Original subtitles

Vino la mine.

Vino la mine...

Înger păzitor...

Spirit mângâietor...

Spirit al oricărei sfere cerești,

indiferent care,

ascultă-mi chemarea.

Vino la mine.

Tu.

Tu m-ai trezit

din întunericul etern.

Tu... Tu... Tu.

Tu nu ești făcută pentru cei vii.

Tu nu ești făcută pentru lumea umană.

Și vom fi împreună

pentru totdeauna?

O juri?

Jur.

N O S F E R A T U

Traducerea: Denis Kent

10 ANI MAI TÂRZIU

Thomas?

Thomas?

Ce e, Ellen?

Ce s-a întâmplat?

Nimic.

Am avut un vis.

Vino aici.

N-are de ce să-ți fie frică.

Luna de miere a fost prea scurtă.

Scoate-ți pantofii.

Mi-aș dori să pot rămâne, iubirea mea.

Cum de-am meritat o soție așa de iubitoare?

Ellen.

Ți-am spus să n-o lași în pat. Tot ce îmbrac e plin de păr de pisică.

Gretei îi place să stea în pat. Și ea își dorește să rămâi.

Astăzi este cea mai importantă zi pentru noi.

Încă un minut.

Chiar trebuie să plec.

Pa.

Are deja slujba dorită.

Îl vor trimite departe.

GERMANIA

AGENȚIA IMOBILIARĂ KNOCK

L-ai făcut s-aștepte un sfert de oră.

Mii de scuze, domnule.

Îmi cer scuze pentru întârziere, dle Knock.

Întârzierea ta e providențială, băiete. Intră, încă pregătesc actele.

Vă mulțumesc, dle, că m-ați ales pe mine.

Când am auzit de nunta ta recentă,

mi-am dat seama că este mâna providenței.

Un soț proaspăt căsătorit are nevoie de un salariu nou.

Sunteți prea generos, dle.

Permite-mi să-i transmit sincere felicitări soției tale.

- Mulțumesc, dle. - E foarte frumoasă.

E incomparabilă, e aproape...

silfidă.

Da, mulțumesc, dle.

Și sunt foarte nerăbdător să continui cu orice cerință a dvs,

ca să fiu pe deplin angajat la firma dvs.

Desigur.

Providența.

Așadar, am avut relații cu un conte străin

dintr-o familie de nobili foarte străveche și excentrică.

Dorește să obțină o locuință aici, în Würzburg.

Vrea să se retragă aici. E cu un picior în mormânt, să zic așa.

Aș fi încântat să-l însoțesc și să-i recomand proprietățile noastre.

Am ales deja, Castelul Grunewald.

Iertați-mă, dle, dar acel loc nu este o ruină?

A cerut o locuință veche și pentru asta va oferi un preț foarte bun.

Atunci îl voi întâlni mâine dimineață. La ora 9 e bine?

Aici este particularitatea.

E prea bolnav pentru a călători, așa că trebuie să te duci tu la el.

Înțeleg.

Trăiește într-o țară mică,

la est de Boemia,

într-un loc izolat în Munții Carpați.

Va fi o mare aventură, băiete.

Desigur.

Nu poate semna Contele actul odată ajuns aici?

Nu, e prea urgent.

Insistă să-i oferim un agent în carne și oase.

Iar el te va răsplăti, băiatul meu.

Mulțumește acest client și poziția ta în această firmă va fi asigurată.

Mulțumesc, dle. Nu vă voi dezamăgi.

Și care este numele Contelui?

Orlok.

Și va trebui să plec mâine. E o călătorie de 6 săptămâni.

Dar Harding va avea grijă de tine până la întoarcerea mea.

De ce-ai ucis aceste flori frumoase?

- Ce? - Nimic.

- Ce vrei să spui? - Iartă-mă.

- Le putem pune în apă. - Vor muri în câteva zile. Aruncă-le.

- Ce? - Aruncă-le!

Ce vrei...

Nu poți pleca.

- Ce vrei să spui? - Trebuie să-ți povestesc visul meu.

Ellen, am lăsat trecutul în urmă.

- Trebuie s-o fac! - Te rog, gata cu amintirile din copilărie.

- Medicii ne-au sfătuit... - Nu!

E despre nunta noastră. Nu a avut loc în capelă.

Deasupra era un nor de furtună care se întindea dincolo de dealuri.

Mirosul de lilieci se simțea puternic în ploaie, iar când am ajuns la altar...

tu nu erai acolo.

În fața mea, într-un costum negru,

era... Moartea.

Dar eram atât de fericită...

Foarte fericită...

Am făcut schimb de jurăminte, ne-am îmbrățișat,

iar când ne-am întors...

toți erau morți.

Părintele și... restul de acolo.

Mirosul cadavrelor era... oribil.

Şi...

n-am fost niciodată mai fericită...

ca în acel moment...

când mă țineam de mână cu Moartea.

Nu mai spune nimănui aceste lucruri. Niciodată.

Sunt doar vise absurde, ca și fanteziile tale din trecut.

E totul bine.

Asta prezice ceva îngrozitor pentru noi.

Ascultă...

Când mă voi întoarce, voi cumpăra în sfârșit o casă pentru noi.

- Vom avea o servitoare... - N-avem nevoie de nimic din toate astea.

- Vreau să ai tot ce meriți. - Nu trebuie să pleci, te iubesc prea mult!

Nu e ca pe vremea când eram la școală, Tom.

E de la bunicul meu, cel mai bun vin.

Trebuie să sărbătorim neapărat noua ta aventură.

Mulțumesc.

Te invidiez.

Și eu te invidiez. Ai luat locul tatălui tău. E incredibil.

Greutatea responsabilității e zdrobitoare, Thomas.

Acum nu e cazul să mă plâng de toate câștigurile,

dar cerințele pieței cresc mai rapid decât în șantierul naval.

Și am două fete, două, Tom...

Le iubesc mai mult decât orice pe lume. Nu le spune nimic Ellenei sau Annei,

dar mai așteptăm încă unul.

Felicitări.

Mereu ai fost un țap în călduri.

Nu-i pot rezista.

Și vouă, tinerilor căsătoriți, când vă vine rândul?

Când n-o să mai fiu sărac.

Friedrich, când voi avea banii pe care trebuie să ți-i returnez...

Să n-aud un alt cuvânt.

Și, Friedrich, ai grijă de Ellen.

M-a implorat să rămân aici...

Și să dai cu piciorul la această oportunitate?

Mi-e teamă că trecutul ei melancolic se întoarce.

Normal, tânărul ei soț atrăgător își lasă patul rece.

E timpul să mergeți la culcare.

Tată! Tată!

Nu!

Ascultați-o pe mama voastră.

A sosit momentul. Destul.

Nu putem!

E un monstru în cameră!

Tată! Tată!

N-o lăsa să mă dea de mâncare monstrului! Înjunghie-l!

Scuzați-mă, dar trebuie să vânez un monstru.

Ești mai copil ca ele.

- Noapte bună. - Noapte bună.

Haideți să mergem.

Tată, te rog, rămâi cu noi.

Rămân cu voi până adormiți.

Îl aud respirând sub patul meu!

Nu-i adevărat, draga mea. Ești în siguranță.

Iartă-mă.

Am lăsat aceste fantezii în urmă.

Serios.

Ne avem unul pe celălalt.

Domnia Ta, e în întregime așa cum ai cerut.

Curând va fi sub stăpânirea ta,

și voi fi aici, pentru scopul contractului tău.

Domnia Ta, totul e așa cum ai ordonat.

El va fi curând în regatul tău,

iar eu voi fi aici...

pentru scopul contractului tău!

Sunt mândră de tine.

Te rog, ai grijă.

- Așa puțină încredere ai în mine? - Îți dau toată încrederea mea.

- Și să-mi scrii în fiecare zi. - O voi face, promit.

Ține minte, o fac pentru noi.

- Te iubesc. - Și eu te iubesc.

Pe curând.

Mulțumesc.

Ce-i cu zarva asta, țiganilor?

Faceți casa de râs!

Tacă-vă fleanca!

Tu-mi aduci nenorociri.

Îmi cer scuze, doresc să rămân doar o noapte.

Voi fi primit în audiență la castel.

- Castelul lui Orlok, după Pasul Arnyék. - Doamne, du-te acasă, măi băiatule!

Du-te în țara ta, străinule!

Fleanca bă!

Fută-vă mintea în sfânta lui Dumnezeu!

Sunt obosit, vă implor.

Pleacă!

Voi plăti dublu.

Te feresc de strigoi cu usturoi...

Doamne, apără și păzește...

Doamne, apără și păzește...

Te rog, nu te duce acolo.

Ferește-te de umbra lui!

Umbra te învelește într-un vis rău.

Nu există scăpare!

Roagă-te!

Roagă-te!

Doamne, apără și păzește...

Binecuvântează această copilă nevinovată.

Binecuvânteaz-o!

Îndrumă armăsarul nostru către duhul necurat.

Vampirul!

Mormântul vampirului!

Vampirul!

Găsește-i coada!

Copitele despicate!

Liniște!

Liniște!

Dumnezeu îți trimite blestemul Lui!

Nu, prin harul lui Dumnezeu!

E cineva?

Unde e calul meu?

Ai întârziat.

E trecut de miezul nopții.

Iar toți slujitorii mei s-au retras.

Iartă-mă, Conte.

Lasă-ți lucrurile acolo!

Dă-mi actul și ia loc.

Nu preferați să așteptați până mâine dimineață?

Vreau să faci ceea ce-ți cer.

Bine.

Desigur, dle.

Stăpâne.

Cum ați spus, dle?

Stăpâne!

Mi te vei adresa cu onoarea pe care o cere sângele meu.

Da... Stăpâne.

Îmi cer scuze, Stăpâne.

Te rog...

Ia loc.

Mulțumesc... Stăpâne.

Sunt foarte nerăbdător să văd

contractul pe care l-ai pregătit

și corespondența mea cu șeful tău,

dl Knock.

Am așteptat mult timp sosirea lor.

Desigur, Stăpâne.

Bea.

Aș avea, Stăpâne...

Aș avea niște întrebări despre...

obiceiurile neobișnuite ale sătenilor și rătăcitorilor.

Noaptea trecută am văzut, sau cred că am văzut,

un grup de ţigani care se aventurau într-un crâng de mesteacăn...

Mă tem că aici suntem încă blocați

de superstiții care pot părea demodate

pentru un tânăr cu standarde înalte de studii.

Acei țigani au exhumat un cadavru.

E ritualul lor mizerabil.

Ce fel de ritual?

Nu mai vorbi despre asta!

Sunt foarte nerăbdător să mă retrag în orașul tău,

oraș al minții moderne.

Unde nimeni nu știe și nici nu crede

aceste povești atât de șocante.

Mănâncă.

Sunteți căsătorit, dle Hutter?

Ai grijă la ce faci.

Nu-i nimic.

Aș putea să-ți vindec rana.

Vino lângă foc,

fața ta arată că nu ești bine.

Așteptați-mă!

Copii aveți grijă, nu vă murdăriți.

Prinde-mă!

Ți se întâmplă uneori se te simți...

Ca și cum nu ai fi o persoană?

Vreau să spun,

că nu te simți prezentă cu adevărat, că nu ești vie.

De parcă ai fi la pofta cuiva, ca o păpușă,

și cineva sau ceva care a avut puterea de a-ți insufla viață, de a te mișca.

Bineînțeles, cu toții ne simțim vinovați uneori.

E ca și cum ar fi ceva în joc,

ceva prea îngrozitor sau grav pentru a fi explicat.

- Dumnezeu. - Nu, draga mea Anna.

Eu... privește cerul. Privește marea.

Nu auzi niciodată chemarea? Îndemnul lui...

Ceva se va schimba.

Este puterea Lui.

O adiere blândă din cer.

Destinul!

Draga mea romantică.

- Nu sunt supărată, Anna. - Leni...

Iartă-mă, tot ce spun sună atât de copilăresc.

Cuvintele tale izvorăsc dintr-o inimă pură.

Inima mea e pierdută fără Thomas.

E cineva?

Conte?

Și acum semnătura ta...

ca solicitant.

Neglijența mea, Stăpâne.

Limba strămoșilor mei.

Desigur.

Văd un simbol al unei domnișoare, e soția ta?

Exact...

Da.

Se poate?

Suntem proaspăt căsătoriți.

Am și niște scrisori pentru ea. Aș vrea să i le trimit, dacă-mi permiteți.

Liliac.

Cum ați spus, Stăpâne?

Ești norocos în dragostea ta.

E providență... cum spune dl Knock.

Semnează.

Sper...

să-mi accepți scuzele.

Cu siguranță n-aș îndrăzni să-ți neglijez comisionul.

Dle Hutter.

Acum am devenit vecini.

E un mare noroc, Stăpâne.

Iartă-mi întrebarea, Stăpâne,

dar de ce o așa reședință antică cum e Castelul Grunewald?

Contractul a fost semnat.

Desigur.

Mulțumesc și vă felicit pentru noua dvs casă.

E târziu, și bănuiesc că vrei să te retragi.

Dacă-mi permiteți, Stăpâne, dacă-mi permiteți cu adevărat,

aș vrea să plec imediat ce sunteți mulțumit de serviciul prestat de mine.

Am îndurat cele mai neobișnuite vise, mă tem că m-am îmbolnăvit.

E semn rău să călătorești dacă nu ești sănătos.

Așa că vei rămâne și te vei odihni.

Trebuie să obiectez, Stăpâne.

Vei asculta de sfatul meu.

Dar, Stăpâne...

Conte?

Mi-ați luat medalionul.

Soțul tău nu mai există pentru tine.

Visează-mă...

Doar pe mine.

Doar pe mine.

În cazurile ușoare de somnambulism, adică mersul în somn,

este provocată de o congestie a sângelui.

Prea mult sânge.

E posibil...

să fi stat într-o poziție ciudată în prealabil.

Cu toate astea, a avut astfel de crize în trecut.

Depresii nervoase.

Dacă mai continuă, anunță-mă, dar deocamdată ferește-o de grijile tale, prietene.

Desigur.

Aș recomanda să doarmă cu corsetul pe ea.

Ajută la postura corectă, calmează uterul și revigorează circulația.

Foarte bine.

Dacă agitația ei va crește, o poți lega oricând de pat.

El vine la mine.

Vine la mine.

Voi mări doza de eter.

Nimic despre Thomas? Nimic?

N-am primit nicio veste despre el.

Nici măcar la șantierul dvs. naval?

Și dl Knock?

Încă nici urmă de el.

Firma lui e în haos total.

Nu mi-a plăcut niciodată omul acela. Niciodată.

Voi apela direct la biroul lui.

- Vă rog, dnă Hutter... - Trebuie să aflu ceva.

Pentru numele lui Dumnezeu... nu puteți pleca neînsoțită.

Vă înțeleg perfect natura asta arzătoare

și nu voi continua să vă reproșez această decizie greșită.

Voi trimite pe cineva zilnic până când dl Knock va fi găsit.

Thomas e teafăr. Sunt sigur de asta.

Leni, e aproape de apus. Ar trebui să plecăm.

Leni?

Mai așteaptă puțin.

Te rog.

- Friedrich, nu fi laș, te rog. - Nu te lăsa dusă de fantaziile ei.

Întreaga viață familială se învârte în jurul capriciilor ei.

- M-am săturat să discut despre ea. - Crezi că pentru mine nu-i o povară?

O iubesc. N-are nicio vină pentru boala ei.

Iartă-mă, iubirea mea.

Dr. Sievers o va vizita din nou. Acum hai să vorbim despre altceva.

Ce mai face micuțul nostru, Friedrich?

Îi e mereu foame, ca tatălui său.

Friedrich, în public?

Nu-ți pot rezista, iubirea mea.

Ellen?

Leni!

Pacient nou?

Da, domnule.

L-am dus la subsol, dle.

Am interzis cu strictețe folosirea celulelor vechi.

- Îmi cer scuze, dle. - Iese din discuție.

Ăsta e un spital modern, nu o închisoare.

Poate că pare un biet bătrân, dar vă jur pe viața mea,

l-am văzut urlând și gemând.

L-am găsit la târgul de Crăciun.

A ucis trei oi cu mâinile goale.

Și le-a mâncat crude.

Bună ziua, domnul meu. Sunt doctorul Sievers.

Ce problemă aveți?

Nicio problemă.

Nicio problemă.

Providența. Providența.

Înțeleg. Îmi poți spune numele tău?

Dl...

Nu sunt nimeni.

Eu sunt slujitorul lui.

Și... ce ai acolo?

Vieți, daruri...

dăruite mie de către Domnia Sa.

Uite, ăsta e frumos.

Domniei sale îi plac lucrurile frumoase.

Mai mult decât toate...

Domnia Sa?

El e infinitul.

Ochii strălucind...

ca o diademă cu bijuterii.

Iar apoi... putrefacția.

Asfixiere...

Și devorare.

Dragul meu prieten, de ce ai făcut asta?

E în regulă.

Nimeni nu vrea să te rănească, dragul meu prieten.

Vine.

Cine? Cine vine?

El m-a invocat...

Eu am fost ales să-l slujesc,

căci știu la ce râvnește.

Și el va arunca asupra ta...

blesteme, confuzie, necazuri, mustrări,

pentru că m-ai părăsit,

şi va domni peste toate cadavrele tale goale.

Devorare.

Devorare!

Harding, ajută-mă!

Aceste vrăji isterice vin peste ea la căderea nopții,

ca la comandă.

- Trabuc? - Nu, mulţumesc.

Îmi pare rău că trebuie să-ți spun asta.

Angajatorul lui Hutter, dl Knock, a fost internat la spital azi dimineață.

Ce?

- Ai vorbit cu el despre Thomas? - E nebun.

- Nebun? - Nu e în mințile lui.

Și, Friedrich... sărmanul,

în timp ce e plin de un zel religios,

are un motto similar cu cel al dnei Hutter:

"El vine".

Ce?

Unde dracu ești, Thomas?

Doamne, ai grijă de omul ăsta.

Asta mă aduce la specialist.

Un bărbat pe nume von Franz.

- Elvețian. - Elvețian?

Profesor Albin Eberhart von Franz.

E singura persoană care o poate diagnostica.

Era un savant și medic eminent în Zurich, când eram la școală.

Cel mai bun profesor al meu.

- Atunci trimite-i un mesaj la Zurich. - Nu, e aici, în Würzburg.

Aici?

Aici aici?

De ce nu mi-ai spus, omule?

Asta-i o veste mare!

- De ce nu te-ai gândit la asta înainte? - Vezi tu, el...

von Franz e cel mai priceput în domeniu,

- are o minte uluitoare. - Voi plăti oricât ar fi.

Mă înțelegi greșit, Friedrich.

Mi-a fost greu să-l recomand.

A fost dat afară de la universitate și alungat din țara natală.

- Ce? - Mă întristează să spun asta, dar...

a devenit obsedat de opera lui Paracelsus, Agrippa și alții.

Eu construiesc nave, Sievers.

Alchimie...

Filosofie mistică...

Ocultul.

Doamne Dumnezeule,

fă ca acest blestem care se face,

în numele Tău înfricoșător,

să fie spre îngrozirea acestui povățuitor al vicleniei...

ieși și te lepădă de la robul lui Dumnezeu!

În numele lui Hristos, Amin!

Nu! Orlok!

Ăsta a fost vrăjitor întunecat la viața lui.

A fost vrăjitor întunecat la viața lui.

- Solomonar. - Satana i-a luat sufletul.

Pentru ca trupul lui să poată umbla din nou în blasfemie.

Pentru ca trupul lui să poată umbla din nou în blasfemie.

Ești pierdut în umbra lui.

Nu, trebuie să plec. I-am promis Ellenei.

Rămâi aici.

Necuratul o să intre în casă.

Necuratul nu poate intra în această casă a lui Dumnezeu.

I-am promis că mă voi alătura companiei.

Am venit aici să-i vând contelui o casă în Würzburg.

Nu poți pleca de aici.

Se îndreaptă spre Würzburg.

Nu poți pleca de aici.

Trebuie să se întoarcă pe pământul blestemat în care a fost îngropat.

Nu, o caută pe Ellen. Știu.

În curând nu voi mai fi o umbră asupra ta.

Curând trupurile noastre se vor uni

și vom fi unul și același.

Natură, sporește tunetele

şi du-mă pe aripile vânturilor tale barbare.

Nu te-am dezamăgit, Domnia Ta.

Darul tău promis te așteaptă!

Providența!

Comunitatea științifică se află într-o cruciadă

de a demonstra că munca lui l-a condus la nebunie.

Te asigur, Harding, profesorul poate fi puțin neconvențional,

dar va cunoaşte sursa bolii ei.

Profesore von Franz?

Lasă-mă-n pace.

Sunt fostul dvs elev.

Am spus să pleci!

Profesore, vă rog, n-aș fi vrut să intervin.

Profesore, vă rog.

Aproape deblocasem cheia finală al Mysterorum Libri Quinque.

- Îmi pare rău, profesore. - Nu, nu mai contează.

Am calculat greșit stelele.

Hermes nu-mi va mai face aurul cu sulf negru în seara asta.

Da, nu vă vom deranja prea mult.

- Trebuie să plecăm. - Așteaptă.

Bună seara, profesore.

"Nu da câinilor lucruri sfinte"...

"Și nu-ți arunca mărgăritarele înaintea porcilor".

Dragul meu tânăr, Sievers.

Sau mă înșală ochii mei pe moarte? Ar fi trebuit să-mi dau seama.

Îmbrățișează-mă, băiete. Sunt atât de bucuros să te văd.

Am simțit ceva, de m-a dus la Würzburg cu mulți ani în urmă.

Am simțit că se apropie cu pași repezi.

Am crezut că e răul, dar trebuie să fi fost tu.

Acum, care e problema?

Văd acum, da.

Cineva drag ție are o boală rară.

Sau poate un oaspete, nu-i așa?

O tânără care are crize prelungite de somnambulism.

Arăți obosit, tinere.

Schnapps?

Așteaptă! Încă nu ești vindecat!

Da!

- Repede, căpitane! - Mă întorc cu tine la cetate.

Dar Vasilyev? Acum și Redenko.

Căpitane, asta e ciumă.

Are ciumă.

Băgați bolnavii în carantină.

Diavolul!

Marfa noastră e blestemată.

Înapoi, nu vă apropiați!

Afară! Toată lumea afară!

Dezlegați imediat această copilă!

Era singurul mod ca s-o împiedic să distrugă camera.

Dezleag-o!

Dvs sunteți doctorul despre care vorbea Sievers?

E drogată?

I-am administrat un opiaceu. Ziua trebuie să se odihnească,

pentru că noaptea corpul ei e stresat.

Nu trebuie să fie tulburată. Îndepărtează-te!

Draga mea creatură, da, eu sunt acel doctor și sunt aici să te ajut.

E a ta?

Greta? Nu are stăpân sau stăpână.

Așa e.

Te rog să mă scuzi, dar vreau să încep consultația imediat.

Vezi tu, am o curiozitate în privința ta.

Dr. Sievers mi-a spus că suferi de aceste vrăji încă din copilărie.

Mi le-ai putea descrie, te rog?

Nu-mi pot aminti întotdeauna. E ca și cum spiritul meu e rătăcit.

Povestește-mi tot ce poți, de la început.

Uneori a fost... e ca un vis.

Și știam lucruri.

Știam mereu ce cadouri primeam de Crăciun.

Știam că mama mea va muri.

Tatăl meu mă găsea uneori pe câmpurile noastre din pădure

de parcă aș fi fost fetița lui schimbătoare.

Înțeleg.

Dar pe măsură ce creșteam, se agrava. Îl speriam.

Atingerea mea...

Eram atât de singură și-mi doream mângâiere.

A urmat o prezență și apoi coșmarurile,

epilepsia...

Te rog, continuă.

Într-o zi, tata m-a găsită întinsă în pat,

dezbrăcată.

Corpul meu, carnea mea, eu...

"Păcat", a spus el.

M-ar fi trimis în acel loc. Eu... nu voi merge!

Nu, nu.

Totul s-a terminat când l-am întâlnit prima dată pe Thomas al meu.

Prin dragostea noastră am revenit la normal.

Și totuși, aceste viziuni și rătăciri nocturne au revenit?

Mi-e așa teamă pentru el!

Profesore...

Visele mele devin din ce în ce mai întunecate.

Răul vine din interiorul nostru sau de dincolo?

Starea ei spirituală a început.

Ai scos din sânge pentru a diminua congestia?

Desigur.

- Și menstruațiile ei sunt... - Abundente.

Prea mult sânge.

Prea mult sânge.

Puțină lumină, te rog.

Pupila e dilatată.

Nu se contractă în mod natural la lumină.

- Imposibil. - Ochiul minții.

Nu mai e aici. Geanta mea.

Iertați-mi procedeul grotesc al acestei demonstrații.

Acul.

Cu toate acestea, o să vă demonstrez

că această copilă nu e aici cu noi.

Profesore, protestez.

Reține-ți protestul, fiindcă nu simte nimic.

Comunică cu alt tărâm acum.

Ocupă-te de rană, Sievers.

Acum...

Mă auzi, copila mea?

Ce vezi?

Îți poruncesc să-mi spui ce vezi!

Noapte apăsătoare. Un spectru al morții.

Își întinde umbra,

și... vine.

Cine vine la tine, copila mea? Cine? Vorbește, la naiba!

Cedează în fața acestui talisman străvechi!

- Profesore! - Nu-i voi face rău!

Îți poruncesc, ascultă-mi vocea.

Prin protecția lui Chamuel, Haniel și Zadkiel,

vorbește cu mine.

În numele lui Eligos, Orabas și Asmoday,

vorbește cu mine.

Voi insista să mi te alături în fiecare noapte,

mai întâi în somn, apoi in mâinile tale.

Totul va fi amestecat cu monstruozitate și vei fi în sânge până la genunchi.

Toată lumea va plânge. Nu va fi nimeni care să îngroape morții.

Mi-ai promis!

- A promis? - Se referă la soțul ei!

Ajută-mă! Ajută-mă!

De asta mă temeam.

- Ei bine? - "Ei bine" ce, băiete?

- Nu vezi? - Ce să văd?

Că e blestemată.

- Blestemată? - Da, blestemată.

Această tânără făptură e posedată de un spirit.

- Poate un demon. - Despre ce vorbim?

Te asigur, Harding, profesorul o spune ca o hiperbolă.

- Nu, mă refer la un demon. - Cred că glumești.

Cum rămâne cu descoperirile tale despre patologiile macabre ale halucinațiilor?

Ăsta e un caz diferit.

Nu cred că ai perceput toate astea.

De ce i s-a întâmplat Ellenei?

Demonii pun stăpânire mai ușor pe cei conduși de instincte.

Demonilor îi plac. Îi vânează.

Nu vreau să vă contrazic, dle profesor,

dar eu însumi am văzut femei cu depresii nervoase,

inventând tot felul de iluzii.

Asta nu e o iluzie.

Cred că a fost mereu o persoană ce atrage aceste forțe cosmice într-un mod unic.

Nebunul tău, poate.

Recunoașteți o legătură între aceste două cazuri?

Asta e întrebarea.

E crucial.

Așa a dispărut soțul ei.

Nu! Acest rău...

oricare-ar fi el, cum a fost invocat,

eliberat, nu știu,

dar această splendidă copilă înlănţuită e în mare pericol.

Trebuie să studiez.

Dnă Harding, stați cu ea.

Supravegheați-o. Raportați-mi comportamentul ei.

Sievers, fără eter.

Dar o să delireze toată noaptea.

Atunci să delireze dacă e nevoie.

Se apropie o furtună teribilă.

Voi pune capăt acestei ciume. Acestui demon.

Ajută-mă! Ajută-mă!

Dumnezeule!

Nu-ți face griji.

O să te scot afară de aici.

- Ascultă... - Ce a fost asta?

Domnia Sa...

Domnia Sa... a venit!

Sângele este viață.

E aici! A venit!

Domnia Sa e aici!

Sângele este viață!

E aici!

Ellen?

Thomas!

Nu!

Thomas!

Thomas!

Nu te-a găsit.

M-am temut că nu te voi mai vedea niciodată.

Iubirea mea...

Ai avut dreptate.

Are medalionul tău.

Thomas...

Thomas!

Cine mai e acum?

Hartmann, deschide ușa!

Imediat, dle.

Thomas!

Mamă! Tată!

E monstrul?

Ce dracu-i asta? E trecut de 3:00 dimineața.

Dumnezeule!

Ciumă. Nava e infectată.

Futu-i!

Anunță autoritatea portuară.

- Și adu-l pe dr. Sievers. - Da, dle.

Iată-mă, Domnia ta!

Iată-mă aici.

Intermediarul trăiește.

Îi voi închide gura mirelui, Domnia Ta.

Am nevoie de el.

Te implor.

Instruiește-mă...

Atribuie-mi mie, folosește-mă.

Mă voi întoarce la tine, Domnia Ta, cu ceea ce-ți aparține.

Pactul impune ca femeia să-și reînnoiască

de bunăvoie jurământul.

Nu poate fi furată.

Totuși, Domnia Ta...

Te implor...

Taci, câine!

Rugăciunile tale devin insolente.

Nu vei primi nimic de la mine.

Domnia Ta...

Răsăritul se apropie.

Curând, clopotele zorilor vor suna

în disperarea venirii mele.

Și voi gusta din tine.

Cum se simte?

Mi-e teamă că nu mai bine decât am suferit eu.

Iartă-mă pentru toate necazurile pe care ți le-am cauzat.

Doar mă bucur că ți-ai revenit la normal.

Pare un miracol.

Poate că profesorul Franz a greșit.

Poate c-a fost doar dorința ta să-l vezi pe Thomas întors.

- Și... - Melancolia mea?

- Eu... - Thomas a văzut ceva îngrozitor.

- Dacă aș putea vorbi cu profe... - Taci!

- Gândurile lui sunt atât de ciudate! - Profesorul Franz vorbea de un demon.

Leni, te rog.

De dragul copiilor, se apropie Crăciunul.

De ce trebuie să rămâi așa exasperant de încăpățânată?

Pentru că am dreptate.

Sievers, am cerut o întâlnire cu maniacul tău, nu cu un mort.

Vă rog să aveți răbdare, dle profesor, dar asta mă tulbură.

Prezintă semnele unei infecții de sânge.

Sepsis, scurgeri oftalmice.

Chiar și mușcături de rozătoare aici și aici.

Mă tem că acea navă a adus ciuma în Würzburg.

Ceea ce mă derutează e corpul lui, complet lipsit de sânge.

Uită-te la această urmă ciudată de-aici.

Am văzut bestii precum leviatanul în canalele noastre,

dar spune-mi, dle profesor, ce șobolan are gheare atât de mari?

Îngeri și demoni, protejează-ne.

Unde e lunaticul tău? Trebuie să mă duci la el imediat.

- N-ați auzit, dle doctor? - Nu.

- Dl Knock a scăpat azi noapte. - Ce?

L-a ucis pe portarul de serviciu ieri noapte.

Acest om trebuie găsit.

Sirrah, arată-mi ieșirea.

Sievers, adu-l pe Harding. Ne întâlnim în noaptea asta la reședința mea.

Asta nu e o simplă ciumă.

Dă-te de pe mine.

Fă-mi loc.

Thomas.

Nu pot să respir.

Sunt eu.

Nu pot să respir.

Pleacă!

Te rog, rămâi cu noi, mamă.

Vă promit că nu voi lăsa pe nimeni să vă facă rău.

Nici pe monștri sau oricare altcineva.

Acum, dați-mi un pupic și spuneți-vă rugăciunile.

Acum ne punem în pat să dormim.

Ne rugăm Domnului să ne păzească.

Anna?

- Ce m-ai speriat! - Îmi cer scuze.

Friedrich s-a întors acasă?

Nu.

Ce s-a întâmplat, draga mea?

Pot sta cu tine în noaptea asta?

Prietenia noastră e un balsam prețios pentru inima mea.

Iartă-mă că te-am certat.

Îți mulțumesc că ții la mine.

Poți s-o iei dacă vrei.

Dumnezeu e cu noi, Leni.

Nu renunț la ideea de a fi bântuit de o fantomă.

Nu, te rog, nu.

Nu e o simplă fantomă, căci se poate manifesta fizic,

și cu cea mai malefică intenție.

Ce-ar însemna asta?

Ca orice ciumă, unica sa dorință e să consume toată viața de pe Pământ.

Această creatură e o forță mai puternică decât răul.

E Moartea însuși.

Nu dorm de câteva zile.

Casa mea a devenit un spital de nebuni

și acum sunt chemat în această locuință părăsită de Dumnezeu, pentru asta?

Nu-mi spune că crezi într-un asemenea diavolism medieval!

Nu cred. Știu!

Am văzut lucruri pe lumea asta care l-ar fi făcut pe Isaac Newton să se târască

înapoi în pântecele mamei sale.

Nu am devenit atât de iluminați,

cât am fost orbiți de lumina gazoasă a științei.

M-am luptat cu diavolul așa cum s-a luptat Iacov cu îngerul în Peniel.

Și vă spun că dacă vrem să îmblânzim întunericul,

trebuie mai întâi să acceptăm că există.

Domnilor...

suntem aici să întâlnim un strigoi care aduce ciumă,

vampirul Nosferatu.

Tu...

Te-am simțit târându-te în corpul meu ca un șarpe.

N-am fost eu.

A fost natura ta.

Nu, eu îl iubesc pe Thomas.

Dragostea îți e inferioară ție.

Ți-am spus, nu faci parte din rasa umană.

Ești un răufăcător să spui asta.

Sunt doar un apetit, nimic mai mult.

De-a lungul secolelor, am stat ca o fiară dezgustătoare

în cea mai întunecată groapă.

Până m-ai trezit, vrăjitoare,

și m-ai scos din mormântul meu.

Tu ești suferința mea.

Nu-mi pasă de suferințele tale.

Totuși, chiar și-acum suntem destinați unul altuia.

Soțul tău a semnat cu numele

acordându-te astfel persoanei mele,

pentru un mizerabil sac de aur.

- Minți. - Pentru aur...

a ales să rupă legătura nupțială.

- Nu știi nimic despre el. - Iar demisia trebuie completată

prin alegerea ta liberă și conștientă.

Ești un înșelător.

Tu te înșeli singură.

Eram doar o copilă nevinovată.

Și-ai crezut că nu mă voi întoarce?

Ai crezut că n-o voi face?

Pasiunea ta e legată de mine.

Tu nu poți iubi.

Nu pot.

Totuși, nu mă pot sătura fără tine.

Îți amintești cum eram odată?

Încearcă. Îți amintești?

Te detest.

Ești falsă!

Deci vrei să-ți dovedesc și eu dușmănia mea?

Îți voi da trei nopți!

Asta a fost prima noapte!

În noaptea asta ai ales să te dezaprobi,

și, prin urmare, îmi dai permisiunea să fac dispărute

viețile celor pe care îi iubești.

M-am dezaprobat? Te bucuri de tortura mea!

În a treia noapte te vei supune,

sau cel pe care îl numești "soț"

va pieri de mâna mea.

Nu!

Până nu-mi spui să vin,

vei vedea cum lumea devine la fel de nimic.

Nu!

Încă două nopți.

N-am văzut niciodată așa ceva.

Se răspândește mai repede decât incendiul de ieri dimineață.

Nu putem interna mai mulți. Rata infecțiilor crește.

I-am cerut primarului carantină. Orașul trebuie să fie izolat.

Nu e creștinesc. Putem căuta camere, dle.

Ziua judecății se apropie, dle. Ai milă.

Trebuie să rămânem calmi în fața acestei ciume.

O umbră ce apasă.

Corpul meu se scufundă.

Se scufundă.

Miros de carne râncedă.

Sufocant.

Mă...

Mă simt atât de slăbită!

Mă...

Cred că micul Friedrich e atât de puternic,

atât de flămând, încât mă mănâncă pe dinăuntru.

Pot vedea fetele?

Trebuie să le asiguri...

Va fi totul bine, draga mea.

Va fi totul bine, ai să vezi.

Nu mă mai recunosc.

Ellen, spune-mi...

Ce e acest întuneric insuportabil?

Dle Harding, trebuie să mă ascultați. E ceva.

Umbra, o creatură infernală.

- Ellen. - Vă rog!

Astea nu-s tulburări mentale. E ce a descris profesorul Franz, un demon!

Dnă Hutter, iertați-mă, dar dvs și Thomas o să vă întoarceți curând acasă, amândoi.

Ce?

E spre binele dvs.

Te rog, fie-vă milă, Thomas e foarte bolnav.

Nu știu cu ce...

Mă voi ruga pentru Tom.

- Știi că țin la amândoi. - Dar Anna?

N-ai văzut-o?

Nu e treaba dvs.

Friedrich, trebuie să mă asculți. Suntem cu toții într-un mare pericol.

- Mă arunc la picioarele tale! - Dnă Hutter, vă rog!

De ce mă urăști?

Cum îndrăznești să-mi vorbești în halul ăsta?

Nu m-ai plăcut niciodată.

Măsurați-vă cuvintele, dnă.

Nu voi sta cu capul plecat să-ți accept superioritatea.

- Refuz să ne contrazicem. - De ce nu mă asculți?

Ascultă-mă, te rog.

Am făcut tot ce mi-a stat în putere să fiu bun cu tine în aceste luni lungi!

Legându-mă?

Puțină demnitate pentru a arăta respect celui care te-a îngrijit.

Cum poți fi atât de prost și crud?

Hartmann îți va chema o trăsură.

Pe cheltuiala mea, desigur.

Și, de dragul soțului tău,

fii mai respectuoasă, te rog.

Anna va muri.

O să mori!

Toți vom muri!

De ce nu mi-ai spus asta înainte?

Sunt un prost. E clar că e dl Knock.

Consumul lui obsesiv de creaturi vii, el trebuie să fie.

Nu el e Nosferatu.

Dar trebuie găsit, pentru că a făcut un pact cu acea umbră.

Caută peste tot.

Trage covorul.

Solomonari...

Și codurile lor secrete.

"Am stat pe nisipul de lângă mare, "

"și am văzut o fiară ridicându-se din mare."

"Și șarpele a dat fiarei puterea"

"de a vorbi de nume mari în blasfemie."

"Și fiara avea forma unui leopard, "

"picioarele unui urs, gura unui leu!"

"O fiară cu șapte capete și zece coarne!"

"Pe fiecare corn cu câte o coroană, "

"pe fiecare cap un nume blestemat"...

Somnambula noastră și soțul ei sunt într-un pericol de nedescris.

- Trebuie să-i văd. - I-am trimis acasă.

Cum poate fi ucisă această perversiune?

Nu știu. I-ai trimis acasă?

- I-ai trimis acasă? - Da, i-am trimis acasă.

- Nu știi? - Exact, nu știu.

Nu l-am întâlnit niciodată personal pe Nosferatu.

El nu știe.

Toate lecțiile tale frumoase,

nu sunt decât simple regurgitații din blestematele cărți!

Mijloacele de respingere și distrugere

variază foarte mult de la o regiune la alta.

Eficacitatea lor e clar necunoscută.

Totuși există un fapt invariabil care mă interesează cel mai mult.

- Continuă. - În fiecare descriere,

Nosferatu trebuie să se întoarcă

pe pământul în care a fost îngropat înainte de primul cântat al cocoșului.

Trebuie să doarmă în mormântul său în timpul zilei.

Ce se întâmplă dacă n-o face?

Asta-i întrebarea, dragul meu, Sievers.

Dumnezeule mare!

Doamne!

Mă destramă...

Mă rup în mii de bucăți. Plecați!

- Dle Harding... - Dispăreți din viața mea. Amândoi!

Friedrich, te rog, nu vrem să...

Nu vedeți că e o ciumă reală, domnilor?

O adevărată epidemie care continuă să ucidă oameni adevărați.

- La naiba, Harding! - Îmi pare rău, Sievers.

Dna Hutter e nebună și ar fi trebuit să fie închisă cu mult timp în urmă.

Anna mea...

a fost mușcată de șoareci, șobolani...

Nimic mai mult.

Mâine plecăm din Würzburg.

E carantină, mâine închidem orașul.

Nu voi lăsa nebunia ta deșartă să-mi ucidă soția.

Demonul de noapte a supt din sângele soției tale

și se va întoarce să bea restul.

Plecați.

Thomas...

Ellen, iubirea mea.

Trebuie să plecăm.

Trebuie să părăsim orașul.

Ești în pericol.

- Știai... - Nu putem fugi.

- Trebuie. - Trebuie să-ți spun ceva.

Ceva atât de dezgustător, de josnic.

Nimic din ce-mi vei spune nu mă va șoca,

căci dacă există un diavol in lumea asta, l-am întâlnit.

Iar el...

Nu știu cum să-i spun...

A venit în Würzburg pentru tine.

Știu.

Ce?

Îl cunosc bine.

Îl cunoști?

Eu am adus acest rău asupra noastră.

Nu mi-am împărtășit niciodată secretul cu vreo ființă.

Căutam companie.

Căutam tandrețe...

și l-am strigat.

- Ce vrei să spui cu asta? - La început a fost drăguț.

Nu cunoscusem niciodată o asemenea fericire.

Apoi s-a transformat în tortură. M-ar fi ucis.

Dar, Thomas...

tu ai fost cel ce mi-ai dat curajul să mă eliberez de rușinea mea.

Tu.

- Ce încerci să-mi spui? - N-ai înțeles?

- Te rog, ajută-mă să... - El e rușinea mea.

El e melancolia mea.

Atunci m-a luat ca iubită, iar acum s-a întors.

A aflat de căsătoria noastră și s-a întors.

Imposibil. Mă urmărește în visele mele.

Toate visele mele sunt la el în fiecare noapte.

- Ellen... - Nu mă atinge!

N-am voie să fiu atinsă!

- Ai încetat să-mi mai scrii. - Ce?

Mi-ai promis că-mi vei scrie în fiecare zi. Nu te-ai gândit la mine în acel castel?

- M-am gândit... - Minți!

- După tot ce mi-ai spus... - Mi-a vorbit despre tine.

Mi-a spus cât de prost ai fost...

fricos...

Erai ca un copil.

Cum ai căzut în brațele lui ca o femeie în călduri.

- Mi-a spus cum m-ai vândut pentru aur. - Ba nu.

Dragostea noastră trebuia să fie sacră! Nu m-ai ascultat!

Unde-s acum? Banii tăi, promovarea ta, casa ta?

Unde e cel mai de preț lucru pentru tine?

Ți-ai plătit datoria lui Harding?

L-ai răsplătit cu această ciumă care îi infectează soția?

Am plecat pentru noi.

- Pentru viitorul nostru. - Pentru ce?

Pentru lucrurile astea?

- Pentru tine. - Nu contează!

Nu vezi?

N-ar fi trebuit să ne căsătorim!

Suntem deja morți!

Ellen, te rog!

Ellen!

Îl voi trimite pe dr. Sievers.

Nu!

Nu, te rog!

Voi fi bine.

Voi fi bine, promit.

Îţi promit.

Nu mă vei putea satisface niciodată ca el.

Da! Atinge-mă!

Te rog!

Te rog!

Da!

Sărută-mă!

Sărută-mi inima!

Inima mea!

Arată-mi! Arată-mi dragostea ta!

Fără tine, mă voi transforma într-un demon.

Ellen!

Ellen, sunt eu! Ellen!

Ellen, te iubesc! Te iubesc!

Ești în siguranță cu mine. Sunt eu, sunt aici!

- Stai departe de mine, sunt necurată. - Niciodată!

Te va ucide dacă nu mă întorc la el.

Ne vom despărți din nou, iar lumea va fi în disperare.

Nu. Îl voi ucide.

Îl voi ucide.

Nu ne va mai face niciodată rău.

Niciodată.

În sfârșit.

"Și iată, cinstita domniță își oferă dragostea acelei bestii, "

"rămânând împreună în același trup, "

"până la primul cântat al cocoșului."

"Prin jertfa sa, rupse astfel blestemul, "

"eliberându-i de ciuma de la Nosferatu."

Ea este calea.

Nu te trezi.

Tată! Tată!

Friedrich! Friedrich!

Friedrich, trezește-te!

Nu mai pot plânge, nici lacrimi nu mai am.

Trebuie să vorbim cu el.

Să mai așteptăm puțin, durerea lui e prea mare acum.

Se poate?

Vor mai fi și alții.

- Aștepta un copil. - Știu.

Îngerul Morții își mânuiește coasa cu fiecare schimbare de vânt.

- Profesore, trebuie să vorbesc cu tine. - Și eu cu tine.

Să plece escrocul ăsta de aici!

Mintea ta bolnavă a adus toată această indignare!

- Te rog, încetează, e vina mea. - Nu te băga, Thomas.

Prezența ta pentru mine e un spirit rău!

Friedrich, aceste coșmaruri există!

Chiar există.

Și totuși nu are semne de infecție a sângelui.

Surorile au încercat să mă vindece prin rugăciune.

Totuși mă tem că nu sunt eliberat de vraja lui.

Ai încredere în Dumnezeu și-n puterea Lui.

Monstrul te-a lăsat în mâinile lupilor, dar tu ai biruit.

Harding...

Iartă-mă, nu sunt în apele mele.

Vă rog să mă iertați, cu toți.

Judecata mea nu poate fi acceptată.

Fii tare, omule.

Orlok și păstrat sicriul la Castelul Grunewald?

- Desigur. - Sub nasul nostru.

În noaptea asta distrugem bestia.

- Lasă-mă să vin cu tine. - Nu, Ellen. Trebuie să fii în siguranță.

Ne întâlnim la Harding și plecăm spre Castel.

Vă rog, pregătirea înseamnă totul.

Vom sfinți pământul în care e îngropat și vom distruge sarcofagul.

Așa nu va mai avea niciun sanctuar la cântatul cocoșului.

Și când vom găsi corpul?

Îl voi străpunge cu o țeapă de fier rece și nu va avea scăpare.

- Și dacă nu va funcționa? - Va funcționa.

Profesore, o să vă conduc până la ușa lui.

Știu că eu trebuie să fiu, profesore.

Sunt doar un turist în această lume ocultă.

Tu ești născută pentru asta. E un dar rar, aș putea spune.

Atracţia lui către mine e atât de puternică și teribilă,

și totuși spiritul meu nu poate fi rău ca al lui.

Trebuie să cunoaștem răul pentru a-l putea distruge.

Trebuie să-l descoperim în noi înșine.

După care trebuie să răstignim răul din noi,

altfel nu vom avea mântuire.

N-am nevoie de mântuire.

Toată viața am trăit în acord cu natura mea, fără intenții rele.

Atunci ascultă-l.

Mă tem că Nosferatu e imun la țărușii noștri de fier.

Sunt convins că doar tu vei reuși să ne răscumperi.

Ellen, trebuie să ne grăbim.

În vremurile păgâne, puteai fi o mare preoteasă a lui Isis.

Totuși, în această ciudată și modernă lume,

scopul tău e mult mai de preț.

Ești mântuirea noastră.

Mulțumesc.

Îți voi ține soțul la distanță în noaptea asta.

Acum, du-te acasă.

Întărește-l pentru această falsă vânătoare.

Vei pune capăt la toate astea?

Promite că nu te vei întoarce la mine până când el nu va mai fi.

- Promite-mi că nu te vei întoarce... - Îți promit.

N-are putere asupra ta, Thomas.

Îmi pun toată încrederea în tine.

- Te iubesc. - Nu-ți fie teamă.

Pe curând.

- Nu e aici? - Nu, dle Harding, a plecat.

- Unde s-ar fi putut duce? - Suferința lui e mare.

Îl vom aștepta.

Mai e timp până la apus.

Nu, trebuie să-l găsim imediat.

Nu se simte bine, Sievers. Mi-e teamă pentru el.

Harding!

Friedrich!

Clara...

Louise...

Fetițele mele...

Anna...

Patul tău e atât de întunecat...

atât de mic.

Anna, iubirea mea...

fiul nostru...

micuțul nostru...

Iartă-mă...

Nu voi mai dormi niciodată.

Niciodată!

Ai lăsat ca îmbrățișarea ta duioasă,

să mă țină acum fericit,

departe de somnul veșnic ce mă așteaptă.

Friedrich!

Dumnezeule!

Am ajuns prea târziu.

Trebuie să dăm foc corpurilor lor infectate.

Flăcările noastre îi vor purifica.

Nu mai suport această povară.

Vă rog, avem altceva de făcut.

Dar Orlok va ajunge îndată. N-ar trebui să ne întoarcem la casele noastre?

Nu voi aștepta până dimineață.

Foarte înțelept, tinere Thomas.

Simt strânsoarea lui asupra mea în această noapte.

Dumnezeu să aibă milă de sufletele lor.

În Numele lui Iehova

și prin puterea și demnitatea acestor trei Nume,

Tetragrammaton, Anexhexeton, Primematum,

alungă duhul neascultător, Spiritul Nosferatu,

în focul iadului, să rămână acolo până în Ziua Condamnării

și să nu fie amintit în fața lui Dumnezeu,

care va veni să judece pe cei vii și pe cei morți

și lumea cu foc.

Iată, a treia noapte.

Dincolo de curte e o capelă.

Grăbește-te, Thomas.

Sunt pregătită.

Te implor, vino la mine.

E înăuntru.

Dumnezeule!

Ia-o înainte, Thomas.

Eliberează corpul demonului.

Thomas, nu!

Dle Knock...

Am renunțat la sufletul meu.

Puteam să fiu Prințul șobolanilor, nemuritor.

Dar lui îi pasă doar de frumoasa lui mireasă,

iar ea e a lui.

Eu sunt o blasfemie.

Mori, du-te-n iad!

Dă foc la tot.

La naiba, se duce la soția mea.

Trebuie să-i distrugem toată locuinţa. Trebuie s-o ardem. Niciun sanctuar.

N-avem timp de pierdut. Se duce după Ellen!

Ea trebuie să fie! Nu poate rezista sângelui ei!

Ai înnebunit.

Știai că Orlok nu va fi aici.

Știai asta azi după-amiază.

- Soția ta vrea. - Asta nu e moral!

Dumnezeu e dincolo de morala noastră!

Degeaba! Fugi degeaba!

Nu poți fugi de destin!

Legătura ei întunecată cu fiara ne va mântui pe toți,

căci atunci când lumina curată a soarelui va răsări în zori,

ne va răscumpăra!

Ciuma va dispărea!

Răscumpărare!

Acceptați asta din propria ta voință?

Da.

Atunci legământul e împlinit.

Jurământul tău a fost reînnoit.

Da.

Acum spiritele noastre s-au unit,

așa cum va fi și carnea noastră.

Ești a mea.

Mai mult.

Mai mult.

Ellen!

Iartă-ne.

"Și iată,"

"cinstita domniță își oferă dragostea acelei bestii,"

"rămânând împreună în același trup,"

"până la primul cântat al cocoșului."

"Prin jertfa sa, rupse astfel blestemul,"

"eliberându-i de ciuma de la Nosferatu."

Traducerea: Denis Kent