Original subtitles

Personajele şi evenimentele din acest serial sunt inspirate din istorie.

SULEYMAN MAGNIFICUL Seria 3, episodul 20

Sultană !

- Cadâna Fatma unde este ? - S-a dus în sala de piatră, sultană.

Viteazul meu...

Are febră.

Mai devreme l-am verificat. Era bine.

Cum îl verificați ? Arde. Cheamă imediat medicul !

Nu mai sta ! Spune-i Fatmei să vină imediat !

Am înțeles, sultană.

Cum de nu ți-ai dat seama de Gulizar ? Ai mai şi garantat pentru ea.

Ai scăpat cu viață fiindcă a intervenit sultana Mahidevran.

De unde să ştiu ? Era de multă vreme aici.

A fost instruită special. Sultana Hurrem este de temut.

Dumnezeu ne-a ajutat, Fidan.

Sultana Hurrem va cădea în groapa săpată chiar de ea.

Cadână Fatma !

De câte ori să vă repet ? O să-mi spuneți "sultană".

- Iertați-mă, sultană. - Spune.

Sultana Mahidevran vă cheamă de îndată.

Măritul prinț Suleyman nu se simte bine.

Care este starea lui ?

Nu are febră mare, sultană. Îi scade.

Însă prințul a slăbit puțin. Trebuie ținut sub observație.

Să se facă tot ce trebuie !

Sultană !

Pe unde umbli, Fatma ? De ce nu eşti lângă copilul tău ?

Are febră. Dacă nu observ eu, nimeni nu are habar.

Sultană, am ieşit puțin mai devreme. Nu avea nimic.

Bagă-ți mințile în cap, Fatma !

Dacă nu ai grijă de viteazul meu, o să fiu nevoită să iau alte măsuri.

Agă Rustem, m-ai scăpat de un mare necaz.

De ți-aş pune lumea la picioare, tot nu te-aş putea răsplăti.

Nici vorbă, sultană. Este datoria mea.

Am trecut peste problema asta.

Dar e clar că Ibrahim-Paşa nu se va opri.

Trebuie să găsim o altă cale de a-l opri pe Ibrahim-Paşa.

E clar că ai un plan în minte.

După moartea lui Iskender Celebi,

Ibrahim-Paşa i-a îndepărtat pe toți cei apropiați lui.

- Şi-a făcut mulți duşmani. - Aşa e, dar tot el conduce statul.

Se spune că Ibrahim-Paşa este favoritul Măriei Sale.

De aceea stă în picioare.

Trebuie să-l facem să decadă în ochii Măriei Sale mai întâi.

Agă Rustem, am încercat de nenumărate ori,

însă este iertat de fiecare dată. Măria Sa îi trece cu vederea.

Majestatea Ta, vătaful negustorilor pitari vrea să vă prezinte

pita pe care o va mânca poporul în luna sfântă a Ramazanului.

Dacă o socotiți potrivită, pâinea va fi pregătită întocmai.

Cadiule Ebussuud, să li se dea de ştire tuturor negustorilor.

În luna sfântă a Ramazanului, să-şi dea silința mai mult.

Poporul capitalei să nu întâmpine greutăți cu aprovizionarea.

Să ia şi să vândă conform legilor.

Nu se va vinde cu niciun dram mai mult față de prețul impus de mine.

Carnea şi pita sunt mai importante ca orice.

În primul rând, tu, apoi, ispravnicul-şef şi ceilalți slujbaşi,

să nu lăsați negustorii neverificați.

Nu vă faceți griji, Măria Ta. O să mă ocup şi eu.

Cadiul a dat deja avertizările necesare.

Adevărat, mărite paşă.

Să vedem cum au pregătit pitarii pâinea.

Bine.

Toți pitarii trebuie să pregătească pita la greutatea şi culoarea stabilite.

În grâu nicidecum nu se vor amesteca mei şi orz.

Pentru a nu se întâmpina greutăți cu făina,

să-şi procure cel puțin pentru o lună.

Cum porunciți, Majestatea Ta.

Ebussuud, nu neglijați dughenele care vând mâncare,

mai ales plăcinte şi chebap.

Să se verifice dacă mâncarea este bine pregătită.

Apa în care au spălat farfurii şi cratițe

să nu fie folosită şi a doua oară la spălat.

Cazanele şi polonicele să fie cositorite.

Să le cositorească la timp.

Majestatea Ta, după ce dv. ați fost atent la atâtea detalii,

nouă nu ne mai rămâne nimic de făcut.

Datoria asta stă în primul rând pe umerii mei, Hoca Celebi.

Dacă poporul este nedreptățit de escroci,

nu Îi pot da socoteală Domnului.

Să facă tot ce le stă în putință pentru ca toți supuşii mei

să-şi petreacă sfântul Ramazan în tihnă.

Majestatea Ta, o să-i pun pe cei răspunzători să anunțe ordinele dv.,

iar de mâine o să sporesc controalele.

Bine.

Mărite paşă, cu îngăduința dv., mă întorc la treabă.

Desigur. Cadiule, mâine voi participa şi eu la control.

Cum doriți, paşă.

Fiul tău, Ahmet Celebi, ce face ? Sper că e sănătos.

Se roagă pentru sănătatea dv., mărite paşă.

Să aibă grijă, mai ales în această lună sfântă.

E valabil pentru toți, paşă. Toți trebuie să avem grijă.

În numele Domnului celui milostiv şi îndurător.

Doamne, iartă-ne cu îndurarea Ta, care înconjoară totul.

Am ținut post pentru binecuvântarea Ta,

am crezut în Tine, ne-am încrezut în Tine...

Întrerupem postul tot cu merindele Tale.

- Dumnezeu să primească ! - Amin !

Măria Ta, după spusele ei, sultana Hurrem i-a poruncit.

Dv. mi-ați cerut să spun asta. Aveați să-mi cruțați viața.

- Hatice ! - Spuneți, Măria Ta.

Ai vreo veste de la Şah Huban ? Când o să vină ?

Mi-a scris că vine, Măria Ta. Cred că soseşte în două-trei săptămâni.

Bine.

- Vine sultana Şah ? - Da.

Mă bucur. O să le poruncesc să-i pregătească imediat o odaie.

Nu e nevoie, Hurrem. O s-o primesc pe sultana Şah în seraiul meu.

Nu ai nicio veste din capitală ?

- Taşlicali abia a ajuns. - Dumnezeu e mare.

Cu voia Sa, se va întoarce cu veşti bune în curând.

Nu cred că se va întâmpla ceva.

Măria Sa nu va vedea niciodată adevărata față a sultanei Hurrem.

E de ajuns ca acea cadână să vorbească.

Cel puțin, o să fie acuzată.

Prințe, sultană !

- Spune, Diana. - Prințul Suleyman...

Suleyman... Ce are fiul meu ?

Nu se simte deloc bine, prințe.

Ce înseamnă asta ? Era bolnav ?

De ce nu mi s-a dat de ştire ?

Mi s-a spus că nu e nimic grav. Îi scăzuse febra.

- Ce are ? - Variolă, prințe.

Doamne, nu se poate ! Ce tot spui, cadână ?

Trebuie să ieşiți imediat din odaie. Toți trebuie să iasă.

- Boala asta e molipsitoare. - Fiule !

Doamne, ajută-ne ! Apără-mi nepotul !

- Mustafa... - Prințe, trebuie să ieşiți.

Sultană, boala este molipsitoare.

Trebuie să ieşiți imediat împreună cu prințul.

Mustafa...

O să-l faci bine, da ? O să-l vindeci pe viteazul meu.

O să fac tot ce-mi stă în putință, prințe.

Însă boala e gravă. Trebuie să se ia imediat măsuri.

- Mustafa ! - Suleyman...

Haide !

Toți supuşii de pe cele şapte coline care înconjoară capitala

şi de pe cele trei continente vor îngenunchea în fața statuilor mele.

Ce chestiune atât de importantă voiai să vorbeşti cu mine ?

Măria Ta, ultimele întâmplări au fost foarte apăsătoare.

Nu mai avem somn.

Ca şi cum nu era de ajuns ce v-au făcut dv. şi lui Ibrahim,

acum au atentat şi la viața prințului Mustafa.

Parcă pluteşte un nor negru deasupra dinastiei otomane.

Stai liniştită, Hatice. Negreşit norul se va risipi într-o bună zi.

Să-mi fie iertat, dar eu nu mai am încredere.

Uneori, îmi este atât de dor de răposata noastră mamă...

Moartea ei timpurie ne-a rănit profund.

Rana aceea încă nu s-a închis. Continuă să sângereze.

- Hatice... - Mă tem, frate.

Mă tem când mă gândesc la viitorul dinastiei noastre.

Paşă, de ce ai starea asta ? Eşti îngândurat.

Faci paşi greşiți atât de repede, sultană...

Negreşit, într-o bună zi, o să te împiedici.

Nu se poate şti. Poate că o să te împiedici tu.

La ce te mai gândeşti ?

O să afle în curând că este însărcinată.

Dacă nu spui tu, nimeni nu ştie.

Dacă era să spun, toată lumea afla de mult.

Dar n-o să tac mereu. Trebuie să iei o decizie.

Am luat deja.

Decizia îți aparține. Dacă tu te opreşti, mă opresc şi eu.

- Îmi propui pacea ? - Să-i spunem înțelegere.

Cearta asta nu ne este de folos.

Sunt sătul de vorbe goale.

Tu îți dai seama ce spui ?

Oricum plec în sangeac în două-trei luni.

Până atunci n-o să i se observe pântecul.

- Greşeşti. - Nu te amesteca !

Nu înțeleg, mamă. Cum a apărut boala asta deodată ?

Şi medicii sunt surprinşi. Nepotul meu era sănătos.

Cum s-a molipsit ? Nu e nimeni bolnav.

- Fatma ? - Spun că e bine, dar nu ştiu.

Stă toată ziua lângă copil, îl alăptează.

Vin mulți oameni la serai. S-a molipsit de la careva.

Sau a fost molipsit.

Mamă, până mai ieri, a fost în serai o cadână care voia să mă omoare.

- L-ați anunțat pe Lala ? - Da, prințe.

E un medic evreu pe nume Yakup. S-au dus să-l ia.

Se spune că a salvat mulți bolnavi de variolă.

Mâine o să fie aici.

Ai auzit, Mustafa ? Nepotul meu o să scape.

Doamne-ajută, mamă !

Sultană !

Sultană !

Bine ați venit, jupâneasă Zeynep ! Bine ați venit !

Bine v-am găsit, sultană !

Îngăduiți-mi să v-o prezint pe jupâneasa Sabiha.

- Desigur. - Este din familia Ahizade.

Soțul ei, dl Şemseddin, este un om foarte stimat.

Poftiți !

Am auzit de faima familiei dv. Ba chiar v-am trimis un dar.

Sper că a ajuns la dv.

Darul dv. ne-a bucurat din plin, sultană.

Sunt onorată să iau parte la activitățile fundației dv.

Uşile fundației mele sunt deschise tuturor, jupâneasă Sabiha.

Mai ales persoanelor valoroase ca dv.

Vă mulțumesc.

Sultană, dacă acceptați, aş dori să vă ofer un dar modest.

- Ce este acesta ? - Sfântul Coran, sultană.

Soțul meu, dl Şemseddin,

a poruncit să fie pregătit special pentru dv.

Este brodat cu aur.

O să plecăm înainte să-ți crească pântecul.

Cu voia Domnului, o să-mi țin copilul în brațe în sangeac.

Cum ? O să îngăduiți ?

Trebuie să fii foarte atentă. Nimeni nu trebuie să ştie.

Mărite prinț, a venit sultana Mihrimah.

Să intre.

Sultană, prințe !

- Ți-am cerut să te mai gândeşti. - Nu am la ce să mă gândesc.

Şi dacă nu pleci în sangeac ? Te-ai gândit la ce se va întâmpla ?

- Măria Sa s-a hotărât. - Nu se ştie sigur.

Trebuie să te gândeşti la toate posibilitățile.

- Bagă-ți mințile în cap ! - Mă ameninți ?

Încerc să te ajut. Crezi că vreau să suferi ?

Ce vrei să fac ?

Trebuie să scăpăm de copil fără să afle nimeni.

- Nu, nu se poate ! - Altă soluție nu există.

Dacă află mama, oricum va lepăda copilul.

Şi o s-o alunge pe Nurbahar din serai. Asta vrei ?

E un dar minunat, jupâneasă Sabiha.

Transmiteți-i mulțumirile mele soțului dv., dlui Şemseddin.

Desigur, sultană. E la serai. Are o întrevedere cu Ibrahim-Paşa.

Atunci, soțul dv. să-i înmâneze paşei Ibrahim acest dar.

- Sunt convinsă că îi va plăcea. - Sultană, acest dar...

Implicarea dv. la fundație este cel mai mare dar pentru mine.

- Mulțumesc, jupâneasă Sabiha. - Cum doriți...

Majestatea Ta, ne pregătim cu toată forța pentru expediția din Italia.

Hizir Hayreddin-Paşa a inclus deja 75 de galere în flota noastră.

Francezii au început pregătirile pentru expediție ?

După spusele trimisului, au început.

Pentru a fi sigur, am trimis un ceauş în vilaietul francez.

O să vadă care e situația şi o să-mi dea de ştire.

Bun. Te-ai gândit bine.

Francisc se poate teme de noul Papă

şi ne poate lăsa la jumătatea drumului.

Majestatea Ta, noi suntem adevărata lor temere.

Nicio putere nu poate împiedica cucerirea Romei.

Globul aurit din Bazilica Sfântul Petru este noul nostru Măr Roşu.

Când sultanul Mehmet-Han, odihnească-se în rai,

a intrat în Istanbul, şi-a făcut rugăciunea în Sfânta Sofia.

Cu voia Domnului, noi ne vom ruga în Bazilica Sfântul Petru,

pe care o vom face geamie, terminând construcția

pe care papalitatea nu a terminat-o în 30 de ani.

Mărite paşă, Istanbulul a fost asediat de multe ori.

Dincolo de mare, pe pământuri pe care nu se vor asigura uşor

hrana şi proviziile armatei,

cucerirea nu este aşa de uşoară precum socotiți.

Nici Belgradul, nici Rodosul nu păreau uşor de cucerit.

Aceste două cetăți solide nu au rezistat în gheara puterii noastre.

După Italia, noul nostru Măr Roşu va fi Spania !

- Bună ziua ! - Bună ziua !

Dle Omer, ți-au spus ce vreau ?

Ştiu, agă, însă este periculos.

Vei fi răsplătit cu vârf şi îndesat.

Mulțumesc, agă.

- Câte accele e asta ? - Zece. E piele de vacă.

Îi vom salva de tirania lui Carol Quintul pe musulmanii şi pe evreii

pe care îi chinuie în Spania. Andaluzul va plăti pentru asuprire !

Marele-vizir are un orizont larg. Expediția din Italia e dificilă.

Când vor afla de acțiunea noastră, vor constitui armata cruciată.

Vor ieşi în fața noastră în special cu flotele cruciate.

Vor fi conduse de Andrea Doria.

Iar la conducerea flotei noastre va fi mărețul Hizir Hayreddin-Paşa.

Ce spui, amirale ?

Poți asigura sosirea cu bine a armatei noastre în Italia ?

Căpitanii mei, Salih şi Turgut, sunt aici, Majestatea Ta.

Lucrăm zi şi noapte în acest scop.

Cu voia Domnului, vom pune stăpânire pe Marea Mediterană.

Majestatea Ta, după cucerirea Romei şi a Spaniei,

întreaga lume creştină va îngenunchea în fața voinței dv. absolute.

Într-o bună zi, în toate colțurile lumii

se va instaura justiția dv.

Doamne-ajută să apucăm acele zile minunate !

Amin !

Ascultați, oameni buni !

Ibrahim-Paşa le va acorda capitulații păgânilor francezi.

Vor deține drepturi egale cu voi.

Vor negustori marfa după bunul-plac. Veți rămâne cu toții flămânzi !

Nu se poate aşa ceva. Cum să ne socotească egalii păgânilor ?

Şi-aşa câştigăm câțiva bănuți. Ce mai mâncăm ?

Îi pasă paşei ? E favoritul sultanului.

Nimeni nu are averea lui.

Se zice că şi-a mărit averea după uciderea lui Iskender Celebi.

Mai mult, ia şi mită de la străini.

Paşa nu are credință ? Nu se teme nici de Dumnezeu ?

- Nu e cu nimic diferit de păgâni. - Adevărat.

Are multe păcate. Lumea zice că merge pe ascuns la biserică.

- Poartă şi cruce. - Da, aşa e...

Măria Ta, prințul e curios.

De câte ori ne întâlnim, mă întreabă în ce sangeac o să plece.

Tu ce-i recomanzi ?

Amasya ar fi potrivit. Sau Konya.

Cu voia Domnului !

Ibrahim, ca urmare a reuşitei tale în expediția persană,

m-am gândit să-ți măresc venitul anual.

- Azi a fost să fie. - Vă mulțumesc, Măria Ta.

Venitul tău, de două milioane de accele, a fost mărit la trei milioane.

- Să fie într-un ceas bun ! - Cum vă e voia.

Măria Ta, dacă îmi îngăduiți să vă prezint o chestiune...

Spune.

Înaintaşul dv., sultanul Mehmet-Han,

îi dăruia patru milioane de accele marelui-vizir Mahmut-Paşa.

Cu cine te compari tu, Ibrahim ? Ei au cucerit Istanbulul.

Sultană !

Aga Zumrut a spus că azi vei pleca.

Adevărat, din păcate ! A venit vremea despărțirii.

Am vrut să-mi iau rămas-bun de la dv.

Să-l ții mereu la tine. O să te apere de toate relele.

Domnul îi apără pe cei care iubesc, sultană.

Câtă vreme iubirea dv. e cu mine, nimeni nu-mi poate face rău.

Pleacă.

- Vă rog să continuați să-mi scrieți. - O să-ți scriu.

Mărite paşă, a venit dl Şemseddin Ahizade.

- Ce vrea ? - Să vorbească cu dv.

Cred că v-ați mai întâlnit. Avea o problemă cu un teren.

Mărite paşă, mă simt onorat să vă revăd. Sper că sunteți sănătos.

- Mulțumesc, domnule. Dv. ? - Sunt bine, slavă Domnului !

Anchetez problema terenului dv.

Sper ca săptămâna viitoare să găsesc o rezolvare.

Vă mulțumesc, paşă.

Dacă îmi îngăduiți, aş dori să vă înmânez un dar.

Ce dar ?

Sfântul Coran, mărite paşă. E brodat cu aur. E o lucrare rară.

Ce rost au aceste daruri ? De unde până unde ?

Ce îndrăzneală este asta ?

Am spus că te ajut dacă ai o problemă reală.

- Vrei să mă induci în eroare ? - Nici vorbă, mărite paşă...

Scoateți-l afară pe acest om ! Să nu mai calce aici !

Mehmet !

- Te-ai gândit la ce ți-am spus ? - De unde vii ?

- De nicăieri. Mă plimbam. - Împreună cu Taşlicali ?

- Nu, eu... - Nu nega ! V-am văzut.

Nu e aşa cum crezi. Ne-am întâlnit şi am stat puțin de vorbă.

Nu-ți răci gura de pomană ! V-am văzut.

Măria Sa o să-i ia capul când o să audă.

Sunt şi alte persoane care o să-şi piardă capul când va auzi Măria Sa.

- Ce înseamnă asta ? - Mă refer la Nurbahar.

- Spor la treabă ! - Mulțumesc. Cadiule...

Taci ! Nu mă da în vileag.

Să vedem dacă ai pregătit pitele precum cele prezentate Măriei Sale.

Desigur, cadiule. Toate sunt precum cele îngăduite de Măria Sa.

Rupe-o.

E bună, cadiule.

Bine.

Ai pregătit pita după legi şi după porunca Măriei Sale.

- Dumnezeu să-ți ajute ! - Mulțumesc mult.

După pedeapsa pe care i-ați dat-o pitarului Halis,

nimeni nu mai îndrăzneşte, cadiule.

Bine ați venit, domnule !

Ce s-a întâmplat ? Ai vândut carnea devreme.

Poporul a făcut cumpărături mai devreme, pentru masa de iftar ?

Cum s-o vând mai devreme ?

Pentru că au venit animale puține, nu mai găsim oi, să tăiem.

Nu găseşti oi ? Ce înseamnă asta ?

Nu s-a poruncit să se taie zilnic cel puțin 4 000 de oi în Istanbul ?

Cum să nu găsiți oi ? Poporul o să rămână flămând ?

I-am transmis ordinele dv. vătafului măcelarilor, cadiule.

Aşa ? Chemați-l imediat aici ! Haideți ! Să vină ! Asta-i bună...

Nu găsiți oi, da ?

Intră !

M-ați chemat, mărite paşă.

De ce eşti tot aici ? De ce n-ai plecat în Teke ?

Am câteva treburi de rezolvat. După ce le...

Ştiu eu treburile tale.

Nu mai trage de timp ! Du-te odată în Teke şi ocupă-ți funcția !

Nu vreau să te mai văd în preajma mea. Ai înțeles ?

Am înțeles, paşă.

- Mărite paşă ! - Spune.

Cadiul a ieşit să-i verifice pe negustori.

Ce face omul ăsta ? I-am spus să mă aştepte.

Doamne sfinte !

Cadiule, vătaful măcelarilor.

- Unde sunt oile, vătafule ? - Nu mai vin oi din Moldova.

Țara Românească şi Moldova ar trebui să trimită anual 100 000 de oi.

Țara Românească face ce se cade,

dar voievodul Moldovei nu mai trimite oi.

Eu de ce nu ştiu ? N-ați dat de ştire nici Divanului ?

Cum să lăsați poporul fără carne în luna sfântă a Ramazanului ?

De ce n-ați luat măsuri, vătafule ?

De ce n-ați adus oi din provincia Karaman, din Erzurum ?

E foarte greu în lunile de iarnă.

E greu, nu ? E greu să aduceți oi...

Dacă dădeați de veste Divanului,

vă aducea oi din Sofia până în Amasya. S-a înțeles ?

Dați-i o sută de lovituri la tălpi ! Să-i vină mintea la cap !

Nu faceți asta, cadiule... Mai dați-mi o şansă.

Spune-le negustorilor să-şi găsească un vătaf iscusit, bine ?

- Ce-o să facem, cadiule ? - Stai liniştit, găsim o soluție.

- Dr. Yakup ! - Porunciți, prințe.

Alifia aia o să fie bună, da ? Fiul meu o să se vindece.

De câteva ori, am văzut cum a făcut minuni, prințe.

Să ne rugăm să-i facă bine şi micuțului prinț.

Scapă-l de boala asta, dr. Yakup.

Apoi, cere-mi ce vrei tu.

Fac tot ce-mi stă în putință, prințe. Însă dv. trebuie să ieşiți.

- Diana ! - Porunciți, sultană.

Du-o pe Fatma să se odihnească.

Sultană, vreau să rămân lângă fiul meu.

Nu te simți bine, cadână. Adună-te puțin.

Mustafa !

Medicul Yakup e iscusit. Face tot ce trebuie.

Cu voia Domnului, o să-mi salveze fiul.

Doamne-ajută !

Să ne asculte Domnul rugile în această zi sfântă a Ramazanului !

- Să avem parte de nepotul meu ! - Amin !

Dacă tu pleci la Amasya, eu merg la Konya.

Pe tine nu te trimit nici măcar la vechiul serai.

- Ce-ai zis ? - Nu începeți iar !

Măria Ta, au vrut să-şi facă rugăciunea alături de noi.

Dacă aşa au vrut vitejii mei, să vină.

- Ibrahim-Paşa nu vine ? - O să vină la geamie.

Intră !

O seară bună, paşă !

Să mergem, să nu-l lăsăm pe Măria Sa să aştepte.

Paşă, nu am mai vorbit după ultima întâmplare.

Lucrurile merg rău, dle Nasuh.

Trebuie să-l apărăm pe prințul Mustafa mai mult ca oricând.

Măria Sa ce a poruncit ?

Întâmplarea l-a necăjit, desigur. Însă nu prea vorbeşte.

E cu neputință să înțeleg ce gândeşte.

Intră !

- Mărite paşă ! - Spune.

Doica Zehra a trimis veste. Fata dv. se simte rău.

Chemați imediat medicul !

Dle Nasuh, du-te la geamie. Vreau să-mi văd fata.

Viață lungă padişahului ! Viață lungă padişahului !

- Paşă ! - Esma Nur, ce-ai pățit ?

A avut febră. I-a scăzut. E bine acum.

Tată...

Sunt aici, fata mea, sunt lângă tine. Am venit.

S-o consulte medicul.

- Tu când ai venit ? - De puțină vreme, paşă.

Când aga Rustem a plecat la rugă, eu am vrut să-mi văd copilul.

Dumnezeu să primească !

Paşa n-a venit la rugăciune.

Poartă crucea la gât. De ce să vină la rugăciune ?

Dl Şemseddin Ahizade i-a dăruit Coranul astăzi.

Paşa l-a refuzat. A alungat omul din serai.

El are nevoie de idoli. Ce să facă cu Coranul ?

Şi-a pus idoli în grădină. Îngenunchează în fața lor.

Faceți loc ! Majestatea Sa Sultanul Suleyman-Han !

Viață lungă padişahului ! Viață lungă padişahului !

Ibrahim-Paşa de ce nu este, Majestatea Ta ?

Se spune că e păgân şi că merge pe ascuns la biserică.

Toți sunt aici. Paşa unde este ? El de ce n-a venit ?

Viață lungă padişahului !

Viață lungă padişahului !

- Sultană, o dimineață bună ! - Mulțumesc, agă Sumbul.

S-a întâmplat ceva ?

A venit veste că sultana Şah Huban se apropie de serai.

- Aici vine ? - Da.

Cel mai probabil o să-l vadă pe Măria Sa mai întâi.

Am înțeles. Să-i pregătiți odaia.

Stați fără grijă, sultană. Am rezolvat de mult.

Bine.

Agă Sumbul, credeam că jupâneasa Afife a chemat-o pe sultana Şah.

Însă sultana Hatice a chemat-o. Mi-ai spus că nu se înțeleg bine.

Adevărat, sultană.

Atunci, de ce a chemat-o ? Să nu fie altceva la mijloc.

La urma urmei, e sora sa. Nu au nicio neînțelegere însemnată.

Nu se prea înțeleg din copilărie.

Ce fel de femeie este ? Spune-mi tot ce ştii despre ea.

Sultană, au pregătit odaia sultanei Şah.

Bine.

Oare unde întârzie ? Trebuia să sosească de mult.

Vine în curând. Se pare că i-ați dus dorul.

Desigur.

Sultană, sultana Şah Huban s-a dus la seraiul Topkapî.

Cum ? Am spus să fie adusă aici.

A dorit să meargă mai întâi la seraiul Topkapî, sultană.

Am înțeles. Poți să te retragi.

Se pare că ei nu i-a prea fost dor de mine, Gulfem.

Nu gândiți aşa. Sigur a vrut să-l vadă pe Măria Sa.

Sultană, bine ați venit !

Bine te-am găsit, Hurrem ! Ce faci ?

Bine. Sper că şi dv. sunteți sănătoasă.

Sunt puțin obosită. Am făcut cale lungă.

Sultană, bine ați venit ! Ne-ați adus o mare bucurie.

Jupâneasă Afife...

M-am bucurat mult când am auzit că eşti aici.

Sultana Esmahan ce face ? De ce nu a venit ?

Esmahan e bine. O să vină mai târziu, împreună cu tatăl ei.

Vremea e răcoroasă. Dacă doriți, mergem înăuntru.

Desigur.

Faceți loc ! Sultana Şah Huban !

Odaia dv. e pregătită, sultană. Puteți să vă odihniți, dacă doriți.

Aş dori să-l văd pe Măria Sa mai întâi, jupâneasă Afife.

Măria Sa nu este în serai, sultană. Vă aşteptam abia mâine.

- Unde s-a dus, jupâneasă Afife ? - A ieşit împreună cu Ibrahim-Paşa.

Atunci, să mergem în odaia mea. Pregătiți-i sultanei hamamul meu.

Sultana se va odihni mai târziu.

Măria Ta, ce bine v-ați gândit ! N-am mai ieşit de mult pe mare.

Credeam că te-ai dus la Bursa pe mare.

Pe mare nu există tristețe şi amărăciune, Măria Ta.

Vântul, mirosul... Curăță sufletul omului.

Amirale, dacă sufletul unui om s-a murdărit,

nici puterea aerului, nici puterea vântului nu ajung pentru a-l curăța.

Dar ai dreptate. E bine să te îndepărtezi puțin,

să rămâi singur, să cugeți, să-ți asculți gândurile.

Măria Ta, îngăduiți-mi să mă uit la căpitanii mei.

E vremea să ridice pânzele.

Măria Ta, vremea pare să se strice. Să mergem înăuntru, dacă doriți.

Nu e nevoie. Să vorbim aici.

Fără un loc în care să poți fugi, fără ca nimeni să ne întrerupă.

- Doar tu şi eu. - Cum doriți.

Mehmet, prințe, ce mult ai crescut !

Ai devenit un prinț voinic.

Dv. ce faceți ? Ați venit singură ?

Lutfi-Paşa a avut câteva treburi de stat.

O să vină mai târziu împreună cu fata mea.

Cihangir, dragul meu...

Scumpule...

Sultană !

- Mihrimah ? - Eu sunt, sultană.

Vino la mine.

Stai să te privesc ! Ce frumoasă eşti !

Domnul să te ferească de priviri răutăcioase !

Hurrem, e o tânără domnişoară.

- Timpul trece, sultană. - Adevărat.

Măria Sa ce face ? Sper că e sănătos.

Slavă Domnului, e bine. Să avem parte de el !

Amin !

Vino.

De ce n-ai venit la prima rugă tradițională a Ramazanului ?

Poporul voia să te vadă acolo.

Să-mi fie iertat, Măria Ta. Fata mea, Esma Nur, s-a simțit rău.

- M-am dus la ea. - Acum cum se simte ?

A răcit puțin. Slavă Domnului, acum e bine.

Am înțeles.

Să nu neglijezi ruga tradițională din seara asta. Să te vadă.

Ca mare-vizir, să nu cumva să-ți neglijezi responsabilitățile !

Desigur.

- Ai vreo veste din Manisa ? - Totul e în ordine, Măria Ta.

Odinioară, şi noi eram acolo. Eram un prinț tânăr.

Tu erai şoimarul meu, prietenul meu, fratele meu, tovarăşul meu...

Şi eu îmi amintesc uneori acele zile, Măria Ta.

Aveam o viață liberă, departe de reguli şi de norme.

Fugeam de gărzi şi ne plimbam. Vorbeam îndelung... Visam...

Ți-am povestit despre testamentul lui Alexandru cel Mare.

- Trebuie să-ți aminteşti. - Desigur.

În acea zi, te-am întrebat cum o să mor.

Iar eu v-am spus că veți avea o moarte mai mare decât Alexandru cel Mare.

Dar tu, Ibrahim ? Te-ai gândit cum vei muri ?

Când eşti marele-vizir al unui imperiu atât de măreț,

de fiecare dată când pui capul pe pernă,

eşti nevoit să te gândeşti.

Atunci, spune-mi. Tu cum ai vrea să mori ?

Ca prieten al dv., Măria Ta, ca fratele dv., ca tovarăşul dv.

Doar aşa sufletul meu îşi va găsi liniştea.

Hatice !

Bine ai venit !

- Te aşteptam la seraiul meu. - Am vrut să-l văd pe Măria Sa.

Gulfem, mă bucur să te văd. Ce faci ?

Sunt mai bine fiindcă v-am văzut pe dv., sultană.

Anii nu te schimbă deloc. Încă eşti foarte frumoasă.

Mulțumesc. Şi dv., la fel.

Hatice, ce ai ? Te-ai supărat pe mine ?

Nu, dar s-au făcut multe pregătiri pentru primirea ta.

Însă jupâneasa Afife a spus că o să rămâi aici.

O să mai stau puțin aici, Hatice. Dar o să vin şi la tine, desigur.

Haideți, mi-a fost foarte dor de voi !

Ştiai că Măria Sa a ieşit în larg împreună cu Ibrahim-Paşa ?

De unde până unde ? Sigur Ibrahim urmăreşte ceva.

Dacă îi face vreun rău Măriei Sale ?

Nu vă faceți griji, sultană. Hizir Hayreddin-Paşa este cu ei.

Chiar dacă Ibrahim-Paşa ar avea o asemenea intenție, nu ar îndrăzni.

Doamne-ajută ! Au început să vorbească despre paşă ?

Zvonurile se răspândesc cu repeziciune, sultană.

Dacă poporul începe să vorbească, nimeni nu-i mai poate sta în cale.

Şoaptele răspândite din ureche în ureche sunt atât de crude,

încât Ibrahim-Paşa, munte de-ar fi, tot s-ar prăbuşi.

Nu cred că se va întâmpla ceva. În fine... Când pleci ?

Ibrahim-Paşa mi-a poruncit să pornesc numaidecât la drum.

Nu vrea să mă mai vadă la serai. Mâine-poimâine trebuie să plec.

Agă Rustem, stai liniştit.

O să mă asigur că te întorci pentru funcții mai importante.

Fiule !

Trebuie să fii tare, fiule.

Durerea n-o să ți se aline, dar vei avea mulți copii.

Ei o să te consoleze. Trebuie.

- Bună seara ! - Bună seara, agă ! Spune.

Eu plec în curând, dle Omer. Dar vei continua să-mi trimiți veşti.

Fiți pregătiți pentru seara asta. Ibrahim-Paşa o să vină la rugă.

- Stai fără grijă, agă. - Să te văd.

- Măria Ta ! - Şah Huban, sora mea scumpă...

- Bine ai venit ! - Bine v-am găsit, Măria Ta !

Mi-a fost dat să vă mai văd o dată. O mare onoare...

Dacă ştiam că vii azi, te întâmpinam chiar eu.

Sultana Hurrem m-a primit foarte bine.

Bine. Să mergem înăuntru !

Ce mult au crescut prinții ! Mai ales, Mihrimah.

Să dea Domnul să aibă o soartă frumoasă ca ea !

Amin ! Lumea, într-o parte, Mihrimah, în cealaltă parte.

Hatice, tu ce faci ?

Mă rog pentru sănătatea dv. Eu şi sultana Şah ne alinam dorul.

- A venit Ibrahim-Paşa. - Se spune că Măria Sa i-a poruncit.

Sigur aşa este. Altfel, ce să caute el la geamie, la rugă ?

De ce n-ați venit împreună ? Sper că nu e nicio problemă.

Slavă Domnului, totul este în ordine.

La fel ca Mihrimah, Esmahan este foarte ataşată de tatăl ei.

- O să vină împreună. - Bine. O să stai la Hatice ?

Sigur că voi merge şi la Hatice. Dar acum vreau să stau aici, cu dv.

Sultana Hurrem s-a gândit la toate pentru mine.

Intră !

Majestatea Ta, a venit sultana Hurrem.

Să intre.

- Măria Ta ! - Vino, Hurrem.

- Nu vreau să vă deranjez. - Vino, ia loc.

- Hatice, Beyhan când vine ? - Într-o săptămână, Măria Ta.

Ce frumos este să ai frați !

Ce mult aş fi vrut să am o soră în care să mă încred mereu,

pe umărul căreia să mă sprijin, să vorbim,

să fim împreună la bine şi la rău...

Şi tu faci parte din dinastia asta, Hurrem.

Orice ai visat să trăieşti alături de sora ta,

poți trăi alături de noi.

Vă mulțumesc, sultană. Mă simt onorată.

Măria Ta, dacă-mi îngăduiți, vreau să merg în odaia mea.

Desigur, ai făcut cale lungă. Dormi, odihneşte-te puțin.

Să ai o noapte bună !

- Noapte bună, Hurrem ! - Şi dv.

Măria Ta !

Nu îi permite atâtea lui Hurrem. O să ți se urce în cap.

- Tu îmi spui ce să fac ? - Eu doar...

Vipera de Hurrem a crescut aşa de mult din pricina voastră.

Dacă izbândeați s-o opriți de la bun început,

nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat.

Marele-vizir Ibrahim-Paşa !

- Cine eşti tu, să respingi Coranul ? - Eşti cumva păgân ?

Paşă, du-te la biserică, nu la geamie !

- Paşă ! - Stai puțin...

Mai spune-mi o dată. În față.

Ce e ? Ți-ai înghițit limba ?

Vorbeşte !

Paşă !

Vorbeşte ! Aruncați-l în temniță !

Mâine va fi executat în piață ! Lasă-mă !

- Matrakci ! - Lăsați-mă ! Lăsați-mă !

Tu cum ai vrea să mori ?

Ca prieten al dv., Măria Ta, ca fratele dv., ca tovarăşul dv.

Doar aşa sufletul meu îşi va găsi liniştea.

Suleyman...

Sultanul sufletului meu...

De ce ai starea asta ? De ce nu te-ai culcat ?

O cadână a atentat la viața fiului meu, Mustafa.

Se spune că tu ai dat ordinul.

Cine a spus asta ? Cine a aruncat calomnia asta ticăloasă ?

Ibrahim-Paşa, nu-i aşa ? El a spus, cine altcineva ?

Ai crezut minciuna asta ?

L-ai crezut pe ticălosul care mai ieri a vrut să-ți ia viața ?

Dacă îl credeam, acum nu mai erai lângă mine.

Atunci, cum să păstrezi tăcerea în fața calomniei paşei Ibrahim ?

Când se va încheia cearta dintre voi, Hurrem ?

Cum se va sfârşi duşmănia asta ?

Eu nu am nicio vină, Suleyman. Ibrahim-Paşa vrea să-şi acopere vina.

Totul e clar. Şi i-a făcut pe toți duşmani.

A pus ochii pe tronul tău.

Singura cale spre asta este prințul Mustafa.

Întâlniri secrete, scrisori...

E clar că pregăteşte urcarea lui pe tron.

Am încredere deplină în prințul Mustafa,

dar nu pot spune acelaşi lucru despre Ibrahim-Paşa.

Inima lui e plină de ambiții. Nimeni nu-i poate sta în cale.

Nimeni.

Dar tu, Hurrem ? Inima ta cu ce este plină ?

Cu dragoste, Suleyman. Cu dragostea ta.

Prințe !

Fatma...

Moartea nu are leac.

Nu se cade să ne răzvrătim împotriva sorții, ci s-o acceptăm.

- Revino-ți odată. - Prințe, o să vă răzbunați, da ?

Ea a făcut-o. Sultana Hurrem ne-a omorât copilul.

Trebuie să plătească. Şi ea trebuie să trăiască aceeaşi durere !

Treziți-vă, lume ! Plecați urechea la vorbele mele !

Păgânul Ibrahim-Paşa îi socoteşte duşmani pe musulmani.

Aseară, după rugăciune, l-a aruncat în temniță pe dl Seyfi.

După spusele lui, va fi executat.

Un musulman nu-i face asta altui musulman !

- Păgânul ! - Paşa să dea socoteală !

- Majestatea Ta, a venit Ayas-Paşa. - Să intre.

- Majestatea Ta ! - Vino mai aproape, paşă.

- Măria Ta, trebuie să ştiți ceva. - Spune.

Aseară, după ruga la care a participat Ibrahim-Paşa,

s-a iscat un mare scandal.

Ibrahim-Paşa a aruncat un om în temniță.

- Poporul este revoltat. - Care a fost neînțelegerea ?

Nu ştiu, Măria Ta. Fiecare spune câte ceva.

Chemați-l pe Ibrahim-Paşa !

Acest paşă nemilos, care a ucis mulți oameni,

stă acum şi se veseleşte în serai.

Dl Seyfi, nevinovat, fără să ştie nimic, stă în temniță.

Îl supun la tot felul de torturi.

Să mergem la seraiul paşei, să-i cerem socoteală !

Adevărat. Să mergem imediat !

Să cerem eliberarea dlui Seyfi. Mergeți !

Eu sunt, mărite paşă. Nu m-ați recunoscut ?

Sultană Şah, să-mi fie iertat. Nu ştiam că veniți.

Nu v-a spus Hatice ?

Am venit târziu. N-am avut vreme să vorbim.

Bine ați venit !

- Nu ne-am văzut de mult. - Adevărat.

Ce faceți ? Sper că sunteți sănătoasă.

N-am niciun necaz, slavă Domnului ! Tu ce faci ?

Destul de bine. Mă rog pentru sănătatea dv.

Da, arăți bine.

- O dimineață bună ! - Şi ție, Hatice.

Stați pe loc ! Ce doriți ?

- Unde este paşa ? - Să iasă afară !

Sunt bucuroasă să vă văd aşa de fericiți.

E ocupat cu treburile de stat. E singura mea plângere.

O să vină primăvara, sultană. Mergem cu copiii la Edirne.

Ce se întâmplă ? Ce sunt vocile astea ?

Ibrahim !

Ce sunt vocile astea ? Cine sunt ăştia ?

- Nu cred că au legătură cu paşa. - De aceea îi strigă numele, Hatice ?

Aflăm imediat.

Mărite paşă, pentru siguranța dv., trebuie să rămâneți în serai.

- Ce vor ? - Să fie eliberat dl Seyfi.

Paşă !

Să iasă în față cel care v-a adus aici !

Haide !

E clar că v-ați luat după un laş şi ați venit aici.

Trădătorul de Seyfi îşi va ispăşi pedeapsa !

Nimeni nu poate împiedica asta !

Aveți două căi: fie mergeți la casele voastre,

fie vă pierdeți capetele, pentru că v-ați revoltat.

Decizia vă aparține.

Da ?

Bine că se răspândesc !

Ce-a făcut Ibrahim-Paşa de i-a înfuriat pe oamenii ăştia ?

Nu e uşor să fii mare-vizir. Toată răspunderea e pe umerii lui.

El conduce statul. E greu să-i mulțumeşti pe toți.

- De ce m-ai chemat ? - Ca să stăm de vorbă.

De ce m-ai chemat în capitală ? Probabil, nu din pricina dorului.

- O să-ți spun. - Spune-mi acum. Vreau să ştiu.

Hurrem... Ştii câte a făcut până azi.

Tot atâtea lucruri nu le ştii. A căpătat prea multă putere.

Trebuie să acționăm împreună împotriva ei.

- Până acum unde v-a fost mintea ? - Am făcut tot ce am putut.

Am vrut s-o scoatem din inima Măriei Sale, dar n-am reuşit.

Au venit multe cadâne. Niciuna n-a izbândit.

Ea conduce haremul acum.

Asta nu e totul. Vrea să conducă statul.

Deşteaptă femeie ! E clar că îl va conduce mai bine decât voi.

Cum poți să fii atât de liniştită ?

A vrut să-i omoare pe prințul Mustafa şi pe Ibrahim.

Slavă Domnului, am împiedicat-o.

Însă e foarte furioasă. Trebuie s-o oprim imediat.

Un fulg de nea s-a transformat într-o avalanşă,

a distrus totul în calea ei, iar tu vrei s-o stăvileşti.

Dacă îmi eşti alături, putem s-o oprim.

- Nu. - Nu ?

Nu.

E problema voastră, Hatice. Să nu cumva să mă implicați !

Eu vorbesc despre viitorul dinastiei !

Viitorul dinastiei sau al paşei Ibrahim ?

Intră !

Măria Ta !

Aseară s-a iscat un incident. Poporul s-a revoltat.

Se cade să aduni oameni din curtea geamiei

şi să-i arunci în temniță în luna sfântă a Ramazanului ?

Explică imediat !

Măria Ta, când plecam de la geamie, mi s-a ținut calea.

Am fost jignit în tot felul. Ba păgân, ba ticălos...

Am vrut să mă îndepărtez, ca să nu se işte un scandal.

Dl Nasuh era lângă mine. A văzut şi a auzit totul.

Au fost aduse jigniri atât de grave persoanei şi funcției mele,

încât nu puteam rămâne indiferent.

Cine îndrăzneşte asta ? E potrivit pentru marele-vizir al acestui stat ?

Drept exemplu, am poruncit să i se taie capul ticălosului de Seyfi.

Astăzi va fi executat.

Dacă se va tăia un cap, nu tu decizi asta, ci judecata, Ibrahim-Paşa.

Trimiteți-i veste cadiului. Acest Seyfi să fie judecat.

Fiule !

Ochii unui bărbat varsă lacrimi în două situații:

fie din dragoste, fie din cauza morții.

Suleyman, fiule...

Lăsați-ne singure.

- Diana ! - Porunciți, sultană.

Moartea asta timpurie nu este un semn bun.

E clar că cei care au atentat la viața lui Mustafa

au atentat şi la viața nepotului meu.

Cum este cu putință, sultană ?

Ai uitat ? Până mai ieri, se afla o spioană printre noi.

Poate că sunt şi alții.

De unde ştim că nu l-au molipsit cu boala asta în mod voit ?

Stați liniştită, sultană.

Nu le voi îngădui să vă facă rău nici dv., nici prințului.

Diana, ai face orice pentru mine ?

Aş face, sultană.

Chiar de-ar trebui să iei viața cuiva ?

Chiar de-ar trebui să iau viața cuiva.

Măria Sa a respins dorința paşei Ibrahim.

Omul aruncat în temniță va fi judecat.

Este o veste foarte bună, agă Rustem.

E clar că Măria Sa nu mai are la fel de multă încredere în el ca odinioară.

Domnia paşei se sfârşeşte.

Important este ce decizie va lua cadiul Ebussuud.

Dacă socoteşte că Ibrahim-Paşa nu a avut dreptate,

atunci, i se încheie domnia.

Poate lua o decizie împotriva marelui-vizir ?

Cadiul nu are milă față de nimeni. Cum e scris în lege, aşa face.

Nici măcar padişahul nu poate decide execuția unui om liber

fără judecata cadiului.

- Agă Rustem, bună treabă ! - Vă mulțumesc, sultană.

- Mulțumesc, sultană. - Când pleci ?

Cu voia Domnului, mâine pornesc la drum.

Am venit să-mi iau rămas-bun de la Măria Sa şi de la dv.

Cine va asigura legătura ?

Am aranjat totul, sultană. O să vă spună aga Sumbul.

Bine. Drum bun ! Dacă ai vreo nevoie, dă-mi de ştire.

Desigur, sultană. O să aştept mereu ordinele dv.

- Cadiule ! - Spune.

A venit Ayas-Paşa. Vrea să vorbească cu dv.

Să poftească !

Intrați.

Cadiule Ebussuud, v-am deranjat.

Nici vorbă, Ayas-Paşa. Bine ați venit ! Spuneți.

Am venit din porunca Măriei Sale. Vrea să faceți o judecată.

Ce judecată este asta ?

Aseară, în fața geamiei Sfânta Sofia, a avut loc un incident neplăcut.

Mi-a ajuns ceva la urechi. Are legătură cu Ibrahim-Paşa, nu ?

Cum să ia Măria Sa o asemenea decizie ? Ce înseamnă asta ?

Toată lumea a auzit despre incident, paşă.

E clar că Măria Sa vrea să prevină altele.

Pentru pedeapsă, e nevoie de judecata cadiului.

Cadiul Ebussuud o să judece.

Abia aşteaptă să ia o decizie împotriva mea.

Nu cred că va îndrăzni.

E o capcană, dle Nasuh. Duşmanii vor să mă compromită.

Se joacă cu onoarea mea.

- Măria Ta ! - Vino mai aproape, agă Rustem.

A venit vremea să porneşti la drum.

Mâine plec către Teke, pentru a îndeplini funcția

pe care ați binevoit să mi-o atribuiți.

N-am nicio îndoială că o vei îndeplini bine.

Ai vreo dorință ?

Singura mea dorință este să fiu demn de dv., Măria Ta.

Să nu te abați de la dreptate ! Drum bun şi sabie tăioasă !

Sultană, sper că sunteți sănătoasă.

Mulțumesc, agă Rustem. Sunt bine. Tu ce faci ?

Mă rog pentru sănătatea dv.

- Sultană ! - Spune.

Am fost desemnat guvernator al sangeacului Teke.

Mâine pornesc la drum.

Mi-a fost sortit să-mi iau rămas-bun de la dv.

Bine. Mergi sănătos, agă Rustem ! Mult noroc !

SFÂRŞITUL EPISODULUI 20, SERIA 3