Original subtitles

Personajele şi evenimentele din acest serial sunt inspirate din istorie.

SULEYMAN MAGNIFICUL Seria 3, episodul 39

Mamă, ne-am făcut griji pentru dv. Slavă Domnului, v-ați întors.

Da, ciuma s-a răspândit în tot oraşul.

Am fost îngrijorați auzind că a ajuns până în Edirne.

Bine că v-ați întors ! Mi-a fost foarte dor de dv.

Mie mi-a fost cel mai dor, mamă. În sfârşit, sunteți aici...

- De ce ați rămas în Edirne ? - Cu toții suntem curioşi.

L-am întrebat şi pe Măria Sa, dar n-am primit niciun răspuns.

N-are niciun rost să vorbim despre asta. Am venit, sunt aici.

De acum înainte, n-o să ne mai despărțim.

Mihrimah, n-ai mâncat nimic.

Nu mi-e foame. Cu permisiunea dv., vreau să merg în odaie.

Mai întâi, îți termini mâncarea, după aceea, pleci.

- Mamă... - Am spus "după aceea" !

Măria Ta, în ciuda tuturor măsurilor luate, epidemia se răspândeşte.

Câte pierderi omeneşti avem ?

Din păcate, din cauza acestei boli, numărul morților a depăşit 5 000.

Zilnic mor 100-150 de persoane. Tot mai mulți cad la pat, Măria Ta.

Trebuie să acționăm rapid, judecătorule Ebussuud.

Cu ajutorul Domnului, trebuie să prevenim epidemia.

Măria Ta, cu permisiunea dv., vreau să-l primesc pe trimisul venețian.

L-am lăsat să aştepte vreme îndelungată.

Primeşte-l, să vedem ce o să propună.

Măria Ta, a venit amiralul Hizir Hayreddin-Paşa.

L-am întâmpinat în port. Aşteaptă să-l primiți.

Să intre !

- Măria Ta ! - Bine ai venit, amirale !

Bine v-am găsit, Măria Ta !

Mai întâi, condoleanțe pentru moartea fulgerătoare a paşei Ayas.

- Dumnezeu să-l odihnească ! - Amin !

Lutfi-Paşa, felicitări ! Să fie cu noroc !

Doamne-ajută !

Ce veşti ai adus din Manisa, amirale ?

Măritul prinț mi-a zis să vă transmit salutările şi respectele lui.

Pacea fie cu el !

I-am transmis ordinele dv. cu privire la şantierul naval.

Însă a rămas uimit. Prințul v-a dat veste mai demult.

Ce veste ?

V-a trimis o scrisoare explicativă când erați în expediție.

Însă nu ştiu cum se face că nu a ajuns.

Am aici o copie.

A fost înscrisă în condică chiar de Lala. Am vorbit şi cu el.

Cum e posibil, Malkocoglu ?

Cum să nu primesc scrisoarea venită de la prinț ?

Măria Ta, nu ştiu nimic.

Să fie chestionați toți olacii din expediție.

Vreau să ştiu ce s-a întâmplat cu scrisoarea asta.

Cum porunciți.

Continuă, paşă. De unde patima asta pentru flotă ?

Măria Ta...

Intră.

Prințe, Hizir Hayreddin-Paşa sigur a ajuns în capitală.

Într-o săptămână, zece zile, o să primim veşti de la el.

Ți se simte îngrijorarea în voce. E clar că aştepți o veste rea.

Ferească Dumnezeu ! Însă e clar ca lumina zilei.

Prințe, nu doar că ați poruncit construirea de galere,

dar v-ați şi urcat pe ele şi ați ieşit în largul mării.

Măria Sa n-o să rămână nepăsător.

Dacă mi-e dat să urc pe tron într-o bună zi,

trebuie să fiu pregătit, Taşlicali.

La fel ca tata şi ca înaintaşii mei,

vreau să fiu un padişah care înfioară lumea.

Nu pot face asta stând în serai.

Prințul nu intenționează să-şi formeze o flotă.

A socotit necesar pentru siguranța şi interesul imperiului.

Care este acest interes ?

Ştiți că în estul Mării Mediterane există unele probleme supărătoare.

Când noi luptam pe trei fronturi, aceste probleme s-au înmulțit.

Prin redeschiderea şantierului,

prințul a dorit să prevină activitatea corsarilor de acolo,

dar şi să taie legătura ghiaurilor cu India şi Persia.

În realitate, este o decizie potrivită, Măria Ta.

E de admirat că s-a gândit la asta la o vârstă fragedă.

Domnul să-i dea viață lungă prințului !

E clar că este un prinț demn de Măria Sa.

Aveți dreptate, mărite paşă. Prințul e tânăr, Măria Ta.

Ca procedură, sigur o să mai greşească.

Dar, cu timpul, o să capete experiență şi o să vă facă mândru mereu.

Mai ai ceva de spus, amirale ?

Mai este o chestiune, Măria Ta. Prințul mi-a poruncit să vă spun eu.

E vorba de un corsar portughez,

urmărit de multă vreme şi de căpitanii mei.

Fiul lui Vasco da Gama.

Tortura poporul şi prăda corăbiile noastre negustoreşti.

Ultima dată, l-a răpit pe fiul unui şeic pe nume Kirimizade Hasan

şi a cerut o mare răscumpărare.

Ce legătură are cu prințul ?

Măria Ta, prințul a ieşit în larg cu o galeră de la şantierul naval.

Predând personal răscumpărarea,

l-a prins pe corsar chiar pe corabia sa.

Ce spui, paşă ? Ce-i îndrăzneala asta ?!

Cum să permiți una ca asta ?

Când am ajuns eu acolo, prințul era plecat de mult, Măria Ta.

- Sper că prințul e teafăr. - Slavă Domnului, e teafăr, Ebussuud.

I-a luat chiar el viața corsarului şi i-a dus fiul şeicului Hasan.

Şeicul Hasan este un om cinstit. Cu siguranță respectul prințului...

Nu e nici prima, nici a doua !

Ce urmăreşte prințul ? Ce-i îndrăzneala asta ?!

Cum să iasă un prinț în larg ? Cum să-şi pună viața în pericol ?

Ce s-a întâmplat, Sumbul ? Şi politica ți-a trezit interesul ?

Doamne, dă-mi răbdare ! E treaba ta ce fac eu ?

Dă-te din fața mea ! Necuratule !

Nu te despărți de turmă, să nu cumva să te înhațe lupii.

Există un alt lup sur în afară de tine ?

Din câte am auzit, stai de vorbă cu sultana Şah în lipsa mea.

Chiar i-ai cerut ajutorul pentru a împiedica nunta. Aşa este ?

Ea a venit. Măria Sa a vrut. De aceea eu...

Nu ți-am spus să ai încredere doar în mine ?

Cum să ai încredere în hainii care au jurat să ne omoare

pe mine şi pe frații tăi ? Cum să stai lângă ei ?

Cel căzut în mare se agață şi de un şarpe.

Ți-am cerut să te gândeşti la căsătorie,

dar nici nu ți-a trecut prin minte, nu-i aşa ?

E de ajuns numai să mă gândesc ca să-mi piară toată liniştea.

N-o să mă căsătoresc cu Rustem !

Nu-l iubesc. Niciodată n-o să-l iubesc.

Mi-ați promis ceva.

Aveați să mă căsătoriți cu cel pentru care îmi bate inima.

Mihrimah, de ce nu înțelegi ? Sentimentele nu-ți sunt împărtăşite.

Tu nu eşti în inima lui Malkocoglu.

Vă înşelați, mamă. El doar...

Întâmplările din trecut i-au frânt inima.

Nu vrea să trăiască aceleaşi lucruri.

Poate că asta vrei să crezi,

însă amândouă ştim prea bine care-i adevărul.

Tu eşti o sultană. Cum să nu te gândeşti la mândria ta ?

- Mamă... - Se va lua o decizie în curând.

O să te căsătoreşti cu Rustem-Paşa !

Măria Sa a spus că nu va lua această decizie fără acordul meu.

Nu greşi încă o dată, bazându-te pe vorbele sultanei Şah, Mihrimah.

Am vorbit cu Măria Sa. Tatăl tău gândeşte la fel ca mine.

Dar sultana Şah...

Ea urmăreşte doar să împiedice căsătoria asta. Ştii de ce ?

Pentru că Rustem-Paşa ne este credincios mie şi fraților tăi.

Nu vrea să capete putere căsătorindu-se cu tine.

Dar dv. ce vreți, mamă ? Ce sperați de la căsătoria asta ?

Sper doar să fii fericită, Mihrimah.

Să nu te gândeşti la altceva.

Căsătoria asta va fi de bun augur. Mai ales pentru frații tăi.

Atunci, nu-mi mai spuneți mie de fericirea mea.

E o decizie politică, nu-i aşa ?

Deschide ochii, Mihrimah ! Nu mai eşti un copil.

Lutfi-Paşa a ajuns mare-vizir. Sultana Şah a pus mâna pe Divan.

Va scăpa de mine cu prima ocazie. Apoi, de frații tăi. Asta vrei ?

Bineînțeles că nu.

Dar nu trebuie să mă căsătoresc cu Rustem-Paşa ca să împiedic asta.

Ca mamă a ta, aşa consider eu de cuviință !

E cel mai bine pentru noi toți.

Fie că vrei, fie că nu vrei, o să te căsătoreşti cu Rustem-Paşa !

Sultană, dv...

Am venit să te văd. Ce-ai pățit ?

Sunt bine, nu am nimic. De ce ați venit ?

Eram îngrijorată pentru tine. Bine că am venit. Uită-te la tine.

E clar că au necăjit-o pe nepoata mea frumoasă.

Mihrimah, nu te teme.

Căsătoria asta nu poate avea loc dacă tu nu vrei.

Aş vrea să fiu la fel de sigură ca dv.

Eziți din cauza mamei tale, nu ?

Te temi că poate să facă tot ce-şi pune în minte.

Ce-i drept, eşti îndreptățită să te temi.

O să facă tot ce-i stă în putință.

Dar nu te necăji. Eu sunt lângă tine.

- De ce ? - Ce întrebare este asta ?

Eşti nepoata mea. Nu vreau să te necăjeşti.

Atunci, de ce vreți s-o despărțiți pe mama de copiii ei ?

Sigur că îți înțeleg dragostea pentru mama ta.

Dar dinastia e importantă, Mihrimah.

Tu eşti fiica sultanului Suleyman. Eşti sânge din sângele meu.

Nu ştiu ce ți se şopteşte la ureche,

dar nu permite ca acele vorbe otrăvite să lase urme în inima ta.

Şi tu, şi frații tăi sunteți o parte din sufletul meu.

Nicidecum nu vă vreau răul.

- Sultană ! - Spune.

A venit Hizir Hayreddin-Paşa. Era în sala de audiențe, la Măria Sa.

Sultană, era bine ca prințul Mustafa să deschidă doar şantierul naval.

A ieşit şi în larg. A spus că a prins chiar el un corsar feroce.

- Eşti sigur ? - Am auzit cu urechile mele.

Mi-a ieşit necuratul de Mercan în cale. Zău că are ochi la spate !

Pretutindeni îmi iese în cale.

Agă Sumbul, lasă-l acum ! Măria Sa ce a spus ?

S-a înfuriat atât de rău, încât s-a cutremurat pământul.

Însă paşii l-au susținut pe prinț.

Bineînțeles, Divanul este al lor. Conduc după bunul-plac.

Trebuie să găsim o soluție, agă Sumbul.

Lipsesc şi câteva scrisori trimise de sultana Hurrem din Edirne.

L-ai întrebat pe aga Mercan ?

Nu ştie. E clar că se plimbă o iscoadă pe-aici.

Pierderea scrisorii prințului este importantă.

Oricine se află în spatele ei, e clar că nutreşte ură față de prinț.

Mărite paşă, a venit trimisul venețian, Tommaso Contarini.

Mărite Lutfi-Paşa, vă felicit în numele dogelui Veneției !

E un mare noroc pentru noi că ați fost numit în această funcție.

Dacă acceptați, vreau să vă ofer darurile aduse din partea dogelui.

Bine. Vă mulțumesc, signor Tommaso.

Dacă ați terminat cu felicitările, treceți la subiect. Nu am mult timp.

Mare-vizir, ne pare rău pentru războiul

în care am fost implicați fără să vrem.

La fel ca în trecut, vrem să facem o înțelegere de pace şi una comercială.

Ai auzit, beiule Bali ? Vor pace.

Când v-ați integrat în flota cruciată, unde vă era mintea ?

Netrebnicii s-au trezit când le-a fost scufundată în apele Prevezei

flota în care se încredeau atât de mult. Dar la ce folos ?

Republica Veneția e pregătită să facă orice sacrificiu pentru pace.

Chiar şi plata unor daune de război.

Sunteți foarte darnici. Să nu fie de deochi !

Signor Contarini, ascultați-mă cu atenție !

O să avem câteva mici condiții pentru negociere.

Mai întâi, o să ne aduci toți galbenii din vistieria voastră.

Vrem şi cheia Romei. Poate că atunci începe negocierea.

O mică posibilitate.

- Mărite paşă... - Poți să te retragi !

Beiule Bali !

Lăsați-l să vină.

Ca sfetnic al Majestății Sale, aş dori să vă ospătez în casa mea.

Sfaturile dv. sunt foarte importante pentru mine.

M-ați face nespus de fericit dacă ați binevoi să veniți.

Ce vrea ?

Vrea să mă ospăteze în casa lui, paşă.

E clar că vrea să-i transmit anumite lucruri Măriei Sale.

Atunci, du-te. Să aflăm ce doreşte.

Bine ați venit, sultană ! Mi-a fost dat să vă văd din nou în capitală.

Felicitări, paşă ! Ați fost numit mare-vizir.

În vreme ce ciuma le aduce tuturor moarte şi suferință,

cu dv. a fost darnică.

Aşa a binevoit Măria Sa.

Cu voia Domnului, o să încerc să fiu demn de această funcție importantă.

Pe cât este de importantă, pe atât este de periculoasă.

Se ştie ce-a pățit Ibrahim-Paşa. Ayas-Paşa, la fel.

Doamne-ajută ca soarta dv. să nu semene cu a lor, paşă !

Cum ne-o fi soarta, sultană.

Transmiteți-i şi sultanei Şah respectele mele.

Ce-i drept, e ciudat cum puteți s-o mai priviți în ochi, după ce v-am spus.

Înseamnă că omul suportă orice pentru funcție şi statut.

Paşă...

Doamne, dă-mi răbdare !

Permiteți-mi să vă alin durerile, prințe.

Ajunge, cadână.

- Sultană ! - E vreo veste de la Măria Sa ?

Încă nu, sultană. Hizir Hayreddin-Paşa abia a ajuns.

Iar nu mai pot dormi. Trebuia să-l opreşti pe prinț, Taşlicali.

Nu trebuia să permiți niciodată să se întâmple toate astea.

Nu mă pot opune ordinelor prințului, sultană.

Nu-i adevărat că Mihrimah nu vrea, Suleyman.

A fost uimită pentru că a fost ceva neaşteptat.

Are dreptate. E o decizie importantă.

Nu-i nicio grabă. Să fie cu noroc !

Sigur că da.

Ce ai, Suleyman ? N-ai zâmbit deloc de când am venit.

Nu are legătură cu tine, Hurrem.

Eşti necăjit din cauza prințului Mustafa ?

Tu de unde ştii ?

Toți vorbesc despre asta, Suleyman.

Prințul nostru viteaz a răpus un corsar feroce.

Ce-i drept, e o mare îndrăzneală.

Prințul unui imperiu nu se poate comporta aşa, Hurrem.

Mustafa este viitorul dinastiei. Cum să-şi pună viața în pericol ?

Ce se alegea de noi dacă pățea ceva ?

Să ferească Dumnezeu !

Însă nu doar prințul Mustafa reprezintă viitorul dinastiei.

Nu uita, mai ai patru viteji, Suleyman.

Aşa este. Desigur.

Te necăjeşti degeaba.

După câte ai văzut, Mustafa este un prinț isteț, puternic, viteaz...

În ciuda tuturor lucrurilor, nu ezită să facă ce consideră a fi potrivit.

A căpătat deja un loc în inimile tuturor.

Ienicerii vorbesc întruna despre prințul Mustafa.

I-ai scris o scrisoare Măriei Sale ?

De ce neglijezi, viteazule ? Este în joc...

Nu vă îngrijorați, mamă.

Amiralul îi va transmite informațiile necesare Măriei Sale.

Am încredere deplină în Hizir Hayreddin-Paşa,

dar nu trebuie să amesteci pe nimeni între tine şi tatăl tău.

Încă nu ați înțeles, mamă ?

Între mine şi tata există munți, mări, prăpăstii...

Se îndepărtează de mine cu fiecare zi care trece.

Îi faci pe plac lui Hurrem gândind aşa. De fapt, asta vrea.

Încearcă să te îndepărteze de tatăl tău, exagerând.

Dar nu va reuşi. Tu eşti viteazul din inima Măriei Sale.

Deodată, a pătruns o lumină înăuntru. A luminat tronul.

A văzut un prunc pe tron. Se pare că eu eram.

Poate că nu sunt eu acel viteaz, mamă.

Măria Sa s-a necăjit rău azi. Am reuşit să-l mai liniştim puțin.

Dar şi prințul trebuia să se conformeze practicilor.

Aveți dreptate.

Dv., ca mare-vizir, ar fi bine să dați nişte sugestii.

O să fac tot ce-mi stă în putință.

E ciudat că prințul a făcut o greşeală lipsită de sens.

Oare cineva îl împinge în mod voit la greşeli ?

O să investighez, dar nu cred.

Taşlicali Yahya îi este mereu alături. Cu siguranță îl previne.

E clar că nu se face ascultat. Şi Mahidevran trebuie să-l îndrume.

E clar că şi ea este în aceeaşi situație.

Mereu au fost asemenea greşeli, sultană.

Fiecare prinț vrea să-i dovedească Măriei Sale ce poate.

Nu cred să aibă un alt scop.

Desigur. Dar e periculos pentru el. Trebuie să fie atent.

O să atragă atenția dacă e prea ager şi, mereu, pe buzele tuturor.

Aveți dreptate.

Sultana Hatice ce face ?

E în odaia ei, paşă. Întreab-o pe ea.

Doar este soția ta, nu-i aşa ?

Cu permisiunea dv., sultană. Paşă !

Măcar de nu s-ar mai opune sultana...

Să nu se necăjească Măria Sa şi din cauza asta.

Asta se va întâmpla dacă îi spuneți totul Măriei Sale.

M-ați făcut de ruşine în fața fratelui meu.

Ajunge câte bătăi de cap am avut din cauza sultanei Hatice.

Să se respecte practicile !

N-o să învăț de la dv. practicile, paşă.

Să nu cumva să vă mai implicați în treburile mele !

Doamne, dă-mi răbdare...

Intră !

Sultană, a venit Husrev-Paşa.

Să intre !

Iertați-mă, vă deranjez...

Cum să mă deranjați ?! Luați loc.

Ştiți porunca Măriei Sale. Trebuie să vin să vă iau cândva.

Dar, din câte am auzit, nu s-a făcut nicio pregătire.

Pentru că nu vreau să plec din acest serai.

Înțeleg, sultană. Dar nu vă faceți griji.

Faptul că stăm sub acelaşi acoperiş

nu înseamnă că relația noastră se va schimba.

Oricum, nu este cu putință, Husrev-Paşa !

Dacă mă anunțați când terminați pregătirile, o să vin să vă iau.

Noapte bună, sultană !

Sultană, dacă aş şti că sunteți fericită în acest serai,

aş face tot ce-mi stă în putință să rămâneți aici, fiți sigură.

Dar nu sunteți fericită.

Se spune că te simți mai bine dacă schimbi locul.

Poate că e mai bine să plecați de aici.

Eunuci !

Măria Ta, am venit să vă întreb dacă doriți ceva.

Trimiteți-i imediat veste prințului Mustafa.

Peste două săptămâni, voi fi la conacul de vânătoare din Bursa.

- Să ne întâlnim acolo. - Cum porunciți, Măria Ta.

Prințe, sultană...

Ce s-a întâmplat, Taşlicali ? Ce-i cu tine ?

A venit veste din capitală. Ayas-Paşa a murit.

- Eşti sigur ? - Da, sultană.

Măria Sa l-a numit pe Lutfi-Paşa în locul răposatului.

- Ştii cum a murit ? - S-a molipsit de ciumă, prințe.

A fost stropit cu var şi îngropat fără ceremonie.

Dumnezeu să-l ierte ! Ayas-Paşa avea multe păcate.

S-a aliat cu sultana Hurrem şi au ucis atâția nevinovați.

În primul rând, pe Ibrahim-Paşa.

O să primească cu toții ce merită.

Nici măcar un mormânt nu i-au făcut paşei Ibrahim.

În sfârşit, au început să aibă aceeaşi soartă.

Trebuie să-i scriem imediat lui Lutfi-Paşa, să-l felicităm.

Slavă Ție, Doamne ! În sfârşit, avem şi noi noroc !

Hurrem este în exil, Ayas-Paşa a murit,

Lutfi-Paşa a ajuns mare-vizir.

N-o să mai dăm de greu.

Sultana Hurrem s-a întors în capitală.

Se spune că Măria Sa s-a dus şi a adus-o personal.

Mă miram să rămână în exil...

Nu e nicio veste de la amiral ?

Ce a poruncit Măria Sa în legătură cu ultima întâmplare ?

Cred că Măria Sa a dorit să vă spună asta personal.

Joi, peste o săptămână, o să fie în Bursa.

A poruncit să fiți şi dv. acolo.

Măria Ta, construcția geamiei Haseki Sultan

înaintează mai încet decât estimam.

Unele zone construite s-au prăbuşit.

Slavă Domnului, nu există pierderi de vieți omeneşti !

Dacă arhitectul-şef, Alaeddin, nu poate face nici măcar asta,

de ce mai ocupă acea funcție, judecătorule Ebussuud ?

Măria Ta, a îmbătrânit.

E neputincios în a-i conduce pe arhitecții aflați sub comanda sa.

Lutfi-Paşa, încredințați imediat acest proiect unui arhitect iscusit.

Complexul sultanei Hurrem va fi terminat înainte de sfârşitul anului !

Cum porunciți, Măria Ta. Pot să recomand pe cineva.

S-a mai prezentat în fața dv. şi v-a câştigat aprecierea.

- Cine este ? - Ofițerul Sinan, Măria Ta.

A avut o mare contribuție la victorie,

construind podul peste râul Prut în zece zile.

Mi-ați poruncit să-l răsplătesc.

Sinan din Agirnas. O idee bună, paşă.

De acum înainte, Sinan este responsabil

de construcția complexului sultanei Hurrem.

N-am nicio îndoială că va izbândi.

Dacă sunteți de acord, să-l desemnăm arhitect-şef al complexului.

E bine, paşă. Spune-i decizia mea. Să preia imediat funcția.

Desigur, Măria Ta.

După cum ştiți, merg la vânătoare în Bursa.

- Vii şi tu cu mine. - Sunt onorat, Măria Ta.

I-am trimis veste şi prințului Mustafa.

O să vină şi el. O să fim cu toții acolo.

Ce a poruncit Măria Sa ?

O să meargă la vânătoare. Mi-a spus să-l însoțesc.

E clar că Hurrem nu a stat degeaba.

A început deja să uneltească împotriva ta.

Nu vă îngrijorați, mamă.

Parcă nu erați de acord să intervină cineva între mine şi tata.

Astfel, pot să vorbesc cu el față în față.

Nu e un semn bun, Mustafa. Nu se ştie ce vei păți acolo.

Trebuie să fii prudent.

Ce prudență, mamă ?! Eu merg la tata.

Taşlicali !

Anunță-l imediat pe Lutfi-Paşa. Să nu-l trimită singur pe Măria Sa.

Să meargă fie el, fie Husrev-Paşa. Şi beiul Bali poate să meargă.

Să nu cumva să-l lase singur pe prinț acolo !

Sultană, stați liniştită. Mă ocup eu.

Beiule Bali, vă mulțumesc că ați fost politicos şi ați venit.

Nu am mult timp la dispoziție. Să trecem la subiect.

Desigur. Ştiți că am avut multe pierderi din cauza războiului.

Avem probleme serioase în privința negoțului.

Nici măcar nu mai putem naviga în estul Mării Mediterane.

Marele-vizir Lutfi-Paşa este foarte furios,

dar duşmănia între state nu poate dura o veşnicie.

Desigur. Dar ne-ați zdruncinat profund încrederea pe care o aveam în voi.

E clar că relațiile nu vor mai fi ca înainte.

Ştim că Măria Sa este furios.

Ca sfetnic al său, dacă veți contribui la redresarea relației dintre noi,

o să fiți răsplătit cu vârf şi îndesat, beiule Bali.

Signor Tommaso, câtă îndrăzneală ! Vreți să mă mituiți ?

Nu, ați înțeles greşit. Am vrut doar să ne ajutați să cădem la pace.

Dacă se asigură pacea, negoțul se intensifică.

Socotim că va fi un avantaj reciproc.

Politica otomană se realizează după voința absolută a Măriei Sale.

Măria Sa decide şi pacea, şi războiul.

Ca sfetnic al Măriei Sale, dacă îmi înlesniți o întrevedere...

Pare imposibil momentan.

Signor Tommaso !

Draga mea nepoată, bine ai venit ! Te rog să ni te alături !

Fă cunoştință cu beiul Bali. E sfetnicul Măriei Sale.

- Beiul Malkocoglu Bali... - Signora Silvia...

Cum şi când v-ați cunoscut ?

Am cunoscut-o în vremea expediției din Italia,

la întrevederea cu signor Giovanni.

Ce coincidență plăcută !

De când sunteți în Istanbul, signora ?

Au trecut câteva săptămâni.

Cum unchiul meu a insistat, am venit în vizită.

Frumoasa mea Silvia... Din păcate, este nerăbdătoare să se întoarcă.

N-am putut s-o conving să rămână.

Şi eu spun să rămâneți, signora.

Istanbulul este cel mai frumos oraş al lumii.

De fapt, aş vrea să mai stau puțin, să mă plimb.

- Bineînțeles, dacă mă însoțiți. - Cu plăcere.

- Trebuie să plec. - Cum doriți, beiul Bali.

Vă rog să vă gândiți la ce am discutat.

Nu vă faceți griji. Signora Silvia...

Dumnezeu mi te-a trimis, Silvia.

Beiul Bali este omul cel mai apropiat de sultanul Suleyman.

E clar că te-a plăcut.

Trebuie să rămâi aici, să te întâlneşti cu el.

Dacă îl determini să ne ajute, o să obținem o mare reuşită.

Fiți sigur, o să ne revedem.

Intră !

Mărite paşă, a venit un olac din capitală.

Rustem-Paşa, ai avut dreptate. Ciuma l-a înduioşat pe Măria Sa.

A venit şi m-a adus în capitală.

Slavă Domnului, nu doar că ne-am împăcat,

dar ne înțelegem mult mai bine decât înainte.

Însă, imediat ce m-am întors în capitală,

am aflat lucruri care nu m-au lăsat să simt gustul acestei fericiri.

Ayas-Paşa a murit din cauza ciumei. E clar că s-a molipsit.

Moartea lui neaşteptată a făcut ca Lutfi-Paşa să devină mare-vizir.

Ce s-a întâmplat ? Ce cauți aici ?

A venit o scrisoare din capitală, pentru paşă.

I-am înmânat-o mai devreme.

Pe scurt, au pus stăpânire pe Divan.

De aceea trebuie să te căsătoreşti cu sultana Mihrimah

şi să intri imediat în Divan.

Fac tot ce le stă în putință ca să împiedice asta.

Trebuie să aştepți cu răbdare în Diyarbakir,

până voi pune lucrurile în ordine.

Trebuie să fii foarte atent. O să vrea să-ți ia viața.

Ai primit veştile bune, paşă.

Aşadar, tu ştiai.

Ai făcut o mare greşeală subestimând-o pe sultana Şah.

Situația e clară. Cere-i iertare cât mai repede !

Renunță la căsătoria cu sultana Mihrimah.

Altfel, tu urmezi.

Mă ameninți, cadână ?

Sultana Şah te ține lângă mine ca să mă omori ?

Moartea ta nu îmi este de niciun folos. Locul meu e lângă tine.

Fii puternic, ca să fiu şi eu puternică.

Cadână Nigar, dacă vrei să pleci de aici pe picioare, când va veni vremea,

stai potolită !

Sultană !

Sultană, în sfârşit, am găsit o slujnică de-a sultanei Şah.

E gata pentru ordinul dv.

- Cum te cheamă ? - Ahsen, sultană.

Cadână Ahsen, ştii de ce te afli aici, da ?

Mi-a spus aga Sumbul. E o mare onoare să vă slujesc.

Dacă îi iei mințile lui Lutfi-Paşa, poți să-mi ceri ce vrei tu.

O să fac tot ce pot, sultană.

Să fii atentă, cadână. Nimeni nu va şti asta.

La cea mai mică greşeală, îți pierzi capul, ai grijă.

Huricihan, Osman, aşteptați-mă la trăsură.

Eu nu vreau să vin, mamă.

Nici eu. Spuneai că vom sta aici mereu.

Acesta rămâne seraiul nostru. Ne întoarcem când va veni vremea.

Haideți !

Fii sigură că aşa e mai bine, Hatice.

O să fii mai liniştită în noul tău serai.

Dumnezeu mi-e martor.

Dacă aş bea sângele lui Hurrem, tot nu mi s-ar alina inima.

Dar a avut dreptate cu ce a spus despre tine.

Te-ai instalat în seraiul meu ca în casa ta,

iar eu mă târăsc de ici-colo, ca un nomad.

M-ai căsătorit cu prima ocazie şi ai scăpat de mine.

Acum ai ajuns soția marelui-vizir.

Trăieşti viața pe care o aveam eu cândva.

Nu eu sunt responsabilă pentru ce ai pățit, Hatice.

Adevărat. Măria Sa m-a făcut să trăiesc acest chin.

Însă vreau să ştii ceva, soră.

Lutfi-Paşa poate fi mare-vizir, dar niciodată nu poate fi Ibrahim.

Husrev-Paşa, e bine că mergi şi tu cu Măria Sa la Bursa.

Sprijină-l pe prinț. Să previi orice incident.

Cu greu l-am convins pe Măria Sa.

Nu a vrut s-o las singură pe sultana Hatice.

Faceți loc ! Mărita sultană Hatice !

Sultană, cred că putem pleca.

Să fie cu noroc, sultană !

Nouă arşini, nu-i aşa ?

Nouă, Sinan, dar ce încerci să găseşti ? Ce măsori aşa ?

Nu întreba, dle Nasuh. Cercetez de mult Ayasofya.

Schițele şi măsurătorile sunt ale acesteia.

Nu mai am nici zi, nici noapte.

Fie-le țărâna uşoară, Isidoros şi Anthemius au fost mari învățați.

Aşa este, au făcut cea mai mare biserică din lume acum o mie de ani.

Iar acum este cea mai mare geamie din lume.

Ghiaurii spanioli au făcut una şi mai mare, dle Nasuh.

Bineînțeles că nu este o geamie, ci o biserică.

Biserica Santa Maria. Abia acum zece ani au făcut-o.

Tu ce intenționezi, Sinan ? Vrei să faci una şi mai mare ?

Mi-a trecut prin minte.

Dar e o muncă grea, dle Nasuh, foarte grea.

Începe cu una mai mică acum, apoi, mai vedem.

Ştii complexul care se construieşte în Târgul de Sclave ?

Cum să nu ?! Arhitectul-şef m-a pus pe mine să-i fac schițele.

Atunci, de ce nu le-au făcut încă ?

Ei n-au niciun păcat, dle Nasuh.

Nimeni în afară de mine nu-mi înțelege schițele.

Uneori, nici eu nu le înțeleg. De fapt, stâlpii prinşi la ultimul...

Stai ! De ce îmi spui mie ?

De acum înainte, tu te ocupi de acel complex. Tu o să-l faci.

Nu râde de mine, dle Nasuh.

Cine sunt eu ?! Cine mi l-ar încredința mie ?

Majestatea Sa Sultanul Suleyman-Han.

- Suleyman ! - Vino, Hurrem !

Am vrut să-ți dau veşti despre construirea complexului.

Şi eu voiam să te întreb, Suleyman.

Am cheltuit o avere, dar n-au înaintat deloc de luni bune.

L-am demis pe arhitectul-şef.

I-am predat proiectul unui ofițer pe nume Sinan.

Tu ştii mai bine, dar se descurcă un ofițer ?

Nu-ți face griji.

A construit un pod peste Prut, care l-a făcut faimos.

- E şi priceput, şi chibzuit. - Bine.

Suleyman, iar ne despărțim. Mâine porneşti la drum.

Cu voia Domnului, Hurrem.

Mehmet mi-a spus că o să vină şi Mustafa. Sper că e de bine.

Poate că prințul Mustafa a greşit,

dar nu cred că a avut vreo intenție rea.

Nu-l presa şi mai mult, să nu vă necăjiți nici tu, nici el.

Nu uita că ienicerii țin mult la prințul Mustafa.

Nu ar vrea să se necăjească.

Eu decid cine se necăjeşte şi cine nu, Hurrem !

Mustafa ştie prea bine că nu trebuia să construiască acea galeră

şi că nu trebuia să urce pe ea şi să iasă în larg.

Dacă face asta,

eu caut intenția din spatele faptei, nu greşeala.

Prințul este copilul preaiubit al dinastiei.

Nu e uşor să poarte atâta laudă şi atâta iubire la o vârstă fragedă.

- Poate că este influențat. - N-o să fie, Hurrem !

Prinții mei nu vor fi copleşiți de mândrie şi de trufie !

Aveam un adevărat talent printre noi, dar habar n-aveam.

Nici vorbă, dle Nasuh. Acolo sunt şi cărțile dv.

Am învățat multe datorită dv. Când mergem în Târgul de Sclave ?

Trebuie să vorbesc şi cu arhitectul-şef.

Toate materialele mele sunt aici. Cum o să facem ?

Gândeşte-te tu la astea, Sinan. Tu eşti arhitectul-şef.

Măria Sa întreabă în fiecare zi. Trebuie să se termine mai repede.

Dle Nasuh, iertați-mi curiozitatea,

mai devreme ați spus "arhitect-şef" sau vi s-a împleticit limba ?

Lutfi-Paşa a propus, iar Măria Sa a socotit că e potrivit.

Prin acest firman, ai fost desemnat arhitect-şef.

Să fie cu noroc !

Atunci, trebuie să încep imediat să lucrez.

Dumnezeu ştie unde am pus schițele... Hai să mergem !

Eu unde o să stau, mamă ?

Huricihan, odaia de lângă a mea a fost pregătită pentru tine.

Osman va sta vizavi.

Osman, fiul meu viteaz...

Vrei să-ți vezi odaia ?

Sultană, aveți nevoie de ceva ?

Spuneți-mi ce vă lipseşte. Se va procura imediat.

Nu.

Mâine-dimineață, trebuie să fiu în port.

Merg împreună cu Măria Sa şi cu prințul Mehmet la Bursa.

Bănuiesc că vom sta o săptămână sau zece zile.

De unde până unde ?

Nu e niciun motiv special, sultană. Mergem la vânătoare.

O să ni se alăture acolo şi măritul prinț Mustafa.

- Drum bun ! - Mulțumesc.

S-au luat toate măsurile pentru siguranța şi liniştea dv.

O să vă obişnuiți cu seraiul în lipsa mea. Sultană...

Copiii o să doarmă cu mine în noaptea asta.

Faceți loc ! Măritul prinț Mustafa !

Măria Ta !

În sfârşit, ai sosit ! Pornim imediat la vânătoare.

Bine ai venit, frate !

Să nu-ți sperii prada, Mehmet.

O s-o urmăreşti de departe, cu răbdare. O să aştepți.

Se va apropia încet-încet de tine.

O să fii tăcut ca un animal. Nici respirația nu ți se va auzi.

N-o s-o sperii, arătându-ți arma sau intenția,

până nu va veni acel moment.

Când găseşti momentul potrivit,

ținteşti şi înfigi săgeata drept în inima animalului.

Prințe !

Ce se întâmplă, Husrev-Paşa ? Tata nici nu se uită la mine.

Cred că aşteaptă să-i cereți iertare. Aşa este corect.

Nu e un semn bun că Măria Sa l-a chemat aşa.

Hurrem nu ratează o asemenea ocazie.

Cine ştie ce a spus, ca să-l instige pe Măria Sa împotriva fiului său ?!

L-am avertizat de nenumărate ori.

Nu vă gândiți la lucruri rele, sultană.

Prințul se va întoarce teafăr, Doamne-ajută !

Doamne-ajută, Fidan !

Doamne, apără-l !

Ai vrut să-l aperi pe Mustafa, nu-i aşa ?

E datoria mea.

Pe cine aperi tu, Ibrahim ? Şi de cine ?

- Măria Ta... - De ce ne-am oprit, Măria Ta ?

Pe vremuri, am venit aici cu tatăl meu, sultanul Selim-Han.

Cred că în zona asta am ridicat cortul.

- Odihnească-se în pace ! - Amin !

Îi plăcea mult să meargă la vânătoare.

Aşa este, însă nu acesta era motivul venirii noastre aici.

Am venit dintr-un alt motiv.

Am vorbit despre răposatul meu unchi, prințul Korkut.

La moartea înaintaşului nostru, sultanul Mehmet-Han,

prințul Korkut a fost împuternicit al tronului

până la venirea tatălui său, sultanul Baiazid-Han.

Astfel, l-a cuprins mândria.

Când era valiul Manisei, nu s-a mulțumit cu ce i s-a dat.

A râvnit la altceva.

A spus că aerul Manisei nu-i prieşte, aşa că a cerut vilaietul Bergama.

Tatăl lui, sultanul Baiazid-Han,

ca să-i dea o lecție fiului său pentru această îndrăzneală,

l-a demis din funcția de valiu al Manisei

şi l-a desemnat valiu al vilaietului Tekke.

Însă unchiul meu nu prea înțelegea lucrurile astea.

A continuat cu pretențiile. A vrut să se întoarcă la Manisa.

Cum nu i s-a permis, a renunțat la funcția de guvernator de sangeac

şi s-a închis în cetatea din Antalya.

Alaeddin Ali, judecător militar al Anatoliei pe atunci,

a fost trimis să-i fie sfătuitor.

Unchiul meu i-a spus sfătuitorului că nu este necăjit,

că o să se ocupe de ştiință şi că vrea să meargă în pelerinaj.

Mai târziu, nesocotind sfaturile sultanului, a mers în pelerinaj.

- În pelerinaj ? - Da.

A fost o întâmplare nemaivăzută în istoria noastră.

Fără să efectueze pelerinajul,

s-a întors după câteva luni, la sfatul sultanului egiptean.

Unchiul Korkut semăna mult cu tine, Mustafa.

Îi plăcea marea. Salva musulmanii căzuți prizonieri pe mare.

Îi ajuta pe luptătorii mării, construia corăbii...

Apoi, trimitea aceste corăbii pe mare, spre a purta războaie.

Când tatăl meu, Selim-Han, a urcat pe tron, nu s-a atins de unchiul meu.

Oricât de mult susținea unchiul meu că nu-l interesează tronul,

nu-şi putea stăpâni focul din inimă, din păcate.

- S-a revoltat ? - Nu, însă s-a întâmplat aşa...

A răspuns invitației de a fi suveran, scrisă de vizirii din capitală.

Prin urmare, au trimis soldați şi l-au prins în Istanos.

Din păcate, pe drum a fost sugrumat de uşierul-şef Sinan.

Întâmplarea asta a fost o lecție pentru mine.

Orice prinț înțelept trebuie să învețe ceva din întâmplarea asta tristă.

Vino, Mehmet, să vedem cât de dibaci eşti la vânătoare.

Sunteți bine, prințe ?

Măria Sa crede că l-am trădat. Cum să-i treacă asta prin minte ?!

Trebuie să vorbiți, prințe. Trebuie să spuneți adevărul.

Nu cred că îşi va schimba părerea.

Prințe, o bucată de noroi nu poate întina un ocean.

Măria Sa va înțelege că sunteți nevinovat.

Măria Ta !

- Eu mă duc la Husrev-Paşa. - Nu-i nevoie.

Nu există secrete între frați, nu-i aşa ?

Sigur că da.

Ca procedură, sunt conştient de greşelile mele.

Nu a fost corect că am făcut asemenea lucruri fără ştirea dv.

V-am necăjit. De aceea...

De aceea, vă cer iertare. Iertați-mă.

Aşa de greu este să-ți ceri iertare, Mustafa ?

În fața ta este sultanul unui imperiu !

Nici vorbă, Măria Ta. Eu...

Îmi pare rău că a fost nevoie de asta.

Eu sunt copilul dv.

Singura mea dorință este să vă întăresc puterea.

Dv. erați în expediție.

Ca apărător al Anatoliei, am vrut să protejez pământurile noastre.

V-am informat asupra situației, dar n-ați primit scrisoarea.

N-ai primit răspuns. Cu toate astea, ai făcut ce ai ştiut tu.

Eram convins că îmi veți porunci să fac imediat ceea ce trebuie.

Am acționat imediat, ca să nu pierd vremea.

Atunci, asta nu poate fi numită greşeală, Mustafa.

Pur şi simplu te-ai pus în locul meu şi ai luat decizii în numele meu.

Nici vorbă, eu...

Nu a fost de ajuns. Ai ieşit în larg şi ai urcat pe corabia acelui corsar.

Cum o să explici asta ? Care-i scopul, Mustafa ?

Cum poate un prinț să-şi desconsidere viața în acest fel ?!

Puteai să pățeşti orice acolo.

Doamne fereşte, puteai să mori tu acolo, nu acel corsar !

Sau puteau să te răpească şi să te ducă în țara lor.

Atunci, ai fi fost o jucărie în mâna duşmanilor, precum sultanul Cem.

Aveți dreptate, Măria Ta. Trebuia să mă gândesc la asta.

- Dar eu... - Nu te-ai gândit !

Pentru că ai prea multă încredere în tine, Mustafa.

Nu-i aşa ? Păcat !

Trufia te-a asurzit de pe acum. Mândria ți-a învăluit ochii.

Ți-e greu până şi să-ți ceri iertare.

Nu uita ! Trufia şi mândria sunt armele diavolului.

Dacă nu le domini tu pe ele, o să te domine ele pe tine.

Nu e nicio veste de la prinț, nu ? Sper că Husrev-Paşa îl îndrumă.

E bine că Husrev-Paşa e acolo. O să echilibreze lucrurile.

Mă duc la Esmahan. Nu a coborât la masă.

Nu e bolnavă, nu ?

Nu cred. E tristă. Nu mai vorbeşte cu Mihrimah.

Slavă Ție, Doamne !

Iertați-mă, paşă !

Stai departe, cadână ! Mi-am dat seama de multă vreme.

Revizuieşte-ți comportamentul ! Haide !

Când am venit aici, nu mă aşteptam deloc să te văd.

Dar soarta ne-a adus din nou laolaltă.

Eu cred că mai mult unchiul Tommaso ne-a adus laolaltă decât soarta.

Dacă ştia că te cunosc, făcea asta mult mai devreme.

De zile bune îmi cere să te conving. Vrea să vorbească cu Măria Sa.

Am acceptat cu toată inima. Trebuie să te păcălesc.

Atunci, uită de Veneția, Silvia.

Va trebui să rămâi aici, să te străduieşti să mă convingi.

Cu mare plăcere.

Intră !

Sultană, asta a venit pentru dv.

Dă-mi-o repede !

Soarele măreței lumi,

luna strălucitoare a bunătății şi a mărinimiei, prețioasă sultană...

Fie-vă milă de slujitorul dv. Rustem,

care respiră cu greu departe de dv., în Diyarbakir.

Slavă Domnului,

soarele, care străluceşte ziua, şi luna, care răsare noaptea,

aduc frumusețea dv. şi pe aceste tărâmuri îndepărtate.

Mereu am vrut să văd seraiul.

Mai ales, pe sultana Hurrem. Am auzit multe despre ea.

Nu credeți tot ce se spune, signora.

Se spune că padişahul are ochi doar pentru ea de ani buni.

Măcar asta e adevărat, nu-i aşa ?

Aşa se pare.

Toți cred că sultana i-a făcut vrăji.

Dacă e aşa, vreau şi eu să ştiu ce fel de vrajă i-a făcut.

Dacă ai de gând să mă vrăjeşti, nu-i nevoie.

Părul tău frumos şi ochii tăi sunt de ajuns.

- Ce s-a întâmplat ? - Aşteaptă aici.

- Cine eşti ? - Eram în trecere.

Vorbeşte ! Altfel, îți iau viața.

Nu face asta, beiule. Jur că n-am niciun păcat !

- Eu îndeplinesc ordine. - Cine ți-a dat acest ordin ?

Vorbeşte !

Sultana Mihrimah. Vrea să ştie fiecare pas pe care-l faceți.

Ce se întâmplă ? Cine este acest om ?

Nu e important. E un hoinar. Unde am rămas ? Poftiți !

Nu există arcaş mai bun decât dv., Măria Ta.

După vânătoarea de azi, se pare că nici nu va exista multă vreme.

Tatăl meu, sultanul Selim-Han, era un vânător bun.

Am făcut tot ce mi-a stat în putință ca să fiu şi eu la fel.

- Odihnească-se în pace ! - Amin !

Acest inel este un dar de la tatăl meu.

Mi l-a dăruit într-o zi, când vânam în Manisa.

Cred că a venit vremea să-l dăruiesc şi eu.

Acest inel este al tău, Mehmet.

Sper să i-l dăruieşti şi tu într-o zi fiului tău.

Mă simt onorat, Măria Ta. Ați binevoit să-mi faceți un asemenea dar...

Măria Ta, cu permisiunea dv., a venit vremea să pornesc la drum.

Drum bun, Mustafa ! Salut-o pe Mahidevran.

Frate...

Mult noroc, frate !

Paşă...

Prințe !

Mai bine mai stăteai puțin. N-am apucat să stăm de vorbă.

Nu pot să las sangeacul...

Nu ştiam ce s-a întâmplat. Crede-mă că îmi pare foarte rău.

Am vorbit şi cu Măria Sa. I-am spus că, poate, ai greşit,

dar că îl iubeşti mult şi că îi eşti credincios.

Te admir că ai vrut să-mi iei apărarea, frate.

Dar mă necăjeşte faptul că ai considerat că am nevoie de asta.

Eu doar... Când l-am văzut aşa de furios pe Măria Sa...

Ce furie, Mehmet ?!

Se poate să existe furie între un tată şi un fiu ?

Se poate să existe ură şi duşmănie între frați ?

Noi simțim furie doar față de duşmani. Pe ei îi urâm.

Atunci, ce te necăjeşte aşa ?

Care este cauza durerii din privirea ta ?

- Trebuie să plec. - Frate !

Iartă-mă dacă te-am necăjit sau te-am rănit fără să vreau.

Să fie o lecție pentru noi toți, Mehmet. Mai ales, pentru tine.

Într-o zi, şi tu vei pleca în sangeac.

Să nu repeți greşelile mele când o să iei decizii.

Orice ar fi, eu am fost mândru de tine, frate.

Ai avut mare curaj să urci pe corabia corsarului Da Gama.

- Şi eu aş fi făcut acelaşi lucru. - Sunt sigur că ai fi făcut, frate.

Ai fi urcat pe acea corabie şi i-ai fi scos inima corsarului.

Ai fi câştigat aprecierea tuturor. Mai ales, pe a Măriei Sale.

Spune-mi unde este Malkocoglu şi ce face.

Sultană, aşa cum ați poruncit, îl urmăresc.

Astăzi a fost în grădina Beşiktaş, împreună cu o femeie străină.

- Cine este această femeie ? - Nu ştiu cine este.

Dar am fost martor la câteva întâlniri de-ale lor.

Să-mi fie iertat, dar erau foarte apropiați.

Ce înseamnă asta ? Ce făceau ?

Tu continuă urmărirea. Vreau să ştiu cine este femeia.

Iertați-mă, dar nu se poate să-l mai urmăresc.

Beiul Bali m-a prins.

Ai vorbit ? I-ai spus tot ? Ştie de mine ?

Sultană, iertați-mă. Cu greu mi-am salvat viața.

Dispari din fața mea, neisprăvitule ! Aşteaptă !

Mai întâi, află cine este femeia. Dar să fii atent de data asta.

Dacă faci vreo prostie, eu îți iau viața.

Cum porunciți, sultană.

Spune ce s-a întâmplat, cadână.

Aşa cum ați poruncit, nu mă grăbesc, sultană.

- Stau cu ochii pe Lutfi-Paşa. - Nu trage de timp.

Trebuie să se termine înainte să-şi dea seama sultana Şah.

Nu vă faceți griji. O să vă aduc o veste bună în curând.

Bine.

Care este situația prințului Mustafa ?

Am vorbit cu aga Sumbul mai devreme.

N-a venit nicio veste încă. Nu cred că se va întâmpla ceva.

Fahriye, ce crezi că aştept ? Vestea morții prințului ?

Ştiu prea bine că o cetate semeață, precum prințul Mustafa,

nu va cădea în trei zile.

Până mai ieri, Ibrahim-Paşa apăra acea cetate cu prețul vieții.

Mi-a luat ani buni să scap de el, dar am reuşit.

Am deschis o mare breşă în zidul cetății.

Luptă din răsputeri să închidă această breşă, dar e în zadar.

Pietrele s-au mişcat din loc.

Cadână Ahsen !

Ce cauți aici ?

Sultana Şah a vrut un leac. Am venit să-l iau, agă.

Ce are sultana ? S-a îmbolnăvit ?

Nu-i nimic grav.

Mi-a poruncit să-i duc urzică, să poată dormi liniştită noaptea.

Bine, du-o mai repede !

Sultană !

Ce s-a întâmplat, paşă ? E vreo veste despre prinț ?

Am fost în Divan până acum, dar n-a venit nicio veste încă.

Sultana Hatice ce face ? S-a obişnuit în noul serai ?

Trebuie lăsată singură o vreme. Sigur că se va obişnui.

S-a făcut târziu, paşă. Mergeți în odaie.

Şi dv. sunteți obosit. Odihniți-vă puțin.

Nu-i nevoie. Mi-e bine aşa.

Am spus să mergeți în odaie !

Înțeleg situația sultanei Hatice. Are o rană adâncă în inimă.

E greu să se obişnuiască, să uite...

Dar dv., sultană ? După cine țineți doliu ?

- Ce înseamnă asta, paşă ? - Dv. să-mi spuneți, sultană.

Ca soție a mea, dv. vă neglijați îndatoririle.

Mereu aveți un motiv. E clar ca lumina zilei că nu mă vreți.

Însă motivul este întunecat ca noaptea.

Sau există altcineva în inima dv. ? De pildă, cineva din trecut.

Cineva care a murit.

Ce-i îndrăzneala asta ?! Cine eşti tu, să-mi vorbeşti aşa ?

Slugile noastre au dreptul să mă chestioneze ?

Ieşi imediat din odaia mea ! Să nu mai vii niciodată aici !

Doamne, Dumnezeule...

Mărite paşă !

Aveți vreo dorință, paşă ?

Lasă-mă singur.

Doamne sfinte...

Cadână...

Stai departe de mine ! Nu mă băga în păcat !

Altfel, îți iau viața cu mâinile mele.

Pleacă ! Haide !

- Paşă... - Haide !

Pleacă !

SFÂRŞITUL EPISODULUI 39, SERIA 3