Original subtitles

DIANA, MESAJ PRIMIT

VREAU SĂ DIVORŢĂM, TÂRFĂ.

DACĂ GĂSEŞTI UN MAGAZIN DESCHIS, CUMPĂRĂ FURSECURI FĂRĂ LACTOZĂ

FETELE LE-AU TERMINAT

Mă întorc înăuntru. Mi-e frig.

Stai!

O clipă, te rog.

Pot să mă apropii?

Dacă e în regulă, o să mă apropii.

Ajută-mă!

Cuţu

Vino aici!

Vino.

Vino

Cuţu!

Vino aici!

Vino!

Vino!

Vino

Bravo!

Latră!

Haide, latră!

Latră

Latră!

Alo?

Ce naiba? Vin.

În cât timp o să mori?

E o întrebare serioasă.

Cât crezi că o să rezişti?

Bine. S-o luăm altfel.

Când vrei să mori?

Acum.

Nu se poate acum.

Fracturi faciale multiple.

Operaţia va dura câteva ore.

Aşteaptă un expert, va ajunge abia dimineaţă.

Trebuie să ai răbdare.

Da, mi-au spus.

Dar nu mi-ai spus de ce îl urmăreai pe Vitello.

Îţi vorbesc în calitate de superior.

Am nevoie de o listă lungă de motive convingătoare,

care te-ar rupe dacă ai face-o acum.

O amânăm până te faci bine.

Bine?

Tipul care mi-a făcut asta

Trebuie să-l bagi la închisoare.

Şi să arunci cheia în toaleta din casa mea.

Nu trebuia să-l cauţi pe Vitello.

Te iubeşti prea mult ca să alergi după cineva care n-are nimic de pierdut.

Aşa merge treaba.

Unde e Vitello?

Ia pixul!

Vreau o scrisoare perfectă, ca toate celelalte pe care le-ai lăsat.

Nu mai am

o mână.

Scrie!

Enzo Vitello. Aşa se numea.

Ajunge!

Vreau să mor.

Scrie!

Scrie!

Enzo Vitello. Aşa se numea!

Scrie!

ENZO VITELLO.

AŞA SE NUMEA.

Îţi ştiu scrisul pe de rost. Nu e ăsta.

Aşa scrie mâna mea acum.

Am trecut prin multe ca să fiu singur cu tine.

Trebuie să scrii.

Trebuie să te străduieşti mai tare, ca să nu mori.

O să te pun să trăieşti o sută de ani într-o cameră de 1 mp.

Dacă aş face asta, aş fi erou.

Şi aş avea multe motive s-o fac.

Scrie, altfel te arestez.

Trebuie s-o scrii tu, ca de obicei.

Cu scrisul tău, bine?

Eu scriu ce simt.

Nu simt asta.

Să vedem dacă simţi asta.

Poţi să ţipi.

Poţi să plângi. Poţi să faci ce vrei.

Mai puţin să mori.

Va trebui să meriţi.

Îţi ştiu scrisorile pe de rost.

Ştiu ce scrii. Îţi ştiu motivele. Şi eu simt la fel.

Ia pixul.

Ia pixul, altfel îţi scot şi celălalt ochi, apoi îţi fac mai rău.

Ia pixul ăsta.

Suntem atât de norocoşi.

Un pix, un ochi şi o foaie de hârtie.

Nu te mai plânge. Avem treabă.

Scrie!

N-ai fost niciodată directă.

Nu începi cu faptele.

Începi cu tine.

E ultima ta scrisoare. Bucură-te de ea.

Arată-mi cum faci. Trebuie să învăţ.

Nu poţi fi ca mine.

Unele lucruri

nu le poţi alege.

Crezi că ştii cine sunt?

Te înşeli.

Crezi că ştii.

Dar te înşeli.

Nu trebuie să cauţi moartea.

Scrie.

Nu trebuie să cauţi moartea.

Moartea e prezentă în tot ce facem.

În toate gândurile noastre.

În toate greşelile.

În toate aşa-zisele mişcări juste”.

Enzo Vitello.

Aşa se numea.

Mă căuta.

Sau căuta moartea.

Ne-a găsit.

Şi cred că a fost o dublă dezamăgire.

Vezi?

E cea mai bună scrisoare a ta, dar eu am creat-o.

Am făcut totul singur.

Eşti doar un biet scrib.

În afară de mâna ta, nu mai am nevoie de tine.

Ţi-aş putea dicta zece pagini de scrisori, atât de inspirat sunt.

Pot să mă duc să mă piş,

apoi să continui să dictez, atât de inspirat sunt.

Enzo Vitello. Aşa se numea.

Mă căuta pe mine sau căuta moartea.

Ne-a găsit.

Şi cred că a fost o dublă dezamăgire.

L-am aruncat într-un râu.

Apa nu e pură.

Apa nu e nici murdară.

Apa e doar ceva ce curge,

fără să se oprească şi fără să ştie de ce.

Aşa cum facem noi.

Dar produce un sunet mai puţin deranjant.

Am ales un râu

pentru că ascultam.

Vehiculele n-au voie pe drumul ăsta.

Nu ştiam.

Unde vă duceţi?

Înainte.

E un moment bun pentru o plimbare.

Lumina.

Priveliştea.

Faptul că nu întâlneşti pe nimeni.

Dar uneori întâlneşti.

Eşti un om singur.

Nu sunt chiar singur.

Am prieteni.

Nepoţi care vin des în vizită.

Asta e bine.

Dostoievski l-a ucis pe Vitello.

Şefule!

Şefule

Vă aduc nişte apă?

O cafea?

NU TRECEŢI

NU TRECEŢI

Şefule. Poate

ar trebui să ne întoarcem acasă.

Aproape toată lumea se întoarce.

Stai!

Rămâi aici.

Vitello avea dreptate.

Îl găsise.

A reuşit să-l gâsească, dar n-am fost lângă el.

A fost

un poliţist grozav.

Chiar dacă Ei bine

Chiar dacă

Chiar dacă” e de-ajuns.

El şi Dostoievski s-au bătut.

E sânge peste tot în casa aia.

Cu puţin noroc, ar fi putut scăpa.

Dacă era cineva cu el, ar fi reuşit, cu siguranţă.

- Dar n-am fost cu el. - Nimeni nu era.

Nu încerca să mă consolezi sau să-mi minimalizezi vina.

S-ar putea să devin rău.

Dar n-a fost nimeni cu el, aşa e.

Unde ai fost aseară?

Am dormit.

Şi cum ai dormit?

Cât ai dormit? Ai dormit bine?

Ai visat?

Nu-mi mai amintesc.

Trebuie să dau un telefon.

Dar nu am curaj.

Mai bine mor.

Nu ştiu ce să spun.

Chiar trebuie să dai acel telefon?

Atunci, te las singur, dacă vrei.

Alo?

Alo?

Deci?

Cum se simt?

Ce naiba vrei să-ţi spun?

Scuze, asta e tot ce am.

Ascultă.

Ţi-am luat astea.

Dacă te simţi puţin

ştii tu

Ia-le şi o să te simţi mai bine.

A venit!

Bine. Uită-te la mine. Linişteşte-te. Bine?

Ştiu că acum eşti Poate

Te simţi puţin vulnerabilă,

ţi-ai pierdut tatăl şi toate cele şi îmi pare rău,

dar nu lăsa garda jos, pentru că, în aceste momente,

devii o pradă uşoară.

Cei răi te vor consola, dar vor doar să ţi-o tragă.

De ce naiba claxonează? Ce dobitoc!

Chiar nu cred că vrea să mi-o tragă.

Nu când sunt îmbrăcată aşa.

Nu trebuie să faci asta.

E o zi ca oricare alta.

La ce râu mergem?

Nu ţi-am spus la telefon?

Ba da, dar ieri am fost

Am băut.

Mergem la râul cel mai apropiat de locul unde tatăl tău

E primul loc în care am căutat, dar

Nu se ştie niciodată.

Aşa e.

Niciodată

Scuze că nu te-am implicat mai devreme.

A fost o prostie din partea mea

să aştept să suni.

Mai mulţi experţi caută cadavrul tatălui tău,

dar încă doi oameni n-au ce să strice.

Nu înţeleg nimic din asta, dar

cum naiba nu poate fi găsit un cadavru aruncat în râu?

Întotdeauna e nevoie de timp.

Nu putem fi complet siguri, aşa că

căutăm peste tot.

Dar înţeleg dacă ţi se pare că durează enorm.

Şi mie mi se pare enorm.

Râurile sunt lungi. Ăsta trebuie să fie motivul.

Poate.

Sunt lungi şi au multă apă.

Cu siguranţă.

Ucigaşul îşi continuă crimele?

Ultima crimă a avut loc acum două săptămâni.

Se îndreaptă spre nord.

Nu ştiu dacă ai auzit la televizor

Încerc să mă ţin cât mai departe.

Înţeleg. Aş vrea să pot face şi eu asta.

Tocmai a trecut un peşte superb.

L-am văzut.

L-am văzut şi eu.

Subtitrarea: Iulia Ştefan