Original subtitles

M-au derutat puţin numele. Susanne şi Andrea Rossi ?

Italienii se pot numi Andrea. Dar eu îi spun Sonny.

- Niels Beck. Cu'"ck" ? - Da.

- Şi Lizzie cu dublu "z" ? - Da.

Sonny îşi doreşte foarte mult un copil. Şi eu cred că e o idee bună.

Dar el nu credea că aveam sorţi de izbândă.

Aşa că şi-a testat...

chestia... şi e în regulă.

E vina mea. Spermograma e aproape zero.

- De când încercaţi ? - Dintotdeauna.

Vă voi pune o întrebare intimă.

- Suntem pregătiţi pentru asta. - Parcă instalezi o bucătărie.

Dacă nu eşti atent, un sertar nu se potriveşte sau...

Da.

Niller şi cu mine lucrăm la "Bucătăriile HTH".

Eu proiectez bucătării, iar Niller le instalează.

Italiencele n-au astfel de probleme.

În Danemarca nu rămâi însărcinată atât de uşor.

Am 44 de veri. Copiii apar pe bandă rulantă.

Ai 44 de veri.

Şi vor apărea copiii, stai liniştit, am doar 27 de ani.

Lizzie, datorită vârstei, puteţi adopta copii între 3 şi 6 ani.

Copilul poate fi puţin handicapat ?

- Noi am vrea un copil normal. - Puţin handicapat ?

Un picior anchilozat, platfus sau un şchiopătat de la poliomielită.

- Un picior anchilozat n-ar fi rău. - Am dori un copil normal.

Facem dragoste când Sus spune că-i momentul potrivit.

Şi exact după trei zile îi începe menstruaţia.

- Doctorul nu vrea să audă asta. - Aţi înţeles greşit.

Perioada de ovulaţie este între menstruaţii.

Între ?

Dar între menstruaţii eşti mereu obosită ! Scuzaţi-mă !

Între menstr... Sigur ?

Dacă ai fi o adevărată doamnă, mi-ai face mii de copii !

- Un copil e o decizie importantă. - Da.

Nu ştii dacă te îngraşi 20 de kg sau dacă faci vergeturi.

Nu, nu ştii asta.

Sonny e prea frumos pentru asta.

Dar să începem interviul aşa cum se cuvine.

Dacă relaţia voastră ar fi o maşină, cum ar fi ?

- Relaţia noastră e o dubă ? - Ce întrebare ciudată.

- Oricum, eu conduc zilnic o dubă. - Nu era o ghicitoare.

- Era ceva serios. - Dar aşa am răspuns. Foarte serios.

DRAGOSTEA ADEVĂRATĂ

- Unde naiba e Burkina Faso ? - În Africa.

- Nu vin din Coreea ? - Lizzie vrea un copil din Africa.

- E un proiect al naibii de ciudat. - E din cauza spermei mele, da ?

Dacă Bettina mi-ar face aşa ceva, aş lăsa-o lată.

- Idee e că trag gloanţe oarbe. - Negrii şi-o trag cu negresele.

Negrii fac copii cu negresele. Negrii părăsesc negresele.

Şi tu rămâi cu copilul.

E super să fii negru. Ţi-o tragi, mersi şi la revedere.

- Pardon ! - Mai trebuie să facem curăţenie.

Sper să vă placă. Bucătăria e camera cea mai importantă.

Eu mă pot gândi la altă cameră importantă.

Da... Noi nu ne ocupăm de băi.

Ai un chip armonios, pori mici.

Obrajii sunt puţin uscaţi.

Şi... doar o clipă...

Iau şi eu asta.

A descoperit faza cu ovulaţia.

Ştii ce crede Sonny despre fetele grase.

O va lua la fugă urlând dacă voi reţine o grămadă de apă

şi faţa îmi va fi plină de vase de sânge sparte.

- Ca Mette Thuesen. - Cine-i Mette Thuesen ?

Coapse grase, sâni drăguţi ? Mette 1000 de scule ?

- Nu ! Avea sâni frumoşi ? - Da. Şi picioare umflate.

A vomat nouă luni şi când a născut

prietenul ei s-a cărat cu Lise Christoffersen.

Exact. La asta mă refer.

- Mă gândeam să-mi schimb numele. - Dar Stella ce are ?

Nu prenumele, numele de familie. Ce spui de asta:

"Bună, mă numesc Stella Wiedemann."

La naiba !

Fă ca mine. Găseşte-ţi o femeie care e asistentă la maternitate.

Nu mai vrea o pâinică la cuptor după opt ore în camera trolilor.

- Lizzie nu e aşa. - Bună.

- Niller. - Bună, Mulle.

- Am vorbit cu Lizzie. Este foarte... - Vom aştepta şi vom vedea.

Gândeşte-te cum ar fi să primiţi un copil...

El e amicul meu, Knud, ea e Mulle, sora lui Lizzie.

Sunt foarte... Mă duc să mă întâlnesc cu un membru al grupului de studiu.

- Da. Pa. - Pa, Mulle.

M-am descurcat bine la interviu. Să nu spui ceva ciudat.

- Ştii unde e Burkina Faso ? - Îţi stă bine cu cravată.

Găseşte-ţi singură un prieten, Mulle. Poftim. E în Africa.

Ea vrea să audă că vrei să transmiţi copilului valorile tale morale.

- Unde în Africa ? - Haide...

- Ăsta sigur îi vine bine. - Nu.

Când te va întreba despre slăbiciunile şi punctele forte ale căsniciei,

îi spui că punct forte este că putem vorbi despre orice

şi slăbiciunea este că suntem îngăduitori unul cu celălalt.

Avem anumite probleme, dar nu e ceva grav.

Ce spui de o geacă de piele şi o cravată ? Sau...

- Mulţumesc. - Niller... Niller !

Încearcă să nu mai vorbeşti despre bucătării, da ?

Pentru mine contează enorm ca raftul să se potrivească.

Nu poţi trişa în decoraţiuni interioare.

Divaghezi de la răspuns, Niels.

Când întreb despre viaţa sexuală, nu vreau să fiu indiscretă,

dar sexul multor cupluri fără copii este sinonim cu frustrarea.

Cum te-ai împăcat cu gândul să sexul nu va duce la apariţia unui copil ?

Bine. Vreţi să compar viaţa noastră sexuală cu un animal ?

Orice animal îţi vine în minte.

- Un purceluş de Guineea. - Un purceluş de Guineea, da.

Niciun animal nu-i greşit, dar de ce un purceluş de Guineea ?

Pentru că... nu-i un animal rău.

- De unde sunteţi ? - Din Albertslund.

De lângă Albertslund. Te referi la...

Mama e daneză, iar tata american.

N-am fost adoptată.

Nu-i nimic rău dacă eşti adoptat.

Şi ce animal ai spus ?

Am spus...

- Grădina zoologică. - Grădina zoologică ?

Câteodată ca leii, câteodată ca alte animale.

Chiar asta ai spus ?

Cred că s-au gândit că-s drăguţă. Părea că...

Urăsc bucătăria asta. Eu sunt super, tu eşti super, avem o viaţă super,

dar bucătăria are culoarea vomei şi o urăsc.

Dacă nu mergem la Milano, aş vrea o bucătărie nouă.

Trimit pe altcineva la Milano.

- Acum m-au sunat. - Nu !

- Ştiau de câteva săptămâni. - Nu !

- Ba da. - Nu pot face asta !

Doamne, ce proşti sunt !

Ai fi fost perfect pentru Milano.

Primii 10.000 ?

Dacă eşti aprobat, trebuie să plăteşti 33.000 taxa de procesare.

Acoperă tot felul de cheltuieli în Burkina Faso.

De ce nu găseşte un tâmpit să i-o tragă ? Ai scuti 43.000.

- Vezi că vorbeşti despre Lizzie. - Arată bine.

43.000. Eu aş face-o la juma' de preţ.

Mergem pe strada Stockholm. E nostim. Este a doua bucătărie acolo.

Niller, dacă mă întrebi pe mine, este umorul clasei internaţionale.

Ole, ole, ole !

- Ne dorim ceva roşu. - Sus, te rog.

Sunt italian. Trebuie să simt că sunt o adevărată doamnă.

- Şi eu nu sunt o doamnă, Sonny ? - Vă pot ajuta ?

Mă uităm la bucătării.

Ne-am spus "Da" unul altuia, dar tu spui "Nu" în fiecare zi.

Nu, am spus, da, mă uit la nişte bucătării.

Mama întreabă ce nu-i în regulă cu noi.

E italian şi se vede.

Sus, de ce nu vrei să fii femeie ?

Sunt femeie. E femeie normală din Danemarca.

Şi eu trăiesc cu ea.

Doctorul ne-a spus să ne concentrăm pe alte aspecte ale relaţiei, da ?

Ne certăm înconjuraţi de bucătării.

O fată vrea să fie sărutată şi când nu e la ovulaţie.

- M-ai sufocat cu ovulaţia. - Nu te-am sufocat, te-am înşelat.

Şi mi-am cerut scuze, da ? Vom avea un copil, dar nu acum.

- De ce nu poţi spune: "Vom aştepta". - Îmi pare rău, sunt italian.

- Putem vorbi mai încet ? - Taci !

E în mintea mea. Când văd copii mă gândesc: "Ar fi drăguţ să avem unul."

Gândesc: "Şi eu aş vrea un copil." Cu tine.

Poate că ar trebui să facem un copil.

Atunci vom încerca. Bine, o vom face.

- Da ? - Da.

- Voi fi grasă şi urâtă. - Urâtă ?

Vei fi frumoasă cu burtica mare. Te iubesc.

- Dar tu ? - Da.

Prostuţo.... Te iubesc.

Am o minte ciudată.

Iubirea mea.

Dacă ziua copilului va fi vara,

putem merge la Royal Deer Park.

Putem spune că ziua lui e vara. O schimbăm.

Nu trebuie să pari că ţi-e teamă că vei avea mâncare de bebe pe haine.

- Totul trebuie să pară relaxat. - Nu-i poţi schimba ziua de naştere.

Trebuie să fac locul ăsta să pară un loc relaxant.

Trebuie să mă duc şi în dormitor. Şi să coc nişte chifle.

Nu te poţi îmbrăca cu altceva ?

Ce spui de Stella Katz ? Sau Stella Schwartz ?

Dra Stella Schwartz. Sună grozav.

Nu te întoarce...

Ar trebui să-ţi găseşti un tip ca cel de lângă fereastră.

Drăguţ, amabil, nostim. Stai... Acum !

Nu... Sven s-a întors la fosta soţie.

"Stella, ce faci în ploaie ? Du-te acasă !"

- Cere-i un foc. - Nu, de abia am fumat.

Hertz. Stella Hertz. E destul de bine.

Dra Stella Hertz. Hertz... Stella Hertz.

Hertz e companie de taxiuri, Stella.

Aşa e...

Mulţumesc că m-aţi primit. Minunat. Sunt şi chifle de casă.

- Îmi place să fac gem şi să coc. - Amândurora ne place.

Acum voi scrie recomandarea şi consiliul o va evalua.

Nu va dura mult până la luarea unei decizii.

Ne-am simţit în siguranţă cu dv. Acum trebuie doar să aşteptăm.

- Mulţumesc. - Noi vă mulţumim.

Mulţumesc.

De ce ai spus că nu ne-am gândit unde va fi camera copilului ?

Pentru că aşa e.

Dar am vorbit să transformăm camera de oaspeţi.

Vom face o cameră nouă din cămară,

şi vom muta tot ce-i acolo la subsol.

Şi dacă nu avem loc, aruncăm totul.

Ai înţeles, Niller ? Aruncăm totul.

Gem şi chifle.

Stai...

Mi-ai promis că mă ajuţi să nu uit, aşa că m-am bazat pe tine.

Trebuie să te întorci după el.

Am primit aprobarea.

Niller... Niller !

"Apăsaţi capătul protejat peste partea udă."

"Puneţi testerul pe o suprafaţă plană, de exemplu, pe masă."

"Aşteptaţi două minute şi citiţi rezultatul."

Aşa...

Este o nebunie !

O nebunie colosală !

Şi când veţi primi copilul ?

Mâine sau peste şase luni. Nu se ştie.

Şi dacă nu vă place copilul pe care vi-l dă ?

Ai trei luni la dispoziţie să vezi dacă te descurci.

Şi dacă nu ?

Îi spui doamnei de la adopţii că nu merge.

- Şi apoi ? - Îl trimit înapoi în Burkina Faso.

Mereu există vreo problemă.

Ba nu, sigur că nu.

Dacă testiculele mele ar fi trompetă, ce sunet ar face ?

Sus...

Sus, ce e ?

- Vrei o cafea ? - Am primit un mesaj să vin acasă.

Ia loc.

- Vrei o cafea ? - Ce s-a întâmplat ?

- Merge bine treaba la serviciu ? - Da. Eu este foarte ocupat.

Nu, tu eşti foarte ocupat.

Mă duc să fac o cafea.

Sonny, sunt însărcinată.

E sigur. Priveşte !

Suntem fericiţi ?

Iubirea mea...

Iubito...

- Bună, Niller. - Bună, sunt aici.

- Bună. - Minunat.

Lizzie va lucra jumătate de normă în primele câteva luni.

- Şi eu voi veni patru ore... - Şi universitatea ?

Pot citi şi aici cărţile de psihopatie.

- Şi creşa ? - Nu în primele câteva luni.

Ce-i asta ?

Copilul poate alege ce culoare să privească.

E drăguţ, Niller. Vorbesc serios.

- Şi mie îmi place. - Dar nu trebuie să continui.

Nu e bine. Mă duc să aduc paleta de culori.

Cred că a fost o idee spontană.

Nu-ţi mai băga nasul unde nu trebuie.

Stella, s-a întâmplat.

Nu ! Sonny a găsit pe altcineva ! Nenorocitul !

Nu. Sunt însărcinată.

Nu.

Nu se poate !

- Sunt însărcinată. - Gata...

Linişteşte-te...

Totul va fi bine.

- Şoricelul meu. - Sunt atât de fericită.

Ar fi trebuit să-l vezi pe Sonny. Şi el e aşa de fericit !

De acum vom fi foarte fericiţi.

Cred că voi...

Felicitări. Sora mea n-a avut nicio vergetură.

Aproape nicio vergetură, Sus.

E o decizie importantă. După ce aţi ales, nu-i uşor de schimbat.

E important să iei decizia corectă.

Cred că nuanţa asta de stacojiu ar fi minunată.

E o culoare izbitoare. Tu ce crezi ?

E bucătăria ta. Tu alegi.

Mămico... Scuze.

Asta era.

Când îşi pune ceva în minte nu se lasă.

Bucătăria e foarte importantă. Aici îţi petreci mult timp.

Trebuie să fie perfectă.

Nu ştiu dacă e exact ce-mi doresc.

Dar e absolut necesar să fie...

Trebuie să fie acel roşu ?

Nu, am şi alte nuanţe...

mai pastelate şi liniştitoare.

Sunt însărcinată. E din cauza hormonilor.

Atunci e timpul potrivit pentru o bucătărie perfectă.

Da. Doar asta ne mai lipseşte.

Da... Bine...

Vă deranjează dacă duc gunoiul ? Miroase a ceapă.

Vei avea o noapte groaznică.

Cum e...

- Cum merge între tine şi Bettina ? - Sexul ?

Nu. Când te trezeşti îţi spui: "Doamne, sunt fericit alături de ea."

Sau: "Va merge ?"

Bettina nu e uimitoare când te trezeşti lângă ea.

Ea e mai mult tipul la care urli

că şi-a lăsat tampoanele în chiuvetă cu partea folosită în sus.

Noi înfiinţăm un grup de ajutor sau jucăm bowling ?

Bine.

Apoi a spus că-i amintesc de sora lui

şi apoi m-a întrebat dacă putem fi prieteni

pentru că e uşor să discuţi cu mine.

Şi că ar vrea să te cunoască mai bine, nu-i aşa ?

- Dar am destui prieteni. - Pentru că te respectă.

Dar am parte de destul respect.

- Tu mă respecţi, nu-i aşa ? - Da.

Pun pariu că e din cauză că nu-s brunetă. Sau sunt prea înaltă.

Sau a fost copleşit de feminitatea ta.

- Eşti prea feminină ! - Şi el e prea masculin !

- Da ? - Altfel nu l-aş fi agăţat.

Şi te-ai îndrăgostit de el ?

M-am gândit că numele lui Nick se potriveşte cu prenumele meu.

Stella Vagn Hansen, da ? Dar se pare că n-a fost aşa.

M-am culcat şi cu fratele lui mai mic acum şase luni

şi s-a purtat cu mine exact la fel.

Cu câţi bărbaţi te-ai culcat ?

Cu...

...12.

Anul acesta, nu ?

Nu, 13, dacă-l număr şi pe Lasse de la petrecerea de stradă.

Poate că e puţin mai drăguţ

şi mai galant, decât ca pe vremuri.

- Pardon... Bună, Sonny. - Bună, fetelor.

Eu trebuie să plec.

E foarte jenant. Pa.

Frumoaso, m-am gândit să rezerv bilete pentru Florenţa.

Luna viitoare, când mă întorc de la târgul din Frankfurt.

- Vorbeşti serios ? - Da.

Un bărbat trebuie să-şi ducă femeia la Florenţa.

Femeia. Sau poate sunt mai multe.

Niller, vino încoace.

- Ia loc. - Ce e ?

- Ia loc. - Bine, dar ce s-a întâmplat ?

Niller, ea se numeşte Mga... Mgala...

- M-G-A-L-A. - Cine ?

Copilul pe care ni l-au oferit. Nu trebuie să-l luăm chiar pe primul.

Are cinci ani şi a crescut la orfelinat.

Poate că ar fi trebuit să ştie cum e viaţa de familie,

nu să-şi piardă părinţii la o vârstă atât de fragedă.

- Ar fi fost mai bine aşa ? - Şi dacă o refuzăm ?

Riscăm să primim băieţi.

- Nu vrem băiat ? - Având cinci ani nu-i un atu.

- Poate primim unul de trei ani. - Un copil de cinci ani nu-i bun ?

E important să-i primim cât mai mici.

Deci, cel mai bine ar fi o fetiţă de trei ani

şi cel mai rău ar fi un băiat de cinci ?

- O luăm. - Cum ai spus c-o cheamă ?

Asta vom face.

Micuţa Mgala ... Nici nu ştiu cum se pronunţă.

- Magala. - Nu, Mgala.

- Mumgala... - Bucătăria clasică mare şi roşie.

Te superi dacă urci corpurile singur ?

Eu am nişte treabă pe strada Goth.

Are 24 de ani, tocmai bună de cules.

- Şi dacă află Bettina ? - Fata de pe strada Goth nu va vorbi.

Dacă noi nu spunem nimic, Bettina nu poate afla, nu-i aşa ?

Te ocupi singur de bucătărie ? Da sau nu, ce dracului ?

Da, la dracu'. Cu o condiţie. Spune, Mgala.

Ummugala !

Mgala !

- Bună. - Bună.

- Ce e ? - Am adus bucătăria.

- Pe bune ? - Ce-i aşa nostim ?

Râd pentru că sunt însărcinată şi voi naşte la mijlocul lui iunie.

- Eu voi avea un copil luni. - De unde ştii că luni ?

Adoptăm. Ea are cinci ani. Se numeşte Mgala.

Cel puţin, soţia ta nu va fi grasă.

Astea-s toate.

- Adopţie. E ceva deosebit. - Spermograma mea e aproape zero.

Aruncăm o privire fără haine... fără cutiile de carton ?

- Sunteţi două fete aici, nu ? - Poftim ?

- Scrie Sussane şi Andrea. - Nu. Andrea e soţul meu italian.

În Italia te poţi numi Andrea chiar dacă eşti bărbat.

Dar eu îi spun Sonny.

Pentru că am avut un prieten Sonny, înţelegi ?

Şi după el, a urmat un tip Johnny.

Şi prima oară când...

Prima oară când am fost împreună, înţelegi...

i-am spus lui Johnny, "Sonny".

Şi ăsta a devenit numele lui. Şi după Johnny a urmat Andrea.

Şi prima dată când am fost împreună, i-am spus, din greşeală, Sonny.

Şi de atunci îi spun Sonny. Uimitor, nu ?

Sonny, Sonny şi Sonny.

Cred c-ar fi bine să demontez vechea bucătărie.

- Şi voi veni marţi. - Vii marţi ?

- Să montez noua bucătărie. - Bine.

Mă duc să-mi iau uneltele să dau bucătăria jos.

- Da. - Da.

- Bine. - Bine.

Niller... haina... cheile.

Apropo, trebuie să vezi asta.

Am cumpărat-o dintr-un magazin de pe strada Vesterbro.

E drăguţă.

- Dar nu e bună. - De ce nu ?

Nu-i poţi da o păpuşă neagră unei fete din Burkina Faso, Niller.

Sigur că poţi.

Parcă i-ai citi "Micuţa negresă".

Este o caricatură vest europeană despre africani.

Arăţi foarte bine. Ţi se potriveşte nuanţa asta.

Trebuie să arăt bine pentru că mă întâlnesc cu un tip superb.

Serios ? Norocoaso.

Asta e haina ta, nu ? Poftim.

Îţi mai dau ceva să iei cu tine.

Te invidiez. Nimic nu se compară cu a fi îndrăgostit.

E un italian. E foarte drăguţ. Îmi dă mereu cadouri.

Italienii sunt romantici. Eu m-am căsătorit cu unul.

- Plăteşti cu cardul ? - Da.

Mi-a propus să mergem în Italia. Dar nu ştiu în ce oraş.

- Ar trebui să încerci Florenţa. - Exact, ăsta era.

Dar trebuie să se ducă la nu ştiu ce târg din Frankfurt.

- Cu ce se ocupă ? - Lucrează la Olivetti.

- Da ? - Ce e ?

- Şi soţul meu la fel. - Da ? Cum îl cheamă ?

- I se spune Sonny. - Bine că nu-i acelaşi.

Pe al meu îl cheamă Andrea.

Mersi. Pa.

- Intră. - Intră.

Intră, draga mea.

Aici locuim noi.

Ce zici ?

Să-ţi dăm haina jos ?

Eu închid uşa.

Acum să...

Bună, frumoaso. Ce mai faci ?

Tipul cu bucătăria n-a venit, aşa că trebuie să mâncăm în oraş.

Bine.

E plictisitor să mănânci acasă, nu ?

- Mie îmi place în oraş. - Ştiu.

Italienii...

Sunteţi atât de romantici. Să caut o vază.

Pe care să o aleg ?

Sunt florile tale. Tu decizi.

Mi-a venit altă idee.

- Gata. S-au dus. - Ce faci ?

- Da, Sonny, de ce am făcut asta ? - Ce e ?

Îţi dau o şansă să-mi spui ce ar trebui să-mi spui.

Dacă începi cu familia sau laptopurile, o să urlu.

Sus, am avut o întâlnire foarte obositoare.

- Iar tu... - Nu !

- Ce se întrupă ? - Nu se întrupă nimic, Sonny.

Ce se întâmplă ? Asta-i întrebarea !

I-am făcut unghiile unei fufe şi mi-a spus că are o aventură cu tine.

- Da. - Nu ! Nu, Sonny.

- Nu poţi face asta ! - Sus...

Sunt însărcinată. Am în mine odrasla ta.

Timp de nouă luni voi arăta ca un balon pentru tine.

- E o distracţie nevinovată. - Nu, nu-i adevărat.

Linişteşte-te... Sus, e frumoasă, are picioare lungi, dar e tânără.

- Nu poţi face asta. Eşti groaznic ! - A început...

Tu eşti o persoană groaznică. Nu vreau să te mai văd. Pleacă !

La revedere, dle Rossi. Acum poţi trăi cu ea.

Ce faci ?

- Şi să nu te mai întorci. - Frumoasa mea, linişteşte-te...

M-ai lovit.

Nu se poate să-i mai fie foame. Cred că e doar obosită.

Fetiţo, cum să-ţi spunem ?

Eşti o micuţă Nanna ? Sau o micuţă Sarah ?

Dar pe ea o cheamă Mgala.

Noi suntem părinţii. O cheamă cum vrem noi.

- Îi vom spune Ingeborg. - Nu-i poţi schimba numele.

Poate că n-ar trebui să ne certăm în faţa copilului ?

Ne distram şi noi.

Îţi este sete ?

Vino, să ne aşezăm aici.

Hai să stăm jos.

Acum poţi muşca din măr. E bun ?

- Niller, ai uitat să cumperi lapte. - Ai dreptate.

Nu-i prea isteţ, să uiţi să cumperi lapte pentru o fetiţă.

Stai aici. Dau o fugă la magazin.

Îmi pare rău. Am fost groaznică în ultimele luni.

Dar acum, totul se va schimba. Vom fi doar noi trei.

Mă întorc repede, dragul meu.

Mănâncă. Haide, muşcă.

La dracu' !

Nu te mişca de aici.

Nu cred că te vei întoarce imediat la muncă.

- Mi-au dat liber o lună. - Au fost destul de generoşi.

Dar ar trebui să ai o lună liberă.

N-am vrut... Am trecut să văd ce faci. Trebuie să mă întorc la muncă.

Îţi dai seama, să se întâmple chiar în mijlocul...

- Vrei să-ţi cumpăr ceva ? - Nu, vom comanda pizza.

Nu-i rău.

Sau...

Voi veni la înmormântare, desigur.

Pa.

- Vei vorbi cu ea, nu ? - Ce vrei să spui ?

Am citit asta într-o carte. Trebuie să vorbeşti cu copiii.

Sau vei ştii ce înseamnă când mârâie.

Şi ea va ştii ce înseamnă când vei mârâi. Vorbeşte cu ea.

Trebuie să vorbeşti cu copiii.

Uite.

Măsuţă de cafea.

Pantaloni.

Ia şi cealaltă pernă.

O mână.

Bună. Bucătăriile HTH.

Am fost trimis să vă montez bucătăria.

Dar computerul a indicat că n-aţi plătit a doua rată.

- Aşa că nu pot începe treaba. - Pe bune ?

Nu s-a făcut plata, nu-i aşa ?

E perfect dacă aveţi chitanţa.

De ce compania ta schimbă personalul în timpul lucrărilor ?

De ce mi-au trimis un alt montator ?

- E o companie ciudată. - Era vorba de Niller. E personal.

Niller ? O companie ciudată.

Nu se poate...

Aş vrea să spun...

Cred că...

Cred că e nedrept ca Lizzie să...

Lizzie era un om care ştia ce vrea.

Şi asta e bine. E bine să ştii ce vrei.

Knud şi cu mine am montat o bucătărie în Bellahoj.

Şi a trebuit s-o schimbăm de patru ori.

Pentru că cei de acolo nu ştiau ce vor.

Mulţumesc.

- Stai acolo de două ore. - Aştept să se dizolve.

Să se dizolve copilul şi să dispărem în apa din cadă.

Poţi face ce face Stella câteodată.

Nu voi face avort.

Câteodată simţi că trebuie să faci un copil.

- Dar eu nu simt nimic. - Atunci fă ce face Hanne K.

- Iartă-l şi păstrează copilul. - Când i-am spus să nu se mai întoarcă ?

Dacă i-ai fi spus să stea tot ar fi plecat.

I-am atins faţa. "Ai un chip armonios."

Spune-i că nu scapă aşa uşor şi se va târî înapoi.

- Eşti un geniu ! - Ce-i mai rău ?

Să fii însărcinată când soţul tău şi-o trage cu o blondă.

E mai rău ca el să te vadă că te întâlneşti cu altcineva.

Să te porţi de parcă ai o relaţie.

Schimbă yalele, să nu poată intra.

Şi când vine, să pari apetisantă.

Ce ?

Eu sunt Sonny, da ? El zice: "Bella, pupici."

"Spaghetti pizzeria."

Şi tu stai acolo, privind în gol.

Nasol, Sonny băiete.

Nasol, Sonny băiete.

Nu, mai cu zvâc, da ?

Un vulcan rece ca gheaţa. Haide.

Danemarca împotriva Italiei, da ?

Ştii ce vreau să spun, nu ? Nasol, Sonny băiete.

- Nasol, Sonny băiete. - Mai mult din buze.

Fundul în spate, sânii în faţă. Haide. Aşa...

- Nasol, Sonny băiete. - Da, aşa e bine.

Nu ceda de prima oară. Trebuie să fii rece ca gheaţa.

Îl vrei în genunchi. Sau iar se duce să-şi facă de cap.

Miroşi a ceapă.

Trebuie să te ocupi de tine.

Cumpără nişte casete şi gustări. Să-ţi îneci amarul, da ?

- Niels. - Mulle.

Te rog, spune-mi Merete. Trebuie să gândeşti astfel.

Lizzie te-a părăsit pentru altcineva

şi tu trebuie să-ţi trăieşti viaţa...

- Ce vrei să spui ? - Nu e vina ta.

Ai dreptul la o viaţă nouă...

- O nouă ce ? - Cu slujba ta cum rămâne ?

- Mi-au dat ceva timp liber. - Niels...

Deseori, oamenii încearcă să reteze legăturile cu trecutul dureros...

Aminteşte-ţi că ai o viaţă. Spune-le că vei lucra câteva ore.

- Cum rămâne cu Mgala ? - Îţi vei petrece timpul şi cu Mgala.

Am studiat psihologia timp de şapte ani şi ştiu unele lucruri.

Mai vin luni.

Şi lucrează câteva ore. Trebuie să te întorci...

- Şapte ani, Niels. - Bine.

Vin luni.

- La naiba ! - Da. La revedere.

- Luni. - Da, Mulle.

Nu i-ai adus şi alte jocuri ?

Am unul grozav. Se numeşte "Fermele".

- Ce vei face ? - Nu ştiu.

Lizzie şi cu mine am fost împreună mulţi ani.

Şi credeam că mă voi simţi groaznic şi-mi va fi dor de ea.

Dar avea multe părţi bune.

Pot spune ceva despre Lizzie ?

Lizzie era enervantă, dominantă şi exagera prea mult.

Bine...

De abia aştept ziua când te vei întoarce la muncă.

Eu instalez o bucătărie industrială la doi ţărani

care stau toată ziua şi se scarpină la ouă.

Ai terminat lucrarea la femeia care locuieşte lângă lacuri ?

Pe Calea Vodroffs. Bucătăria clasică roşie.

- Dra Mai caldă e moartea. - Arăta bine.

Ai gusturi ciudate la femei, Niller.

Dar nu şi-a plătit a doua rată, aşa că au anulat comanda.

Ar trebui să mă întorc la Bettina.

- O duci în pat ? - Desigur. A adormit.

Trebuie s-o speli pe dinţi după prăjitura aia.

O spăl mai bine de dimineaţă.

Copiii n-ar trebui să mănânce prea multe prăjituri.

Crezi că nu mă pricep la copii ?

Nici eu nu-s prea priceput, nu ?

- Am schimbat yalele vineri. - Poftim ?

Am schimbat yalele vineri.

Vezi ce mi-ai făcut la ochi ?

- Nasol, Sonny băiete. - Doar asta poţi spune ?

M-ai obligat să fiu cu ea după ce m-ai dat afară.

E greu să fii italian, nu ?

De ce încă nu ţi s-a montat bucătăria ?

Au doar un montator şi el n-a avut timp.

Vezi tu, Niller avea mâinile ocupate. Da, îi spun Niller.

Mersi.

Ar fi bine să pleci. Niller poate veni dintr-o clipă în alta.

Încerci să mă faci gelos.

Iubito, eşti frumoasă, dar ce faci...

- Scuze, n-am înţeles. - Poftim ?

Diferenţele dintre hydra corpus şi hydra serum.

Am spus că hydra corpus nu poate înlocui hydra serum.

Credeam că ai spus invers.

Da ? Chiar e atât de greu ?

Ai hydra corpus şi hydra serum.

- Şi se pun pe faţă, da ? - Da.

Şi dacă n-ai una, n-o poţi folosi pe cealaltă.

Nu, voi încerca altă cremă şi altă cale de a explica.

Asta e altă cremă de zi, un înlocuitor reuşit.

Mai am şi altele.

Toate se bazează pe acelaşi lucru. Toate întind pielea.

Acum vorbim despre Lipsoderm şi alte enzime.

Dar cel mai important lucru

este că transformă celulele moarte în aminoacizi.

E important să eliminăm pielea moartă. Dar ce contează ?

Celulele mor oricum. Şi nu putem face nimic.

Nu mă poţi concedia. Pentru că nu sunt concediabilă.

Îmi dau demisia când vreau eu.

Şi dacă ar funcţiona toate astea, ai arăta mult mai bine.

M-am cărat de aici. La revedere.

La ce te holbezi ?

Sus, cred c-ar trebui să ne pudrăm nasurile.

Şi ăia sunt fulgi de porumb.

Şi asta e lingura ta. Şi asta e o farfurie.

Niels, cred c-ar trebui să te îmbraci şi să te duci la serviciu...

- Nu ştiu. - Şapte ani.

Şi nu doar pentru tine. Mă gândesc şi la Mgala.

Ea trebuie să experimenteze viaţa. Că pleci şi te întorci fără...

fără să te calce vreo maşină.

- Niels, trebuie... - Da.

Plec, dar mă voi întoarce şi nu mă va călca nicio maşină.

- Pa, Mulle. - Te rog, spune-mi Merete.

Prefer Merete. Şi Niels, ţine minte că eşti chipeş...

Nu-ţi uita masculinitatea. Acum ai o responsabilitate.

Trebuie să te întăreşti...

Da. Ne vedem după-amiază.

Acum spunem: "Pa, Niels."

La naiba...

- Bună. - Ce e ?

Am auzit că nu ţi-au instalat bucătăria.

- Şi nu se poate aşa ceva. - N-am plătit montajul.

Ştiu, dar luna asta nu lucrez şi m-am gândit...

Să-ţi petreci concediul montându-mi bucătăria ?

Trebuie să ai o viaţă patetică dacă n-ai altceva de făcut.

Nu poţi trăi fără o bucătărie.

Te simţi bine ?

Nu, nu poţi trăi aşa.

La ce te gândeşti când te uiţi la mine ?

Par mămoasă ? Sexy ? Sau pudică ?

Nu, cred că arăţi grozav. Chiar minunat.

Nu eşti pudică deloc.

Vino încoace.

Nu prea pudică, nu ?

- Mă poţi săruta. - Eu ?

Da. Sărută-mă.

Soţul meu m-a părăsit. Crede că sunt pudică.

Cred că eşti tipul de femeie cu care bărbaţii vor să danseze.

Poate că oamenii nu mă pot iubi pentru o perioadă lungă de timp.

Eu cred că poţi fi iubită la nesfârşit.

Poate că exteriorul arată bine, dar în interior sunt varză.

Nu cred.

Când ai adus bucătăria, m-am întrebat dacă ai prietenă.

Şi eu m-am gândit la tine. În acest fel.

Însărcinată şi fericită, iar primul gând a fost: "Are prietenă ?"

Ce creier ciudat.

Dacă ai fi fost prietena mea, nu te-aş fi părăsit niciodată.

Nu, de abia ne cunoaştem şi deja ne-am sărutat.

Se pare c-am nimerit într-un moment nepotrivit.

Ar trebui să pleci.

Da.

Acum vrea să doarmă.

Şi a adormit.

- Dormi... - Bună.

M-am întors şi nu m-a călcat maşina.

- Cum a fost ? - Ce vrei să spui ?

- N-ai fost la serviciu ? - Ba da.

A fost bine să ies din casă.

- Ai avut dreptate, Mulle. - Merete.

Şapte ani, Niels. Mai înveţi câte ceva.

Doamna de la adopţii ştie că nu mai eşti...

Că acum eşti singur ?

Te-ai...

Te-ai gândit dacă faci faţă ? Singur ?

Da, m-am gândit puţin. De fapt, m-am gândit mult.

Este o responsabilitate imensă să ai singur grijă de-un copil.

O vei suna ?

- Nu ştiu. - Mai aşteaptă.

Poate vei descoperi... opţiuni noi.

Nu crezi că există viaţă după Lizzie, dar va exista.

Şi când va sosi timpul... Eu te-am plăcut mereu, Niels.

- Şi eu la fel, Mulle. - Merete.

Ia te uită !

Vin mâine la aceeaşi oră. Mgala, pa, pa.

Mersi pentru ajutor, Mulle ... Pardon, Merete.

Uite ! Parchet !

Şi muzică !

Şi aţi făcut-o în mijlocul holului ?

Nu, de fapt...

Ai făcut sex sportiv ! E fantastic ! Acum l-ai prins pe italianul ăla !

Data viitoare când îl vezi va simţi că s-a întâmplat ceva.

În mijlocul holului.

După o săptămână se va târî în genunchi.

Va avea coşmaruri despre sexul pe care îl faci.

Dar ţine minte ceva când îl vezi.

Nu-l lovi. Trebuie să fii tăcută şi interesantă.

Şi să nu te vadă când vomezi.

- Miroşi a ceapă. - Poftim ?

Aragaz.

Aragaz.

Tigaie.

Robinet.

Şi ăsta-i un ceaun.

La dracu' !

Aşa...

Haide, iubito. Să facem nani.

Aşa...

Acum dormi, iubito.

La dracu' !

Vai de mine, tu erai ?

Drăguţ din partea ta să-ţi primeşti soţul în casă.

Hai să terminăm cu jocul ăsta. Îţi ceri scuze şi mergem mai departe.

- Vrei să-mi cer scuze ? - Tu m-ai lovit. De două ori.

Aventura cu fata aia, pur şi simplu s-a întâmplat.

O pot suna chiar acum şi îi pot spune că nu ne vom mai vedea niciodată.

"Soţia mea şi-a cerut scuze."

E greu ?

Aud şi eu un mic "îmi pare rău" ?

Bună.

Bună.

Bună.

La naiba.

La naiba...

Bună. Uite-l pe Niels.

Exact. Bună.

Ce ţi-ai făcut ? Tu scoţi tangoul din mine.

Nu, Niels. Mă faci să...

Calmează-te, Mulle. Glumeam.

- Poate ar trebuie să discutăm. - Despre ce ?

Nu e bine să te prefaci, şarada asta nu face bine...

Niels ...

Cred că noi trei putem forma o familie foarte reuşită.

Noi trei ?

Mereu a fost ceva între noi.

- Da ? - Suntem şi noi oameni.

Nu trebuie să ne fie ruşine de asta.

Merete...

Am întâlnit pe cineva.

O fată ?

O cheamă Sus.

Lizzie de abia a...

Şi ai întâlnit deja pe cineva ?

- Doamne, eşti bolnav ! - Ascultă-mă !

Ce-ţi trece prin cap ? O vei aduce aici să...

- În patul lui Lizzie ? - Încă nu ştiu, Merete !

Nu-mi spune Merete ! Tu eşti tatăl acelei sărace....

- Mi se face rău ! - Încetează !

Tu şi spermograma ta şi...

Eşti ultimul om cu care aş lăsa un copil !

- Mulle ! - Nu eşti bun de aşa ceva !

La dracu' !

La dracu' ?

Ai spus "la dracul" ?

- Asta ai spus. - La dracu'.

Ce fată deşteaptă !

Bine, deci prima oară când ai făcut-o, n-ai făcut-o.

Dar acum ai făcut-o.

Tot mai încerci să-l faci gelos pe Sonny pentru a se întoarce la tine ?

Desigur. Niller ăla e căsătorit şi adoptă un copil.

Nu vine să-mi dea lucrurile peste cap.

- A fost bun ? - Nu trebuie să-ţi răspund.

Din când în când e bine şi puţin mai dur, nu ?

Nu e vorba de asta. Mă simt groaznic.

Sunt însărcinată, Sonny m-a părăsit... Sunt o epavă.

- E din cauza nervilor. - I-ai spus Sonny ?

- Ce ? - I-ai spus Sonny ?

Nu.

Vrei să te calmezi, Stella Wiedemann Katz Hertz ?

Sunt într-o formă groaznică. Să facem întinderi.

E din cauza lui Bettina.

Mi-a spus: "Knud, m-am săturat să te tot ascult".

Knud, totul e foarte complicat.

Nu ştiu unde să mă duc.

Nu pot locui cu fata de pe strada Goth.

Bine, poţi dormi pe canapea.

Da...

Bună seara. Intraţi, băieţi.

Al meu, al meu. Dulapul e al meu.

- Al meu, al meu. - Vrei să-mi cer scuze ?

Cere-i constructorului tău să-ţi facă altă mobilă.

Nu există niciun constructor. L-am inventat.

Canapeaua e a mea. Masa e a mea. Nu, vaza ăla urâtă nu-i a mea.

- Pardon. Vaza aia urâtă. - L-am inventat să te fac gelos.

- Am crezut... Sonny ! - Te-am văzut făcând sex cu el.

Da.

Da. E adevărat.

Am fost cu un constructor.

O singură dată. O singură dată, Sonny.

Tu ai început. Acum suntem chit, da ?

E de la avocatul meu. Să putem divorţa repede.

- Nu se poate. Sunt însărcinată. - Va trebui să faci avort.

Nu vreau să fiu tatăl unui copil ilegitim.

Ce vrei să spui, Sonny ?

Nu e un obiect, Sonny.

Rafturile tale, biroul tău, patul tău. Dar el nu-i al tău.

- E un copil ! - Fă-l cu constructorul tău !

Trebuie să luăm patul.

Şi eu voiam să mă mut, dar îmi era milă de ea.

Credeam că e înnebunită după mine.

- Nu ştiu dacă mă pot descurca. - Doar pentru vreo două zile.

Mă refer la a fi tată.

Cu ce să se îmbrace, ce să mănânce, ce vitamine să ia.

Dar Mulle, Bomba sexy, nu are grijă de ea ?

Nu mai are. A luat-o razna când i-am spus că am întâlnit pe cineva.

Vrei să repeţi ?

- M-am întâlnit cu bucătăria roşie. - Întâlnit ?

I-ai tras-o.

- Pe bune ? - Puţin.

Le spun că sunt bolnav şi ne descurcăm noi.

Şi dacă sexul ar fi fost pizza, ce notă i-ai fi dat ?

Avortul nu e treaba lui. Amantul italian.

Doar că în mintea mea aveam o singură imagine:

Sonny, eu şi un copil.

Asta era fericirea pentru mine.

Şi dacă nu pot avea asta, nu vreau altceva.

Nu cred în fericirea doar pe jumătate, Stella.

Aşa că am decis să fac avort.

Da.

Sus...

Mă bucur că ai venit să dormi la mine.

Eu rămân însărcinată şi dacă doar mă salută un tip, înţelegi ?

Cunosc toţi doctorii de la clinică după prenume.

Îţi spun asta pentru că te vei simţi oribil.

Deodată, toată lumea e însărcinată şi complet fericită.

Am făcut o programare şi asta-i tot.

Sus... Vei privi în cărucioarele altora şi îţi vei imagina...

Dar dacă încerci să...

Deschid eu.

Bună, intră. Sus, ai un musafir.

Nu spune nimic. Vreau să vorbesc eu.

Aici e Africa. Aici e Mali, Nigeria, Ghana şi Burkina Faso.

- Ce vrei să spui ? - Trebuie s-o cunoşti pe Mgala.

Şi poate şi pe soţia ta ?

Nu, ascultă-mă.

Odată, m-am chinuit cu o uşă care nu se potrivea.

Balamalele nu erau la locul lor. Nu se potrivea deloc.

- Poftim ? - Era soţia mea... care a murit.

- Soţia ta a murit ? - Nu ne potriveam.

Dar acum simt că balamalele sunt la locul lor.

Nu, e prea ciudat pentru mine, Niller.

Nu mai am loc în creier pentru altceva. E o nebunie înăuntru.

Nimic nu se potriveşte şi vineri mă duc la spital.

- Eşti bolnavă ? - Nu, fac un avort.

Un avort ?

- Bună. - Bună.

Niller ?

E cam agitată. Cred că trebuie să facă pipi.

Toaleta e pe acolo.

Putem intra să facem pipi ?

Da.

Gata.

Se pare că am nimerit într-un moment nepotrivit.

Vino.

Bună, Niels.

Cred că trebuie să vorbim.

Da. Pot numi situaţia asta o încălcare a încrederii.

Dacă sora lui Lizzie nu m-ar fi sunat, n-aş fi ştiut.

Nu ştiam că ai aflat.

Personalitatea lui Lizzie a dus la aprobarea cererii

şi cred că e incredibil că nu ne-ai contactat.

- La dracu' ! - Poftim ?

E în africană, înseamnă "bună".

În cazul ăsta, "la dracu'" şi ţie.

Eu n-am autoritatea s-o iau pe Mgala de la tine.

Dar ar fi mai bine să se întoarcă la orfelinat,

până la apariţia unor părinţi potriviţi.

Pentru binele ei, desigur.

Nu te supăra, Niels. Viaţa merge mai departe.

Sigur că într-o zi vei întâlni pe cineva şi dacă vreţi să adoptaţi

poţi depune, din nou, o cerere...

Niller, la naiba !

Din câte ştiu, Air France are cursă vineri.

Bine, te voi suna.

Atunci, la revedere.

Ne-am distrat, nu ?

Ia asta cu tine.

Şi asta. Morsa.

Şi căluţul.

Poate e vorba de prenumele meu.

Oriunde l-aş aşeza, nu sună bine.

L-ai sunat ?

Nu, n-am făcut nimic. Nu l-am sunat.

Are o fiică adoptivă şi o soţie moartă.

Sunt însărcinată cu Sonny care a plecat. Nu suntem un cuplu reuşit.

La Sonny mă refeream.

- Susanne Rossi ? - Îmi ţii geanta ?

Bine, baftă.

Pastila asta te va ajuta să te relaxezi puţin.

Dacă îţi iei la revedere acum, o duc eu la Mgala la aeroport.

În Burkina Faso o aşteaptă cineva de la orfelinat.

Mai avem nevoie doar de semnătura ta.

Semnează acolo jos.

Bună, din nou, Merete.

Niels, vreau să vorbesc cu tine. Între patru ochi.

Putem vorbi şi aici.

Aţi sunat pe mobilul lui Sus. Stella la telefon.

Poftim ?

Nu, Sonny, nu cred că poţi vorbi cu ea.

Pentru că suntem la secţia de avorturi.

Sau cum s-o numi.

Tu ce crezi că face aici ?

Ar fi trebuit să ştiu că nu vei accepta situaţia.

Se numeşte sindromul Iona. Oamenii vor să se certa cu Dumnezeu.

Acum vorbesc metaforic, dar sunt alături de tine.

Acum poate fi dificil să-ţi dai seama de sentimentele tale.

Şi nici nu trebuie. Dar trebuie să gândim practic şi...

Dacă am spune că noi doi vrem să...

Mulle...

Da.

Ai dreptate, dar noi nu vom fi niciodată împreună.

Şi Mgala nu se întoarce la orfelinat.

Mgala nu va face nimic practic.

Mgala va sta cu mine şi va fi foarte iubită.

Şi eu la fel.

Dar acum trebuie să plec

pentru că o persoană pe care o iubesc va face o greşeală enormă.

Knud, dă-mi cheile de la dubă.

Dacă voi două aţi fi jucării, aţi fi fost trimise înapoi, nu ?

Vorbesc metaforic, desigur.

N-ai mâncat şi băut nimic în ultimele opt ore, da ?

Acum te vom pregăti pentru operaţie.

Te aşteaptă cineva în seara asta să stea cu tine peste noapte ?

De ce ?

Nu e indicat să stai singură, în caz că apar complicaţii.

Prietena ta e aici, nu ?

Da.

Sigur vrei să faci avort ?

Da.

Am făcut odată un test dintr-o revistă de femei,

să văd ce tip de persoană sunt.

Şi îmi era teamă că voi fi

o persoană care nu-şi poate controla viaţa,

aşa că am trişat să obţin mai multe puncte.

Oamenii fac multe lucruri ciudate, nu ?

Sunt prezenţi şi câţiva studenţi la medicină.

Vom face anestezie şi vom realiza avortul,

apoi te vom muta la terapie intensivă şi vei fi externată în această seară.

Acum voi ataşa senzorii.

Îţi vom da ceva să dormi.

La început, are gust de ceapă.

Ceapă ? De ce ?

- Unde e ? - În sala de operaţii trei.

- Ai grijă de ea. - Bine.

Inspiră adânc şi vei adormi în câteva minute.

- Unde e ? - Nu ştiu.

Opriţi-vă ! Nu vă apropiaţi de ea !

- Vreau să-ţi spun ceva. - Tu eşti tatăl ?

- Îmi faceţi anestezia ? - Atenţie ! Eu sunt tatăl !

Dacă ai fi un bărbat adevărat, ea nu s-ar afla acolo.

- Să mergem afară. Haide ! - Ce se întâmplă ?

Vrei nişte ciocolată fierbinte ? Vrei să-ţi aducă mătuşica Stella ?

Şi mie îmi place. Să vezi ce ciocolată bună vom bea.

Aşa...

Uite un pahar.

Poftim...

Mala ?

Gamla ? Gamala ?

Nu vei face avort.

E decizia mea. E copilul meu.

Prostii. Copiii nu sunt proprietatea nimănui, părinţii doar au grijă de ei.

Ca bucătăriile. Au nevoie doar de-un frigider, chiuvetă şi aragaz.

Ea vine cu mine la Frankfurt. Poate lucra la Olivetti.

Sonny, nu merg cu tine la Frankfurt.

- Sigur că nu. - Poftim ?

Nu te vreau înapoi. Eşti superb, dar nu te iubesc.

- Sigur că nu. - Mă descurc şi singură, da ?

Am înţeles. Vrei să păstrezi copilul. Bine, îl păstrăm.

Nu, Sonny, ţie îţi spun nu.

Viaţa e prea scurtă să ai un soţ nepotrivit.

Nu sunt persoana potrivită pentru tine. Ţie îţi trebuie altceva.

Acum pleacă. Eu vreau să termin cu povestea asta.

Aş dori să-mi faceţi anestezia.

- Vrei să continuăm ? - Fă avortul şi mai vorbim.

- Vino, constructorule. - Nu, opriţi-vă !

Mai întâi spune-mi că nu mă iubeşti.

Plec doar dacă-mi spui asta.

Sunt îndrăgostită de tine.

Chiar foarte mult.

De fapt, cred că te iubesc.

Am ştiut-o de când ai intrat în bucătăria mea.

Stăteam acolo pe trepte

şi asta a fost tot.

A fost ciudat.

Sunt prea bun pentru tine. Sunt prea frumos pentru tine.

Du-te dracului !

Danemarca să se ducă dracului !

Forza Italia !

Susanne, mai vrei să faci...

Bună.

Nu, vom păstra copilul.

Doi copii. Nu-i rău cu spermograma mea.

Este o decizie importantă să te căsătoreşti religios.

Te întreb, Niels Beck, o iei de soţie pe Susanne Rossi,

care acum se află lângă tine ?

Aş vrea să-i spun câteva cuvinte lui Sus.

Şi am promis că nu voi vorbi despre bucătării.

Nu, dar ce e o bucătărie ? Bucătăria e doar un loc.

Contează doar să fii fericit în bucătărie.

Şi Sus,

tu şi Mgala,

şi bebeluşul şi eu,

vom fi foarte fericiţi în bucătăria noastră.

Şi nu doar în bucătăria noastră, ci oriunde.

Nu-mi pasă unde va fi şi unde vom merge.

Doar să-ţi văd zâmbetul minunat şi ochii superbi.

Sunt multe lucruri pe care aş vrea să le fi spus,

dar am restul vieţii pentru asta,

aşa că mai bine ne ridicăm şi ovaţionăm de trei ore

cele două fete ale mele, poate trei.

Şi încă o dată pentru noroc.

Acum ştiu unde ne-am mai întâlnit.

Ai un frate mai mare pe nume Manse. Atacant la Fremad Amager.

Da, se întâlnea cu o prietenă de-a mea, Vibs.

- Vibs ? - Da.

Avea un corp frumos, dar dinţi groaznici.

Şi dacă îşi dădea părul pe spate i se vedeau urechile.

Dumbo.

- Nu-mi amintesc de tine. - Pe atunci nu eram prea vorbăreaţă.

Pe atunci.

Se pare că ai cam prins buchetul.

Da, e ceva deosebit, dacă crezi în asta.

Care-i numele tău de familie ?

Îmi termin teza şi apoi voi primi diploma.

- Şapte ani. - Vei fi un psiholog minunat.

DRAGOSTEA ADEVĂRATĂ

Traducerea şi subtitrarea - Bogdan Vaman EMPIRE VIDEO PRODUCTION