Original subtitles

Personajele şi evenimentele din acest serial sunt inspirate din istorie.

SULEYMAN MAGNIFICUL Seria 3, episodul 23

Faceți loc !

Ibrahim...

Ibrahim...

Ibrahim !

Sultană...

- Lasă-mă ! - Sultană, vă rog !

- Lasă-mă ! - Gata, Hatice.

- Lasă-mă ! Ibrahim ! Ibrahim ! - Gata, linişteşte-te...

- Ibrahim ! Ibrahim ! - Gata, linişteşte-te...

Intră !

Majestatea Ta, m-ați chemat.

Vino mai aproape, Ayas-Paşa.

Convoacă imediat Divanul. Toți paşii să fie prezenți.

Faceți loc !

- Sultană ! - Agă Mercan, ce au slujnicele ?

Nu ştiu dacă este adevărat,

dar, din spusele lor, Ibrahim-Paşa a murit, sultană.

Tu auzi ce spui ?

Asta vorbesc toți de azi-dimineață. Se răspândeşte vestea.

Sultană !

Jupâneasă Afife, e adevărat ce se spune ?

- Ibrahim-Paşa... - E adevărat, sultană.

Dumnezeu să-l odihnească şi să le dea putere sultanei Hatice şi copiilor !

Sultană !

Sultană, veneam să vă spun, dar văd că ați primit trista veste.

- Cum s-a întâmplat asta ? - A fost voința Măriei Sale.

Ibrahim...

A fost un coşmar, nu ?

Hatice...

Ibrahim trăieşte. Nu-i aşa ?

Spuneți-mi că trăieşte, vă rog !

- Ibrahim... - Hatice !

Lasă-mă...

Hatice, gata, haide !

- Unde este ? - Hatice, haide !

- Unde este ? - Încetați, vă rog.

- Unde este ? - Gata, Hatice.

Unde este ? Ce i-ați făcut ?

- Vă rog să încetați. - Haide, vino !

- Sultană, stați ! Încotro ? - Gulfem, rămâi cu copiii.

Hatice, sora mea...

- Deschideți uşa. - Nu pot, sultană.

V-am spus să deschideți !

Eunuci !

N-ai făcut-o tu, nu-i aşa ?

Nu tu l-ai omorât pe Ibrahim.

De ce taci ? Spune ceva.

Spune că nu ai făcut-o tu. Spune că nu tu i-ai luat viața.

Spune că e prietenul tău, fratele tău, tovarăşul tău de viață.

Spune că n-ai putea să faci asta !

Vorbeşte ! Spune ceva !

Cum l-ai omorât pe Ibrahim ?

Fie, l-ai omorât pe el, dar pe mine cum să mă omori ?

El era sufletul meu. Era totul pentru mine.

- Era tatăl copiilor mei. - Hatice...

Cine eşti ? Nu poți fi fratele meu.

El are conştiință, este drept... Nu este un tiran.

Sora mea...

Lasă-mă ! Să nu cumva să mă atingi !

Nu mai sunt sora ta.

Ştii pe cine văd când mă uit în ochii tăi ?

Pe tata.

Îngroapă-l tu pe Ibrahim, Matrakci.

Însă îngroapă-l într-un loc de care nimeni să nu ştie.

Nici măcar eu.

Nu înțeleg cum e cu putință.

Măria Sa avea mare încredere în Ibrahim-Paşa.

De 14 ani i-a încredințat totul, în calitate de împuternicit absolut.

Da. Cum s-a întâmplat ?

De ce a fost executat pe neaşteptate ?

Niciodată nu putem şti ce-a fost. E clar că e o pedeapsă meritată.

Dacă Măria Sa a luat o asemenea decizie, e adevărat.

Nu se cade să punem noi întrebări.

Cine ştie în ce stare o fi sultana Hatice acum...

Dumnezeu să-i dea răbdare !

Ibrahim-Paşa nu era oricine. Un mare om de stat să moară aşa...

Acest stat are mulți paşi şi guvernatori.

Unul pleacă, altul vine...

Dumnezeu să nu-l ia pe tatăl vostru de la conducerea acestui popor !

Amin !

Hurrem !

Hurrem !

Sultană, încetați ! Vă faceți şi mai mult rău.

Hurrem !

Hurrem !

Voi rămâneți aici.

Nu este locul potrivit, te rog...

Ce să zic, mărite paşă ? Dumnezeu să-l ierte !

- Să se odihnească în rai ! - Amin, cadiule !

Nu păreți surprins de decizia asta.

Cu toții cunoaştem comportamentul paşei Ibrahim.

Era clar că aşa va fi.

E o zi întunecată.

Un om de stat valoros ca Ibrahim-Paşa

şi un comandant viteaz ca el cu greu va mai veni pe lumea asta.

Aveți dreptate, paşă. Dumnezeu să-l odihnească !

Amin !

Ce s-a întâmplat, paşă ? Ştii ceva ?

Nu, paşă, însă ieri Măria Sa s-a întâlnit cu Ayas-Paşa.

Noaptea s-a întâmplat asta.

Sultană, Dumnezeu să vă dea putere ! Condoleanțe.

Din cauza ta a murit Ibrahim.

Din cauza minciunilor şi a calomniilor tale a murit.

Sultană, vă înțeleg durerea, însă eu...

- Blestemată să fii ! - Hatice !

Blestemată fie ziua în care ai venit în acest serai !

- Ai distrus totul. - Hatice !

Sultană, nu am nicio legătură cu această întâmplare.

A fost decizia Măriei Sale.

A murit din cauza intrigilor tale ! Din cauza minciunilor tale !

Lăsați-mă.

Jur că o să-ți fac viața un calvar de acum înainte.

N-o să-ți dau pace, Hurrem.

Aşa cum eu ard în flăcările iadului, aşa vei arde şi tu !

O să mă implori să-ți iau viața !

Poți să te întorci în odaia ta, Hurrem.

E adevărat ce se zvoneşte.

Azi-noapte, Ibrahim-Paşa a fost executat prin sugrumare.

În sfârşit, păgânul Ibrahim-Paşa a primit ce a meritat.

Cadavrul i-a fost aruncat

în fața idolilor din grădina sa. Va fi îngropat fără rugăciune.

Păgânul pe care l-am numit până azi "paşa favorit"

a ajuns "paşa executat".

Ştiți ceva, Lutfi-Paşa ? De ce a fost executat ?

Aşa a considerat de cuviință Măria Sa, paşă.

- Nu se cade să comentăm. - Nici vorbă. Cum să îndrăznesc ?

A fost o minune că a ocupat atâția ani acea funcție.

Paşa avea mulți duşmani. Desigur, a şi greşit.

Altfel, Măria Sa nu ar fi luat o asemenea decizie.

Orice ar fi, Ibrahim-Paşa a fost un mare om de stat,

cu multe victorii şi reuşite în trecutul lui.

Măcar o rugă de înmormântare...

De ce ai tăcut, Mustafa-Paşa ? Continuă.

În ziua în care s-a întâmplat ceva atât de dureros,

se cade să tăcem cu toții, Ayas-Paşa.

Majestatea Sa Sultanul Suleyman-Han !

Din câte am aflat, Ibrahim-Paşa a fost omorât din ordinul Majestății Sale.

Altfel, cine putea îndrăzni ?

Ți-am spus. Ibrahim-Paşa îl umbrea pe Majestatea Sa.

Puterea nu acceptă umbre.

Ce se va întâmpla, monsieur Foret ?

Ne întâlneam de luni bune cu marele-vizir.

Înțelegerea era la un pas de a fi semnată.

E rău pentru noi.

Ibrahim-Paşa era un om chibzuit. Era apropiat de lumea noastră.

E posibil chiar să nu putem vorbi cu paşa care va veni în locul lui.

Cine credeți că va veni în locul lui ?

E greu să ştii gândurile sultanului Suleyman.

O să aşteptăm şi o să vedem.

După cum ştiți cu toții, marele-vizir Ibrahim-Paşa a murit.

- Dumnezeu să-l ierte ! - Amin !

Drept urmare, în funcția liberă de mare-vizir,

conform succesiunii, îl desemnez pe cel de-al doilea vizir, Ayas-Paşa.

Ca nou împuternicit absolut,

n-am nicio îndoială că vei îndeplini cu bine această funcție.

La porunca Majestății Tale.

L-ați făcut fericit pe umilul dv. slujitor prin această funcție.

Soarta paşei Ibrahim să fie un exemplu pentru tine

şi pentru restul oamenilor de stat.

Mai mult, îl desemnez pe Lutfi-Paşa guvernator suprem al Rumeliei.

Ce spui, Ayas-Paşa ?

Lutfi-Paşa este un guvernator cu experiență.

Funcția pe care o ocupă e calea către funcția de guvernator al Rumeliei.

M-ați socotit demn de funcția asta. Mă rog pentru dv., Măria Ta.

- Hizir Hayreddin-Paşa ! - Porunciți, Măria Ta.

Pregătirile expediției din Italia vor continua în acelaşi mod !

Să nu existe nicio întârziere în construirea flotei !

Cum porunciți.

Cadiule ! În ce stadiu sunt lucrările la lege ?

Majestatea Ta, comisia a luat pauză de la lucrări datorită Ramazanului.

După sărbătoare, vom continua, cu voia Domnului.

Legile sunt importante.

Trebuie să fie o lucrare meticuloasă, făcută fără grabă.

E vreo veste de la Rareş, voievodul Moldovei ?

I-a trimis veste beiul Malkocoglu Bali.

O să vorbească cu Rareş şi o să ne spună situația.

Ticălosul de Rareş sigur a primit ajutorul lui Carol Quintul,

altfel, nu putea îndrăzni să facă asta.

Fie plăteşte tributul, fie îi luăm capul !

- Sultană ! - Agă Sumbul...

Sultană, Ayas-Paşa a fost desemnat mare-vizir.

De acum înainte, nu veți mai întâmpina împotrivire în Divan.

L-am prevenit, Sumbul. De nenumărate ori.

Însă Ibrahim-Paşa a preferat să mă înfrunte.

În cele din urmă, unul dintre noi avea să piardă.

Sunt fericită că nu am fost eu aceea.

I-ai trimis veste agăi Rustem, da ?

Să vină îndată. Trebuie să-l introducem imediat în Divan.

L-am chemat, sultană. Stați fără grijă.

Soțul sultanei Şah, Lutfi-Paşa, a fost desemnat guvernator al Rumeliei.

Bine. Să-i transmiți felicitările mele.

- Vreau detalii despre el. - Cum porunciți, sultană.

Sultană, tot nu-mi vine să cred.

Parcă Ibrahim-Paşa o să apară de undeva.

Sumbul, asta este victoria mea. Victoria mea !

Aşa cum am făgăduit,

duşmanii mei plătesc unul câte unul pentru ce mi-au făcut.

Pe lângă harem, întreaga lume va îngenunchea în fața dv.

Dv. veți conduce lumea !

Esma Nur, fata mea fără noroc...

Plânge întruna de azi-dimineață, strigându-l pe tatăl ei.

Când o să vină măritul paşă ?

Măritul paşă n-o să vină, cadână. Pregăteşte lucrurile Esmei Nur.

- Bine, domnule, dar... - Am zis să i le pregăteşti !

Hatice, viața e nemiloasă.

Ne leagă aceeaşi soartă.

- Soră, îți înțeleg durerea. - Nu poți înțelege, Hatice.

Dacă, într-o zi, fratele meu o să-i taie capul şi soțului tău,

atunci o să înțelegi.

Ştiu că este greu, dar trebuie să rezişti.

Nu eşti singură. Ai copii.

Ai răspunderi față de ei.

Sultană, Huricihan şi Osman vor să vină.

Copii !

Huricihan...

Unde este tata ? Ce-a pățit ?

S-a dus în rai, fata mea. S-a dus în rai...

- Agă Kudret ! - Spune, dle Nasuh.

Esma Nur este în grija ta. O s-o aperi ca pe ochii din cap !

Nu te întorci până n-o înmânezi teafără familiei paşei Ibrahim !

- Stai fără grijă, domnule. - Să le spui care e situația.

Să nu stea, să fugă imediat. Să se întoarcă pe meleagul natal.

Cum porunciți.

Mergeți sănătoşi ! Drum bun !

Domnule ! Cei care i-au pricinuit moartea paşei

cu tot felul de minciuni şi de calomnii vor plăti, nu-i aşa ?

Dacă nu pe lumea asta, pe cealaltă, agă Kudret.

Negreşit vor plăti într-o bună zi.

Măria Ta...

Măria Ta...

Lipsa pe care ai simțit-o te-a ars vreodată precum focul ?

Mai întâi, ți-a înflăcărat trupul, apoi, ți l-a mistuit ?

S-a preschimbat într-un tăciune aprig ?

Acel tăciune înflăcărat ți-a ars inima ? S-a răcit ?

S-a răcit şi s-a preschimbat într-o flacără de un alb pur ?

Ibrahim...

De ce ai plecat ?

De ce m-ai lăsat ?

Nu te-am lăsat, n-aş putea.

Inima mea e la tine.

Iubitul meu, lipsa ta mi-a luat sufletul.

Imaginea ta e tot adevărul meu.

Ți-am văzut chipul. Am simțit mirosul lui de trandafir.

Ți-am auzit chemarea. I-ai şoptit inimii mele. I-ai spus:

"Iubita mea, sultana mea,"

"Iubire aş spune, Contopire aş dori."

"Aş zice să fim unu, nu doi."

"Iubitul meu, ce te-ai arătat în temnița trupului meu,"

"Singura mea dorință este să te revăd."

Hatice ! Ce faci ?

- Hatice... - Nu mai rezist.

Sora mea, nu te lăsa, te rog. Rezistă !

Hurrem, din pricina căreia trăieşti durerea asta, va plăti. Crede-mă.

Promite-mi.

Promite.

Dumnezeu, Creatorul cerului şi al pământului, mi-e martor.

Cea care a adus sânge şi moarte în acest serai

va pleca cu sânge şi moarte.

Ayas-Paşa, ai avansat în cea mai înaltă funcție.

Să dea Domnul să dureze veşnic !

A fost voința Măriei Sale, sultană.

O să încerc să fiu demn de el şi de dv.

Sunt convinsă că aşa va fi, Ayas-Paşa.

În Divan e nevoie de persoane de încredere,

persoane care să te sprijine şi să apere țelurile noastre.

De aceea l-am chemat pe aga Rustem.

Vreau să intre în Divan ca vizir. Tu ce zici ?

Sultană, eu nu pot da o asemenea dispoziție.

Doar Măria Sa decide.

Tu, ca mare-vizir, o să-l propui pe Rustem.

Cu siguranță Măria Sa va lua propunerea în considerare.

O să fac cum doriți, desigur. Însă aga Rustem ar fi potrivit ?

A ajuns de curând guvernator al unui sangeac.

Nu poate ajunge vizir înainte să fie guvernator suprem.

Măria Sa l-a numit guvernator al Rumeliei pe Lutfi-Paşa.

Poate socoti că nu are destulă experiență de stat.

Ayas-Paşa, tu o să-i propui Măriei Sale.

Nu am nicio îndoială că îl vei convinge.

Eu vreau să-l văd pe aga Rustem în Divan.

Sultană...

Ayas-Paşa, prima ta măsură este să comentezi deciziile mele ?

Nici vorbă, sultană. Cum să îndrăznesc ?

Atunci, fă ce ți-am spus !

Totul se plăteşte pe lumea asta, agă Sumbul.

Ibrahim-Paşa s-a înecat în sângele vărsat chiar de el.

Exact cu un an în urmă, l-a determinat pe Măria Sa

să-l execute pe nedrept pe Iskender Celebi.

Da, aveți dreptate. Iskender Celebi era un om de seamă.

Îmi amintesc ca ieri noaptea aia. Tot de Ramazan.

Măria Sa l-a blestemat pe paşă.

Ibrahim ! Ibrahim din Parga !

Din pricina ta am omorât un om nevinovat.

Îți doresc să ai parte de aceeaşi moarte până la împlinirea unui an.

I-a dorit să aibă aceeaşi soartă într-un an.

Când a murit paşa ?

Exact un an mai târziu. Tot în luna Ramazanului.

Doamne sfinte !

Înseamnă că Măria Sa...

E clar că Măria Sa a luat această decizie cu multă vreme în urmă.

Faceți loc ! Sultana favorită Hurrem !

Sultană !

Agă Rustem, o să vină Ayas-Paşa în curând.

I-am explicat situația. O să intri în Divan, ca vizir.

Dar vorbiți, după rânduială.

Să dea Domnul să avem parte de dv., sultană !

Agă Sumbul !

Cadână Nigar ? Tu... Ce s-a întâmplat ?

Rustem este aici. Am venit împreună.

Sultana Hurrem l-a chemat. Din câte spune, o să fie vizir.

Cei din urmă ajung cei dintâi. Păcat !

În mâinile cui a rămas acest măreț stat...

Mare-vizir !

- Bine ai venit în capitală, Rustem ! - Bine v-am găsit, mărite paşă !

Mai întâi, vreau să vă felicit. Ați ajuns mare-vizir.

Să fie cu noroc !

De ce ți-ai părăsit sangeacul fără să-mi dai de veste ?

Sultana m-a chemat. N-am găsit vreme să vă dau de ştire.

Țin la tine. Eşti curajos. Însă ce e mult strică.

Adevărată vorbă...

O să-i propun Măriei Sale să fii numit vizir cu rangul de paşă.

Dacă va considera potrivit, vei intra în Divan.

- Aş fi onorat. - Însă nu uita...

Fiecare rang primit te duce cu un pas mai aproape de moarte.

Atunci, sunteți mai aproape de moarte decât mine, paşă.

Din ziua în care am primit vestea, n-am mai avut somn.

Parcă mi s-a prăbuşit lumea în cap.

Moartea nu are leac, cadână Nigar. Într-o zi, ne va găsi pe toți.

M-am dus la conac, să-mi văd fata.

Dar uşile erau ferecate, nu mai era nimeni.

Unde e fata mea ? Unde e Esma Nur, dle Nasuh ?

- Sau... - Fata ta trăieşte, stai liniştită.

Slavă Domnului ! Unde este ?

În ziua în care s-a întâmplat, am trimis-o imediat.

Am trimis-o la familia paşei Ibrahim.

De ce, dle Nasuh ? De ce n-ai trimis-o la mine ?

Cum s-o trimit la tine, când javra de Rustem îți este alături

şi are sângele paşei pe mâini ?

Tu n-o puteai apăra pe Esma Nur. Eu i-am salvat viața.

- Dle Nasuh... - Aşa e mai bine.

Numai să treacă puțin timp.

Negreşit, într-o zi, o să te trimit şi pe tine la ea.

Ibrahim-Paşa nu are nici măcar un mormânt. Aşa se zice.

Faceți loc ! Măritul prinț Mustafa !

- Sultană... - Mustafa...

Vă rog să nu mă lăsați, da ?

De ce spui asta ? Cum să te las ?

Sunt fericită, ca într-un vis.

Îmi este foarte teamă să nu mă trezesc şi să vă pierd.

Lutfi-Paşa, sper că sunteți sănătos.

Să fie cu noroc numirea în funcția de guvernator al Rumeliei !

Ce s-a întâmplat, Rustem ? Credeam că eşti în sangeacul Teke.

Marele-vizir Ayas-Paşa a binevoit să mă cheme.

Dacă ai străbătut o cale aşa de lungă, trebuie să fie important.

Sigur că este important.

Măritul paşă a spus că doreşte să mă vadă în Divan.

Aşa vasăzică...

Eu nu țintesc funcții, paşă.

Nu contează unde şi cum, numai să slujesc statul.

Bine. Să fie cu noroc !

După cum ați poruncit, mă ocup personal de pregătirile expediției.

Dacă nu mai este nimic, poți să te retragi.

Mai este o chestiune, Măria Ta.

L-am chemat pe Rustem, guvernatorul sangeacului Teke.

E un om iscusit, care a slujit cu bine statul şi pe dv.

În vreme ce era mai potrivit să fie numit guvernator suprem

când a plecat în provincie,

a fost numit guvernator al unui sangeac de către marele-vizir.

Dacă dv. considerați potrivit, aş dori să-l văd în Divan, ca vizir.

Intră !

Majestatea Ta, a venit măritul prinț Mustafa.

Să vină. Poți să te retragi, Ayas-Paşa. Vorbim mai târziu.

Măria Ta !

Prințe !

- Măria Ta... - Bine ai venit, viteazule !

Mare-vizir !

Anunțați-o imediat pe sultana Şah. Spuneți-i că este important.

Mustafa, pierderea prințului Suleyman m-a mâhnit profund.

Dumnezeu să-ți dea putere !

Să nu-ți mai sortească pierderea unui copil !

Amin !

Bine că o să ai un alt copil ! Dumnezeu să-i dea viață lungă !

Mahidevran ce face ? E sănătoasă ?

E la sultana Hatice. De aceea am şi venit.

Ce bine ar fi să-i putem alina durerea măcar puțin !

Frații tăi te aşteptau. Ai găsit vreme să-i vezi ?

Măria Ta, sunt curios.

Cu ce a greşit Ibrahim-Paşa, de a îndurat furia dv. deodată ?

Du-te la frații tăi, Mustafa ! Le-a fost foarte dor de tine.

Nu intenționez să discut deciziile dv., Măria Ta.

Am vrut doar să înțeleg. Am vrut să ştiu pricina.

Ibrahim-Paşa a săvârşit greşeli pe care nu le-am ştiut ?

Mustafa, viteazul meu, puterea este o cămaşă de foc.

Dacă ştii s-o porți cu credință, te apără şi-ți distruge duşmanii.

Dacă trufia te copleşeşte şi cazi pradă patimii,

atunci, pe tine te arde primul şi te mistuie.

Sultană !

Ce aveți, paşă ? Ați spus că e important.

M-am întâlnit cu Rustem. Ayas-Paşa l-a chemat.

Paşa îl socoteşte demn de a fi vizir.

Ce dispoziție să aibă Ayas-Paşa ? E mâna lui Hurrem aici.

Rustem este cel mai credincios slujitor al ei.

Atunci, şi Ayas-Paşa o slujeşte pe sultana Hurrem.

Aşa este. Cel mai mult lui i-a priit moartea timpurie a paşei.

A ajuns mare-vizir la sfârşitul vieții.

A fost la Măria Sa mai devreme. E clar că au vorbit despre asta.

Dacă nu intervenim imediat, Rustem o să ajungă vizir.

O să fim nevoiți să plecăm din capitală, Doamne fereşte !

- Nu îngădui asta. - Doamne-ajută, sultană !

Atunci, grăbiți-vă. E dreptul meu să intru în Divan.

Conform succesiunii, viziratul li se acordă guvernatorilor Rumeliei.

Prințe !

- Prințe ! - Sultană...

- Ce faci, Mustafa ? - Nu sunt bine, sultană.

Ultima întâmplare ne-a mâhnit profund pe toți.

O să treacă zilele astea întunecate, viteazule.

Stai liniştit. Soarele se va înălța din nou.

Măria Ta !

De ce ai venit ? Şi tu eşti curioasă ?

Vrei să afli de ce am dat acest ordin sau dacă regret ?

Nici vorbă. Cine are dreptul să discute decizia dv. ?

Sunteți sultanul unui imperiu.

Ştiți cel mai bine ce e în folosul statului şi al dinastiei noastre.

În funcție de asta luați decizii.

Ce face Hatice ?

Suferă. Nu bea, nu mănâncă.

S-a închis în serai. Nu vorbeşte cu nimeni.

Durerea ei este recentă. O să-şi revină după o vreme.

Mă urăşte. Am pierdut-o şi pe ea, la fel ca pe Beyhan.

O să vă înțeleagă într-o zi. Importantă este dinastia otomană.

Nimeni nu este mai prețios decât dinastia noastră. Nu poate fi.

Şah Huban, sora mea...

Când mă uit la tine, îmi amintesc de mama.

Semeni cu ea şi la caracter, nu doar la frumusețe.

Eşti puternică, ageră, responsabilă, la fel ca ea.

Mereu mi-a dat putere.

- Dumnezeu s-o odihnească în rai ! - Amin !

Măria Ta, dacă îmi îngăduiți, vreau să rămân aici.

Vreau să fiu lângă familia mea în aceste momente grele,

lângă dv. şi lângă Hatice.

Aş fi foarte fericit. Rămâi cât vrei tu.

Vreau să rămân mereu aici,

însă funcția paşei Lutfi nu permite asta.

Ați binevoit să-l numiți guvernator al Rumeliei de curând,

însă, dacă i-ați oferi o funcție în capitală,

ne-ați face foarte fericiți.

Ştiți că are experiență.

Lutfi-Paşa este în slujba statului de pe vremea răposatului meu tată.

Sultană, Dumnezeu să vă dea putere dv. şi copiilor dv. !

Trăim ce ne este sortit.

Eu am avut parte de durere şi de suferință.

Mi-a fost dat să ard până la ultima suflare.

Hurrem e vinovată de toate astea.

Dacă nu salvăm lumea asta de existența ei mizerabilă,

mulți dintre noi vor muri.

Ce putem face ? Hurrem e foarte puternică.

Nimeni nu i-a putut veni de hac până azi.

Câtă vreme Măria Sa o susține, nu este cu putință.

Şi ce se va întâmpla ? O să stăm degeaba ?

Aşteptăm să scape rând pe rând de noi toți ?

Sultană, Ibrahim-Paşa n-o să fie răzbunat ?

La ce te gândeşti ? Spune.

Jupâneasă Afife, mâine începe sărbătoarea sfântului Ramazan.

În ce stadiu sunt pregătirile ?

Stați fără grijă, sultană. Suntem pregătiți pentru sărbătoare.

- O să fie o sărbătoare tristă. - Aşa este, cel puțin pentru noi.

Nu vreau o petrecere în serai. Să nu întreceți măsura !

Nu se cuvine până la împlinirea a 40 de zile de la moartea paşei.

Aşa trebuie să fie mai ales din respect față de sultana Hatice.

Aşa m-am gândit şi eu, sultană.

Să se procure toate cele necesare

pentru ca poporul să petreacă foarte bine.

Totul se va înfăptui ca şi până acum.

Să nu vă abțineți de la cheltuieli.

Prietenii şi duşmanii să vadă că nu se ține doliu pentru trădători.

- Jupâneasă Afife ! - Porunciți, sultană.

Nu pleci urechea la zvonurile despre moartea paşei Ibrahim, da ?

În fața voinței Măriei Sale, şi un munte s-ar prăbuşi.

- Mahidevran unde este acum ? - La seraiul sultanei Hatice.

O să vină mâine-dimineață, pentru a sărbători.

Dumnezeu ştie ce povesteşte acum...

O întărâtă pe sultană împotriva mea.

Cadâna este cea mai credincioasă slujnică a mea.

Este şi deşteaptă, şi iscusită.

Este cel puțin la fel de puternică ca un bărbat. E neînfricată.

Şi, cel mai important, este credincioasă.

Sarcina asta este importantă şi periculoasă, Mahidevran.

Poate s-o facă ?

Să nu aveți nicio îndoială, sultană.

Sultană, vreau să vă gândiți înainte să luați o decizie.

Urmările pot fi grave.

Ce se poate întâmpla ? Cine şi ce poate să-mi mai facă ?

Vipera de Hurrem mi-a luat sufletul.

Ați vorbit cu sultana Şah. V-a făgăduit că o să vă ajute.

- Sfătuiți-vă şi cu ea. - O interesează doar problema ei.

A uitat de mult ce-a făgăduit. Fii sigură.

Pe deasupra, asta este problema mea.

Dacă cineva o să-i ia viața lui Hurrem, doar eu decid asta.

Unde este cadâna asta ? S-o vedem.

De când mă ştiu, Ibrahim-Paşa mi-a fost alături.

Îi datorez multe.

Tot nu pot înțelege. Îl lega o credință veşnică de Măria Sa.

Niciodată n-ar fi putut să-l trădeze. Nu am nici cea mai mică îndoială.

Nici eu nu cred asta. E clar că cineva i-a săpat groapa.

Au căzut multe capete din pricina minciunilor şi a calomniilor.

Cei ce i-au provocat moartea paşei sunt şi duşmanii dv., prințe.

- Trebuie să fim foarte atenți. - Cu siguranță vor încerca.

Însă nu vor izbândi, Taşlicali. Niciodată nu le voi îngădui.

Ayas-Paşa a ajuns mare-vizir.

Atitudinea lui şi a celorlalți paşi față de dv. este importantă.

E clar că nu mă vor sprijini precum Ibrahim-Paşa.

Aşa este, însă trebuie să ne asigurăm că vor fi lângă dv.

Este esențial pentru viitorul dv.

Trimite-i veste paşei Ayas. Vreau să-l felicit personal.

Să vedem dacă ne este prieten sau duşman.

Bine ați venit, prințe !

Mihrimah, frumoasa mea soră, bine te-am găsit !

Frate...

Bine ați venit şi dv., dle Yahya !

Bine v-am găsit, sultană !

Frate, ți-o aminteşti pe Esmahan ? E fiica sultanei Şah Huban.

Mărite prinț !

Esmahan, ce mult ai crescut ! Poftiți, veniți aici !

- Mai doriți ceva, sultană ? - Mă doare capul, agă Mercan.

Le spun imediat să vă pregătească sirop.

- Hatice ce face ? - Nu e bine.

Mai ales în vremea nopții. Se trezeşte din pricina coşmarurilor.

Să nu o lăsați singură, să nu facă iar vreo prostie.

Nu-ți face griji.

Am auzit că sunteți poet. Aş dori să vă citesc scrierile cândva.

Desigur, sultană.

Esmahan, dacă vrei, să mergem la sultana Hatice.

Bine. Mă bucur că am cunoscut un poet ale cărui poezii sunt aşa de cunoscute.

Şi eu, sultană.

Sultană !

Stau aici până la sărbătoare.

Dacă binevoiți să veniți, vreau să vorbesc cu dv.

O să-ți trimit veste.

- Nu vă întoarceți imediat, nu ? - Nu pot să stau mult, Mehmet.

Mă întorc după sărbătoarea Ramazanului.

- Când pleci în sangeac ? - Nu se ştie sigur.

Nu l-am văzut pe tata de câteva zile.

Frate, de ce a fost executat Ibrahim-Paşa ? Ai aflat ceva ?

Nu.

Sigur a comis o greşeală, o greşeală mare.

Altfel, tata nu i-ar fi luat viața. Nu-i aşa ?

Sigur aşa este.

Ce se va întâmpla după plecarea mea ?

Şi tu o să pleci. Cine va rămâne lângă Hatice ?

E Gulfem. Pe deasupra, Hatice nu are nevoie de nimeni.

Să-şi revină odată, doar n-o să țină doliu toată viața !

Hatice arde în flăcări, şi uite ce spui tu...

Oricum, nici nu-ți pasă. Tu te gândeşti doar la tine.

- Poate chiar te-ai bucurat. - Ai grijă ce spui, Beyhan !

Nu-i aşa ? Hatice a făcut până azi doar ceea ce tu n-ai putut să faci.

- A trăit viața la care tu visai. - Taci !

A fost o sultană favorită, a fost soția marelui-vizir.

Mereu a fost mai apropiată decât tine de tata, de mama, de Măria Sa.

Intră !

Sultană, a venit sultana Hurrem.

Să poftească.

- Sultană, iertați-mă, vă deranjez. - Vino, Hurrem.

Sultană, bine ați venit ! Ce face sultana Hatice ?

Mai şi întrebi fără pic de ruşine ?

S-a terminat Ramazanul. Mâine e sărbătoare. Zâmbeşte !

Sărbătoarea nu mai are niciun farmec, agă.

Toți sunt stăpâniți de frică. Nu se ştie ce ne aduce ziua de mâine.

Măria Sa ne conduce. Sultana Hurrem e aici.

Nu se întâmplă nimic.

Aşa spui, dar tăcerea asta nu e un semn bun.

- O să curgă sânge. - Spune şi tu ceva de bine, omule !

Spor la treabă, agilor !

Mulțumim. De ce ai venit aici, agă Mercan ?

Vreau o urzică, nişte flori de gutui şi rădăcină de angelică.

Desigur, mărite paşă. Alt ordin aveți ?

Dacă o să am, o să spun.

Pregăteşte-le. O să vin imediat să le iau.

Doamne, dă-mi răbdare...

Tocmai când spuneam că am scăpat de Kiraz,

ne-am trezit cu aga Mercan pe cap.

Are o privire de nebun, agă. Lasă-l în pace.

Oricum, o să plece în câteva zile. Nu merită să-ți bați capul.

Sultană, iertați-mă, am venit într-un moment nepotrivit.

Nu face nimic, Hurrem. De ce ai venit ? S-a întâmplat ceva ?

Am poruncit să fie anulate toate petrecerile

la care ne-am gândit mai demult, în cinstea sărbătorii.

Am vrut să vă spun şi dv.

Nu ar fi potrivit, câtă vreme sultana Hatice este în doliu.

Te-ai gândit bine. Şi eu voiam s-o previn pe jupâneasa Afife.

Sultană, şi dv. gândiți la fel ca ei ?

Eu nu am nicio legătură cu execuția paşei Ibrahim.

A fost voința Măriei Sale.

Ştiu, Hurrem. Se întâmplă după cum binevoieşte Măria Sa.

Noapte bună !

Ce bine că ai venit, Mahidevran ! Să ai o sărbătoare fericită !

Cum să fie fericită ? Le-ai otrăvit tuturor sărbătoarea.

- Iar spui numai vorbe mieroase. - Roagă-te să nu te scuip în față !

Mahidevran !

- Jupâneasă Afife ! - Porunciți, sultană.

I s-a trimis veste sultanei Beyhan, da ?

Sultana Hatice nu se simte prea bine. Îşi petrece sărbătoarea odihnindu-se.

- Sultana Beyhan o însoțeşte. - Multă sănătate !

Faceți loc ! Majestatea Sa Sultanul Suleyman-Han !

Măria Ta, să aveți o sărbătoare binecuvântată !

Domnul să vă dea o viață sănătoasă şi fericită alături de copiii dv. !

Amin ! Şi tu să ai o sărbătoare binecuvântată !

Bine ai venit, Mahidevran ! Ce faci ?

Mă rog pentru sănătatea dv.

Mi-a fost dat să vă mai văd într-o dimineață de sărbătoare.

Să dea Domnul ca sărbătoarea asta să aducă numai bine !

Amin !

Măria Ta !

Să ai o sărbătoare binecuvântată, Hurrem !

Şi dv., Măria Ta. Să dea Domnul să avem parte de dv. !

Mamă...

Să aveți o sărbătoare binecuvântată !

Şi tu, fata mea.

Osman...

Când mergem la tata, mamă ?

Am vorbit cu Osman. Astăzi vrem să mergem la mormântul tatei.

Mihrimah...

Să aveți o sărbătoare binecuvântată, Măria Ta !

Şi tu, Mihrimah.

Casa noastră să fie luminoasă precum chipul tău frumos.

Selim, Beyazid, să aveți o sărbătoare binecuvântată !

Şi dv., Măria Ta.

Şi dv. să aveți o sărbătoare binecuvântată, tată-sultan !

Cihangir...

Viteazule !

Să aveți o sărbătoare binecuvântată, Măria Ta !

Şi tu, Gulfem.

Tată, mătuşa Hatice unde este ? Ea de ce nu a venit ?

De ce eşti acasă în dimineața sărbătorii, dle Nasuh ?

De ce nu te-ai dus la serai ?

Să-mi fie iertat, sultană, dar nu-mi vine să merg la serai.

De dimineață, au venit la mine Huricihan şi Osman.

Mi-au spus că vor să meargă la mormântul tatălui lor.

Am tăcut. Au socotit că nu merită nici măcar un mormânt, nu-i aşa ?

Poate că aşa e mai bine, sultană.

Ce-au făcut, dle Nasuh ? L-au aruncat în mare ?

L-au lăsat pradă fiarelor ? Spune-mi ce-au făcut.

Tu ştii.

Stați liniştită. A fost îngropat după datină.

Atunci, ştii unde a fost îngropat.

Nu. Nu vor să se ştie, sultană.

Paşa a avut mulți duşmani.

N-o să-l lase liniştit nici măcar în mormânt.

Atunci, află. Vreau să ştiu unde a fost îngropat Ibrahim.

Fă orice ca să afli !

Fac tot ce-mi stă în putință, sultană.

Dar, cum am spus şi mai înainte,

poate că aşa e mai bine.

De câte ori veți merge, durerea dv. se va împrospăta.

Suferința n-o să vi se aline.

Ştii când o să mi se aline amărăciunea şi suferința ?

Când se vor risipi norii negri ? Când îl voi răzbuna pe Ibrahim.

Doar în acea zi inima mea îşi va găsi puțină linişte.

Vă doresc o sărbătoare fericită, Măria Ta !

Şi ție, amirale.

După cum bine ştiți, trebuie desemnat un nou vizir.

A fost sortit să fie anunțat de sfânta sărbătoare a Ramazanului.

Ayas-Paşa, poruncesc.

Pe lângă funcția de guvernator suprem al Rumeliei,

îl numesc şi vizir pe Lutfi-Paşa.

L-ați făcut fericit pe slujitorul dv., Lutfi, prin această funcție, Măria Ta.

Să fie cu noroc, Lutfi-Paşa ! Am încredere deplină în tine.

- O sărbătoare fericită, Măria Ta ! - Şi ție, Rustem.

Mahidevran, mă retrag în odaia mea. Vorbim mai târziu.

Desigur, sultană, cum doriți.

- Hurrem ! - Sultană...

Mahidevran !

Când te întorci în Manisa ? Se spune că trăieşti în tihnă acolo.

Ştiu ce-ai făcut, Hurrem.

Ai trimis-o pe trădătoarea de Gulizar şi ai vrut să-l omori pe prinț.

Din pricina ta a murit şi nepotul meu.

Mahidevran, pe mine mă socoteşti vinovată de toate.

Credeam că a murit din pricina variolei.

Spioana ta l-a molipsit.

Din pricina asta şi-a luat viața Fatma.

Însă Domnul Şi-a întors fața către noi.

Favorita prințului e însărcinată.

Felicitări ! Să fie cu noroc !

Cum poți să te mai uiți în ochii oamenilor ?

Cum poți să fii atât de liniştită,

când ai sângele paşei Ibrahim pe mâini ?

Mahidevran, se vede că ai suferit mult.

De fapt, trebuia să spun că te-ai temut. Nu-i aşa ?

Ibrahim-Paşa era cel care te apăra de ani întregi.

Cine e la rând acum ? Viteazul meu ?

Cum crezi că o să trăieşti cu atâtea păcate ?

Nu ştii că se va face dreptate divină într-o zi ?

Mahidevran, s-a făcut deja dreptate divină.

Îmi spui mie, dar tot ce se întâmplă acum este prețul păcatelor voastre.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 23, SERIA 3