr-o lupt� pe viat� si moarte.

Dar mai e o �ntrebare f�r� r�spuns.

Aceste urme de musc�turi erau doar rezultatul luptei

sau un Majungatholus practic l-a m�ncat pe cel�lalt?

Nu e vorba doar de lupt�, de urme de musc�tur� la suprafat�.

Aceste sunt urme de dinti, f�cute pe oasele din interiorul corpului.

Pe oasele piciorului, ale coloanei vertebrale si pe coaste

si nu puteau fi f�cute din exterior,

asa c� e limpede c� cel putin �n aceast� situatie

unul din Majungatholus l-a m�ncat pe cel�lalt.

Acum savantii au dovezi despre canibalism,

dar ce alte dovezi mai sunt pentru a stabili cum au luptat acesti canibali?

�n plus fat� de tomografia fosilelor g�site,

paleontologii trebuie s� studieze comportamentul animalelor moderne pentru noi indicii.

Ceea ce nu se schimb� �n regnul animal e comportamentul.

Toate animalele, inclusiv omul,

au aceleasi tr�s�turi comportamentale de baz� cu ale str�mosilor lor.

Stiind asta, paleontologii pot urm�ri viata modern�

pentru a �ntelege comportamentul din preistorie.

Nu e nicio �ndoial� c� masculul de Majungatholus era o creatur� formidabil�,

dar acum a ap�rut o nou� teorie care va schimba dinamica luptei.

Ce e cu femelele?

Studiind situl cu fosile cercet�torii s-au �ntrebat

dac� unul din dinozaurii care s-au luptat putea fi o femel�?

Nu va fi usor de dat un r�spuns.

Dar studiind fosile ale unor dinozauri asem�n�tori

si privind animalele moderne pentru indicii,

paleontologii �ncearc� s� r�spund�.

Primul pas este de a afla m�rimea femelelor dinozaur �n comparatie cu masculii.

Majungatholus, ca majoritatea teropodelor, dinozaurii carnivori,

erau probabil diferentiati ca m�rime pe sexe, �ntre femele si masculi.

La Tyrannosaurus Rex stim c� femelele erau mai mari.

Nu stim dac� e cazul si la Majungatholus pentru c� nu avem suficiente specimene.

Desi erau diferente de m�rime,

designul de baz� al scheletului era acelasi.

Femela avea si ea brate si picioare scurte,

dinti ascutiti si coad� puternic�.

Dar �nf�tisarea general�?

Femela si masculul ar�tau la fel?

Privind diversele animale din zilele noastre,

si oamenii sunt un bun exemplu,

masculii si femelele arat� diferit.

�l numim dimorfism sexual.

�ntrebarea e dac� dimorfismul sexual

f�cea ca masculul si femela de Majungatholus s� arate diferit?

C�nd privim dinozaurii teropozi, mai ales speciile la care avem mai multe specimene,

vedem c� tendinta este de a exista dou� morfisme sau dou� tipuri, la v�rsta adult�.

De exemplu unul e mai greu si cel�lalt mai usor, mai versatil,

sau au creste sau umfl�turi diferite pe cap, cum e cazul la Majungatholus.

Din p�cate la Majungatholus si la majoritatea dinozaurilor teropozi

nu avem prea multe specimene.

Exist� �ns� un indiciu.

�n ultimele dou� decenii noi descoperiri, inclusiv dinozaurii cu pene,

au dovedit �nrudirea dintre p�s�ri si dinozaurii pr�d�tori.

Din aceste fosile, paleontologii au tras concluzia

c� la fel ca p�s�rile mascul, masculul de Majungatholus

era colorat mai viu si mai �mpodobit dec�t femela.

Pentru a �ntelege lucruri precum culoarea si comportamentul vietii preistorice

trebuie s� privim viata modern�, s� obtinem indicii.

Majungatholus si p�s�rile sunt �nrudite. Stim asta. Dovezile sunt clare.

Si p�s�rile mascul au culori mai vii.

Au de asemenea ornamente ciudate pe craniu.

Priviti bibilica sau curcanul.

Veti vedea c� femelele au caraniul neted, iar masculii au cranii colorate,

cu multe ornamente str�lucitoare care s� atrag�.

Putem sugera c� animalele aveau organe de etalare,

pe corp si le foloseau.

E destul de rezonabil s� spunem c� acele structuri de pe craniul Majungatholus

sau cele de la alti dinozauri pr�d�tori,

erau de fapt tr�s�turile folosite �n ritualul de curtare de c�tre aceste animale.

Culoarea pielii, ornamentele de pe craniu si m�rimea corpului,

reprezentau diferente clare dintre sexe.

Ea era un r�zboinic.

O femel� e mult mai agresiv� c�nd �si ap�r� puiul.

E o informatie important�.

Paleontologii cred c� asta �i �nt�rea abilit�tile de lupt�tor.

Un Majungatholus adult era capabil s�-si poarte de grij�.

Cu puii e alt� poveste.

Sunt destule animale care vor s� te m�n�nce c�nd esti mic si nu mai ajungi matur.

Femelele trebuie s� fac� fat� nu numai lucrurilor care vor s� le r�neasc� pe ele,

ci si celor care vor s� le r�neasc� puiul.

Sunt destule animale care se �ndreapt� spre pui nu spre adulti.

Asa c� femelele trebuie s� se apere, de pr�d�tori, nu numai pe ele ci si puiul.

Asta explic� abilit�tile ei de lupt� pe care un mascul nu le va avea niciodat�.

Ca �n orice cercetare, mediul are un rol important

�n rezolvarea oric�rui mister.

Lumea preistoric� nu face exceptie.

La fel ca pe un c�mp de b�t�lie modern,

savantii trebuie s� cerceteze clima si terenul unde a avut loc lupta.

Stim c� uscatul, acum 70 milioane de ani,

varia de la p�duri dese la jungle, la mlastini.

Bazat pe varietatea de plante

Madagascarul a avut perioade de schimb�ri sezoniere

si altele de secet� sever�.

Conifere verzi, �nalte de 30 m, acopereau zone �ntinse.

Dac� privim o p�dure din zilele noastre, precum cea din Yellowstone,

am f�cut treab� bun� cur�tind resturile de pe sol.

�n acele vremuri asa ceva nu se �nt�mpla,

asa c� s� te misti �n acele p�duri era foarte dificil, mai ales �n timpul unei lupte.

Se dovedeste astfel c� terenul devine o parte important� a cercet�rii.

Paleontologii stiu acum c� oasele au fost miscate.

Mai mult, au fost miscate imediat dup� moartea dinozaurului.

Asta ne arat� un singur lucru,

inundatii.

Studiind geologia sitului, paleontologii au v�zut c� oasele

au fost duse de ape p�n� la locul de odihn� vesnic�.

Aceast� locatie nu a fost cea unde a avut loc b�t�lia.

E doar locul unde au sf�rsit r�m�sitel e dinozaurului.

Dovezile arat� c� au fost duse de ape.

La sf�rsitul lui 2007, expertii au �nceput reconstructia

unei posibile imagini a b�t�liei de acum 70 milioane de ani.

Un Majungatholus mascul ar fi p�truns pe teritoriul unei femele.

Motivul s�u, sexul.

Dar ea avea alte idei.

C�nd se apropie un mascul, o femel� e foarte precaut�

p�n� c�nd �i �ntelege intentiile.

Pentru a se ap�ra pe ea si teritoriul ei,

trebuie s� arate clar c� nu poate fi �ndep�rtat�.

Paleontologii cred c� pentru a-si asigura protectia,

femela se baza pe trei misc�ri distinctive �nainte de a ataca.

Prima miscare era s� stea bine �nfipt� pe picioare.

C�nd un rival se apropie nu trebuie s�-i �ntorci spatele si s� fugi.

Primul lucru care-l vrea e teritoriul dar si mai r�u e dac� crede c� esti hran�.

Regulile din regnul animal sunt foarte clare.

Dac� �ncalci una din reguli te asteapt� moartea.

Trece apoi la pasul doi.

�i arat� masculului partea lateral� a corpului, partea ce mai masiv�.

Urm�torul pas, urlete si etalarea dintilor ascutiti.

Expunerea dintilor e un semnal clar pentru agresor.

Dup� ce femela si-a ar�tat pozitia fat� de rivalului s�u,

de el depinde s�-i arate c� a venit pentru �mperechere, nu pentru a ucide.

�mperecherea poate fi periculoas� c�nd obiectul dorintei tale

are dinti zimtati de 7,5 cm si o atitudine rea.

Primul lucru pe care ea �l suspecteaz� e c� �i vrea teritoriul.

Masculul trebuie s� fac� tot ce poate pentru a-i ar�ta c� nu e o amenintare.

Pentru a-si demonstra intentiile si a-i schimba dispozitia,

masculul �ncepe un dans de curtare.

Tomografia arat� c� Majungatholus avea un creier foarte mic si primitiv.

De aceea paleontologii cred c� acest dans era foarte simplu.

Lu�nd �n calcul m�rimea creierului primitiv al unui Majungatholus,

ne astept�m s� aib� un ritual de curtare primitiv,

ritual pe care-l vedem la sop�rlele si crocodilii din zilele noastre.

Un comportament de curtare stereotip si rigid.

�n timp ce masculul se str�duieste, femela nu e receptiv�.

El nu stie c� danseaz� cu diavolul.

Rupt� din Gondwana �n urma misc�rii pl�cilor tectonice,

s-a n�scut Insula Madagascar.

�nconjurat� de mare, insula a devenit rapid un paradis luxuriant,

dar evolutia a stricat acest mediu virgin.

A ap�rut un locuitor �nsp�im�nt�tor, Majungatholus.

�n aceast� jungl� a avut loc o lupt� titanic� �ntre sexe.

A fost doar o poveste amoroas� sau mai mult?

Pentru a crea un scenariu viabil, paleontologii vor evalua concurentii.

Designul scheletului Majungatholus ne arat� c� erau animale foarte puternice.

Erau �ns� diferente de m�rime si fort� �ntre mascul si femel�?

Exist� diferente �ntre diferitele specimene de Majungatholus.

Sunt diferente �ntre indivizi pe care le putem asocia cu diferentele dintre sexe.

Ambele animale sunt relativ comparabile

dac� ne referim la m�rime, fort� si aptitudini.

Desi nu sunt considerati pr�d�tori uriasi, sunt totusi foarte musculosi.

Care e efectulor lor asupra vitezei si agilit�tii?

Majungatholus nu este neap�rat un animal rapid sau agil,

nici nu trebuie s� fie.

Tr�ieste pe o insul� unda prada e relativ lent�,

dar cred c� femela era un pic mai rapid� si mai agil� dec�t masculul.

La acest grup special de dinozauri fixarea muschilor pe picior

e usor diferit� �ntre cele dou� sexe.

Centura pelvian� mai puternic� la masculi, sugereaz�

leg�turi mai puternice ale muschilor.

Asta �nseamn� c� aveau muschi mai puternici la picioare,

ceea ce �nseamn� c� pe de o parte erau mai puternici,

dar pe de alt� parte nu erau prea rapizi.

Pe l�ng� constructia puternic�, masculul si femela aveau f�lci pline cu dinti zimtati

si capul ca un �ntreg era un berbece de lupt�.

Le foloseau pe am�ndou� c�nd erau fat� �n fat� pe c�mpul de lupt�.

Aveau �n principiu aceleasi arme.

Nu aveau mai multi sau mai putini dinti, nu erau diferente de design,

totul se leag� de ce se �nt�mpla �n creierul lor

si de r�spunsurile reflexe bazate pe experienta de viat�.

C�nd atac� un adversar sexele se comport� diferit.

Masculul are capacit�ti de v�n�tor necesare pentru a prinde o prad� sau o pereche.

La fel ca p�s�rile si reptilele moderne,

mama actioneaz� �n linia �nt�i, �n ap�rare, protej�ndu-si vl�starele.

C�nd femela �si ap�r� puiul termenii ecuatiei se schimb�

si �n consecint� intensitatea luptei .

Nu mai e vorba de hran� sau teritoriu,

e vorba de mostenire, de gene, de viitor.

Pentru un Majungatholus adult viata �n Madagascar e o lupt� dificil�.

Dar pentru un pui supravietuirea e aproape imposibil�,

f�r� protectia unui adult.

Viata pe insula Madagascar, �n Cretacicul t�rziu era dur�,

pentru c� totul apartinea dinozaurilor, dar �ntr-o zon� foarte mic�.

Asa c� spre deosebire de animalele de pe continent,

unde femelele �si puteau l�sa puii singuri �n timp ce v�nau,

�n Madagascar, unde animalele �mpart un spatiu at�t de mic,

era mult mai probabil c� cineva va da peste pui.

Un pui neprotejat e �n pericol.

�n p�durile �ntunecate si dese din Madagascar,

pericolul exist� sub diferite forme.

Dar mai ales unul, izolarea, va transforma aceast� insul� paradiziac�

�ntr-o �nchisoare unde exist� doar un sentiment, moartea.

Pe o insul�, unde esti separat de ceilalti,

sansa de a-ti g�si perechea e redus�.

Mai �nseamn� c� cel pe care-l �nt�lnesti s-ar putea s�-ti fie rud�.

Problema principal� e selectia natural�

si legat de ea apar probleme colaterale,

precum tolerant� mai mic� fat� de boli,

structura oaselor e mai slab�,

esti mult mai susceptibil la moarte prematur�.

Problema num�rul unu r�m�ne �ns�, posibilitatea aparitiei mutatiilor.

Majungatholus avea aceast� fat� ciudat�

pentru c� era rezultatul selectiei naturale.

Bazat pe dovezile adunate de la locul s�p�turilor

si a cunostintelor despre comportamentul animalelor moderne,

expertii pot recrea un scenariu plauzibil,

�n care o femel� se �ntrece cu un mascul

�ntr-o lupt� decisiv� pe viat� si moarte.

Ce urmeaz� reprezinta imaginea unei b�t�lii preistorice violente.

Aviz spectatorilor.

Planeta P�m�nt,

acum 70 milioane de ani.

Un mascul Majungatholus e �n c�utarea unei femele.

Adulmec� dup� o femel� si stie asta dup� miros,

dar se misc� precaut pentru c� va fi o lupt�.

�ncet, cu atentie, masculul �nainteaz� pe teritoriul ei,

ghid�ndu-se dup� miros ca dup� o hart�.

Se �ndreapt� spre centrul teritoriului �n c�utarea ei.

O g�seste �ntr-un mic luminis �nconjurat de vegetatie deas�.

�nainteaz� si �ncepe s�-si arate intentiile.

Nu e agresiv, �ncearc� doar s�-i schimbe dispozitia pentru �mperechere.

Face niste pasi speciali, g�nditi s-o determine s�-si schimbe dispozitia.

Dar ea nu reactioneaz� cum se asteapt� el. Nu �ntelege.

Femela nu e interesat� de avansurile lui.

El se leag�n� �ncet, �nainte si �napoi, �n �ncercarea de a-i descrie intentiile.

Ea �i respinge avansurile.

Ea �si arat� dintii si emite un urlet puternic.

Este un semnal clar c� se va lupta.

Masculul �si continu� dansul �ncerc�nd s-o ademeneasc�.

Ea nu r�spunde. Continu� cu o postur� agresiv�.

Masculul �ncearc� s�-i schimbe pozitia, probabil s-o �mping� �n alt� zon�.

s� vad� dac� asta �i va schimba dispozitia.

Femela nu se concentreaz� numai asupra masculului.

C�nd ea se pune �n pozitie lateral�, el �si d� seama

c� ascuns �n spatele ei, e puiul.

Masculul �si d� seama imediat de ce femela nu a r�spuns dansului lui.

Masculul �si d� seama c� femela nu va fi receptiv�

c�t timp puiul ei va fi �n viat�.

Trebuie s� scape de el.

Creierul lui se comut� de la reproducere la ucis.

Trebuie s� scape de pui f�r� ca el �nsusi s� fie ucis.

Femela devine suspicioas� la schimarea brusc� de atitudine a masculului.

Instinctul matern preia conducerea.

Ea stie c� el urm�reste puiul.

Se asez� �ntre pui si mascul

�n timp ce masculul �ncepe s-o flancheze �ncet, ca s� ajung� la pui.

Puiul st� nemiscat dar masculul l-a ochit deja.

Trebuie s�-l elimine.

Masculul �si las� capul �n jos si se gr�beste s� �nsface puiul.

Femela �ns� reactioneaz� rapid,

coboar� capul si loveste masculul ca un berbec.

Masculul fiind mai mare �si revine relativ repede

si se �ntoarce s� �nfrunte femela.

Trebuie s� atace mai �nt�i femela dac� vrea s� pun� m�na pe pui.

Nu vrea s� omoare femela, dar o va face dac� crede c� viata-i e �n pericol.

Desi masculul e mai mare femela �l egaleaz� prin ferocitate.

�si ap�r� puiul si va lupta p�n� la moarte.

Masculul �si �ndreapt� atentia din nou la femel�.

Femela stie c� masculul i-a v�zut puiul.

�nfuriat�, loveste p�m�ntul ca un taur, �nainte de a ataca.

Masculul trebuie s� fie atent.

Stie c� o mam� poate fi extrem de violent�,

dar nevoia de reproducere �i sl�beste vigilenta.

Urmeaz� ultimii pasi de intimidare. F�r� efect.

Masculul vrea s� se reproduc� iar femela s�-si apere puiul.

Masculul vrea s� omoare puiul iar femela vrea s�-l apere.

Masculul atac� din nou pentru a ucide.

Dar femela se misc� lateral si-l loveste puternic cu coada.

Masculul rezist� loviturii si-si reia jocul de picioare lans�nd al doilea atac frontal.

Femela �nainteaz� din nou.

Masculul �ncearc� s-o �ndep�rteze de l�ng� pui.

Simuleaz� atacuri repetate retr�g�ndu-se imediat.

�n momentul c�nd ea e suficient de departe de pui,

masculul o forteaz� si mai mult.

Femela nu-si mai d� seama de ce e �n jur.

Ea se �mpiedic� de bustean si cade.

Aceasta e ocazia asteptat� de mascul.

Femela Majungatholus a f�cut o eroare grav�.

Era at�t de concentrat� s�-si apere puiul

�nc�t nu a mai fost atent� la ce e �n jur.

C�nd p�sesti, cu un picior asa de mare ca al unui Majungatholus,

trebuie s� fii foarte sigur de locul unde calci. Ea nu a fost.

Din cauza asta a c�zut, oferindu-i o sans� masculului.

Masculul se �ndreapt� spre puiul lipsit de ap�rare.

Femela e scoas� din lupt� si acum e momentul s� ucid�.

Cu dintii lui ascutiti si zimtati apuc� puiul nep�zit.

Desi pentru mascul aceasta e primul omor,

lupta abia �ncepe.

Acum 70 milioane de ani,

un pui de Majungatholus e luat de l�ng� mam�.

Masculul stie c� trebuie s� ucid� puiul

ca s� se �mperecheze cu mama.

Masculul de Majungatholus are puiul �n f�lci.

�l scutur� si-l striveste cu o fort� teribil�.

Puiul zace neajutorat �n f�lcile sale.

Pentru un scurt moment jungla e t�cut�.

Apoi brusc, din tufisuri, apare femela.

Mama atac� direct la beregat�.

Ea atac� masculul si-l apuc� de ceaf�.

Folosindu-se de toat� puterea striveste vertebrele masculului.

Masculul scap� puiul si cade la p�m�nt.

E incapabil s� miste.

I-a sectionat m�duva spin�rii. E complet neajutorat, dar �n viat�.

Femela �l las� �n pace si-si adulmec� puiul s� vad� dac� mai tr�ieste.

Acesta nu misc� si ea stie c� e mort.

Desi si-a riscat viata ca s�-si salveze puiul,

femela de Majungatholus nu e capabil� s� jeleasc�.

Creierul unui dinozaur functioneaz� ca un �ntrerup�tor.

�nchis, deschis.

Se g�ndesc la un singur lucru odat�.

Tr�iesc momentul.

C�nd �si d� seama c� puiul e mort,

creierul femelei comut� de la matern, la mas�.

Acum �si vede puiul ca pe o surs� de hran�.

Trebuie s�-si refac� energia pierdut� �n lupta cu masculul.

Puiul e primul cadavru.

Masculul este cadavrul principal.

Femela nu e s�tul�.

Se �ntoarce c�tre cea de-a doua victim�.

El este �nc� viu dar nu se poate misca.

Este o tint� perfect� si-l va m�nca de viu.

Se apleac� deasupra lui, �i despic� stomacul

si continu� s� se hr�neasc� frenetic.

Femela �si v�r� capul �n stomacul masculului.

Caut� cele mai hr�nitoare p�rti.

�si scoate botul m�njit de s�nge si �n f�lci tine ficatul.

Aceasta e cea mai bun� parte din prad�.

Ficatul e prima bucat� pe care o m�n�nc� pr�d�torii.

E cel mai mare organ al corpului si e bogat �n vitamine si fier,

lucruri de care dinozaurii pr�d�tori au mare nevoie.

Dinozaurul canibal continu� s� se ghiftuiasc�

p�n� c�nd are burta plin�.

Nu e un act de r�zbunare.

Femela de Majungatholus m�n�nc� masculul pentru a se sustine,

nu pentru ce i-a f�cut puiului.

Desi acesti monstri p�reau egali,

calculul gresit al masculului si ocazia ratat�,

l-au f�cut s� piard� lupta si propia viat�.

Dac� masculul g�sea puiul nep�zit �l omora.

C�nd femela s-ar fi �ntors, ar fi intrat automat �n starea de reproducere,

pentru c� nu mai avea un pui de ap�rat.

Dar pentru c� era acolo p�zindu-si puiul,

felul �n care masculul l-a omor�t

a determinat-o s� atace instinctiv ca s�-si salveze puiul.

�n ciuda victoriei femelei,

specia ei a pierdut, �n cele din urm�, o b�t�lie si mai mare.

A disp�rut, acum 65 milioane de ani.

Majungatholus a �nfruntat exact aceleasi urm�ri ca oricare animal

care �nfrunt� schimb�rile de mediu.

Insula Madagascar aluneca tot mai departe �n mare.

Plantele au suferit primele.

Au �nceput s� dispar� si apoi erbivorele care se bazau pe ele.

Astfel Majungatholus nu a mai avut ce m�nca,

mai putin un alt Majungatholus.

Paleontologii caut� noi indicii despre acest dinozaur canibal.

Pe m�sur� ce Madagascarul e cercetat �n c�utarea de noi fosile,

am dori s� afl�m, legat de Majungatholus,

dac� exist� diferente reale �ntre sexe.

Pentru a verifica aceast� idee avem nevoie de mai multe cranii.

Savantii continu� s� caute diferente, �ntre sexe, legat de aceast� specie de dinozaur.

Un singur lucru e sigur,

acum 70 milioane de ani, un Majungatholus a ar�tat altuia, cine e seful,

pe un c�mp de lupt� preistoric din Madagascar.

S�pt�m�na viitoare,

�n "Clubul Lupt�torilor din Jurasic".

A fost regele tuturor dinozaurilor.

Dar pentru un anumit rival a fost prad�.

Noi descoperiri stiintifice, dezv�luie cum Tyrannosaurus Rex,

cel mai agresiv v�n�tor din toate timpurile,

a devenit v�nat.

Traducerea si adaptarea � Pog�ru'