Original subtitles

UN GENTLEMAN IN VESTUL SALBATIC

traducere: PIF / Mihai24ix & Aschiuta subs.ro Team

sinc: dickVader

Caii sunt gata.

Linişteşte-te, este singurul lucru pe care ştie să-l facă idiotul ăsta.

De ce nu spune că a terminat...

... în loc să spargă uşa cu picioarele?

Pentru că pe lângă faptul că e idiot, mai e şi mut.

Ştie numai limbajul mâinilor. Şi al picioarelor, aşa-i neghiobule?

- De unde l-ai scos? - A venit aici si a mâncat ca un porc...

... dar nu a avut bani să plătească, astfel încât pentru a obţine o masă...

... eu l-am pus să taie lemne. Apoi a mâncat din nou...

... şi de atunci mereu îmi datorează o farfurie de fasole.

Zic bine, cretinule?!

E chiar prost, eh?

Ei bine, e târziu. Pleacă diligenţa...

Cine vrea să vină cu mine să se grăbească.

Haide, idiotule. Vin clienţi.

Salut.

Caii, idiotule!

Nu, n-are nici o recompensă pe cap, băieţi. Acesta este cautat doar de mine...

... acest bou îmi datorează mereu o farfurie de fasole!

- Ei bine, cum a fost la vânătoare? - Prost.

Am fost pe urmele lui Sudler McCoy. Rangerii l-au prins înaintea noastră.

Ne-au luat pâinea de la gură!

Oricum, eu l-am mai văzut înainte pe animalul ăsta...

Hei, tu! Ai fost vreodată în Baton Rouge? Nu fă pe deşteptul!

Trebuie să spui: "da, domnule" sau "nu domnule!"

O să îmbătrâniţi dacă aşteptaţi să vă răspundă, idiotul este mut!

Aţi mai aflat ceva despre banda englezului?

- Nu. - Cred că banda s-a destrămat.

Se zice că predicatorul s-a oprit în Arizona...

... să tortureze sufletele cu predicile lui.

Altul e încarcerat la Yuma şi namila a dispărut.

- L-au trimis pe englez în infern. - L-au lăsat să se usuce?

Nu, l-au găsit mort uscându-se la soare.

Apoi s-a aflat că a murit într-un bordel...

... în braţele unei târfe irlandeze...

Ultima lui dorinţă a fost să-i facă mormânt în...

... mijlocul naturii ca să-i mulţumească pentru tot ce i-a dat.

Să-i mulţumească naturii?! Asta-i o tâmpenie.

Ce bastard prost şi englezul ăsta!

- Englezul nu era un bastard. - Tu taci, mutule.

Un păhărel?

Cât valorezi?

- Trei sute? - Mai mult sau mai puţin, nu-mi amintesc.

Viu sau mort?

Nu contează.

Ei bine, dacă vrei să trăieşti un pic mai mult,

vino cu noi şi fii băiat de treabă!

Prin urmare...

Englezul era prieten cu mine... ... şi nu era un bastard.

- Cum vrei. Nu era englez. - Nu!

Am zis că englezul nu era un bastard!

Englezul... nu a fost un bastard! E bine acum?

Nu!

Trebuie să spuneţi: "Englezul nu era un bastard,.. domnule!"

Aşa e mai bine, animalule!

Salut.

Aveţi nevoie de ceva?

Uită-te la stânga din faţă, cred că s-a slăbit puţin.

Chiar a pierdut-o.

Pune alta.

Ascultă, poţi să-mi spui dacă e un tip ciudat în oraş, un fel de predicator?

Blestemaţi păcătoşi! Curve, beţivi!

Mergeţi acum... ... la biserică. Căiţi-vă!

Nu-i nimic, L-am găsit.

Degetul lui Dumnezeu vă va călăuzi!

Mereu amabil cu doamnele.

Afară, afară! Toată lumea la biserică, acum! Păcătoşi infami!

Peste Sodoma şi Gomora va ploua cu flăcări şi lăcuste

Căiţi-vă şi porţile raiului vi se vor deschide.

Mişcaţi-vă!

Magdalena, ce dracu' faci pe jos? Ridică-te şi du-te la biserică! Sculaţi-vă!

Grăbeşte-te, păcătoaso! În biserică! Şi grăbeşte-te!

Dacă veţi cânta laude Domnului...

... v-aş garanta o reducere bună pentru ziua judecăţii!

Păcătoşilor! Ruşinea lumii!

Hai cu toţii la biserică să cântăm şi să ne rugăm.

Pedeapsa va cădea asupra voastră, jucători blestemaţi.

Curând n-o să-i mai jumuliţi pe capii de familie.

O să vă jucaţi cu cărţi de fier încins până ce o să prindeţi un careu de aşi.

Dar în acel pachet nu va fi chiar un as!

Şi cărţile alea ard, credeţi-mă.

Şi voi... Vă privesc şi-mi dau lacrimile când mă gândesc la ce vă aşteaptă...

... în viaţa de apoi, la murdarul sfârşit al vieţii voastre!

O să trebuiască să vă împerecheaţi cu diavoli sadici cu membrul incandescent.

Magdalena, tremuri. Ţi-e frică!

Poate frica asta o să te salveze, fiica mea.

Tremur pentru că mi-e frig.

Hai să ne grăbim. Am clienţi ce mă aşteaptă.

Şi te asigur că sunt la fel de sadici ca diavolii tăi.

Corect.

Voi, vicioşi, alcoolici o să fiţi condamnaţi să rătăciţi veşnic prin deşert...

... sub o ploaie continuă de rahat.

Şi fără umbrelă, fraţilor.

Ei bine, asta ar fi culmea!

Nu crezi că am putea face câte o pauza pentru o duşcă?

O duşcă poate că da. Ştiu că Domnul este sever...

... cu alcoolicii, dar nu cred că va priva un biet păcătos...

de un whiskey bun din când în când.

Ce părere aveţi?

OK, se acceptă ploaia de rahat.

Acum o să cântăm laude Domnului.

Şi acum duceţi-vă dracului!

Ce chin!

Sus, ridicaţi-l!

Voi păcătoşilor, întoarceţi-vă la salon, nu e locul vostru aici!

În fiecare zi trebuie să-l ducem înainte şi înapoi, e o frumoasă agonie!

Fie ca cerul să vă ierte.

Ce dracu' faci, Joe?

- Cât pe ce să fac un infarct. - Ar fi norocul nostru, frate!

Cerul ştie că mă bucur să te văd. Scuză-mă, dar nu trebuia să ne intâlnim...

... cu englezul şi cu Monkey în câteva luni la Abilene?

- Da, aşa stabilisem. - Şi atunci?

- Englezul n-o să vină la întâlnire. - De ce nu?

L-au scos din joc?

Cine a fost?

- Altă greşeală de-a ta, Doamne? - A murit într-un bordel din Tucson...

... în braţele unei fete irlandeze.

Ce moarte frumoasă.

Puţin certată cu morala, dar oricum, o moarte foarte frumoasă.

Ştii ceva de Monkey?

Unde dracu' crezi că poate să ajungă când e lăsat de capul lui?

- Am înţeles, trebuie să-l scoatem. - Şi eu cred la fel.

"Zâmbeşte, pământ voluptuos cu aer proaspăt."

"Pământ cu arbori exuberanţi adormiţi."

"Pământ orfan de apusuri. Pământ cu munţi încoronaţi de brumă."

"Pământ pe care picură lumină de lună plină uşor vopsită în albastru, zâmbeşte."

"Zâmbeşte...

... pentru că amantul tău soseşte."

- Este o poezie. - Foarte frumoasă.

- Walt Whitman, poetul... - Benny Dillon, văcar.

- Uitaţi, doi cowboy! - Da, sunt doi. Nu încape îndoială.

Wow, ce ochi!

Uite-te la blestemata de cale ferată. Până aici a ajuns.

Îi înconjoară pe oameni ca o pânză de păianjen.

Bine, să mergem.

Yuma este departe şi nu cred că Monkey se simte foarte bine.

Afară!

Mişcaţi-vă! Mişcaţi-vă!

Alinierea.

La stânga! Înainte!

Pas uşor!

Mişcaţi-vă. Un, doi...

... un, doi... un, doi!

Înainte, hoituri!

Jos braţul.

Înainte, un, doi... un, doi.

Mişcaţi-vă.

Un, doi... un, doi!

Grabiţi-vă!

Mişcaţi-vă. Hai, hai.

Mişcaţi-vă.

Stop.

Auzi, Monkey...

- ... nu crezi că te întreci cu gluma? - Crezi?

Ce părere ai de vreo...

- ... douăzeci de bice pe spinare? - Să zicem zece.

- Optsprezece. - Doisprezece.

- Cincisprezece. - Batem palma.

OK.

Deschide aici!

- Jacheta, Monkey. - Ce?

- Jacheta, trebuie să te biciuiesc. - Da.

- Liget! - Da, domnule.

Adu-l pe 1244. Pe domnul 1244.

Adică pe domnul Monkey Schmidt în biroul meu. Acum!

- Da, domnule. - Ce dracu' o vrea?

Nu întreba şi mergi.

Steagul nostru.

Uite-te sunt treisprezece dungi şi patruzeci şi două de stele.

Bine, deci noi ne găsim aici.

Intră!

Luaţi loc.

- Tu, stai în picioare. - Liget, calmează-te.

- Monkey,.. dle. Schmidt, sunteţi liber. - Cum?!

A fost eliberat pentru bună purtare.

Bună purtare? Domnule director, uitaţi că gorila asta...

... a organizat ieri o răzmeriţă. A lovit un gardian.

Şi chear ieri mi-a pus un scorpion în pălărie.

- A fost o glumă. - Taci.

- Domn' director, ăsta este cel mai rău... - Ajunge, Liget.

Domnii aici de faţă au adus un ordin de eliberare în toată regula.

Nemaipomenit.

Pot să văd ordinul?

- Cu permisiunea dvs., desigur. - Sigur că da.

Domnilor, vreţi să-i arătaţi ordinul?

- Arată-i ordinul. - Da.

- Îl ai tu? - Nu, ţi l-am dat ţie.

Scuzaţi că intervin. Sunteţi siguri că nu-l aveţi în...?

- Acolo... - Ba da, uite că aici era.

Bine, eu cred că este un ordin în toată regula, nu, prietene?

Da. Cred că da..

De ce staţi în picioare? Aşezaţi-vă, nu?

Da, simţiţi-vă ca în casa voastră, vă rog.

- Cum ai dus-o, Monkey? - E bine, aşa...

... nu rău... nu rău.

- D-l. director? Ce fel de om este? - Un om bun, un pic leneş...

... dar Liguet se ocupă de toate în închisoare.

- Şi zbirul cum se comportă? - Nici el nu-i chiar rău.

S-o lase mai uşor cu biciul aici.

Ei bine, eu pot înţelege, de asemenea.

Înţeleg de ce aceste posturi nu sunt fregventate, nu-i aşa?

Ţipă prea tare şi nu ne lasă să dormim în linişte!

- Nu! - Ba da.

Ah, asta este chiar grav.

- Ei bine, cum arăt? - Araţi ca directorul unei închisori.

E bună asta!

- Ei bine, ridică-te pe tocuri. - Da.

Care-i problema?! Cred că vrei să-l omori?

- Asta-i drept! - Dar nu se poate!

- De ce nu? - Pentu că e duminică. Nu moare nimeni în ziua Domnului!

- Sigur e duminică? - Ţi-am spus...

Şi atunci ce facem?

Atenţiune, atenţiune, vă rog!

Am să vă dau o veste bună.

- Monkey Schmidt... - Monkey Schmidt...

... bunul nostru coleg Monkey... ... bunul nostru coleg Monkey...

... a fost graţiat pentru bună purtare.

... a fost graţiat pentru bună purtare.

Atitudinea sa ne-a convins că este un om de care suntem mândri!

Pentru a sărbători evenimentul,..

Sergentul Liget vă va arăta exerciţiul său favorit:

Se va scufunda în apele agitate... ale râului care curge aici dedesubt.

Hai, Liget, începe.

Sus, omule.

Hai, Liget. Băieţii spun că apa nu e deloc rece azi. Aşa e, băieţi? Vezi?

- Liget, ai înnebunit? - Tu să taci.

Voi îndepărtaţi-vă, să nu vă stropească.

Pentru ce eziţi, Liguet? Haide!

Te-ai rănit, Liget?

Nu, nu-i nimic, directore.

- Mă aşteptam la ceva mai bun. - Pe uscat e greu să-l faci mai bine.

Asta aşa e.

Comoara mamei, ce-i cu tine?

Mami nu vrea să te vadă aşa trist.

Toată ziua nu mi-ai zâmbit nici măcar o dată.

Asta pentru că se plictiseşte în diligenţă. Lui îi place să se joace, să alerge...

Aruncaţi-l pe fereastră, o să alerge în spate şi dvs. o să tăceţi.

America, America...

- ... cu adevărat eşti o ţară mare. - Nu-i rău.

Avea dreptate Horace Greeley când a spus: "Mergeţi în Vest, tinerilor!"

- A spus asta? - E deja o frază istorică.

Oh, da. Asta spun şi eu.

În opinia dumneavoastra, la ce oră credeţi că o să ajungem?

Cred că o să ajungem cam în trei ore, dacă totul merge bine.

Nu văd de ce ar merge rău.

Pentru că există mereu pericolul unei ambuscade prin partea asta de ţară.

- Nu mai spuneţi! - Ei, chiar asta vă spun.

Nu ştiu de ce, dar niciodată nu se uită sub pălărie.

Nu vă faceţi griji. Dacă îndrăznesc să ne atace...

... îi voi face să se înece cu propriul lor sânge.

Sunteţi un bărbat hotărât.

Eu nu iert.

Ucid.

Ce planuri ai? Am un chef nebun să fac un jaf.

Mai întâi să mergem liniştiţi în sat să căutăm provizii apoi în paradis...

să ne odihnim şi să medităm, apoi mai vedem.

Pentru provizii avem nevoie de bani, şi încă mulţi.

Bull are vreo sută de dolari.

Atunci te jefuiesc pe tine, frate. Dă încoace verzişorii, şi fără glume.

Dă-mi banii, ai înţeles?

Dă-i-i, Bull, altfel e în stare să nu tacă până la noapte.

Încă este emoţionant.

A trecut mult timp de când nu mai jefuisem pe nimeni.

- Toţi trei ne-am pierdut antrenamentul. - Ai grijă de fasole.

De ce nu-i spui prietenului tău de sus...

... să ne trimită o diligenţă s-o atacăm?

O să văd ce se poate face.

Priviţi, priviţi!

Oare când o să vă băgaţi în cap că mijloacele Domnului sunt nebănuite?!

Vezi, dragule, acum ne-am oprit ca să ne odihnim puţin.

Tu rămâi aici în braţele mămicii tale care te răsfaţă.

Nu, dragule, nu poţi să ieşi pentru că afară sunt caii ăia urâţi...

... care îţi pot face rău.

Îngrijorat?

- Sincer, nu. - Nu-ţi face griji. Când am o puşcă în mâinile mele, eu...

Dragule!

Sus mâinile şi jos armele, sau o să vă înecaţi în propriul vostru sânge.

Vă jur că bucăţile vor ajunge la cer!

Sus mâinile, domnule.

Vă voi sacrifica ca pe miei!

- Iar tu coboară, târfă bătrână. - Oh, dragule!

Grăbeşte-te!

Au frica mare, dar bani puţini.

Vă rog, domnule, am familie! Am familie!

Ce mai aştepţi? Hai, banii.

Mereu călătoreşti cu mizeria asta la tine?

Nu i se poate reproşa, în vremurile astea.

Da, ai dreptate.

Banii!

Nu-mi faceţi rău, am familie! Eu am... fa... eu am...

- El are familie! - Ah, lasă, dacă are familie!

Sus mâinile şi dă-ne banii.

Dacă ridic mâinile, nu pot să vă dau banii.

Da, sigur. Bine, sus mâinile.

Asta-i tot?

Hainele bune sunt scumpe, nu mai am nimic.

Hainele astea trebuie să coste o grămadă.

- Am familie. - Ştiu, ai familie.

E grea chestia asta!

Nu, nu, este tot ce am.

Dă-i una în fluierul piciorului.

Ah!

Puzzy! Puzzy!

Ba tu eşti puzzy!

Asta chiar că-i o pradă bună.

Multe salutări!

Ah, sărăcuţa! Cred ca şi-a pierdut vocea de şoc.

Măcar aşa o să tacă.

Dacă n-aş fi avut familie...

... V-aţi fi înecat în propriul sânge, aşa-i?

Da, aşa e.

Ar trebui să fumaţi mai puţin la vârsta dvs., om bun.

- Fumul face rău la plămâni. - Serios?

- Cel puţin aşa se zice. - Lăsaţi-i să zică.

Încercaţi ăsta, e tutun englezesc.

Prea dulce. Amestecaţi-l cu bălegar uscat de cal,..

... o să fie mai bun.

În lipsă de cai, o să-l fumez aşa cum e, deocamdată.

- Sunteţi sigur că e o cabană acolo sus? - Aşa mi s-a spus, de ce?

N-am auzit vorbindu-se de ea.

Cine dracu' ar trăi acolo printre nori şi urşi?

- Un nou Diogene, de exemplu. - Cine e ăsta?

- Unul care-l căuta pe un bărbat. - Ah! Un şerif.

- Nu chiar. - Atunci un răzbunător.

Nici.

- Dar ce speraţi să găsiţi acolo sus? - Trei îngeri, prietene, trei îngeri.

- O s-o mierlească cumva? - Nu înainte să fi ajuns, sper.

Acolo este.

- Aveaţi dreptate. - Şi ce mai aşteptăm? Să mergem.

Ei, voi din casă! Bună ziua!

- Cred că e mai bine să plecaţi. - De ce?

Dacă stăpânul casei este arţăgos...

... un glonte din frunte nu vi-l scoate nimeni, vă asigur.

Nimeni nu trage în cel ce vine ca sol de pace, bătrâne.

Prin locurile tale poate, tinere.

"Dumnezeu să te salveze de regină, fiule."

"Puţini au trăit mai mult ca mine, iubesc natura şi admir frumuseţea."

Chiar prea mult, tată.

Ei...?

Ne mai vedem.

Nu cred, tinere!

- Drum bun! - Salut.

Mâinile sus, păpuşă.

Şi întoarce-te încet sau o să te îneci în propriul sânge.

Poate ne-a recunoscut şi vrea banii înapoi.

Dar n-o să i-i dăm înapoi.

- Domnilor, permiteţi-mi să... - Taci.

- Cine eşti? - Ne spui cine eşti?

- Păi... - Ţi-am zis să taci.

Monkey, dacă o să taci, poate...

... o să poată să ne spună cine dracu' e şi ce mă-sa face aici.

Mulţumesc. Păi, sunt Sir Thomas More.

Dar să nu mă confundaţi cu marele şi incoruptibilul judecător, desigur.

Eu sunt doar Sir Thomas Patrick Philip More.

Ca să fiu mai precis ar trebui să adaug viconte de Essex şi Pair de Anglia.

Dar eu nu cred că asta e important.

Ai dreptate, cum te cheamă?

- Mă cheamă Tom... - Smith, pun pariu.

Mă cheamă Tom More şi sunt fiul lui James More, englezul.

Dvs. sunteţi Bull Schmidt, aşa-i?

Aşa i-a zis mama tatei, dar ştii cum sunt femeile.

Uitaţi-vă aici.

Să fiu al naibii!

Ăsta e el, nu e nicio îndoială despre asta!

Tom!

Leit taică-său!

- Cum a fost călătoria? - Sincer, excelentă.

- Excelentă? - Da, o călătorie minunată şi emoţionantă într-adevăr.

- Emoţionantă? - Da, da, incredibilă.

- Chiar ne-au jefuit. Ne-au atacat. - Nu!

Da!

- Trei pungaşi ne-au atacat pe când ne odihneam. - Vai, erau trei.

Da.

- Dar nu erau prea isteţi. - Ah, nu, chiar?

Păi, nu!

Îmi ţineam aici, uitaţi-vă, toţi banii.

Toţi banii mei!

Eşti foarte deştept, puştiule.

Trebuie să fii doar un pic mai "inteligent.

Şi alt pasager, un negustor bogat...

... a ascuns portofelul sub pălărie.

Sub pălărie? În fiecare zi învăţăm ceva nou.

Nu ştiu de ce anumită lume nu se uită sub pălării.

Ce frumos e. Unde l-aţi găsit?

Ăsta? L-am găsit în pădure.

Pădurea este plină de animăluţe.

Este un exemplar magnific de Yorkshire.

Ţi-am spus eu că nu e un câine.

Dar acum vom intra, avem nevoie de o băutură!

Hai băiete, să intrăm în casă.

- Crezi că o să accepte propunerea lui Horace? - Va face bine să accepte.

Mai bine puţin decât deloc, nu?

- Şi dacă n-o să fie de acord? - Cu atât mai rău pentru ei.

Ar trebui să se vadă cu Morton. Cu Morton nu e de glumă.

Bine, să mergem.

- Ce e asta? - O plasă de fluturi.

- Şi la ce foloseşte? - Ca să prinzi fluturi.

- Şi ce faci cu ei când îi prinzi? - Păi, sunt entomolog şi agronom.

Săracul băiat, ce ghinion pe capul lui.

atât de tânăr şi deja atât de plin de boli.

Este ca tatăl lui.

Nu, englezul era doar tuberculos.

- Tom, ştii să cânţi la vechitura asta? - Mă descurc.

- Atunci, să te auzim. - Ceva vesel.

Sigur!

Bine, dacă vreţi neapărat.

Da.

Ajunge, Tom. Ai cântat foarte bine.

- Ce e înăuntru? - Două spade.

- O s-o montez mâine. - Mâine dimineaţă.

- Ce dracu' e? - O bicicletă.

- O bicicletă? - Da, o bicicletă.

Şi cu bi... sau cum i-o zice, ce poţi să faci?

Mă urc pe ea şi merg.

- Vrei să bei? - Da, mulţumesc.

- Ce e ăsta? - E whisky. Cel mai bun din Kentucky.

Miroase a petrol.

Petrol?

Este petrol.

Am greşit plosca.

Ia, încearcă-l pe ăsta.

Mulţumesc.

Da, e un pic mai bun.

Dumnezeule, ce zi.

- Eşti obosit? - Zece zile în tren nu sunt puţine.

Doar n-o să-mi spui c-ai venit din Est până aici numai în zece zile.

Ba da, ar trebui să vedeţi cum merge noua locomotivă Vanderbilt.

Zboară ca o săgeată.

Îţi place trenul?

Atotputernicul a creat Pământul fără trenuri, desigur.

Şi ştia foarte bine ce dracu' face.

Da, sigur, dar progresul e progres, nu se poate opri. - Nu...

- ... dar se poate evita. - Cum?

Călărind mai spre vest unde păşunea este încă a tuturor.

Acolo nu există blestemăţia asta de cale ferată şi nici garduri de sârma ghimpata.

- Aşa gândea şi răposatul tău tată. - Da, ştiu, dar el era un visător.

- Bine, hai să ne culcăm un pic. Tom e obosit. - Bună idee.

- Haideţi, să tragem un pui de somn. - Dar unde vă duceţi?

- Afară, să dormim. - Afară?

Da, e primăvară băiete.

- Dar dormiţi cu toate armele astea? - Noi dormim, ele nu.

- Înţeleg. Sunt tâlhari pe aici. - Oh, da, şi încă cum!

Da, am auzit şi eu. E plin de tâlhari peste tot pe aici.

Dar tu dormi liniştit.

O să fie greu să-i facem să nu mai viseze, tată.

Ei!

Eu văd bine?

Ce-o avea?

Nu l-o fi muşcat vreo tarantulă?

Omule, nu uita: încă eşti un animal.

- Bună dimineaţa. - Salut.

Eşti bine?

- Eşti bine, fiule? - Magnific.

- Eşti sigur? - Normal.

- Mens sana in corpore sano. - Probabil ai dreptate.

- Dar, ce dracu' înseamnă? - O minte sănătoasă într-un corp sănătos.

Nu te lua după vorbe, Tom.

Am cunoscut o grămadă de nebuni cu o sănătate de fier şi invers.

Hai, îmbracă-te să mergem în sat. Azi e sâmbătă şi e sărbătoare.

- Dar azi e luni. - Nu, e sâmbătă.

- Te înşeli, ieri a fost duminică... - Şi azi e sâmbătă.

- Bine, vin imediat, mă spăl şi mă îmbrac. - Ce faci?

Mă spăl şi mă îmbrac.

- Pentru ce se spală, îmi spui tu? - Asta este.

E greu să înţelegi asta.

Uitasem asta. E de la tata pentru voi.

Mi-a trimis-o cu câteva zile înainte să moară.

O citeşti tu?

Analfabeţilor!

"Dragi prieteni, a venit vremea despărţirii.

Doctorul spune că accesele mele de tuse sunt numărate şi mă tem...

... că e adevărat, pentru că nu mai am răsuflare nici cât să sting un chibrit.

Puţinul timp ce mi-a rămas îl petrec cu o frumoasă irlandeză.

Nu ştiu dacă acolo sus voi găsi iarbă fragedă sau nutreţ.

Dacă e iarbă fragedă, lăudat fie Domnul. Şi dacă e nutreţ...

... lăudat fie Domnul.

Doar un lucru îmi va lipsi: prietenia voastră.

În rest n-o să-mi fie dor de nimic. Ţie, Doamne, îţi las în grijă...

... să-i protejezi pe prietenii mei dragi şi credincioşi. Semnat: James More."

Mai e şi un post sciptum.: "Încă ceva...

Fiul meu Tom este încă necopt. Faceţi din el un bărbat adevărat...

şi apoi lăsaţi-l să zboare."

Contează pe noi, englezule.

Contează pe noi.

- Este destul de rapid, nu-i aşa? - Da, şi nu se cacă niciodată.

- Si din această dimineaţă ai pază. - Este progresul.

Dacă progresul înseamnă constipaţie, la dracu' cu el.

Ai spus-o!

Hai, curaj.

E aici, Tom.

De unde eşti?

Salut!

Ce veselă e lumea în locul ăsta, nu?

- Da. - Da, pentru mine chiar prea veselă.

Ce zici să începem ziua cu câteva păhărele?

- E un pic cam devreme ca să bem. - Nu, nu.

Niciodată nu e prea devreme dacă eşti însetat, băiete.

Uite, mai am ceva de făcut.

Trebuie sa fac nişte achiziţii. O să mă întâlnesc cu voi după, bine?

- Şi noi vom face achiziţii, nu? - Tu ai spus-o.

Pe mai târziu.

- Asta-i rău. - Ei, voi trei!

- Salut. - Ia uitaţi cine-i aici.

- Tim! - Salut, Tim!

Uitaţi-vă câţi puşti.

- Ce-i cu voi, micuţilor? - Şi englezul, unde este?

Păi, ne aşteaptă..

- Cum îţi merge? - Cum vrei să-mi meargă?

Familia creşte şi activitatea scade. Toţi mă lasă în pace.

Lumea se împuşcă tot mai puţin.

Până şi cowboy-i s-au schimbat. Nu mai distrug salonul ca altădată.

- Lumea se tot schimbă. - Dar noi nu ne schimbăm, prietene.

- Da! - Nu vă gândiţi cumva la...

Cum zice Sfântul Joe: "Căile Domnului sunt nepedepsite!"

- Sunt nebănuite, nu nepedepsite, Bull! - Bine, ceva de genul ăsta.

Mulţumesc, băieţi, mulţumesc.

Trebuie să-l ajutăm. Are opt guri de hrănit.

Priviţi ce încărcătură de progres.

Bună ziua, domnişoară Hallsen.

- Bună ziua, Jeremy. Mi-au venit cărţile? - Nu, domnişoară Hallsen.

Îmi pare rău, dar în Tucson nimeni n-a auzit...

- ... de acel, cum îl chemă? - Byron, George Gordon Byron.

Da, aşa este.

Dar nu e posibil.

Dar aşa e. L-au întrebat chiar şi pe şerif...

dar nici el nu l-a văzut şi n-a auzit de el.

Mă scuzaţi, domnişoară, poate vă pot ajuta eu.

Vă mulţumesc mult, dar nu văd cum şi nici de ce ar trebui s-o faceţi.

- E foarte simplu. Am aproape toate operele lui Byron. - Adevărat?

Da. Ar fi o plăcere să vă împrumut volumele dacă...

Mulţumesc, dar mai înainte ar trebui să-i cer voie tatălui meu.

Mi se pare foarte bine.

Locuiţi aici în oraş?

Nu, nu,..

... în vizită la nişte prieteni care au o cabană sus pe platou.

Pe platou?

Ce-mi place acolo, e foarte frumos.

Da, şi mai ales foarte...

... foarte înalt.

Da, aşa e.

- Mai doriţi ceva? - Da, când pot să vă mai văd?

- Cred că duminică, dacă e în regulă. - Fantastic! Ne vedem mâine, atunci.

- E bine aşa? - Dar mâine e marţi.

- Marţi? - Da, azi e luni.

Ei bine, dacă astăzi este luni, mâine e marţi, atunci miercuri...

- Unde? - Obişnuiesc să merg duminica în pădurea de pe platou să culeg floricele.

Ah, bine. Apoi, în afine...

Pe duminică.

Ce prost sunt.

- Cât vă datorez? - Un dolar şi jumătate pentru marfă şi nimic pentru sfat.

- Ce sfat? - Lăsaţi-o în pace pe fată, ar fi mai bine pentru dvs.

- De ce? - Dacă povestea cu floricelele ajunge la urechile lui Morton Clayton,..

... doctorul o să muncească din greu ca să vă pună oasele la locul lor, tinere domn.

- Morton Clayton? Cine e? - Vătaful familiei Hallsen.

A pus ochii pe fată. Şi se pare că bătrânului...

... nu-i displace ideea să aibă nepoţei.

Vă mulţumesc de sfat,..

... dar nu mă interesează problema descendenţei domnului Hallsen...

... şi nu sunt îngrijorat de furia vătafului îndrăgostit. La revedere.

- S-a văzut cu bătrânul Hallsen? - Nu, cu fiica lui.

- Cum?! - Fata a venit să caute nişte cărţi şi el...

Ei bine, acum eşti destul mare şi putem să-ţi spunem.

- Ştiai că tatăl tău mereu a avut o slăbiciune pentru fuste? - Chiar?

Cum dracu' nu.

O femeie a fost motivul pentru care şi-a părăsit ţara cu atâta grabă.

- Nu. - Ba da.

L-a băgat în încurcătură una Vicky.

- Mi se pare că o chema Vicky de Kent. - Vrei să spui Victoria de Kent.

Da, exact, aşa, Victoria.

- Regina Victoria. - Exact aşa.

Regina, aşa o chema. O cunoşti?

Nu, dar am auzit de ea.

Se pare că s-a supărat pentru că s-a căsătorit cu una din fetele ei...

... fără să-i ceară voie, atunci bătrânul a dat-o dracului.

Ce temperament aveau codoaşele alea!

Când una din fete vrea să plece din bordel,..

Uite cum e, Tom. Nu e vina ta că mama ta a fost o...

Nu eşti singurul.

Uită-te la Bull şi la Monkey, şi mamele lor erau din breaslă, aşa-i, băieţi?

Credeţi-mă, prieteni,..

... important e să fii pe lume şi să te bucuri de toate lucrurile bune...

... pe care bunul Dumnezeu ni le-a dat cu generozitate...

... cum ar fi, de exemplu: Acest minunat whisky din Kentucky.

Dumnezeu să te binecuvânteze.

Noroc, băieţi.

Salut, Morton.

Revolverul, te rog.

- Salut, băieţi. - Era timpul, Morton. Ce mai e nou?

- Ai făcut-o! - Cum a fost călătoria?

Bine. Bătrânul Hallsen a vândut 500 de capete şi a câştigat o grămadă de bani.

Zestrea creşte, băieţi.

- A ajuns sârma ghimpată? - 500 de suluri.

E cât să împrejmuim tot statul. Le-am descărcat pe ultimele.

- Alte noutăţi? - Da, numai una, dar tare.

Care ar fi?

- Păpuşelul de colo? - Da, ăla.

- Ce zici de aceste fasole, Tom? - Excelent. Sosul este delicios.

- Trebuie să-l felicit pe bucătar. - Ce?

Pe bucătar.

Te sfătuiesc s-o faci imediat, prietene, altfel o să pierzi diligenţa.

Pleacă în scurt timp.

Mie îmi ziceţi?

Da, ţie îţi zic.

- I-aţi zis lui? - Da, lui.

- Ţie ţi-a zis. - Nu încape nicio îndoială.

Am o vagă bănuială că vreţi să mă provocaţi.

Suspiciunea este întemeiată.

Ştiţi că nu vreau scandal aici înăuntru.

- Ziceam... - ... că bănuiala era întemeiată.

Da.

Nu înţeleg de ce vă jenaţi atât. Dar cred că ar inutil să vă întreb.

Mănânci asta?

Mulţumesc.

- Încă un păhărel? - Da.

Stai liniştit, Monkey, trebuie să înveţe.

- Bun, mergem cu diligenţa? - Ce?

Prindem diligenţa?

- Nu conta pe asta. - Nu, nu-i aşa?

- Nu. - Gata, ajunge.

- Ce-ai zis? - Este un copil.

De ce nu vii în locul lui?

Un moment, vin acum.

Nu putea să-ţi vină o idee mai proastă, amice.

Asta-i bună, Monkey!

- Cine pierde plăteşte pagubele. - De acord.

Stt! Să n-aud o vorbă!

Destul, este destul!

Ce facem? Vom continua?

O să te omor!

A mers bine, nu-i aşa?

- Unde e Tom? - Se odihneşte.

Ei, Tom!

Să mergem, băiete. Sus.

Asta e bine.

Nu cred că v-aţi supărat de gluma cu masa, nu-i aşa?

- Nu, nu suntem ranchiunoşi. - Asta-mi place mult.

Ai primit veşti de la prietenii tăi?

Dacă nu mă înşel, ar trebui să fie exact în spatele vostru.

Vă recomandăm să nu vă întoarceţi sau veţi deveni doi stâlpi de sare,..

... ca Sara, soţia lui Loth.

Am un sentiment că în curând veţi avea o mare durere de cap, băieti.

Mulţumesc, băieţi. Mulţumesc.

- Ne vedem în curând. - Bună, Tim. Eşti bine!

- Salutări familiei! - Ne mai vedem!

Oh, fii atent!

Dar e cel mai uşor lucru din lume, Bull! Ca şi călăritul.

- Din fund e simplu! Haide, împinge! - Da.

O fac bine acum?

Bravo, bravo!

Trebuie să foloseşti pedalele.

La naiba! Doar laşi frâiele...

... şi te duci cu curul de pământ.

Ai tras prea mult de hăţuri.

- Asta rămâne aici. - Ţi-am spus că e foarte uşor.

Totul devine uşor cu un pic de bunăvoinţă.

Chiar să înveţi să citeşti şi să scrii. Voi ştiţi să citiţi şi să scrieţi, nu?

Sunt analfabeţi, Tom.

- Şi de când ştii tu să scrii? - Nu ştiu să scriu, dar ştiu să citesc.

Dacă ştii să citeşti ştii să şi scrii.

- Cum adică ştiu? - Păi, sigur că ştii.

Adevărat?

Citeşte o frază oarecare.

- "Regele Solomon a domnit peste pământul lui Israel." - Exact.

Dacă ar trebui să scrii fraza asta, cum ai face-o?

Nu ştiu, cum aş face-o?

Ai copia-o exact cum este scrisă în carte.

Sigur, ai dreptate.

Da, dar dacă ar trebui să scrii de exemplu:...

... sosesc cinci bărbaţi călare, cum ai face-o?

Depinde de multe lucruri. Dacă ar avea o stea pe cămaşă poate...

Despre ce dracu' vorbeşti?

- Bună ziua, putem să coborâm? - Nu.

Sunt Hallsen, Frank Hallsen.

Nu mi se pare un motiv suficient ca să ne bucurăm de vizită.

Aş vrea să vă cer scuze pentru ce s-a întâmplat ieri în salon.

Morton este un tip impulsiv şi câteodată se întrece cu gluma.

Am uitat totul, aşa-i, Morton?

Oricum el o să plătească pagubele.

- Aţi venit aici ca să-mi spuneţi chestia asta? - Bine, nu numai asta.

- Mai e ceva? - Cine dintre dvs. este Thomas More?

Eu sunt, dle.

- Pământul ăsta e al dvs., adevărat? - Da, e al nostru.

- Al dvs. şi al cui? - Al nostru.

- Cum este înregistrat pe numele dvs, am să ma adresez dvs. - Ce anume, domnule Hallsen?

Să mi-l vindeţi. Se pare că dvs. nu-l lucraţi.

Şi nici n-o să-l lucrăm vreodată, puteţi fi sigur.

Atunci vindeţi-mi-l. Am douăzeci de mii de capete şi nu am suficientă păşune.

- Nu e de vânzare, domnule Hallsen. - Vă ofer 20.000 de dolari.

- Este o ofertă avantajoasă, dar... - 30.000.

- Vrei să-l vinzi, Tom? - Nu.

Tata l-a cumpărat ca să rămână aşa cum e.

O bucurie pentru ochi ce dă pace sufletului, zicea el.

- Exact. - Călătorie plăcută, domnule Hallsen.

Gândiţi-vă, More. S-ar putea să vă pară rău dacă-mi refuzaţi oferta.

- Dacă vă răzgândiţi, anunţaţi-mă. - La revedere, domnule Hallsen.

De ce dracu' o vrea pământul ăsta când mai are atâta.

- Hallsen este fermierul cel mai bogat din stat. - E lacom.

Nu, e inteligent. Ştie că pământul ăsta e fertil.

Eu mă pricep la asta, sunt agronom.

Priviţi ce afânat şi ce bogat e. E suficient doar să-l întorci...

... şi va da fructe minunate.

Tom, ai pus mâna pe o balegă de cal.

Un adevărat expert.

O să ne ia mult timp să facem din el un bărbat adevărat.

- Ce şleahtă de bastarzi. - Ce-i cu tine?

Aici vorbeşte de unul Pablo,

un tip care şi-a petrecut viaţa scriind scrisori apropiaţilor,

... fără ca nimeni să binevoiască să-i răspundă.

- Poate că cei cărora le scria ştiau doar să citească. - Se poate.

- Ce este chestia aia? - Uită-te, uită-te bine.

- Drăcie! - Calmează-te, e doar o furnică.

- Nu-mi spune că... - Ieşi afară, Tom. Vreau să-ţi arăt ceva.

- Un moment şi termin. - Scrii scrisoarea asta de câteva zile.

Nu e o scrisoare. E un raport pentru profesorul meu de istorie naturală.

Despre hărnicia redusă a furnicilor din aceste locuri.

Nu, nu sunt atât de harnice ca în alte părţi.

Bravo! Înseamnă că eşti un spion.

Nu e vorba de spionat, este o observaţie ştiinţifică.

Atunci spune-i că furnicile sunt aici mai deştepte ca în alte locuri.

Şi acum vino afară.

E bine.

Uite.

Ăsta, după cum se deduce după forma capului, a picioarelor...

... şi a cozii, e un cal, şi e al tău.

- Al meu? - Da, Tom. Da, al tău.

Monkey vroia să-l însemneze cu iniţialele tale, dar pe urmă...

... ştii, n-am mai avut timp.

Băieţi, dar de ce? Cred că v-a costat o avere.

Nu, a fost un chilipir. Un adevărat chilipir.

Bine, ce părere ai?

- E magnific. - Acum să vedem dacă poţi să stai în şa.

Când aveam zece ani în Anglia mergeam la vânătoare de vulpi.

Ştiţi cum se face, nu? Cu câini, cu hăitaşi şi gornişti.

Vreo vulpe presupun că trebuie să fie prin locurile astea...

... ce-i rău e că nu avem gornişti.

Dar am putea să încercăm cu vioara, dacă vrei.

Hai, în şa, băiete.

Scările sunt cam lungi, dar nu contează.

Călăreşte ca un dandy!

Priviţi.

Călăreşte ca un bărbat.

Slăbeşte hăţurile!

Fă-l să ştie cie e şeful!

Du-te!

- Stau bine în şa? - Nu-i rău.

Acum o să vedem cum stai pe picioare.

Bine. Dumnezeule, ce-ar trebui să fac cu arma asta?

Vezi tu, se pot face multe lucruri cu un revolver, Dumnezeule.

Dacă cineva te-ar sfătui să pleci cu diligenţa...

... şi tu nu ai vrea...

- Ar trebui să-l împuşc? - Dacă devine enervant, da.

În niciun caz nu mi-aş cere drepturile cu un pistol.

Tom, nu poţi să mergi neînarmat.

- Un bărbat fără revolver nu e bărbat. - Aşa e.

- Nu? Atunci, ce e? - Păi unul fără, e aşa... Cum îl numeşti?

Da, da, am înţeles,..

... dar cred că e nevoie de mai mult curaj ca să mergi dezarmat.

Cine e ea?

- Cine e? - Poate că e fiica lui Hallsen.

- Unde te duci? Azi e sâmbătă. Să mergem în sat. - E duminică.

- Ce-i cu el? - Nu ştiu.

Unde se duce?

Când mă întorc o să vorbim de calendarul vostru ciudat.

Ce e cu calendarul?

De ce ia cu el cărţi dacă merge să prindă fluturi?

Dacă nu reuşeşte să-i prindă cu plasa, poate o să încerce cu o carte.

Am văzut femei cucerite cu pumnii şi picioarele...

... dar cucerite cu o carte, n-am văzut niciuna.

- Unde mergi? - După casă.

Tu, stai de pază.

- Nu vrea să se lupte, dar cel puţin îi plac femeile, nu? - Da.

Mai bine asta decât nimic.

Ăsta este ultimul tău concert, amice!

Unde e predicatorul?

Te superi dacă-l aşteptăm?

Nu, nu. De fapt, vă implor!

- Nu, asta nu. - Şi pistoalele?

Ne vedem în curând, băieţi.

Hai să plecăm.

- Dar, la urma urmei, sunt băieţi buni. - E adevarat.

- Candida, Candida Hallsen. - Frumos nume.

Şi al dvs. e frumos, chiar dacă e lung.

Thomas Fitzpatrick Philip More.

- Viconte de Essex şi pari de Anglia... - Mă cheamă Tom.

- Ei bine, Tom, e mai scurt. - Este o observaţie foarte fină.

- Stăm jos? - Da.

Ascultaţi, Candida, nu mă judecaţi îndrăzneţ sau nerespectuos,..

- ... dar eu... - Da?

- ... vedeţi, eu... - Ce?

Eu n-am revolver dar vă asigur că am...

N-aş vrea să vă par banal, dar eu...

- Şi eu, Tom. - Adevărat?

- Din prima clipă când te-am văzut, eu... - Eu chiar de mai demult.

- ... Prima dată de... - Dintotdeauna, Tom.

- Te aşteptam. - Eşti sigură?

Te îndoieşti?

Vezi, poate o să ţi se pară ciudat, dar eu am principii.

M-am hotărât să fiu monogam, adică vreau să spun că...

... vreau să am o singură femeie toată viaţa. Şi...

-... n-aş vrea să mă despart... - Să te desparţi?

Nu trebuie să te desparţi de nimic, Tom, pentru că...

... eu voi fi singura femeie din viaţa ta.

Te-am visat atâta, dragostea mea.

Ştiam eu că într-o zi încântătorul meu viconte...

... va sosi călare pe un magnific cal alb şi...

- Eu chiar am un cal alb. - Chiar?

- O să numim ziua asta frumoasă ziua cailor albi. - De ce?

Pentru că eu te-am visat călare pe un cal alb, tu ai un cal alb...

... şi-n noaptea asta tatălui meu i-au furat un cal alb.

- Cu şa şi tot? - Nu.

Dar, ce importanţă poate avea un cal? Important e că tu eşti aici cu mine.

Da, asta-i foarte important. Dar calul...

- Înţelegi, calul furat... - Oh, Doamne!

E târziu, tata o fi trimis pe cineva să mă caute.

Vezi, calul furat...

- Când o să te mai văd? - Nu ştiu, poate duminică.

- O să te aştept aici. - Pa, iubire.

- Pa. - Pa.

- Pa. - Pa.

- Pa. - Pa.

Pa!

Frumoasă fata, nu?

Fascinantă.

Treceam întâmplător pe aici şi...

- V-aţi gândit să-mi daţi orarul de plecare al diligenţei. - Exact.

Dar nu plec.

- Ba pleci. - Nu, nu plec.

Nu?

Ai încercat vreodată un scaun cu rotile?

Nu, dar îmi imaginez că trebuie să fie destul de incomode.

Dacă pierzi următoarea diligenţă, scaunul cu rotile ţi-l fac cadou eu.

Lasă-mă în pace.

Ei!

Arată de parcă ar fi pierdut diligenţa.

Haide, dă-l jos. Este nevoie de o reîmprospătare a cunoştinţelor.

- Am fost după fluturi în pădure... - S-o fi supărat vreo unul...

... care avea o lovitură de dreapta bună.

La urma urmei băiatul are caracter.

Va fi ud până la oase, apoi se va usca cu mâinile sus!

- Bătrânul era din alt aluat. - Oricum, va trebui să se decidă.

Nu poate să continuie aşa.

Bun, ţi-ai revenit fiule.

A fost Morton?

E un nemernic acest Morton. Să se ia de un băiat.

E doar gelos.

- Vânaţi acelaşi fluture? - Da.

Îţi zic că a venit momentul să pui mâna pe revolver.

Nu, prefer să mă omoare decât să fiu un ucigaş.

Morton o să fie mulţumit de asta.

Poate.

Apropo, mâine să înapoiaţi calul alb şi şaua...

- ... proprietarilor legitimi. - Ce e un proprietar legitim?

- Ce vrei să spui? - Spuneam de proprietarul şeii.

Doar nu-ţi imaginezi că le-am fi furat, nu?

Ba da, sau că le-aţi sustras.

Nu ştiu ce vrei să spui, dar te asigur că le-am obţinut...

Le-aţi furat.

Ai cumpărat şaua?

Termină, crezi că sunt nebun?

- Salut. - Salut.

- Dvs. sunteţi? Mă bucur să vă văd viu. - Mulţumesc.

- Şaua e a dumneavoastră? - Da.

De fapt nu, e a unui client. I-au furat-o acum câteva zile.

Am găsit-o în afara satului. Poate o fi pierdut-o.

- Ar fi fost greu s-o piardă fiind aşezat pe ea. - Presupun că nu l-au omorât.

Nu l-au omorât, dar nici mult n-a lipsit.

Un călăreţ a venit şi l-a ameninţat, iar clientul meu...

... a descălecat repede, cred ca să-şi salveze pielea.

- Unde pot să cumpăr un cal? - Chiar aici. Intraţi şi aruncaţi o privire.

Intraţi!

De când se cumpără caii?

Priviţi calul ăsta bălan,..

... nu e minunat?

Nu mi se pare aşa de rău.

Da, este un cal bun.

- Vă cred, dar eu vreau unul alb. - Alb? De ce alb?

- Pentru că-l vreau alb. Nu aveţi? - Da, am unul, dar e un pic cam...

... Un pic cam...?

E un pic prea... nu suficient de...

... cum să spun...? O să vi-l arăt.

Nu-mi vine să cred!

- Domnul îl vrea viu. - E viu.

- Cât vreţi pe el? - Tom, e pe moarte. Dacă-l mângâi un pic îl omori.

Nu exagera, e puţin obosit. E un cal bun, inteligent.

Columbus, stai cuminte acolo. Aţi văzut?

Dacă ar fi fost inteligent s-ar fi sinucis de acum zece ani.

Cât cereţi pe el?

- Înşeuat? - Sigur.

- Şaua costă 40 de dolari şi include calul în preţ. - Pentru 10 îl îngropăm noi.

Ok, 30 dolari: Şaua şi calul. Hei, tu! Gata cu asta!

Se suspendă funeraliile!

O să-mi folosească să-i dea aromă tutunului.

Pentru asta ar fi minunat. Este puţin constipat

şi o să vă facă nişte balegă foarte uscată.

Mai târziu o să trec să-l iau...

Daca durează... s-ar putea să fie mort!

Băiete, crezi că seamănă cu un cal?

Curaj, prietene, încearcă să faci un ultim efort.

- Atunci l-a apucat şi a zis... - Ei, Tim!

Ce faceţi?

- Cine e? - E Tom Smith. Un prieten de-al nostru.

- Ce faci, Tom? - Bine, domnule.

Nu e un domn, este tâmplar.

Am înţeles. Salut, tâmplarule.

Spune-mi, Tim... De ce e atâta agitaţie la salon?

Au venit târfe noi.

Da, frumoasa Irlandă cu roşcatele ei. Au venit ieri din Tucson.

- Este şi Speedy, şchioapa? - Cum să nu.

Tom, e o fată pe care trebuie s-o cunoşti. Are un singur picior, dar...

... hm, ce picior!

Îmi imaginez. Bine, la revedere.

- Unde te duci? - La bancă.

- Aşteaptă, te însoţim. - Nu, mulţumesc, mă duc singur.

- I-ai văzut pe oamenii lui Hallsen prin sat? - Da, umblă pe aici.

Doar nu vă gândiţi la...?

Mă gândeam că mucoşii tăi au nevoie de pantofi.

- Bună ziua, domnule Hallsen. - Dvs. sunteţi?

Da, eu sunt.

Este o zi minunată, nu-i aşa?

Puţin călduroasă dar destul de plăcută, nu credeţi?

- O să vă dau un sfat... - Sfaturile bune nu sunt prea multe.

Lăsaţi-o în pace pe fiica mea sau vă va părea rău.

Nu este un sfat înţelept. Îmi pare rău, dar îmi place să fiu sincer...

Ar fi mai bine să luaţi diligenţa cât mai aveţi timp.

Oh, mă scuzaţi! Sunt dezolat!

Apoi, englezul a luat capul lui Maureen în mâinile lui...

... a sărutat-o pe frunte...

şi a spus: Mulţumesc.

A tuşit un pic...

Şi Maureen?

A fost o lovitură teribilă pentru ea.

Îl iubea la nebunie.

A spus că pentru a păstra parfumul englezului în piele...

... nu se va mai spăla niciodată.

Şi săraca pute de mori.

Veseliţi-vă, că acum vine băiatul.

Tom, ţi-o prezint pe Irlandeză şi pe Speedy.

- Doamnă. - Eşti un băiat mare şi frumos!

- Bună, Tom. - Ce mai faci, Speedy?

Pe piciorul corect.

Hai Speedy, patronul are nevoie de ajutor.

Speedy, adu-ne de băut şi grăbeşte-te, bine?

Tom,..

ce părere ai?

- Mi-ar plăcea să le cunosc mai bine. - Da, asta-i bine.

Chiar şi eu sunt patetic.

Tom, o să rămâi aici sau te întorci în est?

- Am hotărât să rămân. - Eu zic că faci bine.

Caută-ţi o porumbiţă şi întemeiază-ţi o familie.

Asta-mi şi propun să fac.

- Şi porumbiţa, ai găsit-o deja? - Da,..

... dar nu e o porumbiţă, e... e o lebădă!

Este o lebădă minunată şi albă.

Sigur, este o lebădă, întotdeauna mai bine decât un pui.

Mai ales dacă e... albă!

Priveşte-mă, ochi azurii.

Ce n-ar da o femeie pe care o ştiu eu ca să fie în braţele tale.

Vino aici!

Este prea mult!

Cum trebuie să vă zic că nu vreau scandal aici înăuntru?

Tu, ridică-te.

Ţie îţi zic.

- Mie îmi zici? - Da.

Nu este atât de mândru leul precum se zice.

Ăsta nu glumeşte, Tom. Te aşteaptă afară, dacă n-ai înţeles.

Tom, ieşi!

- Vrea să te provoace, nu te mişca. - Vino aici afară, laşule!

- Nu-l băga-n seamă. - M-a făcut laş. Nu pot să-l ignor.

Mai bun e un laş viu decât un viteaz mort, băiete.

Te aştept, Tom!

Îmi pare rău, doamnă.

- Ne vedem după, da? - Da.

Aşa i-a zis şi tata mamei cu o zi înainte de nuntă.

Şi nu l-am mai văzut.

Scuze.

Înăuntru, băieţi, repede.

Trebuie să faceţi ceva.

- Deja e târziu. - Credeţi-mă, e o bestie fioroasă. ÎI cunosc.

Ia revolverul.

Ia revolverul.

- De ce? - Cum de ce?

- De ce? - Te rog.

- Ah, te rog! - Aşteaptă, Tom!

Ei, Morton!

Explică-i cum este jocul, nu-I cunoaşte.

- Spune-i tu. - OK.

E foarte simplu, Tom.

De cum atingi pistolul, te lasă lat.

E adevărat, Morton?

Da, de ce?

- Fară să-mi dea timp să-l ridic? - Aşa e jocul!

E ridicol.

N-am pus niciodată mâna pe un revolver. N-o fi atât de prost încât să mă omoare.

Frică?

- Cum ai zis? - Te întreb dacă ţi-e frică.

Sigur că mi-e frică.

Atunci pleacă de aici cât mai repede.

Asta poţi să ţi-o scoţi din cap.

Bravo Morton, bravo.

Eşti un bun pistolar, bravo.

- S-a terminat spectacolul? - Ţi-am zis să iei pistolul ăla.

Doar n-oi fi nebun.

Morton!

Să mergem.

Băiatului i-a fost frică şi s-a intimidat.

- Ce se întâmplă? - Nimic, idiotul ăsta zicea că ţi-a fost frică.

Şi e adevărat.

Hai, mergem?

E ruşinos, dar trebuie să-mi schimb chiloţii.

- Bună, iubire. - Bună, comoaro!

- Trişezi ca să-ţi iasă pasienţa. - Sigur.

Îmi fac eu singur destinul.

Ei, Tom. Ar trebui să te gândeşti la problemele tale

în loc să spionezi furnicile.

Te-ai băgat într-un bucluc. Şi foarte serios.

Furnicile sunt mai importante decât Morton. Ne învaţă cum să trăim şi să muncim.

Şi mai ales nu trag în noi.

Ce noapte!

- Şi priviţi ce lună. - Da, e o noapte ideală pentru furat.

- Şi nu vă mai zice nimic? - Trebuie să şi trăim.

De ce nu încercaţi să munciţi ca toată lumea?

Ascultă, te întrbăm serios: Ce vrei să faci?

O să rămân aici.

O să-mi fac o fermă şi voi o să mă ajutaţi s-o administrez.

Noapte bună.

Dă-mi fiara.

Până şi Morton munceşte. O fi el copil din flori...

... dar munceşte şi îşi câştigă pâinea cinstit.

Ăla nu munceşte. Pregăteşte lovitura cea mai mare din viaţa lui...

... şi n-o să te lase să-i iei prada din gură.

- Prada este gingaşa lebădă. - Exact.

Imediat după căsătorie, bătrânul o să sufere un accident..

... şi el o să devină stăpânul.

- Ce prostii. - Trezeşte-te, băiete

... şi du-te la culcare acum. E târziu.

Auzi, eu...

Mergi gloabă proastă, mergi.

Vorbim mai târziu, nu?

Scuze de întârziere, dragă. Nu ştiu ce se întâmplă azi.

- Ne aşezăm? - Da.

Ce-i cu tine, Candida?

Tom, ceea ce mă temeam s-a transformat din nefericire în realitate.

Ce s-a întâmplat?

Hai, spune-mi.

Tata vrea... ... vrea să mă mărit cu Morton.

- Dar asta-i groaznic. - Chiar mai rău decât atât,

... dar ce pot să fac?

Zice că e bătrân şi obosit şi că e nevoie de un bărbat în casă.

Un bărbat puternic şi hotărât care să conducă ferma.

Şi că dacă bărbatul ăsta, pe lângă faptul că e un bun vătaf ar mai fi şi soţul meu,..

- ... ar muri liniştit. - Poţi să contezi pe asta.

- Ce? - Nimic.

- O să vorbesc cu tatăl tău şi o să-l conving. - După tot ce s-a întâmplat?

- Sigur. Şi-o fi dat seama cum sunt. - Nu Tom, n-a înţeles nimic.

Uite, pentru el un bărbat care nu mestecă tutun,..

... nu scuipă departe sau nu trage în sticlele...

... pe care le găseşte pe drum, nu e un bărbat adevărat.

- Şi Morton se distrează trăgând în sticle? - Trage ca prostul în tot ce găseşte.

Sticle, şopârle... Greierii când îl văd, tac terorizaţi.

Iar toamna nu e frunză să cadă pe jos fără o gaură în mijloc.

- Te rog Tom, hai să fugim. - Nici nu poate fi vorba de asta, dragostea mea.

Atunci să ne spunem adio. Nu vreau să plâng la înmormântarea ta.

Candida, trebuie să găsim o soluţie.

Da.

Soluţia e în ultima strofă a poeziei pe care n-ai terminat-o...

... când ne-am cunoscut în tren.

"Zâmbeşte pentru că soseşte amantul tău."

"Minune, îţi voi încredinţa toată iubirea mea.

Îţi voi încredinţa floarea tinereţii mele.

Dragostea mea pasională şi inefabilă."

Îţi voi încredinţa toată dragostea mea generoasă.

Ah!

Ce treabă grea ne-ai dat, Jim!

Ai dreptate.

Hei.

Ce naiba s-a întâmplat cu el?

Iarăşi afine...

Poate e un atac de agronomie.

Dar ce faci?

- Cum funcţionează prostia asta? - Ai grijă!

A făcut-o ţăndări.

Nu ştiu ce o fi provocat schimbarea asta, dar trebuie să fie un motiv puternic.

Tu ai spus-o.

Al dracu' de hoţ. O să-l las pe Clayton Morton ca o violetă într-o carte de poezii.

La dracu' cu cărţile

S-a terminat cu toate prostiile astea.

- Destul cu prostiile astea! - Hei!

- Când începem? - Cum adică când începem? Acum.

Ca să începem, renunţă o dată la costumul ăsta ridicol.

- Ce prostie, n-o să merg la un bal mascat. - Tom.

Tom, pune-ţi hainele astea.

Au fost ale tatălui tău.

Le purta în timpul ultimului jaf pe care I-am făcut împreună.

- Ce dracu' l-o fi făcut să-şi schimbe părerea? - Aş vrea să ştiu.

Uitaţi-vă, e leit taică-său.

Vino aici, Tom.

Pantalonii ăştia îţi vin foarte bine.

Îmi sunt puţin largi la spate.

Ca să stai jos, mai bine să fie largi decât strâmţi.

Şi acum la treabă. Eu o să te învăţ cum să împarţi pumni,..

... Monkey îţi va explica de ce gropile sunt pline de optimişti...

... şi sfântul Joe o să facă restul.

- Sunt gata. - Încă un sfat:

Aminteşte-ţi mereu motivul pentru care te baţi.

De ce râzi?

Aminteşte-ţi: Să n-ai încredere niciodată în nimeni,

nici măcar în prietenul tău cel mai bun.

- Ai înţeles? - Înţeles.

- Sigur? - Sigur.

Dă-mi mâna.

- Dar nu e cinstit. - Exact.

Tom, nu-i nevoie să parezi cu bărbia, poţi s-o faci cu mâinile.

Să nu exagerezi.

Ai grijă cu asta.

Mai multă furie! Dă totul!

Gata cu asta. De mâine înveţi să tragi.

Boabele sunt gata!

Cum te simţi?

Nu prea rău.

Unde pleci, Bull?

O să fiu plecat câteva zile,..

... întorceţi-vă la lucru, timpul ne presează.

Furnicile astea lucrează ca furnicile.

- Despre ce furnici vorbeşti? - De cele de cea mai joasă speţă.

Cred că degeaba v-aş întreba despre ce vorbiţi.

Cu fiecare zi te faci tot mai deştept.

- Pe curând, băieţi. - La revedere.

Drum bun!

Bine, hai să începem.

- Ştii ce este un optimist? - În opinia ta, ce este?

O persoană într-un sicriu cu mâinile încrucişate pe piept.

Aşa că deschide bine ochii şi urechile.

În primul rând asigură-ţi teaca la picior cu un şnur.

- Îi fac o fundă? - Da, fă-i o fundă.

Gata.

Spune-mi, de ce mă priveşti aşa?

Sunt două moduri de a băga frica-n adversar.

Sau îl priveşti aşa făcându-l să înţeleagă că clipele-i sunt numărate,..

... sau zâmbeşti.

Zâmbeşti liniştit şi sigur pe puterile tale.

E clar?

- Da, da, e clar. - Să vedem, fă-o.

Ar fi mai bine să zâmbeşti, Tom.

Da, poate ar fi mai bine.

O să te învăţ să-l scoţi din teacă.

În timp ce scoţi din teacă...

- ... ridici trăgaciul... - Ca să câştigi timp.

Exact, şi tragi.

Bun, e simplu.

- Crezi? - Dacă viteză plus acţiune egal cu x + y...

... puterea pe care n-o stabilim ca să...

... ignorăm factorul energie.

Da, cam asta este.

Încearcă, trage în trunchiul ăla.

Nu, o să trag în sticla aia.

- Da? - Da.

A fost o pură întâmplare.

- Tom, tu ne-ai ascuns ceva. - Mi se pare uşor.

- Chiar? - Uşor?

Acum încearcă să tragi fără să fixezi ţinta.

- Teoretic ar trebui să nimeresc. - Da?

Da, teoretic da.

Ţintind cu degetul spre un obiect sau într-o direcţie...

... ţin degetul exact în direcţia indicată.

În cazul nostru ţeava substituie degetul, aţi înţeles?

Hai, încearcă, ţinteşte sticla cu degetul.

Încearcă.

Verifică.

La dracu', aşa e.

În fine, e nevoie de mult antrenament.

Sigur, asta ţi-am spus şi eu.

Uite cine e!

- Bună, bizonaşule! - Ce faceţi, fetelor?

- Bună. - Să stăm jos.

Sunt mort de oboseală.

Ce-i cu tine?

Ce este asta?

- Am fost sus. - Sărăcuţul.

Cum a mers prin Phoenix?

Într-adevăr e el, aveai dreptate.

L-am recunoscut imediat. N-am avut nicio îndoială.

A plecat fără s-o plătească pe Irene şi două zile mai târziu...

- ... i-am văzut faţa pe afiş. - Stai liniştită.

O să încerc să recuperez banii.

Lasă-l să plece.

- Ce face băiatul? - Trebuie să fie gata,..

având în vedere cine-i sunt maeştrii.

Dă-mi de băut.

Pleacă? O hotărâre înţeleaptă.

Şi-a dat seama că nu-i nimic de făcut şi s-a hotărât.

O să vin să-mi iau rămas bun când pleacă.

Să nu lipseşti.

Când dracu' plecăm?

Trebuie să plece. Nu putem să aşteptăm după bunul vostru plac.

Taci şi aşteaptă.

Da.

Taci şi aşteaptă.

Iată pasagerul.

Hai, grăbeşte-te că aşteaptă lumea.

- Hai, hotărăşte-te. - Taci şi aşteaptă.

Bine.

În casă, băieţi. Repede!

Hai prietene, te aşteaptă.

Tu eşti cel care pleacă, eu rămân aici.

Ce-ai spus?

M-ai auzit.

Auziţi, băieţi?!

Opreşte-l! Morton o să-l omoare.

Nu şi dacă se urcă în diligenţă.

Ai 10 secunde ca să-ţi mişti picioarele şi să te pui în mişcare.

De data asta te omor.

Încearcă.

O să mă întorc, o să-ţi fie mai uşor.

Curaj, pistolar de circ. Încearcă, nu vrei?!

Mai am doar un singur foc.

Atunci, pleci cu diligenţa asta, sau nu?

Să vedem dacă joculeţul ăsta o să reuşească să te convingă.

Aruncă-i revolverul când face semnul.

Ştii,.. e viconte.

Ai grijă Morton, e un viconte.

Închide ciocul.

Dar eşti nebun?!

Aruncă pistolul, dacă ai curaj.

Morton, o să te facă praf.

Eu aş încerca altă tactică.

Trezeşte-te.

- Putem pleca acum? - Nuuu!

Nu putem.

A spus că nu.

N-o face rău băiatul, aşa-i?

Magnific.

- Heii, Tom! - Ce?

Aminteşte-ţi de irlandeză şi Tim.

Nu, aici nu.

Am spus nu!

Îţi repet că nu vreau scandal aici înăuntru.

Staţi unde sunteţi sau n-o să vă mai mişcaţi.

- Mare... - ... fiu de curvă, vrei să spui?

- Căt datorează? - Zece dolari, dar nu-i nimic. Lasă-l să plece.

Du-te şi vezi ce fac ei.

Ţie îţi zic.

- Mie? - Da, ţie.

- Se îmbrăţişează. - Întoarce-te la locul tău.

Schimbaţi păşunea.

- Bravo, Tom. - Nu-i rău!

OK, fiule.

- Mergem acum? - Nu, coborâţi toţi de acolo.

Auziţi? Jos.

Băgaţi-l acolo, n-avem toată ziua la dispoziţie.

Am un cadou pentru tine. E un bilet numai dus.

- Ce e aia? - Ceva care să-I încurajeze...

pe prietenul nostru să dispară.

- Ştiaţi că-l caută? - Ei bine, caută pe atâţia, nu?

De ce nu mi-aţi spus?

Păi vroiam să vedem dacă...

... ştii să-ţi rezolvi problemele prin forţe proprii.

La drum.

Bun, eu m-am schimbat, Acum e rândul vostru să vă schimbaţi.

Să ne întoarcem acasă.

Nu, Tom, noi plecăm.

- Au ajuns furnicile? - Da, asta e, băiete.

Nu mai visaţi. Suntem în 1880, nu puteţi să evitaţi progresul.

Vestul s-a terminat.

Atâta timp cât vei vedea soarele apunând acolo va fi vestul.

Iar noi o să urmăm soarele.

Sper să aveţi dreptate.

Sunt sigur că vă veţi întoarce şi că o să lucrăm împreună.

Ar trebui să-ţi bată un cui în cap pentru asta.

Spune că-ţi place!

Hai să mergem.

Stăpâneşte fiara până mă urc pe cal.

Pa, bestie.

- La revedere, Tom. - Domnul să te apere!

- Adio. - Mult noroc.

O să fiu aici aşteptându-vă.

Căile Domnului sunt nebănuite!

- O să culegem flori? - Nu.

Nu?

Doamne, ce mare eşti. Mulţumesc că ai făcut vestul.

- Tu care ai... - Taci.

Se pare că băiatul avea dreptate.

Să ne întoarcem.

traducere: PIF / Mihai24ix & Aschiuta subs.ro Team

sinc: dickVader