Original subtitles

Nu ar fi trebuit să fac asta.

Nu eram pregătit.

Am lăsat-o să plece.

Am lăsat-o singură.

Nu ar fi trebuit să fac asta.

Nu eram pregătit.

Nu ar fi trebuit să fac asta.

Uite-o.

Carl, nu aveai de unde să ştii.

Nu, ar fi trebuit să ştiu.

Dacă aş fi gândit limpede, aş fi ştiut.

Carl, am nevoie de tine.

De ce ai nevoie de un tip

care îşi lasă partenerul să intre într-o ambuscadă?

Ce sunt...

Cum ţi-am ajutat echipa?

Deci fugi.

Acceptarea limitărilor nu înseamnă a fugi.

Nu voi risca viaţa altor poliţişti

prefăcându-mă că încă pot să-mi fac treaba.

Ştii ce? Când se termină totul, nu mă mai interesează ce faci.

Dar ţi-am oferit şansa de a fi poliţist din nou. Fă-o!

După aia te poţi târî înapoi la carnaval, nu-mi pasă.

Dar rezolvă situaţia.

Dacă găsim această gorilă în viaţă...

Plec.

Ai înţeles?

Plec.

Bine.

Vezi ce face?

Vino aici.

A dus un cadavru până acolo, iar apoi s-a ascuns.

Pentru ca atunci când va intra Anne-Marie, să fie atrasă de cadavru.

Apoi ia dovezile înapoi cu pantoful şi nici măcar nu se uită la ele.

De parcă ştia deja ce e în el.

Şi cine suna?

El.

Ştia că pantoful era acolo undeva.

Am găsit urme unde îl căuta.

Era acolo, aşteptând să găsim noi ceva sau să se întâmple ceva.

Tipul ăsta e metodic, meticulos şi inteligent.

Mai inteligent decât noi.

- Vorbeşte în numele tău. - Aşa fac.

Avem o bază de date cu clienţi. Poate ne ajută.

Caută nume de bărbaţi.

- De bărbaţi? - Poate ne-a văzut găsind pantoful.

Dar de unde să ştie că ăsta e magazinul?

Fix ăsta e magazinul.

Nu a ajuns el primul aici?

El i-a cumpărat.

Nemernicul.

Scanerul meu.

Dacă a fost înăuntru tot timpul, am folosit laserele acolo.

Vrei să spui că s-ar putea să ai o poză cu el?

Nu chiar o poză, ci o imagine.

E posibil.

Am nevoie de o faţă pentru Interpol.

Scanerul e la echipa Omucideri.

De aici începem.

Nu, am încercat. E prea rapid. Înţelegi?

Nu, am încercat. Am făcut asta.

Am nevoie de timp să mă gândesc, bine?

Am nevoie doar de puţin...

Sunt Gerald.

Bună, da, doamnă.

Nu, totul e în regulă la Paris.

Da, ştii ce? Nu las niciodată lucrurile neterminate.

Desigur. Bineînţeles că... am mereu telefonul mobil la mine.

Da. Da, doamnă, aşa voi face.

Mulţumesc.

Voi avea telefonul cu mine?

Nu-l am mereu? Nenorocito!

S-a întâmplat vreodată să nu am telefonul cu mine când ai sunat?

Iar şi iar! Şi suni! Şi suni!

Da! Am telefonul! Am telefonul!

POLIŢIŞTI FĂRĂ FRONTIERE Episodul 2

- Ce avem? - Sus.

Eva, poţi să aduci geanta albastră?

- Ce e înăuntru? - Ştechere şi adaptoare.

Ceva de la punctele de control?

Nimic deocamdată. Îi vom ţine cât va fi nevoie.

Vei spune că aceasta a fost operaţiunea ta, nu?

Da. A fost responsabilitatea mea.

Ştii că criminalul trebuie să fi trecut

de orice punct de control până acum.

Tipul ăsta nu poate bloca fiecare rută spre Paris.

Da, ştiu. Îi ţine doar ca să fie el asigurat.

Scuză-mă.

- Dorn? - Sunt la Paris.

- Trebuie să vorbesc cu tine. - Nu, nu pot.

- Am spus că trebuie, nu că aş vrea. - Despre?

- Fiul tău. Etienne. - Bine.

Deci camera din spate e în regulă?

Asta din stânga. Te pot ajuta?

Mulţumesc. Trebuie doar să iau o haină.

Carl, trebuie să merg undeva. Întâlneşte-te cu sursa.

Da, da. Mă descurc.

Hickman.

Fotografiile locului crimei.

Paris, Londra, Roma, Dublin. Fiecare scenă, fiecare corp.

Eşti de la Scotland Yard, nu?

Noi îi spunem Met, dar da.

Aveţi acces la bazele de date?

- Da. - Mă gândesc.

Ştim că tipul ăsta e mobil, nu? Patru cadavre, patru ţări diferite.

Dar dacă femeile dispărute nu sunt din ţara în care au fost găsite?

Dacă femeile dispărute sunt de dinainte?

Fata pe care am găsit-o la Paris? Ar putea fi din Londra?

Da. Poate că prietenii tăi ar putea să verifice din nou fata din Paris.

Cu persoanele dispărute din Marea Britanie.

Da. Ar putea merge.

Rezistă, Anne-Marie.

La naiba. Ce s-a întâmplat?

Bine... Tocmai s-a întâmplat asta.

Trebuie să gândesc. Am încercat.

Asta se întâmplă, Gerald. Se întâmplă când nu există control.

Mă gândeam eu că eşti trează.

Padma, poţi aştepta o secundă?

Bună.

Ce drăguţ că ţi-ai amintit.

Ştiu, de fapt, sunt la Paris pentru un caz.

Oricum nu trebuie să sărbătoresc.

Mulţumesc, Padma. Şi mie mi-e dor de tine.

Noroc.

Mulţumesc că m-ai sunat.

Bine, băieţi, e gata.

Cineva să stingă luminile.

Mulţumesc.

Bine, nu uitaţi, e doar versiunea portabilă a dispozitivului.

Porneşte-l.

Bine.

Iată.

E impresionant, Sebastian.

Într-un mediu mai controlat, am putea să căutăm dovezi care ne-au scăpat.

Acum ne trebuie doar imaginea unui labagiu.

Tipul s-ar fi apropiat cât mai mult fără a atrage atenţia.

Da, în afara benzii, nu? E o distanţă bună.

Permiteţi-mi să-l extind până la limită.

Ok, îmi scapă ceva?

Dacă îţi scapă ţie, îmi scapă şi mie.

Stai.

Ce-i aia?

Aia e intrarea la locul crimei, nu era acolo un gardian?

Da. Să ne uităm mai atent.

Da, îmi amintesc de el.

Un tânăr.

Oricine ar fi încercat să intre acolo ar fi trebuit să vorbească cu el.

Deci, acest poliţist este martorul nostru ocular.

Anne-Marie îl cunoştea. Numele lui era...

Laffont.

Cadet Antoine Laffont.

Ce? Vorbeşte cu el.

Da, voi merge cu el. Ar trebui să stăm în perechi.

Încep să cred că ne bazăm pe cel mai rău lucru

pe care un poliţist se poate baza...

Pe noroc.

Bună seara, domnule.

Bună seara. Vă previn, e cam toată franceza pe care o ştiu.

American?

Vinovat. Lucrez la corpul diplomatic. Acesta este un vehicul al ambasadei.

Văd numărul.

Tocmai am reparat o pană şi mă grăbesc oarecum.

De unde vine sângele?

Ăsta...

E atât de amuzant. Am...

Am strâns şuruburile şi mi-a scăpat mâna şi m-am lovit în faţă.

Am nasul foarte sensibil.

Sângerează foarte uşor.

Nu vreau să par lipsit de respect,

dar chiar ar trebui să mă întorc la drum.

- Te ajut. - Nu. L-am reparat.

- Deschide portbagajul. - Nu!

Aş prefera să-l pui pe bancheta din spate.

Îţi strică pielea.

Valizele şi obiectele personale ale ambasadorului sunt în portbagaj.

Nu pot permite să fie deteriorate.

Aş prefera să stric scaunele decât cutiile cu pălării ale ambasadorului.

Vaca aia bogată...

m-ar concedia pe loc.

Vă mulţumesc mult. Aţi fost foarte amabil.

Mulţumesc. Mulţumesc mult.

La revedere.

La revedere.

E rus.

Viitorul colonel al armatei.

A dispărut în urmă cu vreo douăzeci de ani.

A luat cu el din arsenal şi un grup de ofiţeri foarte loiali.

Dimitrov.

Alexander Dimitrov.

Eşti sigur?

Îmi cunosc sursa de foarte mult timp.

Şi ei sunt siguri.

Ai încredere în ei?

Da.

Dar mai mult de atât, Louis,

am încredere în teamă.

Dacă e ceva pe lumea asta ce cunosc cu adevărat,

e frica.

Şi aceşti oameni se tem de acel om.

Şi vor să fie oprit aproape la fel de mult ca şi tine.

Aproape.

Am reuşit să obţin tot ce mi-ai cerut.

Dar vreau să te gândeşti la asta.

Dacă mă laşi să iau acest plic,

nedeschis,

îl voi folosi pentru a-l face să plătească

pentru ce i-a făcut lui Etienne,

pentru ce ţi-a făcut ţie şi Rebeccăi.

- Nu înţeleg. - Îl voi găsi.

Şi îl voi aduce în faţa justiţiei.

Ai mai ucis înainte, dar nu-l vei ucide tocmi pe el?

Dar nu am asasinat niciodată pe nimeni. Nu e acleaşi lucru.

De ce nedeschis?

Pentru că conţine tot ce îţi trebuie pentru a-l găsi.

Şi nu te voi lăsa să-l vânezi, cât timp îl vânez eu.

Trebuie să mă gândesc la asta.

Cum merge cazul?

Îl vom prinde.

Nu am nicio îndoială.

Nicio îndoială.

Niciuna.

Laffont termină tura în cinci minute.

Aşteaptă.

Mai ştii toate prostiile pe care le-am spus,

despre cât de grozav este să ai o familie mare?

Au fost aiureli, nu-i aşa?

Tatăl meu.

Tatăl meu a plătit pe cineva să mă omoare.

A plătit un ucigaş.

Vorbeşti serios?

Zece mii de dolari.

Nici nu ştiu de unde a luat zece mii.

Dar a făcut-o când m-am alăturat forţelor de poliţie.

Sunt o ţintă pentru orice călător care îmi iese în cale.

Familia ta te vrea mort?

Foarte mult.

De ce îmi spui asta?

Dacă vom fi...

parteneri,

ar trebui să ştii cu ce ai de-a face.

Şi cred că abia am realizat asta.

Să ai o familie mare... nu este mereu un lucru atât de bun.

Uite-l pe tipul nostru.

Am nevoie de el.

Fără probleme. Nu te grăbi.

Anne-Marie!

Anne-Marie!

Nu-mi vine să cred câţi bărbaţi cumpără pantofi de aici.

Dar niciunul dintre ei nu e cel pe care îl căutăm.

Sienna are dreptate. E un stil foarte vechi.

Ultima pereche vândută în Europa a fost acum cinci ani

unei femei spaniole care a dat nişte telefoane la Madrid.

Eşti bine?

Era acolo, în parc, ucigaşul.

Da.

Dacă aparatul meu era mai bun, am şti cine e până acum.

Nu e vina ta, Sebastian.

Nu, e adevărat. Trebuie să găsesc un mod

de a mări zona scanată, de a anticipa

şi ce e în afara perimetrului, şi ce e înăuntru.

Atunci fă-o. Fă-l mai bun pentru următorul caz.

Dar nu te învinovăţi pentru Anne-Marie, bine?

O să-i spun lui Hickman că baza de date e goală.

Da.

În regulă.

- Era Sienna. - Ceva?

Îl aduce pe Antoine Laffont. Era paznicul de la locul crimei.

Tu ai ceva?

Sursa ta. Ceva?

Nu. Nu pentru asta.

- Ce face el cu ea? - Face?

La ce ar trebui să sperăm?

E în viaţă şi e torturată... sau moartă şi nu mai suferă.

Dacă e în viaţă, putem ajunge la ea.

Mulţumesc. Te anunţăm când aflăm ceva.

- Nu e ea. - Slavă Domnului.

Cadavrul din pădure, e o supradoză.

Şi o drogată locală.

N-aveţi idee unde se află.

Să revenim la început.

M-am uitat la scenele crimei.

Deci nu sunt potriviri exacte, dar uitaţi-vă la asta.

Nu e totul puţin prea asemănător?

Vrei să spui pus în scenă.

Situaţia este... similară.

Să le urmărească prin pădure e plăcerea lui, nu?

Asemănările ar putea fi o coincidenţă.

Nu ştiu. E mai mult decât atât?

Ce crezi?

Mă gândesc că recreează ceva.

Toţi credem că face spectacol.

Nu e un spectacol. E un ritual.

Nu ascunde cadavrele.

Deci dacă nu e găsită curând ar fi un lucru bun.

Probabil a supravieţuit nopţii.

Ceea ce înseamnă că ar putea reveni la scenariu, la ritual.

Ceea ce înseamnă că o va duce într-o capitală.

Grozav.

Aşa că în seara asta ar putea fi oriunde de la Oslo până la Atena.

Bine, lasă-mă să aranjez ceva.

Da, continuă.

Hei, ai vreun loc aici?

A stat la sediu toată noaptea, răspunzând la întrebările lor.

A întâlnit o mulţime de oameni dar nu-şi aminteşte niciunul.

Pe nimeni?

Cică niciunul dintre ei nu iese în evidenţă.

- Îi e frică. - Îi e frică?

Uită-te la el.

Ochii întunecaţi şi sprâncenele ridicate,

colţurile gurii sunt trase înapoi.

Ai observat toate semnele?

Îşi linge buzele, îşi freacă palmele de pantaloni.

- Îi e frică. - Îi e frică ca l-am suspecta?

Nu.

Laveaux îşi hărţuieşte toţi oamenii.

Trebuie să existe un mod prin care să-l facem să-şi aminească.

Aş putea încerca ceva.

Vrei să încerci un CI?

Un interviu cognitiv.

Ar putea funcţiona cu o victimă a unei crime.

Vrei să te aşezi?

Îmi pare rău. Am încercat.

Nu-mi amintesc detalii specifice.

Nimeni nu zice că nu ai încercat.

Nimeni nu crede că nu ne-ai spus tot ce ştii în mod conştient.

Te rog, aşază-te.

Ai spus "în mod conştient".

Uneori încercarea de a recupera o amintire este aproape imposibilă.

Într-un mod tradiţional.

Ar putea fi din cauza unei traume.

Ar putea fi din cauza fricii sau ar putea fi...

pentru că suntem sub presiunea de a face lucrurile corect şi ne blocăm.

Dar ţi-am spus totul.

- Nu chiar totul. - Ba da.

Nu mi-ai spus dacă a fost cald.

- Poftim? - E cald?

- Ce legătură are... - Doar...

Spune-mi.

Cred că era pe la 24 sau 25.

Nu, nu...

Ţi-a fost cald?

Nu-mi spune date.

Spune-mi senzaţia.

Da, mi-a fost cald.

Aproape toată ziua.

A fost mai răcoare când soarele a dispărut după nori.

Bravo.

Ce miroşi?

Frunze, frunze umede, şi au tăiat iarba ieri.

Ce auzi?

Antoine, ce auzi?

E vorba despre ce nu aud.

Poftim?

Ar trebui să fie copii în parc.

Nu sunt copii?

Nu.

Nu se pot juca din cauza locului crimei.

Aud oamenii plângându-se.

Îşi vor parcul înapoi.

Cum te face asta să te simţi?

Mi-aş dori să facă picnicuri şi să se joace şi să se plimbe.

Ce este?

Era un bărbat.

Avea un câine, câinele!

"Câinele"?

Câinele găsit mort în parc.

El l-a ucis.

Ce ştim despre acest câine?

Era un câine mort.

Nu ştiam că cineva l-a ucis.

Eva, Sebastian, detalii.

Şi acest om.

Îl poţi descrie?

Cred că era foarte scund.

E bună.

Da, cu toţii sunteţi.

Dacă Anne-Marie ar fi fost moartă,

ar fi fost găsită până acum.

Ce înseamnă asta pentru ea?

Dacă are unde să meargă,

să fie singur cu ea,

pentru a avea timp să-şi refacă ritualul,

apoi cine

şi ce este ea va conta din ce în ce mai puţin.

Va deveni una dintre fanteziile lui.

Până diseară.

Mulţumesc.

Controlul Animalelor din Paris a luat câine mort.

Avea un microcip în el,

înregistrat la un magazin local de animale.

Eva şi Sebastian se duc acolo acum.

Descrierea lui Antoine e la toate punctele de control,

dar nu prea am speranţă.

Cred că partea legată de înălţime nu ne foloseşte.

Va fi într-o maşină, stând pe banchetă.

Scotland Yardul mi-a răspuns..

Au identificat-o?.

Fata găsită din Paris pare să fie o dispărută

din sud-estul Londrei, pe nume Sasha Quinn.

Aceeaşi înălţime, aceeaşi culoare a părului.

Şi a fost dată dispărută în noaptea când a fost găsit cadavrul din Paris.

Luăm informaţii ADN de la părinţii ei,

dar e un subiect sensibil,

pentru că se pare că era o escortă.

Încercaţi la agenţie.

Păstrează informaţii despre clienţii lor.

Mă gândesc că fiind o escortă,

alegerea pantofului e şi mai ciudată.

Cum adică?

E greu, călcâiul e scurt,

este vintage, nu e tocmai atrăgător.

Nu e suficient de sexy.

Nu, nu cred.

Dacă nu le vrei sexy,

le îmbraci complet?

Unde suntem?

Într-un apartament minunat.

Corpul diplomatic îl păstrează pentru angajaţii avansaţi.

Diplomatic?

E foarte primitor.

Foarte privat, discret.

Sunt ofiţer al Poliţiei Naţionale Franceze.

Dacă îmi dai drumul, voi vorbi cu magistratul

şi îi voi spune că ai fost plin de compasiune.

De obicei te-aş lăsa să faci asta singură,

dar acum e diferit, nu?

Încă mai există o şansă pentru tine.

Complet diferit.

Nu vreau să spun nimic neplăcut, dar e timpul.

Timpul?

E timpul să te schimbi.

Deci avem un nume şi s-ar putea să avem şi o poză.

Câinele a fost adoptat ieri de un bărbat pe nume John Smith.

E cel mai anonim nume posibil,

dar doar în America.

Da, şi Marea Britanie.

Da, dar au camere de supraveghere aici.

Sebastian se uită la imagini acum.

Cred că l-am găsit.

L-ai găsit?

Trimit.

Te-am prins.

Trimiteţi faţa asta fiecărui poliţist din Europa.

Îl vreau pe PDA, mobil,

orice dispozitiv pe care l-ar putea avea cineva.

Vreau să ştiu cine este.

Nu.

Nu am vrut să o fac aşa, dar...

Nu, mai e o şansă.

Mai ai o şansă să faci bine.

- Chiar mi-aş dori. - Nu, nu.

Opeşte-te.

Agenţia de escorte spune că ultimul client a fost un bărbat pe nume...

John Smith.

Deci e englez.

Nu neapărat.

Au mai spus că ea se ocupa doar de clienţi internaţionali.

Ştim că John Smith e un pseudonim, folosit doar de britanici sau americani.

Tocmai am vorbit cu Interpol.

Spune-mi că ai numele.

Şi a fost verificat printr-o altă agenţie.

- Care agenţie? - Departamentul de Stat.

Numele lui e Gerald Will Hoyt.

E secretar itinerant din cadrul corpului diplomatic al SUA.

De asta se mişca aşa uşor.

Şi de asta nu l-a oprit nimeni la punctele de control.

E american?

Cu imunitate diplomatică.

Recunoscut după fotografie.

Patrulă pe autostradă.

Jean Darn a oprit să ajute un şofer

cu o anvelopă spartă la miezul nopţii.

Spune că, din fotografie, e sigur că este tipul nostru.

Unde?

E-50, la 25 de kilometri de Metz, spre est.

Se duce în Germania.

O ia pe 100 spre Berlin.

Sun la poliţia germană.

Nu avem cum să ajungem la Berlin până se întunecă.

Avem un elicopter cu rază lungă de acţiune.

- Un elicopter? - Da, l-am chemat acum o oră.

Hai să mergem.

Vom vorbi despre asta mai târziu.

Da.

Uite.

Ce se întâmplă cu toată lumea?

Tipul e american.

Cu imunitate.

Înseamnă ca nu putem să-l arestăm?

Noroc că avem un american în echipă.

Da, ce noroc.

Doamne.

Da, sunteţi comdandantul:

- Ce e? - Suntem şase.

Avem nevoie de întăriri când aterizăm.

Nu ţii unul pe ţeavă?

Se aglomerează prea mult, nu?

M-aş baza pe piesa asta care e gata de atac.

Avem nevoie să fim rapizi.

REcepţionat?

Tu ai măcar ai o armă?

Nu am avut niciodată nevoie.

Britanicii...

Da, aşa credeam şi eu.

- Bine, mulţumesc, June. - Bine, mulţumesc.

GS G9 ne va aştepta oriunde vrem.

- GS G9? - Tu i-ai spune SWAT.

Povesteşte-mi despre parcurile din Berlin.

Sunt câteva mari.

Amintiţi-vă scena, amintiţi-vă de tipul rău.

Căutăm o zonă împădurită, aglomerată ziua.

Deloc noaptea.

Undeva în apropiere de centrul oraşului.

Grădina Zoologică e tipul potrivit de parc.

Dar mai e şi Park Friedrichsein.

Sebastian, nu avem timp să greşim.

Care parc este?

Tiergarten sau Friedrich?

Care?

Grădina Zoologică.

În regulă, fiţi precauţi cu Will Hoyt.

Nu este doar periculos, ci are şi imunitate diplomatică.

Dacă îl găsiţi, asiguraţi-vă că detectivul Hickmann ajunge acolo.

Asta dacă nu vreţi să scape de arestare.

În regulă, sunteţi bine?

Chiar acolo.

Bine.

Păstraţi-vă zona.

Păstraţi legătura.

Fiţi gata pentru semnalul meu, bine?

- Bine. - Ne mişcăm în două minute.

Ştii să-l foloseşti?

Am zis că nu am avut nevoie niciodată de unul. Nu că nu aş şti cum.

Cine e Patma?

E ziua ta, nu?

Te sună de ziua ta?

E bona mea.

Mă sună mereu de ziua mea.

Dar părinţii tăi nu te-au sunat.

Am aşteptat în ultimele două zile şi nimeni nu a sunat.

Sunt ocupaţi. Sunt oameni importanţi cu slujbe importante.

- Sienna. - Nu prea credem în zile de naştere.

Sienna.

Încerc să-ţi spun că nu contează că nu au sunat.

Toate familiile noastre sunt naşpa.

Încerc să-ţi spun...

Noroc.

Noroc.

La mulţi ani.

Îţi aminteşti ce am spus la morgă?

Respiră mai adânc.

Am spus că vom termina asta.

Mai târziu.

Da, doamnă inspector.

Vom termina asta mai târziu.

Ţi-am spus, "Faceţi dragoste..."

Haide, să mergem.

Nu te mişca, va fi prea adânc.

S-a terminat. E gata.

Ce e gata?

- Tu eşti. - Nu.

Ai o singură şansă.

Fugi.

Anne-Marie!

Fugi!

Nemernicul a vânat-o.

Fugi!

Era ca şi moartă când i-a arătat că-i e frică.

Nu.

Ce ai spus?

Am spus să fugi.

- Nu. - Te voi omorî chiar aici.

Nu mi-e frică de tine.

- Fugi! - Nu!

Fugi, nenorocito!

- Nu. - Eu sunt şeful aici!

Nu. Şi eu cine ar trebui să fiu?

Gerald, nu?

Cu cine... credeai că vorbeşti când erai singur pe scaunul din faţă?

Gerald!

Fugi!

Se pare că are un fel de ritual care are loc înainte de crimă.

Nu, totul e o fantezie.

Parcul, vânătoarea.

Nu doar le-a ascuns identitatea.

El i-a crescut.

M-ai îmbrăcat!

Cine sunt? Cine ar trebui să fiu?

- Fugi! - Nu!

- Fugi! - Nu!

- Nenorocito! - Nu!

Faci cum îţi zic eu. Da!

O vei face şi o vei face acum, ai înţeles?

Fugi!

E ciudat.

E un stil foarte vechi.

Gerald.

Gerald, te rog.

Din cauza mamei tale?

Din caua mamei tale?

Pantofii mai vechi, rochia mai veche?

Nu sunt mama ta. Sunt detectiv la Poliţia Naţională Franceză.

Ai răpit un ofiţer de poliţie.

Anne-Marie!

- Gerald, ei ştiu cine eşti. - Cine?

Poliţia.

Anne-Marie!

Sunt detectivul San.

Eşti bolnav şi te pot ajuta şi pot...

Nu sunt bolnav, nenorocito!

Doamne!

Anne-Marie!

Sunt aici!

Sunt aici!

Anne-Marie! Eşti bine?

- Hai sus. - Sângerează.

Medic!

- Suntem aici? - N-am alergat.

- Nu i-am arătat frică. - Ia-o.

Du-o de aici.

Ai prins-o? Ţine-o!

Hai, ia-o.

- Ia-o. - Vino aici.

Dă-mi arma.

Dă-mi arma.

Hickman.

Ai nevoie de asta.

Nu.

Ai grijă cu ăla.

Mi-ar face o vânătaie.

- E arma ta. - Îţi stă bine cu ea.

Donnie, recepţionez.

O avem pe Anne-Marie. Repet, o avem.

- E în siguranţă. - E în viaţă?

Sienna!

Îmi pare rău.

Nu l-am văzut.

Ofiţer la pământ!

Ajută-mă acum!

Anne-Marie...

E bine.

E în siguranţă.

Ajutaţi-mă!

Te-ai descurcat bine.

- Te-ai descurcat bine. - Nu mai vorbi.

O să fie bine.

Spune-mi ce am făcut.

M-am descurcat?

Te-ai descurcat atât de bine.

Te-ai descurcat extraordinar.

Nu.

Nu, aşteaptă.

Sienna!

Tommy!

A apărut de nicăieri.

Nu am putut face nimic.

Unde s-a dus?

Tommy, unde s-a dus?

Încolo, s-a dus încolo.

- Rămâi aici. - Îl omor!

Nu o lăsa singură.

Sienna.

Sienna.

Anne Will Hoyt!

Găsit acum 28 de ani în Central Park.

Cineva a urmărit-o şi a înjunghiat-o de peste o sută de ori.

Nu ştii nimic despre ea.

Nu au putut dovedi niciodată, dar ai fost principalul suspect.

Nu au putut închide cazul.

De ce mi-aş ucide mama?

De ce toţi băieţii ca tine îşi ucid mamele?

Te-a umilit şi te-a pus să-ţi cureţi camera

sau să-ţi faci temele. Cui îi pasă?

S-a terminat. Nu-ţi mişca mâinile.

Sunt membru al Corpului diplomatic al Statelor Unite.

Mâinile deasupra capului.

Am imunitate!

- Cer să văd... - Pune-ţi mâinile deasupra capului!

Nu ţine unul pe ţeavă.

E prea aglomerat aşa.

Te-am văzut în parcul din Paris.

Eşti un infirm, nu-i aşa?

Îi plăcea să i se zică Annie.

Nu Anne. Am urât asta.

Ce fel de mamă îşi spune Annie?

E atât de nepotrivit.

Uneori, până şi uciderea cuiva nu e de ajuns.

O saluţi din partea mea?

Ia-o.

Eu am tras.

Eu am tras.

Anne-Marie.

Vom veni la spital când terminăm aici.

- Mulţumesc, domnule maior. - Ţi-am mai spus.

Spune-mi Louis.

Vom ajunge în curând, bine?

Ştii că a fost în America.

De aia aveai nevoie de mine.

Pentru a evita incidentul internaţional.

Doar o singură persoană din lume şi-ar fi putut da seama.

Mulţumesc.

Hickman?

Hickman?

Vrei să vii cu mine?

Desigur.

George a spus că te-ai întors.

Te rog.

Intră.

Scuze de dezordine.

Ascultă, omul despre care m-ai întrebat,

Philip Genovese.

Da?

Şi el s-a întors.

Are copiii cu el?

Nu am văzut niciunul de data asta.

Stă în aceeaşi rulotă?

Mereu.

El ţi-a făcut asta?

E cel din New York?

Cel pe care îl urmăreai?

Ştiam că un bărbat ca tine nu apare

dintr-o dată pentru a duce gunoiul.

Un bărbat ca mine?

Un om de substanţă?

Întotdeauna am fost bun la curăţarea gunoiului.

Gunoi ca Genovese?

Pur şi simplu?

O să-l omor pentru asta.

Nu, nu pentru asta.

Nu ţi-am mulţumit cum se cuvine

pentru că mi-ai luat apărarea zilele trecute.

Nu e nevoie.

Eşti sigur?

Sunt sigur.

Povestea vieţii mele.

Nu am de gând să vă hrănesc.

E ilegal aici.

Cei de care depindeai pentru întreţinere

s-au întors împotriva ta şi te-au considerat

o plagă toxică asupra societăţii.

Şi asta înseamnă burţi goale.

- Faci filozofie cu porumbeii. - Nu mă ascultă.

Încep să văd cu se simte asta.

Sunt sigur că nu-ţi afectează mândria.

Mulţumesc.

Echipa ta nu e foarte subtilă.

Imagini, titluri, totul, peste tot.

Un diplomat american, împuşcat şi ucis

de un fost poliţist american.

Noroc că l-ai avut cu tine.

Noroc, da.

Te gândeşti la toate, nu-i aşa?

E sigilat.

Am observat.

M-ai întrebat despre Rebecca.

Nu e bine.

S-ar putea ca noi să nu mai fim niciodată.

Scuze.

Du-te acasă, Louis.

Fii alături de ea.

Fiţi împreună.

Eşti încă aici?

Acestea au fost cuvintele înţelepte ale unui bătrân.

Poate va veni vreo bătrână şi vă va hrăni.

Eu?

Nu am pâine.