Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
Personajele şi evenimentele din acest serial sunt inspirate din istorie.
SULEYMAN MAGNIFICUL Seria 3, episodul 45
Ce înseamnă asta, Mercan ? De ce ne cheamă beiul Bali ?
A început investigația. Veți fi chestionate, sultană.
Nu merge nimeni nicăieri. Nu suntem nevoite.
Ordinele Măriei Sale se aplică negreşit, sultană.
De aceea sunteți nevoite să mergeți la serai.
Paşă, de partea cui sunteți ?
Husrev-Paşa are dreptate. Nu ne putem opune ordinelor.
Dacă nu mergem înseamnă că ne acceptăm vina.
Oricum am fost declarați vinovați, Mustafa.
Nu ai văzut cum ne privea Măria Sa ? Apoi, Mehmet, Mihrimah...
Mamă, le ce vă aşteptați ?
I s-a întins o cursă soției sultanului imperiului.
Sigur că o să se ceară socoteală.
Avem o pată pe frunte, care nu ne lasă să ne găsim liniştea
până când adevărul nu va ieşi la iveală.
Parcă până azi am fost foarte liniştiți...
Adevărat. Hurrem nu este. Există linişte mai mare ?
Măria Sa ce face, Mercan ? Dumnezeu ştie în ce stare o fi acum...
Nu l-am văzut, sultană. Nu a ieşit toată ziua din iatac.
Nimeni nu poate fugi de dreptatea Domnului.
Uite aşa se plăteşte pentru faptele făcute, mai devreme sau mai târziu.
Sultană, să mergem. Mâine va fi o zi grea.
Mergeți dv., paşă. Din cauza incidentului, nu m-am pregătit.
Lucrurile mele vor fi cărate abia peste două, trei zile.
Să nu credeți că pieptul mi-e roşu din pricina lacrimilor de sânge.
E flacăra inimii ceea ce se vede din afară.
De m-aş îneca în apă precum un nufăr, aş trezi mirări ?
Val după val, lacrima s-a făcut mare, m-a învăluit.
Sângele-mi curge şiroaie printre gene.
S-au speriat cei ce iubesc de-a mea luptă a iubirii.
De-aş suspina, valul mării mele de lacrimi m-ar acoperi.
Uite câte-am pătimit în astă lume...
Muhibbi nu mai ajunge la malul celei iubite.
Căile-s legate, de netrecut, Din pricina lacrimii mele de sânge.
Prințe, sultană !
Măria Sa este în iatac, Mercan ?
Nu, sultană. Beiul Bali vă aşteaptă în odaia sa.
- Măria Sa unde este ? - În harem, prințe.
Azi-noapte a rămas în odaia sultanei Hurrem.
- Ce noapte tristă ! - Mamă...
Câtă vreme o să vă comportați aşa, vina o să stea mereu asupra noastră.
Mai mult, este o mare durere pentru Măria Sa.
Orice-ar fi, trebuie să-l sprijinim, să-i fim alături.
Nu vorbi ca şi cum n-ai şti ce-am trăit.
Am suferit foarte mult sub această cupolă.
Lacrimile nu mi-au contenit.
De vreme ce ani la rând am aşteptat plecarea lui Hurrem,
acum nu pot să par tristă. De fapt, atunci m-ar bănui.
Să mergem.
Beiul Bali vrea să vorbească separat cu dv., sultană. Prințe !
Faceți loc ! Măritul prinț Cihangir !
Tată !
Cihangir, viteazul meu...
Am avut un vis, tată. Am văzut-o pe mama.
Stătea sub un copac, un copac foarte mare.
Am întrebat-o de ce ne-a lăsat, de ce nu vine.
A spus că niciodată nu ne-ar lăsa.
Mama o să vină, tată. Nu-i aşa ?
O să vină, viteazule, o să vină...
Asta-i tot ce ştiu, Malkocoglu. Oricum, i-am explicat Măriei Sale.
Prințe, sunteți aici de câteva luni.
Cu siguranță v-ați întâlnit cu sultana Hurrem, adevărat ?
Adevărat, am avut câteva discuții cu privire la harem.
Din câte am auzit, au avut loc câteva întâmplări neplăcute
între dv. şi sultana Hurrem. V-ați certat în fața tuturor.
Când armata era în expediție, a trebuit să reduc cheltuielile haremului.
Sultana Hurrem a fost deranjată că am luat această decizie fără s-o anunț.
- Altă ceartă a mai avut loc ? - Nu.
Se spune că ați învinuit-o pe sultana Hurrem pentru numirea dv. în Amasya.
Este adevărat ?
Nu-mi pasă cine şi ce spune, Malkocoglu.
Şi tu ştii prea bine că doar Măria Sa decide unde vor fi numiți prinții.
Mama dv., sultana Mahidevran, nu spune aceleaşi lucruri, prințe.
Chiar Măriei Sale i-a spus că în spatele deciziei e sultana Hurrem.
În lipsa Măriei Sale, s-a certat de mai multe ori cu sultana Hurrem.
Toți ştiu duşmănia dintre ele. Sigur s-a întâmplat ceva.
Dacă era ceva important, ajungea la urechile mele.
Sultana Mihrimah crede că în spatele acestui incident se află sultanele.
Credeți că este posibil ?
Nu vreau să mă gândesc la posibilitatea asta.
Nici eu nu vreau.
Dacă ştim că sultana Hatice a mai încercat s-o omoare pe sultana Hurrem,
este o posibilitate puternică.
Imediat după incident, i-am chestionat pe toți,
inclusiv pe mama, Malkocoglu. Dacă aveam o dovadă,
îl predam pe vinovat Măriei Sale, fără să-mi pese cine este.
Chiar dacă era mama dv. ?
Sau, ca fiu, ați fi preferat să vă apărați mama ?
Ajunge ! Când acuzi o sultană,
e nevoie de mai mult decât nişte păreri şi posibilități, Malkocoglu.
Desigur, prințe, tocmai de aceea încerc să găsesc o dovadă.
Prințe, Măria Sa a poruncit să nu părăsiți capitala
până la terminarea investigației.
Sultană, bine ați venit !
N-am venit deloc bine, beiule Bali.
Am spus deja tot ce ştiam.
N-am înțeles rostul acestei chestionări.
Am vrut să aud şi eu, sultană. Poftiți.
- Agă Mercan ! - Ce cauți aici, agă Aziz ?
Rustem-Paşa doreşte să vorbească cu dv.
Să mă ierte măritul paşă. Am treabă. Nu pot pleca de la serai.
A poruncit să veniți imediat.
Credeți că prințul Mustafa a fost surghiunit în Amasya.
Aşa este, sultană ?
Acesta nu este doar gândul meu, beiule Bali.
Toți cei întregi la minte ştiu că aşa este.
Ori dv. credeți altceva ?
Singurul lucru la care mă gândesc acum
este că această decizie vă duce către răzbunare.
Prințul Mustafa este viitorul dinastiei otomane.
Pentru mine, este singura speranță, motivul existenței mele.
Ca mamă, e posibil să-mi pun fiul într-un pericol atât de mare ?
Mai ales, când Hurrem i-a fost lăsată în grijă.
Dacă o socotiți pe sultana Hurrem
o piedică în calea viitorului prințului Mustafa, este posibil.
V-ați sacrifica şi viața pentru asta.
Prințul meu s-a întors din morți de două ori.
Prima dată, în acest serai. A trimis o cadână să-l otrăvească.
Dacă aceasta nu se îndrăgostea de el, îl pierdeam de mult.
Apoi, a trimis o spioană în Manisa. A fost prinsă în ultima clipă.
Nici măcar în acea zi nu am încercat să mă răzbun.
Doar mi-am apărat fiul.
Problema nu este doar prințul Mustafa.
Este o cauză personală pentru dv. O chestiune de mândrie.
Ce înseamnă asta ?
Suferiți de ani buni din cauza sultanei Hurrem.
Imediat cum a venit, vi l-a luat pe Măria Sa.
V-a furat viața.
Ați rămas singură. E greu de suportat.
Taci !
Ce vă imaginați, sultană ? Că o să fiți din nou cu Măria Sa ?
De aceea ați scăpat de sultană ?
Întreci măsura ! Cine eşti tu să-mi vorbeşti aşa ?
Ce i-ați făcut sultanei ? Ați omorât-o ?
- Sau o torturați undeva ? - N-am făcut-o eu !
Atunci, cine a făcut-o, sultană ? Ştiți ce-a pățit sultana, nu-i aşa ?
Nu ! Nu ştiu nimic ! Nu ştiu cine ce a făcut.
Şi nu-mi pasă absolut deloc !
- Mahidevran ! - Sultană !
- Eşti bine ? - Cum să fiu bine, sultană ?
Sunt chestionată ca şi cum aş fi o criminală.
Să-i fie ruşine beiului Bali.
Am avut degeaba încredere în el atâția ani.
- El îşi face doar datoria. - Ce i-ai spus beiului Bali ?
Ce pot să-i spun ? M-am săturat să spun aceleaşi lucruri.
- Sultană, vă aşteaptă beiul Bali. - Venim.
Hatice, nu uita ce mi-ai promis. O să fii calmă.
Nu spune vorbe fără sens, lăsându-te înfrântă de furie şi sentimente.
O să spun adevărul întocmai, soră.
O să spun tot ce ştiu. Aşa să faci şi tu.
Sultană, nu pun la îndoială credința dv. față de Măria Sa.
La fel ca şi celelalte sultane, vă duşmăneați cu sultana Hurrem.
Din câte îmi amintesc, ați făcut ca sultana Hurrem să fie surghiunită.
Eu n-am făcut nimic. A fost surghiunită din cauza greşelii ei.
A îndrăznit să poruncească să-mi fie ținută calea.
Desigur. Însă dv. ați atras-o în greşeală.
La fel cum i-ați făcut şi sultanei Hatice.
Lui Hatice ?
A ascuns galbenii răposatului Ibrahim-Paşa.
Iar dv. ați ajutat-o.
Ce ajutor ? Eu te-am anunțat în acea zi să vii să iei galbenii.
Adevărat. Însă ați făcut asta după luni de zile.
V-ați temut să nu se afle.
Eu am vrut doar s-o apăr pe Hatice.
E posibil să faceți în continuare acelaşi lucru, sultană ?
E posibil să tăceți ca s-o apărați pe sultana Hatice ?
Sultană, nu am terminat întrebările.
Nu întrece măsura ! O să-ți cer ție voie ca să ies ?
Ordinele Măriei Sale sunt clare, sultană.
Pot fi nevoit să folosesc forța dacă trebuie să rămâneți aici.
Nu mă constrângeți.
Hurrem ?
Măria Ta !
Sultană, Măria Sa are o singură dorință.
Sultana Hurrem să fie găsită teafără.
Dacă mă ajutați în privința asta, nimeni nu va avea de suferit, jur.
- Crezi că trăieşte ? - Aşa sper.
Altfel, mulți o să-şi piardă capul.
Nici dv. nu ați vrea să se întâmple asta, nu-i aşa ?
Importantă este dinastia, beiule Bali.
Măria Sa suferă azi-mâine, apoi vine o zi în care va uita.
Pentru Hurrem, mai ales în lipsa oricărei dovezi,
nu-şi poate sacrifica surorile sau fiul.
Sultană, bine ați venit !
Beiule Malkocoglu Bali... De ce m-ai chemat ultima ?
Pe mine trebuia să mă chestionezi prima.
Doar eu puteam să fac asta, nu-i aşa ?
Sultană, ar trebui să accept asta drept o mărturisire ?
Măria Ta, sunteți bine ?
Era aici, Matrakci. Hurrem era aici. Am văzut-o.
Sunteți sigur, Măria Ta ? Nu e nimeni aici.
- Ți-am spus că am văzut-o ! - Dacă doriți, căutăm în jur.
Hurrem !
Măria Ta !
Fii sigur, dacă o făceam eu, nu te oboseam.
Aş fi mărturisit cu o mare plăcere.
Este singurul lucru pe care mi-l doresc
din ziua în care am văzut trupul lui Ibrahim fără viață în grădină.
Să-i iau viața lui Hurrem.
Făcând o asemenea mărturisire, ştiți ce puteți păți, nu-i aşa ?
Nu-mi pasă.
Am mărturisit şi mai demult. Mai ales că nu exista nicio dovadă.
Chiar eu i-am spus Măriei Sale că am încercat s-o omor pe Hurrem.
Există o diferență, sultană.
Pe atunci, sultana Hurrem nici nu murise, nici nu dispăruse.
Unde este sultana Hurrem ? Ce i-ați făcut ?
Beiule Bali, orice-aş spune eu, mereu voi fi bănuită.
De aceea, nu mai e nevoie să vorbim.
Dacă tot v-ați răzbunat, atunci, mărturisiți, să se termine.
Nu e nimic de mărturisit.
Aşa apărați amintirea paşei Ibrahim ? Negând ce-ați făcut pentru el ?
Eu n-am făcut nimic !
Adevărat. N-ați făcut nimic.
În vreme ce Ibrahim-Paşa nu are nici măcar un mormânt,
dv. n-ați mişcat un deget.
Ba chiar unii spun că l-ați trădat.
Ce spui ?
V-ați căsătorit cu Husrev-Paşa, ca şi cum nimic nu s-a întâmplat.
Se spune că trăiți fericită în noul serai.
Eu nu l-am trădat. Niciodată n-aş face-o.
În acea zi, Măria Sa m-a ucis şi pe mine, nu doar pe Ibrahim.
M-ai auzit ? Mi-a luat sufletul !
Şi dv. ați vrut să-i luați un suflet drag, nu-i aşa ?
Da. Şi eu am vrut să-i iau un suflet.
Dar degeaba. Nu am putut.
Ce i-ați făcut sultanei ? Ştiți unde este, nu-i aşa ?
Nu ştiu. Du-te şi întreabă-le pe Mahidevran, pe sultana Şah.
Poate ele ştiu. Eu nu am nicio legătură cu acest incident !
Mai devreme ați spus că ați vrut să-i luați viața, sultană.
Asta a fost acum câțiva ani, beiule Bali.
Am jurat că o s-o omor pe Hurrem
înainte să împlinească Ibrahim 40 de zile.
Dar n-am putut. N-am izbândit.
Nu se poate, Ilyas. Cum să dispară mama ?
Este imposibil.
Nu vă necăjiți, prințe. Sultana negreşit va fi găsită.
Doamne-ajută, Ilyas !
Nu-mi trecea prin minte că voi fi chestionat într-o zi,
din cauza unei asemenea acuzații.
Şi eu am spus ce ştiam, prințe. Rustem stă cu ochii pe mine.
Dacă ar avea ocazia, ar scăpa de mine.
Nu-i uşor pentru Rustem. Se teme pentru viața sa.
Ştie că este un nimeni fără sultana Hurrem.
Prințe, vă recomand să mergeți cât mai repede la Amasya.
Aici nu sunteți în siguranță.
Dacă nu sunt în siguranță în seraiul tatălui meu,
să se năruiască lumea asta. Nu-mi pasă absolut deloc.
Prințe...
Vorbim puțin ?
Agă Mercan, şi noi te aşteptam.
- În sfârşit, ai binevoit să vii. - Mărite paşă !
Îi cunoşti, nu-i aşa ?
Slujitorii de la serai, care lucrează sub porunca ta.
Ce vină au, paşă ? De ce sunt aici ?
Tu o să spui asta, agă Mercan.
Toți au dat numele tău.
În ziua în care sultana Hurrem a plecat de la serai,
le-ai cerut să n-o oprească.
Puterea mea nu-i de-ajuns să opresc o sultană, paşă.
Pe deasupra, nu ştiam că merge la Konya.
Măria Sa mi-a poruncit să-i execut pe toți cei implicați sau neglijenți.
Eu sunt eunucul-şef. Îndeplinesc ordinele Măriei Sale.
Aşa cum nu am nicio legătură cu acest incident,
nici neglijent nu am fost. N-am primit niciun ordin s-o opresc.
Ai auzit ?
Atunci, ce ordin ai primit ? S-o omori pe sultana Hurrem ?
Îți cer iertare pentru vorbele spuse la furie şi durere, frate.
Niciodată n-aş fi vrut să te supăr.
Ce te-a adus în starea asta, Mehmet ? Ce-am făcut ca să gândeşti aşa ?
Am vorbit cu Măria Sa în expediție.
I-am cerut să mă trimită în alt sangeac.
Cred că este o nedreptate făcută ție.
Am spus asta de la bun început. Am vorbit chiar şi cu tine.
Dar tu nici nu te-ai uitat la mine. Ca şi cum eu aş fi vinovat.
Ți-am spus că nu are nicio legătură cu tine.
Am văzut în ochii tăi, frate. Am văzut durere şi furie.
Apoi zvonurile s-au răspândit.
În expediție, am auzit cu urechile mele ce vorbesc soldații.
Toți vorbeau despre tine. De nedreptatea care ți s-a făcut.
Nici nu le pasă de mine. Oricum niciodată nu le-a păsat.
Nu țin la mine.
Beiule Yahya, am auzit multe despre dv.
Sunt încântat să cunosc un mare poet ca dv.
- Cine eşti ? - Mă numesc Ilyas.
Sunt din Corpul Ienicerilor, divizia 21.
Prințul a fost binevoitor. Îl însoțesc.
Pe lângă toate aceste întâmplări, m-a afectat rău ce-a pățit mama.
Nu mi-e bine, frate. Îmi arde sufletul.
Văd, frate, văd...
Unde a dispărut aga Mercan ?
Nu ştiu nimic de diavolul ăla. Să nu fi plecat cu Măria Sa.
Nu prea cred, agă.
Trebuia să fie lângă beiul Bali la chestionări.
Fahriye, nu-l lăsa singur pe prințul Cihangir.
E distrus de câteva zile. Mi-e teamă să nu se îmbolnăvească.
Ferească Domnul !
Agă Duzgun ?
Agă Duzgun... Chemați imediat medicul !
Beiule Bali, bucurați-vă ! A venit aga Duzgun.
Aga Duzgun ?
Da. A condus alaiul care a dus-o pe sultana Hurrem la Konya.
Da ? Aduceți-l imediat aici !
Beiule, e epuizat. Le-am spus să-l ducă la infirmerie.
- Unde este sultana Hurrem ? - Paşă, jur că nu ştiu nimic.
- Răspunde la întrebare ! - Nu ştiu.
Paşă, jur că eu n-am făcut nimic.
Răspunde tu la întrebare. Unde este sultana Hurrem ?
Zău că nu ştiu.
Cred că a venit vremea să vorbeşti, agă Mercan.
Pedeapsa uciderii unui eunuc-şef este mare, paşă.
Mai ales sultana Şah o să vă ceară socoteală.
Doamne-ajută ! Unde este sultana Hurrem ?
Nu ştiu.
- Mărite paşă ! - Spune.
S-a întors aga Duzgun. A fost văzut intrând în serai.
Paşă, ce se va întâmpla cu aga Mercan ?
- Multă sănătate, agă Duzgun ! - Beiule...
Eşti în stare să vorbeşti ?
Atunci, începe să vorbeşti.
Din câte se spune, tu ai însoțit-o pe sultana Hurrem. Aşa e ?
Adevărat, beiule. Eu îi eram alături.
Unde este sultana ?
În sfârşit, am trecut şi peste ziua asta.
Încă nu, Mahidevran.
Cine ştie ce i-a spus beiul Bali Măriei Sale... Nu se aude nimic.
- Ce e de spus, sultană ? - Nimic, absolut nimic.
Pe tine nu te-a întrebat nimeni nimic ?
Nu m-a chemat beiul Bali. Poate, mai târziu, nu ştiu.
Haremul e precum un cazan clocotind. Nimeni nu mai are linişte.
Intră.
- Sultană ! - Mercan, ce-ai pățit ?
Rustem-Paşa m-a reținut, sultană. A întrebat de sultana Hurrem.
Era să mă omoare.
Cu ce drept ? Anunță-l imediat pe Măria Sa !
Măria Sa e răpus de supărare. Ar fi în zadar. Eu sunt bine.
- Cum ți-a dat drumul ? - A venit o veste.
Din câte se spune, aga Duzgun s-a întors la serai.
- Măria Ta ! - Spune, Rustem.
A venit aga Duzgun. Este la infirmerie.
Beiul Bali e lângă el.
Am fugit. M-am rătăcit în pădure. Eram rănit. Am leşinat undeva.
Când am deschis ochii, eram într-o casă.
M-a găsit un sătean şi m-a dus acasă la el.
Nu mi-am revenit multă vreme. Aveam răni grave.
Am pornit la drum imediat cum mi-am revenit.
Ce s-a întâmplat cu sultana ? Ai văzut că a murit ?
Măria Ta !
- Unde este Hurrem ? - Nu ştiu, Măria Ta.
Cum să nu ştii ? Nu erai lângă ea ?
Sigur că eram. Însă am fost atacați. Ne-au trecut pe toți prin sabie.
Eu am vrut s-o iau pe sultană şi să fugim în pădure.
Dar au venit după noi şi au luat-o pe sultană.
- Am vrut să mă opun, dar... - Ce i s-a întâmplat lui Hurrem ?
Nu am văzut, Măria Ta. Aveam răni grave.
Nu mă puteam opune. Eram nevoit să fug. Poate...
Ai fugit ?! Ai fugit ?!
- Măria Ta ! - Măria Ta, liniştiți-vă.
Cine a făcut asta ? Cine v-a atacat ?
Nu am văzut. Aveau fețele acoperite.
N-au vorbit ? N-ai auzit nimic ?
Aduceți-l !
Măria Ta...
Ce se întâmplă, beiule Bali ?
A venit aga Duzgun, prințe. O să ne ducă la locul incidentului.
Vreau şi eu să vin.
Prințe, e mai bine să rămâneți aici. Şi dv., prințe.
Ce-a pățit mama ? Nu a spus nimic ?
Aşa cum am bănuit, a fost atacată, prințe.
Dar nu ştim ce s-a întâmplat. Haide !
Să fie cu noroc ! Să vedem ce spune aga Duzgun.
- De unde a apărut după atâta timp ? - Poate este implicat şi el.
De asta mă tem şi eu.
Să sperăm că nu e vreun joc de-al lui Hurrem.
Nu cred, sultană.
Unde să se ducă şi să-şi lase copiii ? Ce să facă ?
Măria Sa a plecat azi-noapte, Cihangir.
Doamne-ajută să vină cu mama.
Eu am visat. I-am spus şi tatei. Mama trăieşte. O să vină.
Cihangir, viteazule...
Măria Sa s-a dus doar la locul incidentului.
E posibil să n-o găsească imediat pe sultană.
Au spus că s-a întors aga Duzgun. Unde este ?
- Mihrimah, linişteşte-te. - Mehmet, vorbeşte !
Unde este mama ? Nu a spus nimic ?
Nici noi nu ştim exact ce s-a întâmplat.
A plecat azi-noapte împreună cu Măria Sa.
- Sper să vină cu mama. - Dă, Doamne, s-o găsească.
Aici v-au atacat ?
Era întuneric, Măria Ta. Dar în zona asta ne-au atacat.
Uită-te bine ! Aici ?
Spune ce s-a întâmplat.
Da, aici. Sultana s-a lovit de piatra aia când fugea şi a căzut.
În ce parte ați fugit ?
În partea asta, paşă, către mijlocul pădurii.
- Aici ? - Aici, Măria Ta.
Aici am văzut-o ultima dată pe sultană.
Stăteam lângă copacul acela când ne-au găsit.
Aşadar, aici ai lăsat-o singură.
Când trebuia s-o aperi cu prețul vieții...
- Iertați-mă, Măria Ta, eu... - Luați-l !
Împrăştiați-vă imediat ! Căutați peste tot !
Căutați prin tufişuri, prin gropi ! Intrați în toate casele şi fermele !
Împrăştiați-vă !
Prințe, a vorbit aga Duzgun ? Unde este Hurrem ?
Nu e nicio veste, sultană. Încă aşteptăm.
Ce e, sultană ? Ce e îngrijorarea asta ?
Ori vă temeți de ce o să spună ?
Nu-mi forța răbdarea, Mihrimah ! Sunt aici ca să vă ajut.
- Sunt sigură că aşa este. - Mihrimah !
Iertați-mă, prințe, dar nu mai am putere să rezist.
Mihrimah, linişteşte-te. Totul va intra pe făgaşul normal.
Mihrimah, sora mea frumoasă... Vreau să-mi promiți ceva.
Orice-ar fi, orice veste o să vină, o să fii puternică.
- Nu... - Tu ai un copil. Şi frați.
Nu uita că acum au nevoie de tine mai mult ca oricând.
Şi Măria Sa, la fel. O să fii mereu lângă ei.
Nu ! Mama este în viață. Trăieşte.
Moscul meu, ambra mea, existența mea...
Hurrem !
Iubita mea, luna mea strălucitoare,
Apropiata mea, confidenta mea, averea mea, sultana mea frumoasă,
Viața mea, grânele mele, traiul meu, vinul meu divin, raiul meu,
Primăvara mea, bucuria mea, ziua mea, trandafirul meu,
Trandafirul meu surâzător...
Platanul meu, peregrinarea mea, contemplarea mea,
Grădina mea de trandafiri, dorința mea, perla mea cea mai prețioasă,
Dimineața mea, taifasul meu, seara mea, planta mea, dulceața mea,
Comoara mea, liniştea mea în astă lume...
1543
Aziz al meu, Iosif al meu, ființa mea, stăpâna inimii mele,
Istanbulul meu, Karamanul meu, Rumelia mea, Badahşanul meu,
Cumania mea, Bagdadul meu, Horasanul meu...
Iubita mea cu păr frumos, sprâncene arcuite, privire răutăcioasă...
Sunt bolnav. De mor e vina ta.
Ajutor, iubita mea ce nu eşti musulmană !
La uşa ta, îți înalț veşnice elogii.
Inima mi-e îndurerată, Ochii mi-s înlăcrimați,
Eu, Muhibbi, sunt fericit.
Cadână Cihan, ce s-a întâmplat ? De ce ai ieşit din odaie ?
M-am săturat să stau toată ziua, odaliscă Fahriye. Vreau să merg puțin.
- Atunci, să ieşim în grădină. - De fapt, voiam să-l văd pe prinț.
Prințul Mehmet s-a dus în Divan. Îl vizitezi mai târziu.
Măritul prinț Mehmet !
În numele Domnului cel milostiv şi îndurător !
Amin !
Deschid şedința de Divan de astăzi, în numele Domnului.
Intră.
Beiule Yahya, prințul este înăuntru ?
Nu, prințul a plecat devreme.
Sultana Mahidevran m-a prevenit la plecare.
A spus să nu cumva să-l lăsăm singur pe prinț.
Nu vrea pe nimeni lângă el. Nu se simte deloc bine.
Nu scoate o vorbă de când ne-am întors din capitală.
- Nici măcar cu mine nu vorbeşte. - Ce se va întâmpla, beiule ?
Îşi neglijează şi slujnicele de mai multă vreme.
Mi-e teamă că o să se işte incidente printre cadâne.
Ştiți relația dintre sultanele Ayşe şi Rumeysa. Sunt la cuțite.
Tu eşti iscusită, cadână. Nu da nimănui ocazia să facă scandal.
Când se întoarce sultana Mahidevran ?
Nu a spus nimic. Dar n-o să dureze mult.
O vizitează pe sultana Beyhan, apoi se întoarce.
N-am înțeles rostul acestei vizite.
Mai ales, când prințul este în starea asta.
Intră.
- Beiule Yahya ! - Spune.
S-au întors gărzile prințului Mustafa. Prințul a scăpat de ele din nou.
Trebuia să vezi ce față avea Lala, Ilyas.
Când am spus că o să trec oceanul, o să merg în celălalt capăt al lumii
şi că o să stăpânim lumea, s-a albit la față.
Visurile dv. luminează viitorul acestui măreț stat, prințe.
- Sper să se împlinească într-o zi. - Doamne-ajută, Ilyas !
Însă cel mai mare vis al meu e să ajung la mama.
Măcar să-i fac un mormânt. Vreau să mă rog la căpătâiul ei.
- Odihnească-se în pace ! - Amin !
Îmi este dor şi de frații mei. Mai ales, de Cihangir.
- Ai citit ultima lui scrisoare ? - Am citit-o, prințe.
Dacă i s-ar permite acum, ar guverna statul.
Intră.
Mărite prinț, a venit Cihan, cadâna dv. favorită.
Să intre.
- Dacă n-aveți niciun ordin... - Poți să te retragi.
- Prințe ! - A venit sultana mea Cihan...
Ce faci ? Te simți bine ?
Sunt bine, prințe. Slavă Domnului, şi copilul dv. este bine.
Se mişcă încontinuu. Nu stă deloc.
E clar că o să avem un prinț viteaz ca dv.
Prințe !
Mi-am făcut griji când au spus că ați fugit de gărzi.
Sunteți bine ?
Prințe, nu e bine să stați singur când vă urmăreşte hiena de Rustem.
Gărzile trebuie să fie mereu lângă dv.
E vreo veste ?
Hizir Hayreddin-Paşa a scris că vrea să vă viziteze în curând.
Spune-i să nu vină. Prețul venirii la mine e greu.
Prințe, dacă veți continua să vă purtați aşa, o să-i pierdeți
pe toți cei care vă cred, se încred în dv. şi vă ajută.
După ce mi-am pierdut fratele şi tatăl, ce însemnătate mai are ?
Prințe, nu spuneți asta.
Îți aminteşti ce mi-ai spus ?
"Dacă Măria Sa nu vă mai vedea cu ochi buni,"
"nu vă mai ținea în cel mai important şi mai apropiat sangeac de capitală."
Prințe...
Amasya nu e sangeacul meu, Taşlicali. E temnița mea.
Te sfătuiesc să pleci de aici.
Aşa poți avea un viitor mai strălucit.
Măria Ta !
Am venit să-l văd pe Cihangir. Am vrut să vă vizitez şi pe dv.
Dacă vă deranjez...
Vino, ia loc.
De fapt, voiam de mult să vin. N-am îndrăznit nicicum.
Ştiu cât suferiți, Măria Ta. Eu am trăit asta.
Ştiu prea bine ce înseamnă să-l pierzi pe cel pe care-l iubeşti
mai mult decât propria-ți viață.
Se aprinde un foc în sufletul tău. Şi arde necontenit, ca o lumânare.
De-ai sorbi mările ar fi în zadar. Nimic nu-l poate stinge.
Sursa lui e respirația.
Va continua să ardă câtă vreme vei respira.
Ba chiar te mistuie.
Distruge tot ce e frumos în sufletul tău.
Întoarce-te la seraiul tău, Hatice !
Frate ! Cândva, îți plăcea să-mi spui "draga mea Hatice, scumpa mea..."
Ştiu că nimic nu va mai fi ca înainte. Dar ajunge, frate !
Eu am pierdut un suflet. Tu ai pierdut un suflet.
Să se termine odată răceala asta cumplită.
Eu vreau să fiu din nou sora ta.
Vreau să mă iei în raiul tău, să mă iubeşti.
De acum înainte, sunt lângă tine, frate.
Niciodată n-o să te las singur.
Din câte am auzit, ai renunțat s-o mai cauți pe mama, aşa e ?
Facem tot ce ne stă în putință, sultană.
Dacă făceai, mama era aici. Să vă fie ruşine tuturor !
Ați uitat. Ați renunțat.
Nu a renunțat nimeni, sultană. Spionii noştri caută peste tot.
Vin informații de peste tot unde s-a auzit de sultana Hurrem.
Şi, dacă vin, ce se întâmplă ? Rezultatul e acelaşi.
Nici mama nu a fost găsită, nici ticăloşii care i-au făcut asta.
Poate că nu-ți dai seama, dar situația e gravă, Mihrimah.
Starea Măriei Sale e clară. Este într-o depresie profundă.
Nu se mai implică în treburile statului.
Hadim Suleyman-Paşa şi Husrev-Paşa fac totul.
Şi amiralul este lângă ei. În mod voit mă țin departe.
Prințul Mustafa nu se ştie ce face în Amasya.
Pe scurt, lucrurile nu merg deloc bine, sultană.
Ce înseamnă asta ?
Înseamnă că ne-am pierdut toată puterea odată cu sultana Hurrem.
Starea Măriei Sale e clară. Soldații vorbesc. Zvonul s-a răspândit.
Văd asta drept o slăbiciune. Dacă nu facem imediat ceva,
o să-l dea jos pe Măria Sa de pe tron şi o să-l urce pe prințul Mustafa.
Nu, fratelui Mustafa nici nu-i trece prin minte.
Crede-mă, în jurul lui sunt oameni care să-i bage asta în minte.
Fii alături de Măria Sa, Mihrimah. Rămâi la serai.
Ajută-l cumva să-şi revină. Altfel, consecințele pot fi grave.
Austriecii, împreună cu soldații germani, spanioli şi italieni
au înaintat către Pesta.
E clar că arhiducele Ferdinand încă urmăreşte tronul Ungariei.
Aşa e, judecătorule Ebussuud. Nu se poate accepta asta.
Trebuie învățat minte imediat !
Aveți dreptate, paşă, dar de câte ori începe o expediție otomană,
ghiaurii caută loc să se ascundă.
Mare-vizir, trebuie să-l informăm imediat pe Măria Sa.
Dacă doriți, vorbesc chiar eu.
Nu te implica în treburi care nu te privesc.
Asta-i treaba ta, când avem un mare-vizir ?
Măsoară-ți vorbele !
Crezi că te întreb pe tine ce vorbe să spun ?
Paşilor, nu e nevoie de certurile astea fără rost.
Oricum i-am expus situația Măriei Sale într-un raport.
Dar este încă în doliu...
Faceți loc ! Maiestatea Sa Sultanul Suleyman-Han !
Paşilor, fiindcă situația este gravă,
voi participa la şedința de Divan de astăzi.
Unde ai fost, Hatice ? Ai spus că vii aseară, dar n-ai mai venit.
Mi-am făcut griji.
Am fost la serai, lângă fratele meu. Am stat de vorbă până dimineața.
Sper că e de bine.
I-am sărutat mâna şi i-am spus că vreau să-i fiu din nou soră.
Mi s-a ridicat o mare povară de pe umeri.
După ani de zile, am dormit liniştită pentru prima dată.
Ce s-a întâmplat dintr-odată ?
Se zbate în focul durerii şi al suferinței de multă vreme.
Se prăpădea în fața ochilor mei. E greu să rezişti.
Am ars destul amândoi. Am murit.
E vremea să reînviem, să renaştem din cenuşă.
Suntem frați, născuți din aceeaşi mamă, copiii aceluiaşi tată.
Şi tu, la fel, Şah Huban. Apoi, Beyhan, Fatma...
Noi suntem o familie.
Indiferent ce-am trăit în trecut, acest adevăr nu se schimbă.
În sfârşit, Hatice. Asta ți-am spus ani la rând.
Noi suntem o familie.
Nimeni nu se poate amesteca. Nu ar trebui.
Orice-ar fi, sângele apă nu se face.
Să li se trimită imediat ordin guvernatorului Rumeliei
şi guvernatorilor generali să ajute Pesta.
- Să mute forțele din Buda în Pesta. - Cum porunciți.
Maiestatea Ta, mai este o chestiune.
În centrul Ungariei, în câteva oraşe şi cetăți ocupate de Austria,
precum Vac, Visegrad, Esztergom, Alba Regală, Pecs,
ungurii s-au revoltat.
Solicită ajutorul Maiestății Tale. Trebuie să profităm de ocazia asta.
Adevărat. Astfel, asigurăm siguranța Budei şi a împrejurimilor,
dar preluăm şi controlul pământurilor aflate sub ocupație austriacă.
Care este situația fortificațiilor Austriei din centrul Ungariei ?
Maiestatea Ta, conform scrisorilor venite de la spioni,
au fortificat în special cetățile din Esztergom,
împreună cu trupele spaniole şi italiene.
Însă cetățile Valpovo, Siklos, Alba Regală nu sunt foarte trainice.
Despre Sigismund Zapolya se ştie ceva ?
Sfetnicii lui Zapolya aşteaptă ordinele dv.
În zona Transilvaniei nu există nicio problemă.
Este momentul potrivit să-i dăm o lecție arhiducelui Ferdinand.
Bine.
Şi eu gândesc la fel ca tine, Rustem-Paşa.
Să înceapă imediat pregătirile pentru expediție !
Ce face Măria Sa ? Stai cu ochii pe el, da ?
Sultană, fac ce-mi stă în putință.
Dar nu mai avem nicio putere în harem.
Spionii sultanelor Şah şi Hatice sunt peste tot.
Eu o să stau aici, Sumbul. O să rămân o vreme în odaia mamei.
Să vă binecuvânteze Dumnezeu, sultană !
Câtă vreme sunteți aici, nu vom da de greu.
Aduceți-mi imediat lucrurile aici.
Cum porunciți, sultană. Rezolv imediat.
Aşteaptă. Prinții ce fac ? Vin veşti ?
Prinții sunt sănătoşi, slavă Domnului.
Rustem-Paşa a luat măsuri speciale pentru prințul Mehmet.
Siguranța lui Mehmet e importantă. Trebuie să-l apărăm de orice pericol.
Cadâna Fahriye şi şoimarul-şef Ilyas îi sunt tot timpul alături.
Să nu stați cu grijă.
Bine. Merg în vizită la Măria Sa. Tu rezolvă cu mutatul.
Cum porunciți, sultană.
Măria Ta, au spus că ați participat la şedința de Divan
şi că ați decis plecarea în expediție.
Adevărat. Plecăm în expediție.
Având în vedere că nu mai am inimă, duşmanii să se teamă de mine.
Măria Ta, mă simt ruşinat în fața dv.
Dar fiți sigur că am făcut mai mult decât mi-a stat în putință.
Malkocoglu, chiar de-ai fi conducătorul lumii ar fi în zadar.
Trăieşti ce-ți stă scris în soartă.
Intră.
Maiestatea Ta, a venit sultana Mihrimah.
Să intre.
- Măria Ta ! - Mihrimah, raza mea de lună...
Măria Ta, dacă nu aveți niciun ordin pentru mine...
- Poți să te retragi. - Sultană !
Mi-am făcut griji pentru dv. Sper că sunteți sănătos.
Tu ocupă-te de copilul tău, Mihrimah.
Să nu cumva să te necăjeşti gândindu-te la mine !
Cum să pot zâmbi, dacă dv. nu sunteți fericit ?
Stau cu gândul numai aici. Am vorbit şi cu Rustem.
Dacă îmi permiteți, aş dori să stau aici, cu dv., o vreme.
În lumea asta, sunt două suflete în fața cărora sunt neputincios.
Pe unul l-am pierdut.
Celălalt este aici, cu mine. Slavă Ție, Doamne !
Ignorarea noastră este nedreptatea însăşi.
Eşti padişahul acestei frumoase țări. Nu oropsi, ajută !
Intră.
- Prințe ! - Unde este Taşlicali, Fidan ?
În odaia sa, prințe. Dacă doriți, îl anunț.
Nu-i nevoie. Tu de ce ai venit ?
Sultana Mahidevran a scris o scrisoare.
O să vină într-o săptămână, zece zile.
- Poți să te retragi. - Prințe, dacă doriți, o slujnică...
Am spus că poți să te retragi !
Fă pregătirile, Ilyas.
După întâlnirea cu Lala, o să mergem în târg.
Vreau să particip la inspectarea negustorilor.
Cum porunciți, prințe.
- Şoimarule-şef ! - Spune.
Sultană !
Care-i situația, Ilyas ? Nu te bănuieşte nimeni, da ?
Nu vă faceți griji, sultană.
I-am câştigat încrederea prințului Mehmet.
Bine. Am venit aici ca să-ți dau eu ordinul.
A venit timpul, Ilyas.
A venit timpul să-i iei viața lui Mehmet.
Decizia plecării în expediție este bună, dke Nasuh.
În sfârşit, Măria Sa se întoarce la viață.
Ai dreptate, beiule,
dar Rustem l-a încolțit. Acum iar o să preia comanda.
Nu mai pronunța numele acelui nenorocit, dle Nasuh.
"De-o fi să nu-ți mai văd vreodată chipul sfânt,"
"să ştii că te-am iubit mai mult decât propria-mi viață, Suleyman."
"Aceasta a fost pricina tuturor lucrurilor care mi s-au întâmplat."
"Accept. Dacă prețul acestei iubiri e viața mea,"
"sacrificată să fie de o sută de ori. Slujnica ta neînsemnată, Hurrem".
Având în vedere că ai vorbit cu Măria Sa, i-ai spus intenția ta.
Sunt nevoit să plec, dacă a venit sultana Mihrimah.
Foarte bine. Renunță la gândul ăsta.
Ce ne-am face fără tine ? Rustem ar avea cale liberă.
Locul ăsta nu e pentru mine, dle Nasuh.
Numai intrigi peste tot.
Nu vreau să-l văd pe Rustem. O să-l nimicesc înainte de plecare.
Nu ar fi rău, beiule. Trebuie învățat minte.
Intră.
Beiule Bali, am primit o veste importantă.
Ce s-a întâmplat în toiul nopții ?
Hurrem !
Hatice, ce faci aici ? Unde mă duci ?
Intră.
Măria Ta, iertați-mă, dar este o chestiune importantă.
Spune.
Dacă vă amintiți, v-am spus despre un slujitor pe nume Murat.
Cel care i-a adus scrisoarea falsă sultanei Hurrem.
Da.
A venit veste de la cei care-l urmăresc de câteva zile.
- L-au găsit. - Da ?
Unde este blestematul ? Să mergem imediat !
Nu e nevoie, Măria Ta. L-au prins. O să fie aici mâine-dimineață.
Slavă Ție, Doamne !
Mi-au fost ascultate rugile.
În sfârşit, o să aflu ce i s-a întâmplat sultanei.
Malkocoglu, cere-mi ce vrei tu.
Măria Ta, dacă inima dv. îşi găseşte măcar un dram de linişte,
asta este cea mai mare răsplată pentru mine.
Anunțați-l pe Măria Sa că am venit.
Maiestatea Sa nu este aici, mărite paşă. S-a dus la temniță.
Vorbeşte ! Cine ți-a cerut să dai scrisoarea ?
Vorbeşte !
A trecut multă vreme. Nu-mi amintesc nimic.
Aşa ? O să te ajut eu să-ți aminteşti.
Pe cine slujeşti ? Spune !
- Ce i s-a întâmplat sultanei ? - Nu ştiu. Omoară-mă !
Eu am timp din plin. Aşteptam de mult clipa asta.
O să respiri până o să vorbeşti.
În fiecare clipă în care nu vorbeşti, o să te zvârcoleşti de durere !
Ştii cine sunt eu ?
Atunci, răspunde. Unde este Hurrem ? Ce i-ați făcut ?
Intră.
- Sultană ! - Vino, Husrev-Paşa.
S-a întâmplat ceva ?
N-am aflat exact, dar a fost prins cineva în dimineața asta.
Cred că are legătură cu sultana Hurrem.
Măria Ta, jur că nu ştiu nimic.
Te-am întrebat unde este Hurrem.
- Nu ştiu unde este sultana, însă... - Însă ?
Eu nu am nicio vină, Măria Ta. Niciuna.
Lasă-l.
Mie mi-a spus doar să duc scrisoarea.
Nu ştiam ce voiau să facă. Jur că nu ştiam.
- Cine ți-a dat acest ordin ? - Aga Ali.
Cine este acest agă Ali ? Cum îl găsim ?
Ştiu eu, Măria Ta. L-am chestionat.
Cine este ?
Unul dintre slujitorii sultanei Hatice.
Sunt curioasă cine este cel prins.
Nu ştiu nimic, sultană. Dar o să aflu.
Intră.
- Sultană ! - Agă Ali ?
Sultană, ați primit o veste rea ?
Nu-i nimic important, Gulfem. Are legătură cu seraiul.
Eu sunt sus. O să mă odihnesc.
Cu permisiunea dv., sultană. Mă duc la serai, să aflu ce se întâmplă.
Măria Ta !
Maiestatea Sa sultanul Suleyman-Han !
Gulfem, nu e semn bun. Tu du-te la Hatice.
Şi eu sunt îngrijorată.
- Măria Ta ! - Unde este Hatice ?
Sper să fie de bine.
Mi s-a spus că este aici. Ori a plecat ?
A urcat în odaie să se odihnească.
Doamne, apără-ne.
Hatice !
Au spus că tu ai răpit-o pe Hurrem. Este adevărat ? Tu ai făcut-o ?
De când mă ştiu, ai fost mereu în viața mea.
Pentru mine, ai avut un loc special. Te admiram.
Te-am iubit chiar mai mult decât pe părinții mei.
Unde este Hurrem ?
Cel mai mult îți iubeam conştiința.
Îți admiram conştiința, care se ferea să rănească fie şi o furnică,
dreptatea ta...
Statura ta puternică şi solidă ca un copac, în ciuda tuturor lucrurilor.
Spune, Hatice, ce i-ai făcut ?
Mereu ai respectat iubirea.
De aceea mi-ai permis căsătoria cu Ibrahim, când toți se opuneau.
Chiar şi numai pentru asta îți sunt recunoscătoare.
Dar a venit Hurrem. A pus capăt poveştii.
A schimbat totul. Te-a schimbat pe tine.
Mi-a luat fratele cinstit, corect, plin de iubire.
Doar pe ea o vedeai.
Nici mama, nici eu, nici Ibrahim, nici Mustafa,
niciunul nu eram mai prețioşi decât ea. Nu puteam fi.
Mama a murit cu durerea asta. Apoi, Ibrahim.
Oare ce-a simțit în noaptea aceea ?
Te-ai gândit vreodată la ce-a simțit
când călăii l-au trezit şi i-au pus sfoara la gât ?
Dar tu ? Tu ce-ai simțit, frate ?
Tu ce-ai simțit când dormeai în odaia de alături ?
Ce-ai simțit şi tu.
Unde sunt ?
Chiar ieri ai venit la mine. Ai spus că îmi împărtăşeşti durerea.
Ai spus că vrei să fii din nou sora mea.
Eu te-am crezut, dar tu...
Mi-am încheiat socotelile cu tine, frate.
Am tăcut. Nu am spus. Niciodată nu aveam să spun.
Am vrut să suferi.
Am vrut să arzi mocnit de durere, ca mine.
Ai obținut ce-ai vrut. Acum spune, ce-a pățit Hurrem ?
Nimeni nu ştie asta în afară de mine.
De aceea, n-o să afli niciodată.
Ce-ai făcut ? Hatice !
Îți aminteşti ce mi-ai spus ?
Hatice !
O să treacă în timp, o să uiți, o să te faci bine...
Timpul a trecut, frate. Ba chiar foarte mult.
- Dar eu n-am putut uita. - Hatice...
Nu m-am putut vindeca. Fii sigur, nici tu n-o să poți.
Hurrem nu va avea nici măcar un mormânt. La fel ca Ibrahim.
Hatice... Hatice...
Hatice ! Hatice ! Revino-ți ! Hatice !
Hatice...
Hatice...
Moartea noastră este o nuntă veşnică.
Care este secretul Lui ? Este un singur Dumnezeu.
Lumina soarelui ce pătrunde înăuntru prin ferestrele caselor
pare că se separă,
pentru că pătrunde în fiecare casă prin câte o altă fereastră.
Însă, dacă s-ar închide toate ferestrele caselor,
această separare ar dispărea.
Boabele de strugure de pe un ciorchine pot fi numărate.
Însă, dacă acel ciorchine se stoarce, sucul obținut nu are număr.
Moartea ajută sufletul omului, ce prinde viață cu lumina Domnului,
să scape din temnița trupului.
Nu-l vorbi de rău pe cel ce-a murit. Nici de bine nu-l vorbi.
Pentru că ei au scăpat şi de bine, şi de rău.
Îndreaptă-ți privirea către Domnul.
Să nu-i vezi pe toți răi. Nu spune nici că n-ai văzut.
Nu spune, ca să capete o altă înfățişare în ochii tăi.
Pentru că n-ai văzut ruşinea la alții,
acel ochi care ți s-a dat este şi ochiul ochilor.
Nimic nu-i rămâne ascuns.
Doar dacă un ochi priveşte cu lumina Domnului vede totul clar.
Chiar dacă toate luminile Îi aparțin Domnului,
nu le numi pe toate deodată "lumina Domnului".
Lumina veşnică, cea fără de sfârşit, este lumina Domnului.
Lumina efemeră, trecătoare, este însuşirea trupului, a corpului.
Dumnezeule, pasărea ochiului ți-a văzut bunăvoința şi bunătatea,
de aceea bate din aripi în văzduhul iubirii Tale.
Ea s-a înălțat dincolo de ceruri şi Te caută necontenit.
Fie îi dai un dram din perfecțiunea Ta,
fie n-o alunga de la uşa Ta, din pricina acestei îndrăzneli.
SFÂRŞITUL EPISODULUI 45, SERIA 3
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.