Original subtitles

BUN VENIT LA NEW JERSEY

IUBITUL MEU, PRINȚUL

- Bună! - Bună!

- Hank, soția a obținut postul? - Da.

Bună! E ziua cea mare, pleci?

Nu fără doza de cafea cu care m-ai învățat.

- Ce-oi fi găsit la ceai? - Habar n-am.

- Ce mănânci? - Nimic. Un pateu.

- Știam! - Mi-ai zis să mă îndop să am vlagă.

Nu la asta m-am referit! Nu prea le ai cu argoul american.

- Ne vedem după-amiază? - Sigur!

Întâi fac un duș și scarmăn niște puști de nouă ani.

- Te plătesc pentru asta? - Ce amuzant!

Vinde-ți cartea. Am obosit să ies cu un scriitor sărac.

- Vreau unul care publică. - Cum zici, draga mea.

- Știu, te fac de râs. - Da, așa e.

Dă-i pe spate! E o altă expresie care nu înseamnă ce crezi.

- Pe curând! - Da.

- 'Neața, Sara! Te ajut? - Da, te rog.

- Ce ai aici? - Azi facem rame personalizate.

- Sclipiciul ia fața matematicii. - Le pot face pe amândouă.

- Ce face misteriosul englez? - Minunat!

- Azi e prima aniversare. - Da? A trecut un an!

Ești sigură în privința lui?

Nu are cont de Instagram sau de Facebook.

Eu zic că ascunde ceva.

E un tip foarte rezervat. Azi mi-a lăsat un bilet pe parbriz:

"Rămâi la fel de frumoasă! Cu drag, Anonimul”.

- Cum știi că e de la Danny? - Cine mă mai vede frumoasă?

Toți cei care te-au cunoscut.

Nu uitați, nu e o întrecere.

Fiți originali și cinstiți cu voi înșivă.

Zilnic ne dați aceste sfaturi, dră Dimarco.

Sunt importante

și le puteți aplica mereu, chiar și creând aceste rame.

Ce ați pus pe rama dumneavoastră?

Iată rama mea. Îmi plac florile, așa c-am pus poze cu lucruri din grădină.

Văd că toți vă descurcați de minune.

Le puteți face în vacanța de primăvară.

Faceți curat și puneți totul la loc.

Așa, unde am rămas?

- Ce ospăț! Ai gătit toată ziua! - Nu eu.

- Am fost ocupat să-mi vând cartea. - Au cumpărat-o?

Felicitări, Danny!

A meritat un an de cercetări în SUA.

"Exploratori englezi din sec XVII în Noua Anglie".

Danny, trebuie să sărbătorim.

Iată de ce am pregătit acest ospăț, pe această pătură prețioasă.

Drob de curcan? Cât de bine mă cunoști!

- După un an, știu tot despre tine. - Crezi?

Alergi zilnic la ora 06:00.

Plângi la meciurile de fotbal, deși n-am înțeles de ce

și de ce americanii îi spun “fotbal” când nu e.

- Da. - Adori mâncarea sănătoasă.

Dar mănânci cireșe-n ciocolată convinsă că-s fructe.

- Nu sunt atât de transparentă. - Încă ceva.

Mă iubești la fel de mult cât te iubesc eu.

Da, asta e adevărat.

E foarte adevărat.

Să mâncăm! Mor de foame!

Înainte să muști din sendvișul de la aperitiv,

să vedem desertul.

- Danny, ce e asta? - Sara Angela Dimarco,

n-am mai întâlnit pe nimeni ca tine și știu că nu voi mai întâlni.

Ești tot ce și-ar putea dori un bărbat.

Cel puțin acest bărbat.

Astfel...

- Ce vrei să spui? - Că ești bună, caldă și deosebită.

Așa că i-am sunat pe părinții tăi...

- Da? - Și mi-au dat binecuvântarea.

Așa că mă întreb dacă ți-ai dori să te căsătorești cu mine.

Serios? E o brioșă de logodnă?

Sara, te iubesc. Ca un nebun. Dar nu pot oficializa asta până ce...

Aici lucrurile se complică puțin. Eu...

N-am fost complet onest, ți-am ascuns ceva.

Și nu știu cum să formulez...

Caitlin avea dreptate. Mi-ai ascuns ceva. Spune-mi ce anume.

Mă vezi ca pe un autor de non-ficțiune

care încearcă să-și facă un rost, dar adevărul este...

Adevărul este că sunt un prinț.

Un fel de Făt-Frumos?

Sunt destul de frumos și chiar sunt un prinț, adică Prințul de St Ives.

Un regat mic, lângă Insulele Britanice.

N-am mai auzit până acum.

Cred că de asta am reușit să țin atâta secretul.

Spune-mi ce ai de spus. Cine ești tu de fapt?

Chiar sunt prințul Daniel Seamus Horatio Hughes de St Ives.

La dispoziția ta.

De-aia nu mă lăsai să te etichetez pe Facebook

și de-aia n-am găsit poze cu tine pe internet.

Am încercat să te caut pe internet, nu mă judeca, toate fac asta.

Sara, îmi pare rău. Am încercat de-atâtea ori să-ți spun, jur, dar...

Să fiu iubit pentru ceea ce sunt,

nu pentru titlul meu, pentru bani, pentru palat...

- Ai un palat? - Mai degrabă un castel.

E de la sfârșitul secolului XVII, când stră...

Lasă asta. Să termin.

Cu cât am amânat să-ți spun, cu atât a devenit mai aiurea.

Dacă ar mei ar ști că am spus cuiva, m-ar chema acasă.

Dar ai zis că ai tăi lucrează în slujba statului.

E un fel de a spune. Sunt monarhii regatului St Ives.

Deci pentru a oficializa căsătoria, e nevoie de încuviințarea lor.

- Dacă nu o vor încuviința? - Nu-ți face griji.

- Cu siguranță, Fiona, sora mea... - Doamne!

E prea mult! Am nevoie de timp să mă gândesc...

Firește!

Gândește-te cât vrei.

Mâine plec acasă, așa că, dacă accepți, ar trebui să vii cu mine.

Plecarea nu e la o anumită oră, e un avion regal.

Diseară la cină le voi spune părinților tăi adevărul.

- O să dau cărțile pe masă. - O să dai cărțile pe față.

Seamus?

Daniel Seamus Horatio Hughes de St Ives.

Te vei obișnui repede.

Ar trebui să mai adăugăm nume.

N-a mințit! Uite poze cu el alături de vedete, demnitari,

cu colecția de mașini și cea de cai de curse.

- Ai deveni prințesă? - Nu știu.

- Va trebui să te muți acolo? - Nu știu.

- Vei mai putea preda? - Nu știu.

- Ce nebunie! - Știu.

Guacamole!

- Guacamole? - E răspunsul corect!

Eu și tatăl tău ne bucurăm mult că te-ai logodit cu un băiat așa bun.

- Punem farfuriile bune? - Merg și cele de zi cu zi.

Suntem doar noi și Danny. Ține-le pe cele bune pentru nuntă.

Danny are să vă spună ceva cam surprinzător.

Mai mult decât surprinzător, șocant.

- Să te pregătești. - E căutat de oamenii legii?

Va merge la pușcărie? Ce e?

Bert, am nevoie de tine!

- Hai să auzi ce are de zis fiica ta. - Imediat!

- Urmează întrebarea cea mai tare. - Acum, te rog!

- Hank Aaron. - Răspuns corect!

Așa, ce e așa de important, încât nu suferă amânare?

Cum să vă spun... Danny e mai degrabă Daniel.

Ăsta e marele anunț? Că-și schimbă numele?

Nu. Daniel sau Danny al meu...

e prinț.

Firește că e! E așa dulce, că mereu l-am considerat un prinț.

Nu, e un prinț adevărat.

Prințul Daniel Christopher Seamus Cutare și Cutare Hughes.

Se pare că e dintr-o familie regală, una adevărată.

Danny care te duce la cinema? Danny care joacă golf cu mine?

Și Danny care are un palat, cai de curse

și e moștenitorul tronului regatului St Ives.

- Care regat? - Un mic regat care...

Au nevoie de un agent publicitar.

- Trebuie să stau jos. - Marie, deja stai.

Mamă, spune ceva!

Adu farfuriile cele bune!

- Sara, la șapte ani, de Halloween. - Voiam să fiu prințesa Leia.

N-am mai găsit decât rochii de Cenușăreasă.

Dar tot o prințesă e și ea. A fost un semn.

Aș fi fost mai penibilă doar dacă mi-aș fi pus rochie de mireasă,

Mi te închipui în curând purtând una.

- Dacă părinții tăi acceptă asta. - Te rog, cum ar putea refuza?

Ești un domn, Danny.

Cel mai mult contează ca voi să fiți la fel de fericiți ca mine și Marie.

- Ea va fi prințesă? - Acesta e protocolul.

- Și noi ce vom fi? - Nu știu, părinții mei?

Sper ca după 35 de ani să fim la fel de fericiți ca ai tăi.

Un constructor și o chelneriță nu sunt de rangul alor tăi.

Dincolo de coroane, servitori și calești, suntem tot oameni.

Vei vedea asta mâine.

Sper ca ai tăi să mă considere demnă de fiul lor.

Mai degrabă ei nu-s demni de tine. Să nu le spui că am zis asta.

- Încă nu mi-ai răspuns. - Nu?

Răspunsul meu este "da".

Da, da, da!

Cum mă port în prezența lor, ce le spun? Vreau să fac o impresie bună.

Fii tu însăți. Nu asta le spui elevilor tăi din clasa a doua?

Știam eu că mi se va întoarce.

Trebuia să-mi iau mânuși! Sunt apanajul regalității.

Regina Elisabeta poartă mereu mânușițe și gentuță...

- Respiră! - Mă plec sau fac o reverență?

Aștept să-mi întindă mâna sau le-o întind eu prima?

- Ai tăi îmbrățișează? - Da, se știe că îmbrățișează.

N-ai de ce să te temi. Sunt alături de tine. Cu ce ai putea da greș?

Mă tem că sunt pe cale să aflu.

- Acolo e? - Da. Casa mea.

- Ce zici? - Filmele n-au nimic cu realitatea.

- Sara, ele... - Regele Edmond!

E o încântare și o onoare să vă cunosc!

- Domnule? - E majordomul-șef.

Jackson, dra Sara Dimarco.

Îmi cer scuze, dar aveți un aer atât de regesc!

La fel ca toți ceilalți, de altfel.

- Regele e aici? L-am ratat? - În curând îl vei întâlni.

Nu în fiece zi sunt confundat cu un nobil, mă simt flatat.

Bun venit acasă, Alteța Voastră.

Înțeleg că se cuvine să vă felicit.

- Pentru carte? - Da, așa e, pentru carte.

- Pregătiți o a doua? - Cred că una de dragoste.

- Părinții mei... - Sunt în salon.

Doar să-mi iau bagajele.

N-ar trebui să flu surprinsă.

Să ți-i prezint pe părinții mei.

- E așa cum ți-ai imaginat? - Nu.

Alteța Sa Regală și domnișoara Sara Angela Dimarco.

Daniel, ce dor ne-a fost de tine!

Mă bucur că te-ai întors. Muzeul ăsta vechi n-a fost la fel fără tine.

Mamă, tată, v-o prezint pe Sara, cea care mi-a răpit inima.

Da, cea de care auzim tot timpul în ultima vreme.

- Domnișoară Dimarco. - Încântată, Altețele Voastre!

- Majestățile Voastre. - Știam, îmi cer scuze, sunt...

Sunt cam emoționată.

- Mă pot ridica acum? - Da.

Regina Patricia de St Ives.

E din cauza mânușilor, nu? Trebuia să mi le fi pus. Le am.

- Le-am lăsat... - Draga mea, ești în regulă.

- Sora mea e acasă? - Tocmai a sosit de la Viena.

Vine la cină, să sărbătorim cartea. Era vremea să avem un scriitor.

Ați avut un zbor plăcut?

Nu se compară cu cel de 17:15 de la Passaic.

Stați, acela e tren, nimic nu se compară cu avionul regal.

Să spunem că-mi va fi greu să revin la clasa economică.

Să mergem să despachetăm și să ne instalăm în cameră, nu?

Dacă se poate. Mamă, ce zi a fost! Ba chiar vreo două zile!

Continuăm la cină, bine? E suficientă o oră, draga mea?

- Pentru ce? - Ca să te schimbi.

Da!

Bine, ne vedem la cină.

- Fata pare destul de drăguță. - De drăguță, e drăguță.

Dar ce își închipuie că face?

Vai de mine! Am dat-o-n bară, nu?

- Fii sincer. - Ai fost minunată!

Ai fost fermecătoare, minunată!

De două ori minunată? Asta nu-i a bună.

Voiam ca ai tăi să se bucure de cunoștință la fel de mult ca mine.

Draga mea, așa se manifestă ei când se bucură.

Am aranjat să stai în apartamentul Wellington.

- Are legătură cu rulada Wellington? - Nu, cu ducele.

A locuit aici o vreme după Waterloo, unde l-a înfrânt pe Napoleon în 1815.

- Ce zici? - Ești sigur că n-a plecat?

- Nu-ți place. - E în regulă, serios!

Bine, e puțin cam sobru.

Mamă, ce pat!

Aș muri bucuroasă în el!

Dar nu înainte de cină, te rog. Mama ține mult la punctualitate.

Alteță, bine ați revenit!

- Îi aranjam lucrurile drei Dimarco. - Minunat!

- Îmi aranjează lucrurile? - Ea e Lena. Va fi camerista ta.

Nu cred că am nevoie de... Adică mă descurc singură. Nu?

- Las-o să te răsfețe. - Fiona!

Sara Dimarco, ea e sora mea, Fiona.

Danny... Daniel mi-a povestit multe despre tine.

Nu mi-am imaginat că ai un aer atât de regal.

Ce drăguț din partea ta!

Cât vei sta la noi?

Asta depinde de părinții voștri.

Vă las să vorbiți. Merg să mă pregătesc. Ne vedem la cină.

În salonul principal, peste fix o oră.

În salonul principal, peste fix o oră.

Lena, ți-ai lăsat aici o rochie.

- Nu, e a mea. - O greșeală neintenționată.

Mi-am permis să-i aleg ceva din garderoba ei pentru seara asta.

- V-am și călcat-o. - Mi-ai ales ținuta?

- Sincer, eu aș... - Nici vorbă, e sarcina ei.

Dacă vreți, vă pot ajuta să vă schimbați.

Oricât de plăcută este toată această atenție ce mi se acordă,

prefer să mă descurc singură, dacă se poate.

Desigur, domnișoară!

Lena, de acum ne descurcăm. Îți poți lua liber restul serii.

Biata de tine, cred că ești istovită.

Nici nu-ți poți închipui ce istovită!

Dacă vrei, ai timp să tragi un pui de somn înainte de cină.

Patul ăsta e foarte confortabil.

- Ne vedem mai târziu. - Ești foarte grijulie!

Am simțit eu că ne vom înțelege!

La nani!

- Ei bine, vine? - S-o fi rătăcit.

Cu slujitori la fiecare colț? Dacă nu reușește să găsească sufrageria...

- Să fim serioși, Daniel. - Vă cer doar să-i dați o șansă!

E inteligentă, amuzantă...

Nu-s chiar principalele calități pentru o prințesă.

Nu uita de rangul tău și de istoria noastră. Ce o fi în mintea ta?

Scuze că v-am trezit, dar am zis că v-ar plăcea să începeți ziua cu ceai.

- Ce oră e? - Aproape 06:30.

Doamne! Nu pot să cred că am ratat cina. L-am făcut de râs pe Danny.

- A întrebat de mine? - V-a trimis asta.

Vai de mine! Ce drăguț e, chiar și după ce i-am tras clapa!

Trebuie să o dreg. S-a trezit?

- Nu, micul dejun e la 08:00. - Bine.

Lena, deși îmi place ceaiul, e posibil să-mi aduci niște cafea?

Americană? Cineva de la bucătărie trebuie să știe cum se face.

Dacă-mi aduci niște cafea, te voi iubi pe veci.

E o expresie americană. Înseamnă că-ți voi fi pe veci recunoscătoare.

Bună dimineața!

'Neața bună! Sau așa zic irlandezii?

- Sunteți bine? - Mă lupt cu diferența de fus orar.

Minunat loc aveți!

Cafea!

Acum înțeleg de ce beți ceai.

Scuze!

- Caut sufrageria. - Vă pot ajuta?

- Oare aveți o băutură proteică? - Pardon?

Sunt Sara Dimarco, invitata prințului Daniel.

Da, ni s-a zis că e posibil să primim niște comenzi speciale.

Sunt Collins, bucătarul regal.

- E bucătăria visurilor mele! - Dv gătiți?

Se mănâncă prea mult în oraș, când e așa ușor să faci un drob de curcan.

- E între felurile preferate? - E o mâncare de suflet!

Dv ați făcut pâinea cu unt? E delicioasă!

- Scuze, n-ar trebui să intru aici? - Nu suntem obișnuiți cu vizitatori.

- Regele și regina nu vin? - Firește că nu.

Dar vom fi încântați dacă vom putea face ceva pentru dv.

Aș vrea să discutăm despre cafea. Îmi arătați unde se ia micul dejun?

În capătul scărilor o luați la dreapta, iar apoi la stânga, pe hol.

Cred că am reținut. Mulțumesc mult. A fost frumos să...

A fost minunat să vă cunosc pe toți.

La loc comanda!

- Ne bucurăm că ați putut veni. - În această dimineață.

Îmi cer scuze pentru aseară.

La sugestia Fionei, m-am întins puțin și am adormit buștean!

După o călătorie lungă, cine s-ar putea supăra?

- Nu-i așa, mamă? - Desigur.

Mereu e spectacolul ăsta la micul dejun?

De obicei beau suc de portocale și mănânc terci. Sau mergem undeva.

O cafenea din vecini, zgomotoasă și primitoare.

Au o brioșă grozavă, nu? Scuze, e o glumă de-a noastră.

Când îl aud vorbind cu accent american...

Trebuie să fiți acolo ca să înțelegeți,

dar e un loc plăcut, în care v-ați simți bine.

Cu siguranță, domnișoară Dimarco.

Te rog, spune-mi Sara, "dră Dimarco" sună prea oficial.

Dacă așa preferi, Sara...

Ce câine educat! Nu pot să cred că nu vine să cerșească resturi.

- Bailey știe unde-i este locul. - Adică nu la masă.

Îmi pare rău, Bailey!

Mă gândeam s-o plimb prin Bridgeton, să-i arăt capitala.

Nu, asta e imposibil!

Miercuri inaugurezi noua școală.

Cu fast. Nu e de bun augur să fii văzut în public înainte.

O școală nouă? Mi-ar plăcea să o văd.

- Sara ar fi bine-venită. - S-ar plictisi să iasă în public.

Nu, să-i organizăm ceva special.

Poate un tur al podgoriilor. Sau al bibliotecii!

Avem niște cărți rare, ce te-ar putea interesa.

Are destul timp pentru vin și cărți! Vreau să vină cu mine.

Presupun că se poate aranja.

În ce domenii activează părinții tăi? Dacă nu sunt indiscret.

Sigur că nu! Tata lucrează în domeniul dezvoltărilor imobiliare.

Mama lucrează în industria alimentară.

- Furnizează preparate alimentare? - Da, clienților ei.

Sunt oameni minunați, sunt convins că v-ați înțelege bine.

De ce nu mergi la călărie? N-ai văzut caii de multă vreme.

- Știi să călărești, nu? - Știi? N-am vorbit despre asta.

Dacă știu să călăresc? Auzi!

Relaxează-te, caii simt dacă ți-e frică.

Înseamnă că al meu e copleșit de emoțiile mele.

De ce nu le-ai zis că nu știi să călărești?

N-am vrut să te fac de râs. N-am vrut să mă fac de râs.

Ușurel! Așteaptă puțin.

Reechilibrează-te în șa. Ridică-te!

- Respiră. Îndreaptă-ți spatele. - Da.

Călcâiele sub șolduri.

Dă drumul frâului. Când ești gata, strânge-l cu picioarele.

- Mai ai un singur lucru. - Ce?

Să te bucuri de plimbare.

- Haide! - Călăresc!

Totul e atât de nou!

Nu mă refer la denumiri noi pentru lucruri cunoscute.

Unicul prinț pe care l-am mai văzut e Prince, cântând Little Red Corvette.

Eu sunt Danny, tu ești Sara. Restul se va rezolva de la sine.

Vreau doar să-ți impresionez părinții.

În minte, totul sună bine. Dar când deschid gura...

Le puteai zice că tatăl e muncitor și mama chelneriță. Nu e o rușine.

Știu, la asta mă refer. Pur și simplu...

Mă emoționez foarte tare.

Ce frumos ești!

Cum m-am putut speria de tine?

Vezi? Ți-o confirmă chiar el!

- Toți te vor îndrăgi. - În ciuda gafelor?

- Alteță, aveți gusturi excelente. - Așa este.

- 'Neața! - Bună!

'Neața, Randall! Ce matinal ești!

Întotdeauna! Oricum mă trezesc gemenii dis-de-dimineață.

- Ai gemeni? - Fac șapte ani săptămâna asta.

- Niște năzdrăvani! - Mie-mi spui?

Și eu am vreo 20. Sunt învățătoare.

Foarte bine! Începusem să mă îngrijorez!

Sunt superbi!

În camera mea e nevoie de o pată de culoare. S-ar supăra cineva?

Pe invitata prințului? Vă rog!

E un târg cinstit?

Cred că eu sunt în avantaj.

Dacă aveți câteva în plus, știți cine s-ar bucura?

- Pentru noi, domnișoară? - Din partea bucătarului.

Ce a fost în capul tău s-o aduci aici?

Știi la fel de bine ca mine că n-are cum să meargă.

Poate te voi surprinde. Poate că ea te va surprinde.

Mă tem că ea e cea pe care o așteaptă o surpriză.

- I-ai spus? - Ce să-i spun?

Că nu se pune problema căsătoriei.

Nu i-ai spus, nu-i așa?

Știi că nu te poți căsători cu o femele de rând.

De ce crezi că mama nu vrea să fiți văzuți în public?

Reporterii ar profita de asta.

Sau vrei să anulezi o mie de ani de tradiție din regatul St Ives?

Lumea s-a schimbat, Fiona. Orice este posibil.

În SUA, poate. Dar nu mai ești la New Jersey.

Mamă, ar trebui să vezi! E un palat.

Firește că e un palat.

- Ce face Danny? - Bine.

Doar că iubitul meu e moștenitorul tronului.

Cine ar fi zis că voi ajunge să fac asemenea propoziții?

E o responsabilitate foarte mare.

- Toți se poartă frumos cu tine? - Da, deja am devenit o familie.

Mamă, trebuie să mă îmbrac pentru cină.

În seara asta vin numai nobil.

Duci, conți, contense, contease, contesii?

Să nu ți se urce la cap! Vreau să te recunosc când te întorci.

Fii serioasă! Trebuie să plec.

Trebuie să văd cu ce mă îmbrac diseară.

Pupă-l pe tata din partea mea. Vă iubesc!

Și noi te iubim!

Bailey, cu ce mă îmbrac diseară? Cu ce?

Care-ți place mai mult?

Ce e cu astea?

Vi le-a trimis achizitorul regal, dacă vreți să vă măriți garderoba.

Am un achizitor regal?

Câtă generozitate!

- Mă mulțumesc cu hainele mele. - Dacă sunteți convinsă...

- Pe de altă parte... - Da?

Dacă cineva a făcut acest efort, ar fi politicos să accept.

Am sperat că veți spune asta.

- Uitați. - Ce drăguță e!

Daniel, dragă, nu te-am văzut de o veșnicie! Ești la fel de șarmant.

- Se pare că America ți-a priit. - Mulțumesc, contesă.

Totul i se datorează Sarei.

Ne bucurăm nespus de scurta vizită a Sarei.

- Arăți minunat, draga mea. - Mulțumesc.

Achizitorul regal s-a întrecut pe sine.

Dar totul e împrumutat. Dacă vi se cer bani, promit să vi-i returnez.

Următorul fel vine la fix!

Așteptăm cu nerăbdare Gala Primăverii.

E o sărbătoare anuală a sezonului. Sigur îți va plăcea.

Mama are ocazia să se laude cu prețioasele ei narcise.

Am auzit că, azi-dimineață, cineva a cules flori din grădină.

Florile erau superbe! Mă implorau să le culeg! Am greșit?

Se știe că soția mea e foarte pretențioasă cu grădina ei.

Îmi pare rău, nu am știut. Promit că nu se va mai întâmpla.

- Nu vă supărați pe Randall! - Grădinarul?

Știați că săptămâna aceasta e ziua gemenilor lui?

Somonul este delicios, Majestate.

E numai meritul bucătarilor noștri.

Bucătăria arată nemaipomenit!

Apartamentul meu ar intra în zona de cofetărie.

Ai fost în bucătărie?

Oare există vreun angajat pe care să nu-l fi cunoscut deja?

Danny, n-am nicio șansă!

Am spus numai prostii și am încurcat atâtea lucruri!

Unde e fata încrezătoare de care m-am înamorat?

Exersează salutul pentru ceremonia de mâine?

Nu glumesc.

Dacă nu fac față unui dineu, cum să-i conving că mă voi putea schimba?

Nu te vei schimba tu, îl vom schimba pe ei.

Ai toate calitățile unei prințese.

Sper.

Dar e atât de diferit!

Până și cerul pare mai mare aici.

Uite câte stele!

- Alege una. - De ce?

Alege-ți o stea preferată. Va fi a ta.

Sunt prinț, pot face asta.

Bine.

- O aleg pe aceea. - O alegere excelentă!

Acum pune-ți o dorință.

- Ce dorință ți-ai pus? - Nu-ți pot spune. Nu se va împlini.

Doar la zilele de naștere. La stele trebuie să spui.

- Nu. - N-am făcut eu regulile.

În acest caz...

Îmi doresc să rezist săptămâna asta fără să mă fac de râs în totalitate.

Dacă nu reușești, avem temniță.

WEATHERTON HALL ȘCOALĂ PRIMARĂ ȘI GIMNAZIALĂ

- Nu vii? - Mai bine stau aici și mă uit.

Nu te incomodez și văd perfect. Fă-ți îndatoririle de prinț.

Sunt bine, du-te!

Bine. Mă întorc repede.

Țin un discurs și tai o panglică. N-o să-mi simți lipsa.

Ba da.

Mulțumesc pentru această celebrare neașteptată a revenirii mele.

Inaugurăm această clădire transformată în unitate de educație

pentru copiii din Bridgeton.

Ca reprezentant al familiei regale,

declar această școală deschisă pentru comunitatea noastră.

Mulțumesc.

Bună, mă bucur să vă cunosc! Numele meu e Sara.

- Îl știi pe prinț? - Da.

- Ești prințesă? - Nu. Poate voi fi într-o bună zi.

Vestea bună e că puteți deveni tot ceea ce vă doriți.

Eu vreau să fiu doctor de animale, iar Simon vrea să patineze.

Minunat! Mă bucur mult că v-am cunoscut. Sper să ne revedem.

- Pa! - Pa, Sara!

- Ai fost minunat! - N-am fost prea anost?

În limitele acceptabile. Sunt mândră de tine.

- Ce s-a întâmplat? - Mă tem că asta s-a întâmplat.

Vai de mine!

O AVENTURĂ REGALĂ?

Nu e vina fetei. N-a știut.

- Unde sunt acum? - Cred că s-au dus la picnic.

Într-un asemenea moment?

- Anunță-ne când se întorc. - De cum se întorc!

Am auzit că Bailey a făcut cumva și a ajuns în patul tău.

Urmează să-ți stea la picioare în timpul cinei.

Mama ta s-ar bucura enorm!

Biscuiții au un gust suspect de familiar.

Așa trebuie, i-am dat bucătarului rețeta.

Să nu-i spui mamei! A fost șocată că știai unde e bucătăria.

Ieri păreai în largul tău cu copiii acela.

Erau adorabili, nu? Și tu ai fost atât de calm și încrezător.

- Așa s-a văzut, nu? - N-ai fost așa?

E un secret regal. Și cei cu sânge albastru simt asta.

Toți sunt cu ochii pe tine

și te temi că cineva va descoperi că ești ca toți ceilalți.

- Tu? - Eu, mama, tata, orice nobil.

Unicul lucru care ne face speciali este tradiția.

Tradiția pare totul pentru familia ta.

Așa este. Cu bune și cu rele.

Mamă, trebuie să i-o spui clar. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.

A mai avut relații. Cum au început, așa s-au terminat.

Nu trebuie să-i spun ceva ce știe.

E îndrăgostit, nu judecă limpede.

- Cine știe de ce ar fi în stare? - De o nebunie, cu siguranță.

Cred că de data asta e ceva serios.

Dacă o ia de soție, nu ajunge rege.

- Astfel... - Astfel, ajungi regină.

În cele din urmă, dacă e cazul.

Ai dreptate, draga mea, trebuie să-i vorbesc fără înconjur.

Să-l amintesc care este miza.

Ai putea face asta, dar știi cât e de încăpățânat.

Înainte de asta, lasă-mă să văd dacă pot da vreo mână de ajutor.

- E Caitlin. - Ce vrea?

Să o sun pe mama.

- Ne dați un interviu? - Mamă?

- Ce e zgomotul ăsta? - E circ în curte!

E plin de reporteri și cameramani. Ceva legat de Danny?

- Ce faceți acolo? - Ce e?

Suntem la picnic.

Nu cred că are legătură cu picnicul. Bine că ești bine. Trebuie să închid.

Stai, nu vorbi cu nimeni până nu te sun!

- Ce e? - A venit circul în oraș.

Se pare că noi suntem în arenă.

O AVENTURĂ REGALĂ?

Vrei să-ți țin de urât?

Părinții tăi sunt supărați tare?

După cum îți închipui, nu sunt deloc încântați.

- Sunt dată afară? - Niciodată.

Dacă ar încerca să te trimită acasă, s-ar isca răzmeriță.

Ești simpatizată. Jackson mi-a zis că bucătarii-s bucuroși de vizite.

Grădinarul va da numele tău unui trandafir.

Camerista a zis că i-ai dat oja ta.

Gărzile sunt încântate de coșulețele cu brioșe.

Bieții, stau cu orele afară fără să mănânce nimic.

- E o greșeală atât de mare? - Nu.

E unul dintre multele motive pentru care te iubesc.

- Sper că nu deranjez. - Dacă vrei să pui sare pe rană.

Mă judeci greșit! Am venit să ajut.

Știu, n-am fost cea mai bună gazdă. E o schimbare mare.

Poate găsesc un mod de a-i convinge pe părinți

că relația asta e benefică pentru toți.

- Dacă-mi permiteți... - Te rugăm!

Monarhia e o treabă complicată.

Sunt multe reguli, atât scrise, cât și implicite.

Că ne place sau nu, eu și Daniel trebuie să le respectăm.

Adică, pentru a-i impresiona pe părinți și a te primi în familie,

și tu va trebui să trăiești după ele.

Cum să respect niște reguli pe care nici nu le cunosc?

Nu poți. Dar am o idee.

Trebuie să lăsăm deoparte lucrurile tale și să alegem ceva mai adecvat.

- Adecvat? - Fără culori vii sau fuste scurte.

Fără genți mari, fără pantofi cu talpă ortopedică. Regina îi detestă.

Fără ojă roșie, oricât îmi place la tine.

- Glumiți. - Doar tonuri naturale sau deloc.

- Dar ruj? - Da, dar nu în culori stridente.

Nu renunț totuși la el.

Îți încrucișezi picioarele doar la nivelul gleznei.

Trebuie să pari veselă întotdeauna și cu orice preț.

- Nu te plângi că nu ți-e bine. - Nu apari supărată pe cineva.

- Mai ales pe Daniel. - Subliniază asta.

- Dar dacă mă scoți din sărite? - Subliniază de două ori.

Nu e bine. Când ieșiți din mașină,

genunchii trebuie să fie lipiți întotdeauna.

Vă rotiți și vă ridicați.

Vă rotiți și vă ridicați.

Foarte bine, domnișoară!

- Perfect! - Minunat!

După o zi, am învățat doar cum să ies din mașină.

La un eveniment, poți îmbrățișa un om de rând. Dar numai unul.

Nu trebuie să pari prea sensibilă.

- Îmi plac îmbrățișările. Negociem? - Nu.

Fără autografe și poze. Fără conversații mai lungi de două minute.

- "Bună ziua, mersi". Următorul! - Parcă ar fi linie de producție.

Un cadou, oricât de bizar ar fi, îl primești politicos.

E foarte drăguț!

Odată am primit un boa constrictor de trei metri.

Daniel trebuie să meargă înaintea ta. Să nu pară că îl conduci.

Mai discutăm despre asta.

- Fără ponturi legate de frumusețe. - Sau de fitness.

- Ce au cu fitnessul? - Dai impresia de superficialitate.

Conform acestui site, totul se reduce la a nu ieși în evidență.

- Spuneți-mi că asta e tot! - E un început. Momentan, ajunge.

Mai e ceva. Mereu trebuie să mă privești cu adorație.

- Pe asta ai inventat-o. - Nu, scrie aci.

E datoria ta să-l pui într-o lumină favorabilă.

Ai vrut să știi.

N-are niciun rost! Nici aceste reguli învățate n-o să mă ajute.

Nici vorbă! Iată cât de mult ați evoluat.

Mai știți că nu mă lăsați nici măcar să vă aleg o ținută?

Vă transformați într-o prințesă adevărată.

Lumea a început să creadă că tu și Sara aveți o aventură.

Tabloidele îi spun "O aventură regală".

- Nu e adevărat. - Exact, noi nu avem aventuri.

Cu atât mai mult unele care să ajungă în presă.

Mi-a atins mâna, iar sărutul a fost nevinovat.

Părinții tăi au dreptate.

- Iertați-mă, Majestate. - Ești de acord cu asta?

Eu și regina am găsit o soluție care ar putea pune capăt bârfelor.

Cu ocazia Galei de Primăvară, vrem

să sărbătorim prietenia dintre familiile noastre.

- Mulțumesc. - Știți că e mai mult decât atât?

Vom prezenta relația ca pe o inocentă prietenie transatlantică.

Asta ar explica gesturile afectuoase

și vă va permite să apăreți la bal fără a mai scandaliza pe cineva.

- Vă mulțumesc, Majestate, - Îi vom include și pe părinții tăi.

Ca să întregim tabloul.

Să-i aduceți aici? S-ar bucura mult!

Au fost deja contactați și ni s-a spus că sunt încântați.

Cel puțin asta credem că înseamnă: "Parc-am fi tras lozul cel mare".

Crezi că așa am putea ieși împreună în public?

E un început. Ți-am zis că, până la urmă, vor fi cooperanți.

E importantă Gala Primăverii?

Sărbătoarea felinarelor și Ziua Independenței regatului.

Va cânta muzica și se va dansa. Vei vedea.

Crezi că Daniel consideră că facem ce trebuie?

În familia asta n-a existat niciun om de rând.

Și, câtă vreme am un cuvânt de spus și am, nici nu va exista.

Nu au cum să se integreze.

Daniel va vedea asta și-și va veni în fire.

Așa, vom scăpa definitiv de toată problema asta.

Presupun că da.

În cele din urmă, fiul nostru ne va mulțumi.

Bert, e incredibil!

Toți sunt afară! Ce prietenoși!

- Să mă etichetezi în poze. - S-a făcut!

Domnul și doamna Dimarco? Bun venit în St Ives!

- Eu sunt Jackson. - Jackson și-atât?

- Da, domnule. - E o plăcere, Jackson!

Eu sunt Bert, iar ea e soția mea, Marie.

- Sper că ați avut un zbor plăcut. - A fost nemaipomenit!

- Ai zburat cu un avion privat? - Nu pot spune asta.

Nici noi, darămite cu unul regal!

- Crede-mă, ți-ar plăcea. - Îmi închipui că da, doamnă.

- Mamă, tată! - Scumpo!

Uite-o pe fata noastră!

Să te văd! Parcă a fi de pe coperta unei reviste.

E ținuta regală! Am propriul meu achizitor.

- Îți cumpără el haine? - Au om pentru orice.

Achizitor regal, bucătar regal, grădinar regal.

- Nu-și tund peluza? - Nu fi penibil.

E o glumă, nu te încrâncena, Marie!

Pot lăsa bagajele în seama lor?

- Mi-am adus bijuteriile bune. - E în regulă.

Bert, Marie, mă bucur că ați ajuns!

Danny, ce chipeș ești! Ai o casă superbă.

Ar costa enorm să construiești așa ceva la prețurile de azi.

Din fericire, e de dinainte să crească prețul forței de muncă.

Intrăm? Părinții mei abia așteaptă Să vă cunoască.

Nu arată fabulos? Ați mai văzut așa ceva?

Nu atinge nimic.

- Câte băi sunt? - La ultima numărare, erau 43.

Imaginează-ți că stai într-o casă în care nu știi câte băi sunt.

Majestățile Voastre, vi-i prezint pe domnul și doamna Dimarco.

Cum se pare că vom deveni rude, ne puteți spune Bert și Marie.

Ramura din New Jersey a familiei Dimarco.

- Încântat de cunoștință. - Tată!

- Tată! - Nu așa procedează, Bert.

- E în regulă, doamnă Dimarco. - Ce mai domn!

- Sunteți o regină norocoasă! - Mulțumesc, doamnă, sunt de acord.

Marie, vă rog. Iar eu vă pot spune...

Mamă, se spune "Majestatea Voastră”.

Sigur!

- Sora mea, prințesa Fiona. - Ce mai faceți?

- Majestatea Voastră! - Alteța Voastră!

Cum le reții pe toate?

Suntem încântați că ați putut veni atât de repede.

Nu prea puteam sta acasă. Așa o invitație nu primești zi de zi.

Avem o linie genealogică seculară.

Acela e stră-străbunicul lui Daniel, regele Christopher al V-lea.

Când palatul inițial a fost distrus, el a condus lucrările de restaurare.

- A lucrat mult cu propriile mâini. - Și al lor lucrează în construcții.

Ca unic fiu, și Daniel va deveni rege și va avea portretul pus acolo.

Mamă, tată, sunt convins că soții Dimarco vor să se împrospăteze.

Ar fi minunat, după cât am călătorit.

Bine, ne vedem diseară.

Orice ați îmbrăca, arătați minunat, domnișoară.

Ce n-aș da să am stilul dumneavoastră!

E cineva acasă?

- Bună ziua! - Ea e Lena, camerista mea.

Ai cameristă? Ce frumos! Nouă ne-au dat un majordom.

Tocmai ne îmbrăcam.

- Ce ziceți? - E de vis!

- Dar noi? Arătăm bine? - Perfect!

- Poate tatei i-ar trebui o cravată. - Vă aduc eu una.

Aveți o fiică minunată.

- Cravată? - Când vei vedea sala de mese vei înțelege.

Ne trebuie o hartă să ne deplasăm.

Aproape ne-am rătăcit când am venit.

O să fim norocoși dacă vom găsi camera din nou.

Nu pari în apele tale. Ce crezi despre toate astea? Fii sinceră.

Mi se pare că e ceva suprarealist și înfricoșător.

Dar îl iubesc pe Daniel și totul va fi bine după ce primim încuviințarea.

N-ați primit-o încă?

Măcar Fiona e de partea noastră.

Drob de curcan! Marie, parcă am fi acasă.

Bucătarul a vrut să vă surprindă cu unul din felurile favorite ale fetei.

Parcă i-a zis "mâncare de suflet".

- Ce drăguț din partea lui Collins! - E surprinzător de gustos.

Bert se temea că veți servi melci.

- Sau icre. - Am un stomac sensibil.

Să vedeți ce lasagna face Marie!

Vă dau rețeta. Sau v-o prepar chiar eu. Arătați-mi unde e bucătăria.

Și presărați firimituri, să fiu sigur c-o găsesc.

Bert, oare joci golf? Mă gândeam să jucăm mâine o partidă.

- Aveți un teren bun în apropiere? - Avem aici, pe proprietate.

Mi-ar face plăcere. Faceți rezervare!

Îl voi considera rezervat.

Așadar, copiii noștri se căsătoresc!

Să nu ne pripim.

Îmi amintesc când eu și Bert ne-am luat. Sunt atâtea decizii de luat!

Mobila cui o păstrăm? Ne trebuie ambele mașini?

Stăm la el sau la mine?

În caz că Danny se va căsători, asemenea decizii s-au luat deja.

De fapt, eu și Sara n-am avut ocazia să discutăm detaliile.

Cum să-i fructificăm educația, unde vom locui.

Noi sperăm că în New Jersey. În fond, Sara e învățătoare.

New Jersey ar fi o opțiune minunată pentru Sara.

Dacă obține un grad superior, poate să facă tot ce vrea. Nu, draga mea?

Poate ajunge directoare de școală.

Să ne delectăm în seara aceasta cu...

- Cum i-ai zis? - Drob de curcan.

A, da, drob.

Se pare că ai noștri s-au înțeles bine.

Înseamnă că n-ai fost atent.

Și dacă primim încuviințarea, ce șanse sunt să meargă?

Nu poți conduce de peste ocean regatul.

Eu vreau să predau. Măcar pot face asta aici?

- Familia mea are tradiții seculare. - Iar revenim la tradiții.

Și, deși trebuie să ne conformăm, nu trebuie să cedăm complet.

- Ne putem croi drumul. - Deci avem spațiu de negociere?

Spațiu de negociere... Îmi place cum sună.

- Pentru mine contează. - Atunci contează și pentru mine.

Vei vedea. Vom trăi fericiți până la adânci bătrâneți.

Noapte bună!

- Voiați să vorbiți cu mine, Alteță? - Da.

Mi-am zis că ar trebui să cooperăm.

- Să punem la cale strategia comună. - Avem o strategie?

Trebuie, dacă vrei ca părinții mei să încuviințeze mariajul cu fratele meu.

Văd cât de mult te iubește Daniel.

Dar părinții tăi n-au fost deloc de ajutor.

A fost ideea mamei, eu am încercat s-o opresc.

N-ai vrut ca părinții mei să vină?

Sunt încântători, extrem de autentici. Realmente.

Dar gala din weekend e crucială, ai tăi vor fi sub lupă.

Ca mariajul să aibă loc, fiecare detaliu trebuie să fie perfect.

Poate e doar părerea mea de om simplu, dar urmărești și tu ceva?

Doar fericirea fratelui meu. Și a ta, firește!

Sara, Daniel nu e încă logodnicul tău.

Nimic nu e oficial, până devine oficial.

Crede-mă, trebuie să iei treaba în serios.

Mulțumesc.

Sara?

- Ești bine? - Putem merge într-un loc normal?

- A fost o zi grea. - Poate nu la fel de grea ca a tatei.

Bert îl bate pe tata la golf, iar tata nu e obișnuit să piardă.

Ne putem furișa undeva, să fim noi înșine puțin?

La ce te-ai gândit?

Parcă nu credeai în caloriile goale.

- Când ești la Roma... - Când ești în St Ives...

- Pleacă, o ai pe a ta. - A ta îmi place mai mult.

Bine, facem schimb.

- Ce e? - Nu, o vreau pe a mea înapoi.

- Ești o pacoste regală, știai? - Deci ne punem porecle, nu?

Ai uitat că n-ai voie să fii supărată pe mine în public?

Acum nu ești prinț, ci tipul de care m-am ciocnit atunci în parc.

- Exact! - Citeam un mesaj!

Mesajele și joggingul sunt o combinație fatală.

- Ai zis ceva inteligent. - Să te uiți pe unde mergi.

Eu ți-am zis: "În momentul ăsta nu mă pot uita decât la tine".

- Una dintre cele mai tari replici. - Cea mai proastă replică de agățat.

- Sunt aici! - Gata cu distracția. Să fugim!

Ne scuzați!

Am auzit că am avut o aventură în după-amiaza asta.

- E tot ce aveam nevoie. - Am scăpat aproape teferi.

Zâmbește, nu-s victime, iar noi ne-am distrat.

Nu numai eu am observat că lipsiți. Regina ar dori să vă vorbească.

A aflat? Merg să lămuresc lucrurile.

Mă scuzați, Alteță. Cu dra Dimarco vrea să discute, între patru ochi.

- Nu ești obligată să mergi. - E în regulă. Unde e?

Majestate?

Înainte să spuneți ceva, să știți că vina pentru cele de azi e doar a mea.

Da, e un comportament surprinzător din partea fiului nostru,

dar unul complet previzibil din partea dumitale.

N-aveți o părere prea bună despre mine.

Ne-am trimis fiul în SUA și s-a întors cu o femeie necunoscută,

despre care nu știm nimic și pe care vrea s-o ia de soție.

Iar noi trebuie să acceptăm asta.

Și eu a trebuit să accept unele lucruri.

Pentru mine, Danny era un scriitor care se bucura de lucrurile simple.

Dar acum nu e acel bărbat, fiindcă trebuie să fie prinț.

- Dar el e un prinț înnăscut. - Nu și pentru mine.

Pentru mine e bărbatul pe care-l iubesc.

Putea fi la fel de bine barman sau grădinar.

Fiind vorba de un prinț, nu te poți obișnui cu una, cu două.

La fel e și în cazul unei prințese.

Pot să vă întreb ceva? Cine erați înainte să deveniți regină?

Acesta a fost visul vieții dv, palatul și toate celelalte?

Fiindcă visul meu n-a fost acesta.

În schimb, Daniel este bărbatul visurilor mele.

Și sper să puteți accepta acest lucru.

Fiindcă nu văd altă opțiune.

Chiar dacă fiul meu și-ar distruge viața?

Cum ar putea-o distruge căsătoria?

Mă considerați o opțiune atât de indezirabilă?

Să știți că nu sunt.

Puteți întreba orice om care m-a cunoscut.

Sunt minunată exact așa cum sunt.

Nimeni nu l-ar putea iubi pe Daniel la fel de mult ca mine.

Dacă n-ați observat, prind din zbor toate aceste reguli regale.

Aș fi o soție minunată pentru Daniel.

- Și acum, Majestate... - Da?

Mă duc să văd ce fac părinții mei.

- Jackson, ai puțin timp? - Desigur, domnișoară.

Rămâne între noi. Ce s-ar întâmpla dacă eu și Danny ne-am căsători?

Îmi închipui că ar fi foarte fericit

Vreau să știu dacă ar exista consecințe.

Firește că ar trebui să renunțe la tron.

- N-ar mai fi prinț? - Ba da.

Dar, căsătorindu-se cu o femele de rând, nu vreau să vă jignesc,

n-ar mai avea dreptul la tron.

Și atunci cine ar...

- Fiona. - Conform tradiției, ea ar fi regină.

- Danny poate schimba asta? - Doar Majestățile Lor.

Și sunt convins că asta nu se va întâmpla niciodată.

- Altceva? - Nu, e mai mult decât suficient.

Ai fost suspect de tăcută. Ar trebui să știu ceva?

M-am gândit.

E posibil s-o fi subestimat pe domnișoara Dimarco.

Cred că am întrezărit femela de care s-a îndrăgostit fiul nostru

și m-a uluit.

E fermecătoare și entuziastă.

Îmi amintește de o fată pe care am cunoscut-o odinioară.

Edmond, știi că te iubesc?

Asta și sper, după atâția ani!

Ai fost cel mai bun soț și m-ai făcut mai fericită decât poate că merit.

Meriți tot binele din lumea asta, draga mea.

Mă bucur că ți-am putut oferi măcar un colț din ea.

Lumea mea este unde ești tu.

Ne așteaptă o petrecere!

Bună seara! Mă bucur că ați venit!

- Ia te uită! Ți-ai fi imaginat? - Mă strânge papionul.

Dacă te-ai dichisi mai des, te-ai obișnui.

Ia niște șampanie.

Mamă, tată!

Sara va apărea în curând. Vreau să vorbesc cu voi.

- Ați văzut că e minunată. - Da, e deosebită.

Aș zice că e remarcabilă. Perfectă pentru Daniel.

- La ce te gândești? - Că ar fi momentul oportun.

- Cu toți prietenii prezenți la gală. - Nici gând! Credeam c-am lămurit-o.

- Tot nu încuviințați? - Deși fata e specială, nu putem.

Știi asta. Așa au stat lucrurile întotdeauna.

Tată, e timpul să ții discursul.

Nu face vreo nesăbuință. Terminăm discuția mai târziu.

Bună seara, tuturor!

Bun venit la Gala Primăverii. Ce mulți prieteni!

Așa cum ați aflat, profităm de ocazie

să sărbătorim întoarcerea fiului nostru după un an,

împreună cu prietenii lui americani,

Bert și Marie Dimarco, din ramura din New Jersey a familiei Dimarco.

Bună, tuturor!

Și fiica lor, amica prințului Daniel, încântătoarea Sara Dimarco.

Sara?

- Știe să-și facă apariția! - Chiar așa!

Alăturați-vă prințului Daniel și bunei lui amice

la primul dans al serii, în sala de bal.

- Toți se uită la mine! - Cine i-ar putea condamna?

Arată exact ca o prințesă!

Ai dreptate. Și nu e păcat?

Nu cred că pot exista clipe mai fericite decât acestea.

Stai, trebuie să spun ceva.

Vă rog, opriți muzica!

Vreau să spun ceva. E pentru Sara, dar vreau să audă toți.

Nu, Danny, nu poți!

- Nu va îndrăzni. - Dar o face.

Despre ea s-au scris cântece și cărți.

Istoria e plină de poeme, picturi și simfonii

ce stau mărturie despre puterea ei asupra inimii.

Până s-o cunosc pe această femele, n-am știut ce înseamnă dragostea.

Alături de ea, viața mi-e mai senină și mai fericită decât aș fi crezut.

Și nu vreau ca acest sentiment să se sfârșească. Astfel...

- Sara Angela Dimarco... - Nu, Danny.

Daniel.

Alteța Voastră... Îmi pare rău, nu.

Sara!

Sara!

Sara!

- De ce m-ai oprit? - Pentru că știu, Danny.

Știu că, dacă te însori cu mine, pierzi tronul.

Nu vreau să renunți la viitorul tău pentru mine.

Tu ești viitorul meu! Nu-mi pasă de tron.

Ba da. E dreptul tău dobândit din naștere.

Te iubesc, Danny.

Iubesc acest loc și oamenii de aici.

Dar nu există nicio soluție.

E imposibil să avem un final fericit.

Uită de ei! Uită de tot în afară de noi doi.

Am visat să le schimb mentalitatea, să aduc St Ives într-o eră nouă.

Poate că nu e posibil.

Dar e ceva de ce sunt sigur: că te vreau pe tine.

Tu ești și vei fi visul meu.

Amândoi știm că unor visuri nu le e dat să se împlinească.

Iar acesta este unul dintre ele.

- Sara, te rog. - Nu.

Trebuie să plec, Daniel.

Dar m-ai făcut să mă simt specială pentru multă vreme.

Și am dovedit că pot fi prințesă fără să renunț la o parte din mine.

Mereu voi prețui asta.

Dar acest vis, oricât de frumos este...

Nu este pentru mine.

- Mulțumesc pentru tot, Jackson. - Dacă-mi permiteți, îmi veți lipsi.

Adică ne veți lipsi tuturor.

- Știu că nu-ți plac îmbrățișările. - Într-adevăr.

Dar mie, da. Așa că n-ai încotro.

Lena!

Niște biscuiți pentru drum. Cu bucățele de ciocolată.

- Pun pariu că sunt delicioși. - Firește! Sunt după rețeta dv.

Mulțumesc.

M-am simțit minunat, Majestate. Vă mulțumesc.

Deunăzi m-ai întrebat ceva. Atunci nu ți-am putut răspunde.

M-ai întrebat cine eram înainte să devin regină.

- A fost o întrebare impertinentă. - A fost o întrebare bună.

Eram fiica unor membri minori ai familiei regale. Doar cu titlul.

La mare, într-o după-amiază, am întâlnit un bărbat minunat.

Și el putea fi grădinar sau barman.

Dar întâmplarea făcea să fie viitorul rege al St Ives.

Așa că, într-un fel, am fost ca tine

și te înțeleg mai bine decât îți închipui.

Dar lucrurile sunt așa cum sunt și regret nespus.

Îți doresc să ai o viață fericită.

Îmi faceți o favoare?

În salon e o măsuță plăcută, de unde priveliștea e minunată.

Poate luați masa din când în când acolo.

Mi-ar plăcea mult să mi vă închipui astfel.

Nu-ți iei rămas-bun?

Ne-am luat aseară. Nu cred că mai pot trece prin asta.

Aseară, când te-am auzit exprimându-ți sentimentele,

m-am gândit doar

că mi-aș dori ca cineva să simtă pentru mine ce simți tu pentru Sara

și ce simte ea pentru tine.

Ce pot face, Fiona? Îmi cunosc îndatoririle, îmi iubesc regatul.

Dar o iubesc și pe ea.

Am crezut că pot face această alegere pentru tine.

Dar m-am înșelat.

Orice decizie îți aparține în totalitate.

Sara!

Sara!

Cu toții suntem cine suntem, dragul meu!

Nici iubirea adevărată nu poate schimba asta.

Ne vedem mai târziu.

- Bună. - Mi-a fost dor de tine.

Plângi?

Plângi.

Pentru că trăiam indirect prin tine, dar acum s-a terminat.

O să fiu bine.

Tu cum ești?

Ca Cenușăreasa în sens opus.

Da.

- A fost ideea mea. - Cu toții am lucrat la ea.

- E superbă! - Sunteți dumneavoastră și prințul.

- Ce e cu micile imagini? - Am pus ce știm că vă place.

Spaghete, flori, cățeluși, cafea

și adidașii ăștia mici!

Mereu ați spus să fim noi înșine. Iar aceste lucruri vă definesc.

Așa este.

- Am avut pauză? - În cinci minute.

S-o luăm mai devreme. Rămâne între noi, da?

- Ieșiți la joacă! - Da!

- E plăcut aici, nu? - E mult mai bine.

Așa, acum putem începe.

- Collins, ce avem? - Mâncare de suflet, Majestate.

- Lasagna după rețeta Mariei. - Bine.

- Bailey! Mamă! - Poate sta, dă viață încăperii.

- Ce rău poate face? - Încălcăm cumva tradiția?

Presupun că da.

Dă-mi un prosop de vase curat, draga mea.

Nu te mai uita la asta! Voiam s-o pun înapoi în album.

Nu e nimic, mamă, e doar o poză.

Îmi amintește să am grijă ce-mi doresc.

Uită-te pe unde mergi!

În momentul ăsta nu mă pot uita decât la tine.

Scrii mesaje și alergi. Combinația fatală.

Daniel...

Aici nu-i niciun Daniel. Eu sunt doar Danny.

Și am adus...

- Sunt din... - Erau proaspeți când i-am tăiat.

S-au ofilit puțin după lunga călătorie.

Să nu afle mama, știi că asemenea lucruri o supără.

Ce e cu caleașca?

N-ai idee cât de greu mi-a fost să fac rost de asta în New Jersey!

M-am întors să-ți spun ce trebuia să-ți spun înainte să pleci.

Păstrez tradițiile, dar cu ajutorul tău

familia mea a învățat că sunt tradiții ce trebuie încălcate.

Există un loc gol în inima mea, iar școala are nevoie de directoare.

Astfel că...

Daniel!

Nu există nimeni altcineva, nicăieri în lume,

cu care să-mi petrec viața.

Îmi umpli zilele cu bucurie și inima cu multă dragoste.

Fără tine, nu sunt nimic!

Așadar, Sara, îmi faci marea onoare de a deveni soția mea?

Da, sigur că da!

Stai! Nu lipsește ceva?

- Ce? - Porumbeii. Trebuie să fie porumbei.

Apar în orice basm când domniței i se cere mâna.

Am uitat de porumbei!

Dar ai tăi ce zic? Nu trebuie să renunți la tron?

Am fost la fel de surprins. Dacă nu mă crezi, îi poți întreba chiar tu.

Bun venit în familie, draga mea!

Prințesă Sara! Să ai o domnie lungă!

Danny, băiatule!

- E fiica mea! - Și a mea!