Original subtitles

Personajele şi evenimentele din acest serial sunt inspirate din istorie.

SULEYMAN MAGNIFICUL Seria 3, episodul 17

Conaşule Muhittin !

Îmi pierdusem speranța. Vasăzică ai venit.

- Am venit. Corabia e gata ? - Da. Veniți cu mine.

- O să coborâți în cală, cadână. - De ce nu e nimeni aici ?

Mai e vreme. O să pornească la drum către seară.

- Ți-ai luat mâncare şi apă, da ? - Da.

Bine, să iau restul de bani.

Bun...

Haideți, intrați !

Intră !

Vino, fata mea.

Esma Nur, vezi seraiul ?

Înainte să merg acolo, stăteam la Sulina.

Acolo este țara mea, locul în care m-am născut.

Corabia asta o să ne ducă acolo. Viața noastră se va schimba mult.

Tata !

Esma Nur, draga mea, am venit.

Paşă !

- Fata mea... - Sus !

Ridică-te !

În fața ta este mărețul mare-vizir. Ai crezut că poți scăpa de mine ?

Nu aveam o altă soluție, paşă.

Dacă nu voiam, nici măcar n-o puteai vedea.

Dar nu m-a lăsat conştiința. Am vrut s-o vezi, s-o cunoşti.

Asta avea să fie răsplata ?

- Paşă... - Ajunge !

S-a terminat. Gata.

De acum înainte, n-o s-o mai vezi. Asta este pedeapsa ta !

- Sultană ! - Agă Sumbul...

Vin de la Măria Sa.

Mi-a spus că în seara asta doreşte să ia masa aici, cu dv.

Atunci, anunță-l pe aga Şeker.

Să se pregătească mâncărurile preferate ale Măriei Sale.

Cum porunciți, sultană.

Mai este o chestiune.

- Aveți un firman. - Ce e asta ?

A venit de la cadâna pe care ați trimis-o în seraiul din Manisa.

Vă dă veşti.

Prințul Mustafa a trimis-o pe Helena de la serai.

Nu e bine. E clar că Ibrahim-Paşa l-a făcut să renunțe la cununie.

Ce să facem, sultană ? Îi răspundem cadânei ?

Spune-i să fie atentă. Nu vreau să fie descoperită.

A început să fie văzută bine.

Sultana Mahidevran are multă încredere în ea.

Bine. Să aştepte cu răbdare veşti de la mine.

Până atunci, voi afla tot ce se întâmplă.

Am înțeles, sultană. Sunt pregătit.

Mărite prinț !

Poți să te retragi.

- Gulizar ! - Ce s-a întâmplat ?

- Ce cauți aici ? - I-am adus prințului şerbet.

E treaba ta să-l aduci ?

Tu cine eşti ? Îți dau ție socoteală ?

Stau cu ochii pe tine, cadână.

Lasă-mă în pace ! O să mă plâng odaliscei Fidan.

Şi-aşa nu te place deloc.

Nu te încăpățâna, agă Bilal.

Ce are dacă vii ? Petrecem şi noi din an în Paşte.

Eu aş veni, dar aga Kiraz stă numai cu ochii pe mine.

Dacă mă vede acolo, Doamne fereşte, m-am nenorocit !

Zilele trecute, i s-a plâns jupânesei Afife. Abia am înduplecat-o.

Cum să te vadă ? Netrebnicul nici nu ştie unde e cârciuma.

Să mergem, agă Bilal. Au venit cadâne noi.

Ce cadâne, omule ?

Cine a adus cadâne în harem fără ştirea mea ?

Nu în harem, la cârciumă. Asta spune. O ține una şi bună să mergem diseară.

Cine te vede crede că eşti om cu mintea la cap.

De unde să ştie că în spatele acelei burți este un nesimțit ?

Nu mai râde ! Netrebnicule !

Agă Şeker, astă-seară, Măria Sa va mânca în odaia sultanei Hurrem.

Vor fi şi prinții, şi sultana Mihrimah.

Acum mă anunți, agă Sumbul ? E aproape seară.

Dacă e nevoie, ceri ajutor la bucătăria cea mare.

Se vor pregăti mâncărurile preferate ale Măriei Sale !

Să fie fără cusur.

Haide, începe ! La treabă !

Sultană !

Cadâna Nigar a fost găsită, agă Rustem.

Te aşteaptă în odaie. Ia-ți soția şi du-o acasă !

Nu are ce căuta în casa mea, sultană. O să divorțez.

Eu am decis să te căsătoreşti cu ea. Eu decid când divorțezi !

- Sultană... - Nu vei divorța, agă Rustem !

Dacă nu mă asculți, urmările vor fi drastice. Să ştii asta !

Oricum, s-a emis ordinul de numire în funcție.

O să te duci cu Nigar în Teke. M-ai înțeles ?

Mergi înaintea mea ! Plecăm.

Eu şi Mehmet am mers călare azi, tată.

Spune-i "Măria Ta", nu "tată". Învață asta !

- De la tine să învăț ? - Nu începeți iar !

- Mehmet ! - Spuneți, Măria Ta.

Mâine vreau să te văd în sala de audiențe. Avem întrunire cu paşii.

Cum doriți.

Cihangir, poftim !

Măria Ta, cu îngăduința dv., vreau să merg în odaia mea.

N-ai mâncat nimic. Ce s-a întâmplat ?

- Eşti bolnavă ? - Nu mă simt bine.

- Să te consulte medicii. - Nu e nevoie.

Mă odihnesc puțin şi-mi trece.

- Vrei să vin cu tine, Mihrimah ? - Nu, mamă, mănâncă.

Hurrem, ce are Mihrimah ?

Se plimbă mai mereu prin grădină. E clar că a răcit.

- Poate că are vreun necaz. - Ce necaz să aibă ?

Dacă era aşa, ştiam, Măria Ta.

Ai avut dreptate. Trebuia să-i las să te omoare în noaptea aceea.

De ce te înfurii ? Scăpai de mine.

Unde sunt galbenii ?

Ăştia sunt toți. Îți rămân datoare. Îi plătesc într-o zi.

Trebuia să divorțezi de mine. Te-am implorat.

Acum nu poți divorța, chiar dacă vrei.

Ibrahim, ce se va întâmpla ?

Hurrem este mai puternică decât oricând.

De când a alungat-o pe Firuze, a început să jure că se va răzbuna.

Dacă l-a atacat şi pe Mustafa înseamnă că e furioasă de-a binelea.

Trebuie să facem ceva s-o oprim.

Nu-ți face griji.

Câtă vreme eu sunt teafăr, nimeni nu-i poate face rău prințului.

Îl apăr eu.

Dar tu, Ibrahim ? Pe tine cine te va apăra ?

Nu te mai necăji gândindu-te la asta. Sultană...

Ce mai aştepți ? Nu a venit vremea ca Hurrem să plece ?

Ce vrei să spui ?

Prințul Mehmet poate pleca în sangeac.

Dacă pleacă el, Hurrem e nevoită să plece cu el.

Şi eu mă gândesc la asta, dar nu are vârsta potrivită.

Când Măria Sa a plecat în sangeac, avea aceeaşi vârstă.

Ibrahim, asta este cea mai bună cale de a o îndepărta pe Hurrem.

Doar Măria Sa poate decide.

Atunci, o să ne asigurăm că Măria Sa ia această decizie.

Nu se poate să vorbim noi. Dar, dacă vorbeşte Mehmet, se poate.

Noapte bună !

Majestatea Sa Sultanul Suleyman Han !

Tată !

Mi-am făcut griji. Ce faci ?

Mai bine. Dacă dorm puțin, n-o să mai am nimic până dimineață.

Ce s-a întâmplat între tine şi mama ta ?

Nimic.

Mihrimah, raza mea de lună...

Amirale, când e gata flota ? Prințul e nerăbdător.

Vrea să vină cu noi în expediție.

Pe şantierul naval imperial şi pe celelalte şantiere

s-a terminat construcția brută a celor 62 de galere.

Continuând aşa, până la vară pornim la drum cu prințul.

Măria Ta, dacă îmi permiteți, aş dori să vizitez şantierul naval.

Te duci când vrei tu.

Pregăteşte un raport detaliat despre construcția flotei.

Cum porunciți, Majestatea Ta.

În ce stadiu sunt lucrările la legi, Hoca Celebi ?

Majestatea Ta, la porunca dv., s-a format o comisie

şi ne sfătuim asupra problemelor generale.

Bine.

Pe deasupra, până trecem la activitate,

sunt ocupat şi cu fundația sultanei Hurrem.

Ştiu. Trebuie stabilit un loc pentru construirea geamiei.

Bravo ! Printre atâtea treburi,

cadiul îşi găseşte timp şi pentru treburile fundației.

Majestatea Ta, oricând se găseşte timp pentru a face bine.

Cei care nu găsesc timp pentru asta se cufundă în plăceri

şi îi prinde dimineața prin cârciumi.

Sultană, în sfârşit, mi-a fost dat să vă întâlnesc.

Bine ați venit, jupâneasă Zeynep ! Luați loc.

Fă cunoştință cu jupâneasa Afife.

Este vistiernicul-şef şi doica Măriei Sale.

Aşadar, dv. sunteți jupâneasa Afife.

Fiul dv., aga Yahya, este un mare sufit, un om sfânt.

- Domnul să-i dea viață lungă ! - Amin !

Şi el îl pomeneşte cu laudă pe soțul dv., cadiul Ebussuud.

Să fie binecuvântat !

Jupâneasă Zeynep, v-ați gândit la propunerea mea ?

Ce rost are să mă gândesc, sultană ? Sunt onorată să vă slujesc.

Mulțumesc.

A venit trimisul francez, Măria Ta. A vrut să viziteze şantierul naval.

Chiar dacă e aliatul nostru, nu i-am îngăduit. Păgânul tot păgân rămâne.

Sunt curioşi să ştie decizia dv. cu privire la capitulații.

Mai întâi să obținem ce vrem, apoi ne mai gândim.

Majestatea Ta, azi mă aşteaptă nişte judecăți importante.

Dacă îmi îngăduiți, aş dori să mă întorc la tribunal.

- Desigur, Hoca Celebi. - Majestatea Ta !

Mărite paşă !

Cadiule, aş dori să-l cunosc pe fiul tău, Ahmet Celebi, cândva.

Am auzit multe laude despre el. E un învățat, un dascăl însemnat.

Majestatea Ta, cadiul a crescut un fiu foarte bun.

Un astfel de fiu i se potriveşte unui învățat precum Ebussuud.

Ce-ai făcut ? Ai vorbit cu sultana ?

Da, m-a primit foarte bine. Am stat mult de vorbă.

Hai să mergem !

- Ce s-a întâmplat ? - Ce să se mai întâmple ?

Mereu stau cu privirea plecată din cauza fiului tău netrebnic.

Nu e de ajuns că el s-a distrus, o să mă distrugă şi pe mine.

A spus cineva ceva ?

Nu ştiu câte ştie, dar a spus.

Chiar el a spus... Hai să mergem !

L-ai auzit pe cadiu, nu-i aşa ? Vei sta departe de plăceri.

Cadiul e straşnic. Vorbeşte pe şleau.

Aşa este.

- Prințe ! - Plecați ?

Merg cu Hizir Hayreddin-Paşa pe şantier.

- Dacă doriți, mergem împreună. - Îmi doresc mult, paşă.

Mehmet !

Majestatea Ta !

Majestatea Ta !

Sultană, ați dorit să vorbim.

Bine ai venit, Ayas-Paşa ! Ce faci ?

Mulțumesc, sultană. Sunt bine. Sper că şi dv. sunteți bine.

Slavă Domnului, sunt bine. Cum te înțelegi cu Ibrahim-Paşa ?

Nu avem nicio problemă, slavă Domnului !

Dacă Ibrahim-Paşa pățeşte ceva, Doamne fereşte,

orice este posibil, boală, moarte,

atunci, tu devii mare-vizir, nu-i aşa ?

Conform ierarhiei, eu ar trebui să fiu.

Însă doar Măria Sa decide.

Aşa este. Când Ibrahim-Paşa a ajuns mare-vizir, era şeful slugilor.

E tânăr. Are o viață lungă în față.

Pe cât este de sănătos, pe atât este de puternic.

Totul este în mâna lui. El conduce țara...

Dacă nu-şi va pierde cumva locul, ție n-o să-ți mai vină rândul.

Eu sunt mulțumit de funcția mea, sultană. Nu țintesc funcțiile înalte.

Nu încape îndoială.

Dar, la nevoie, un paşă valoros şi experimentat ca tine

trebuie să preia această răspundere.

Altfel, ce s-ar alege de acest stat ?

La nevoie, aş fi onorat, desigur.

Bun. O să ne înțelegem bine, paşă.

Dacă mă urmezi pe mine, o să ai parte de acea onoare într-o zi.

- Asta este galera dv. ? - Da, prințe.

În locul odăii oferite de Măria Sa la serai pentru pregătirile expediției,

stau mai mult aici.

Dacă galera nu se leagănă încet, nu poți dormi.

- Vă numesc "leul mărilor". - Exagerează, prințe.

Sigur aveți multe poveşti. Aş vrea să le ascult cândva.

Măria Sa mi-a cerut să scriu întâmplările prin care am trecut

împreună cu căpitanii mei.

Scriu de câte ori găsesc un prilej. O să vă trimit şi dv. o copie.

- Bine. - Să mergem înăuntru, prințe.

Aşadar, aici stați.

Nu e potrivit pentru a vă primi pe dv.

Din contră, îmi place mult. Sunt fericit să mă aflu laolaltă

cu doi comandanți puternici ai uscatului şi ai mărilor.

- Am multe de învățat de la voi. - E datoria noastră, prințe.

De acum înainte, o să ne întâlnim mai des.

O să vă ocupați de treburile statului.

În primul rând, pentru a ajunge sultanul nostru,

veți urmări cum lucrează ceilalți.

- Mihrimah... - Bine ați venit, sultană !

Mi-au spus că eşti bolnavă. Ce ai ?

Nimic important.

Eşti palidă. Medicii ce spun ?

Au consultat-o, sultană. Trebuie să fie din pricina vremii.

Ce-ai pățit ? Nu ai ieşit din odaie câteva zile.

Nu vreau.

Dacă vrei, vino la mine o vreme. Şi Huri Cihan întreabă de tine.

Vin după aceea.

Mihrimah, spune dacă ai vreo problemă.

- Îți promit că va rămâne între noi. - Dacă aveam, spuneam.

Bine. Dacă vrei să vorbim, e de ajuns să-mi trimiți veste.

Ce palidă este ! Păcat ! Ce-a pățit dintr-odată ?

Nici eu n-am înțeles, sultană.

Ce plăcere să vă văd aici, sultană !

Am venit s-o văd pe Mihrimah.

Voiați să plecați fără să treceți pe la mine ?

Nu ne-am mai întâlnit de când a plecat Firuze.

Firuze pleacă, alta vine...

Alegeți cadâne împreună ? Nu le mai faceți rău amărâtelor.

- Vă faceți păcate degeaba. - Îți bați joc de noi ?

Să spunem că vreau doar să vă arăt adevărul, sultană.

Nu vă mai faceți iluzii. Acceptați adevărul.

Ciorile pe care le aruncați în calea mea

le fac bucăți precum un şoim şi vă arunc leşurile lor în față.

Aceasta este natura mea.

Ştim natura ta.

Încerci să-l otrăveşti pe Măria Sa împotriva noastră.

Dar vei fi nevoită să pleci de aici în curând.

Vorbim din nou în acea zi.

- Dv. o să mă trimiteți ? - Nu, chiar Măria Sa o să te trimită.

Dacă vreți să scăpați de mine, aveți un singur lucru de făcut.

Să-i luați viața Măriei Sale. O lume fără el nu este lumea mea.

În acea zi, Măria Sa a venit la ferma Saruhan.

Pe atunci, era un prinț tânăr, ca dv.

Mi-a cerut să cânt la vioară. Bineînțeles că am cântat.

La întoarcere, m-a luat şi pe mine.

Pe drumul de întoarcere, mergeam în spatele lui.

Deodată, s-a oprit şi m-a chemat la el. M-am dus.

Mi-a spus: "Pargalezule, se ştiu cei care merg în spatele meu."

"Eu te-am chemat să-mi fii tovarăş de drum."

Din acea zi, nu m-am despărțit deloc de el.

Statul acesta vă datorează multe, paşă.

Dv. l-ați educat şi pe fratele meu, prințul Mustafa.

Slavă Domnului, acum este în sangeac.

Doamne-ajută să plecați şi dv. în sangeac într-o bună zi !

Îmi doresc mult. Însă tata nu a vrut.

Nu e vorba că nu vrea. Socoteşte că nu sunteți pregătit încă.

Sunt pregătit, paşă.

Tata era de vârsta mea când a plecat în sangeac.

Adevărat, avea 15 ani când a plecat în Caffa.

Însă Măria Sa era un prinț sclipitor.

Răposatul sultan Selim-Han avea mare încredere în el.

Intră !

- Mărite prinț ! - Bine ai venit, Taşlicali !

În sfârşit, te-ai întors. De ce a durat atât de mult ?

Iertați-mă, prințe. A trebuit să mai rămân câteva zile.

Sper că sunteți sănătos.

Helena... I-am spus să se întoarcă acasă.

Dacă sunteți necăjit din pricina asta, o altă cale de-a vă întâlni...

Nu e nevoie. Aşa este cel mai bine pentru amândoi.

Nu sunteți îndrăgostit de ea, nu-i aşa ?

Altfel, v-ați fi cununat fără să stați pe gânduri.

Dă-mi veşti din capitală.

Ce fac Măria Sa, prinții, sultana Mihrimah...

Toți sunt bine, slavă Domnului !

- Dar tu eşti bine ? - Da. De ce m-ați întrebat ?

Când ai plecat, îți străluceau ochii. Acum, lumina din ochii tăi s-a stins.

Sunt obosit din pricina drumului, prințe. N-am dormit deloc.

Atunci, odihneşte-te. Avem multe de făcut.

- Sultană ! - Bine ai venit !

Sper că ai adus veşti bune.

- Nu prea sunt bune, sultană. - Ce s-a întâmplat ?

Paşa vă scrisese o scrisoare.

Am trimis-o mai înainte printr-un olac.

Dar i s-a ținut calea.

Cineva i-a luat scrisoarea şi i-a dat-o Măriei Sale.

Vai de noi ! Ce scrisese paşa ?

Nu ştiu. Dar a fost dezvăluită întâlnirea secretă din Bursa.

Măria Sa a fost neliniştit. A vorbit cu paşa.

- Cred că subiectul s-a încheiat. - Paşa a spus ceva ?

Mi-a cerut să vă dau asta.

Sultană, sigur ați aflat cele întâmplate.

Bine că am reuşit să zădărnicesc jocul ticălos al lui Hurrem !

Dar nu se va potoli. Va face tot ce-i stă în putință

ca să ne distrugă pe mine şi pe prințul Mustafa.

I-am declarat fățiş că nu voi rămâne nepăsător.

Sultană, s-a declanşat un război pe care nimeni nu-l poate opri.

Să nu aveți nicio îndoială că va fi un război însângerat.

Unul dintre noi doi va pierde.

Datoria dv. este doar să-l apărați pe prinț.

Urmăriți ce bea, ce mănâncă, unde se duce, cu cine se întâlneşte,

de la veşminte până la darurile primite, totul.

Nu uitați că o greşeală de o clipă vă poate costa viața.

Domnul să ne ajute pe toți !

Amin !

Sultană !

Ce s-a întâmplat ? Ai vorbit cu Mehmet ?

Dacă nu azi, mâine se va duce la Măria Sa

şi-i va cere să plece în sangeac.

Viteazul meu... Are o inimă bună, la fel ca frații lui.

E un prinț chibzuit.

E de mirare cum au rămas atât de inocenți,

în ciuda instigărilor lui Hurrem.

Intră.

Majestatea Ta, a venit măritul prinț Mehmet.

Să intre.

Măria Ta, se poate ?

- S-a întâmplat ceva ? - Vreau să vorbesc ceva cu dv.

Vino, ia loc.

Ai aflat unde s-a dus Mehmet ?

Toată ziua a fost pe şantierul naval. Împreună cu Ibrahim-Paşa.

Eu de ce nu ştiu de asta ?

S-a dus în sala de audiențe. Măria Sa i-a dat voie.

Au plecat împreună de acolo. Stați liniştită, sultană, a venit.

De unde până unde asta ?

Agă Sumbul, Ibrahim-Paşa mi-a declarat fățiş război.

De acum înainte, trebuie să fim mai prevăzători.

Mai ales Mehmet e important. El este inima mea.

Pe el o să-l atace primul.

Te ascult. Despre ce e vorba ?

Vreau să plec în sangeac, tată.

Am mai vorbit despre asta. Ți-am spus să nu te grăbeşti.

De ce nu vreți să plec ? Nu aveți încredere în mine ?

De ce spui asta ?

Mama mă tratează ca pe un copil. Şi dv., la fel. Însă eu am crescut.

Permiteți-mi să vă arăt că sunt un fiu demn de dv.

Mehmet ?

Urmează vara. Mă pregătesc până atunci.

Aveți încredere în mine. Niciodată n-o să vă dezamăgesc.

- Mehmet este în odaia lui acum ? - Aflu imediat, sultană.

- Mamă... - Viteazul meu, voiam să te chem.

S-a întâmplat ceva ?

Azi, după şedința de Divan, te-ai dus cu Ibrahim-Paşa pe şantierul naval.

Adevărat, mamă. E vreo problemă ?

Dacă pleci de la serai, trebuie să ştiu.

De aceea am venit. Trebuie să ştiți ceva.

În primăvară plec de la serai.

- Ce înseamnă asta ? - Plec în sangeac, mamă.

Cum e cu putință ? De unde până unde ?

Eu am vrut. Iar Măria Sa a acceptat.

Mamă !

Sultană !

Suleyman !

Suleyman !

Suleyman ! Deschide ochii !

Suleyman ! Deschide ochii ! Suleyman ! Deschide ochii !

Eunuci !

- Măria Ta... - Trăieşte, da ?

- Slavă Domnului, trăieşte, sultană. - Doamne, apără-l !

- Cum s-a întâmplat ? - Nimeni nu ştie nimic, mărite paşă.

Sultana Hurrem l-a găsit. Zăcea nemişcat.

Hatice !

Hurrem, vino cu mine.

Nu pot să plec înainte de primăvară. Mama o să vină după câteva luni.

Ce ți-a spus ?

Nimic. A plecat fără să spună nimic.

Sigur s-a dus la tata. Nu te entuziasma degeaba, frate.

La cum o cunosc eu pe mama, o să împiedice asta.

- Nu-i permit. - Mehmet !

S-a întâmplat asta şi mai demult. E clar că e aceeaşi boală.

Fiți tare, sultană. Măria Sa e puternic.

O să învingă şi pacostea asta, Doamne-ajută !

Amin !

Hurrem, nu-ți face griji. Fratele meu o să fie bine.

Paşă !

Spune, şef al medicilor. În ce stare este ?

A fost otrăvit, mărite paşă.

Tu auzi ce spui, omule ? Cum să fie otrăvit ?

Altă explicație nu există, paşă.

I-au apărut pete roşii pe trup. Încercăm să-i scădem febra,

dar otrava este încă în trup. Trebuie s-o eliminăm de îndată.

Ce otravă este asta ? Să-i găsim imediat leac !

Nu se ştie ce este. Nu am mai văzut aşa ceva.

Mamă !

Ce se întâmplă ? Sultană !

Măria Sa se simte cam rău. Nu vă faceți griji, o să-şi revină.

Mamă, ce are tata ?

Adineauri am fost împreună. Nu avea nimic. Cum e cu putință ?

Măria Sa a fost otrăvit.

Să vedem al cui sânge va curge pe această marmură.

Otrava trebuie eliminată cât mai repede din trup.

- Dar nu se ştie ce este. - Ibrahim, ce spui ? Ce otravă ?

Dacă vreți să scăpați de mine, aveți un singur lucru de făcut.

Să-i luați viața Măriei Sale. O lume fără el nu este lumea mea.

Aduceți-l pe Yahya, fiul meu, paşă. El o să găsească o soluție.

Să trăieşti, jupâneasă Afife ! Aga Yahya vindecă orice.

- Aşteaptă la căpătâiul Măriei Sale ! - Cum porunciți, paşă.

Dle Yahya ! Dle Yahya, sari !

Ce s-a întâmplat, paşă ?

Măria Sa a fost otrăvit. Trebuie să intervii îndată.

Doamne fereşte ! În ce stare este ?

Deloc bună, dle Yahya. Avem nevoie de ajutorul tău.

Nu se ştie ce este. Starea Măriei Sale e gravă.

- Nu se ştie cât mai rezistă. Haide ! - Ferhat !

- Porunciți, dle Yahya ! - Pregăteşte-mi desaga !

Unde este ?

Ce e asta ?

Nu ştiu dacă e leac, dar se spune că vindecă orice pe lumea asta, paşă.

Bine. Haide !

Paşă ! Bine ai venit !

Nu am venit bine, Mustafa.

Am veşti rele. Starea Măriei Sale nu e bună.

Boala s-a agravat.

Medicii spun că va muri în curând.

Prințe, trebuie să ne întoarcem cât mai repede în capitală.

Întregul stat otoman vă aşteaptă.

Dumnezeu al oamenilor, dă leac ! Doar Tu îl poți da.

Alt leac în afară de al Tău nu există.

Dă leac, să piară orice boală.

Dle Yahya, se va vindeca, nu-i aşa ?

Doamne-ajută, paşă ! Speranța este numai la Dumnezeu.

Noi să ne rugăm.

Domnul să te lecuiască de orice chin, de orice invidie,

de orice privire pizmaşă !

Amin !

Nu există alt leac în afară de leacul Domnului.

Doamne, vindecă-l pe robul Tău,

să încerce să-Ți câştige îngăduința şi să răspândească islamul.

Amin !

Singurul meu adăpost este Domnul cel milostiv şi îndurător.

- Mamă... - Mihrimah...

Te rog să-mi spui că tata a deschis ochii.

Încă nu, Mihrimah.

L-au adus pe dl Yahya.

A făcut ce i-a stat în putință. I se spune Hizir, pacea fie cu el !

O să-i dea viață Măriei Sale cu mâinile lui tămăduitoare.

O să aşteptăm, Mihrimah. O să ne rugăm.

Cine să îndrăznească să facă asta, Ibrahim ? Spune dacă ştii.

Suntem înconjurați de duşmani. Oricine poate fi.

Mai întâi, să se însănătoşească Măria Sa, Doamne-ajută,

apoi, o să-l găsesc pe ticălos şi o să-l omor cu mâinile mele.

Şi dacă nu se trezeşte ? Doamne fereşte !

Ce facem dacă fratele meu pățeşte ceva ?

E în joc viitorul dinastiei, Ibrahim.

Trebuie să-i trimitem imediat veste lui Mustafa.

Nu va fi nevoie, Hatice. Măria Sa se va vindeca.

- Ibrahim... - Nu-ți face griji.

Dacă pățim ceva, Doamne fereşte,

o să mă asigur că prințul Mustafa ajunge în siguranță pe tron.

- Sultană ! - Agă Rustem...

Am venit imediat cum am auzit. Dumnezeu să-i dea viață Măriei Sale !

Amin !

Înseamnă că sunt atât de furioşi încât să-l otrăvească pe Măria Sa.

Aveți vreo poruncă, sultană ?

O să aşteptăm, agă Rustem. Am vrut să fii şi tu aici.

Să fii cu ochii în patru. Ticăloşii sunt încă aici.

- Se plimbă prin acest serai. - Nu vă faceți griji, sultană.

Sultană ! Nu voiam să vorbesc asta cu dv. când suferiți atât de mult,

dar trebuie să fim pregătiți pentru orice. Dacă Măria Sa...

Scoate-ți asta din minte ! Nici să nu te gândeşti !

Sultană, aveți patru prinți. Trebuie să ne gândim, pentru binele lor.

Mai ales prințul Mehmet este important.

Porunciți să-l ducem într-un loc sigur.

Mehmet...

Nu ştiu dacă mâine-dimineață soarele va răsări

sau dacă va fi întuneric pentru totdeauna.

Orice ar fi, ai o viață nouă în față, fiule.

Ce înseamnă asta, mamă ?

Cei care au atentat la viața tatălui tău poate că vor atenta şi la viața ta.

Când va veni acea zi, trebuie să fii curajos,

trebuie să stai drept şi să ai grijă de frații tăi !

Soarele va răsări, mamă. Va răsări şi îi va orbi pe toți tiranii.

Acei tirani sunt aici, Mehmet.

Aşteaptă să vă distrugă pe tine şi pe frații tăi.

Dar nu te teme, eu sunt lângă tine. N-o să le dau această ocazie.

Până n-o să vă văd pe tine şi pe frații tăi în siguranță,

n-o să mor, n-o să am linişte.

Suleyman, sultanul sufletului meu,

speranța mea în cele două lumi, singurul meu adevăr,

soarta crudă a năpăstuit o obidită ca mine

şi mi-a străpuns sufletul cu hangerele despărțirii.

Aşa cum n-a avut milă de biata de mine,

nu şi-a amintit nici de ziua judecății

şi a despărțit de mine floarea raiului tău veşnic.

Tihna mi-a prefăcut-o în zbucium, tinerețea, în mâhnire,

mi-a nimicit ființa. Dumnezeul lumilor !

Sultanul meu cu înfățişare de sfânt, cu vorbă blândă, cu chip frumos,

îmi plec fața în lăcaşul Domnului şi Îl implor să nu te separe de mine,

să-mi arate din nou chipul tău sfânt în scurtă vreme.

Doamne, nu preschimba regăsirea asta în despărțire.

Nu-i face să plângă pe cei fermecați de-a Ta dragoste.

Doamne, împrospătează grădina sufletului, fă-o de un verde-aprins.

Fie-Ți milă de lumea asta, de cei fermecați. Nu-I distruge !

Doamne, nu risipi frunzele inimii, ca şi cum s-ar fi aşternut toamna,

nu frânge ramurile inimii.

Nu-i nimici pe cei ce-şi găsesc adăpost la Tine.

Nu frânge ramurile copacului unde-şi are cuib pasărea dragostei.

Nu goni pasărea !

Doamne, nu atinge sufletul de lumânare. Nu-l frânge, nu-l risipi.

Orbeşte duşmanii ! Nu-i face fericiți !

Doamne, nimic nu este mai dureros pe lumea asta decât despărțirea.

Fă orice, numai fereşte-ne de despărțire.

Hurrem...

Suleyman...

Doamne, slăvit să fii ! M-ai auzit. Mi-ai acceptat rugile.

Suleyman...

Ce mi s-a întâmplat ?

Otravă. Au atentat la viața ta. Au vrut să mi te ia.

O dimineață bună, mamă !

Şi ție, viteazule. Ia loc.

Ce-ai pățit ? Ai ochii roşii.

N-am putut să dorm. Am avut un vis.

Mai exact, un coşmar.

Să fie de bine ! Ce-ai visat ?

Eram în odaia mea. A venit Ibrahim-Paşa.

Mi-a spus că Măria Sa nu se simte bine.

Soarele strălucea cu putere.

M-am uitat la umbra paşei.

Nu avea cap, mamă. Nu avea capul pe umeri.

Mă tot gândesc de azi-noapte. Care este tâlcul ?

Nu te gândi la ceva rău, fiule. Să fie de bine !

Amin !

Mustafa, Ibrahim-Paşa a trimis veste.

Vrea să fim mai atenți de acum înainte.

Hurrem a alungat-o pe Firuze.

- Cum s-a întâmplat ? - Nu ştiu.

Însă e vorba de Hurrem. E în stare de orice.

Am vorbit cu Taşlicali. Măsurile pentru siguranța ta au crescut.

Ce legătură are cu mine ?

Tu eşti ținta acelei vipere. O să acționeze în curând.

O să atace, să te discrediteze în ochii tatălui tău şi să-ți ia viața.

Veşti bune, mărite paşă ! Măria Sa s-a vindecat.

Slavă Domnului !

Selim ce face ? Beyazid, Cihangir...

Sunt bine, Suleyman. Ei nu ştiu. Nu am vrut eu.

Slăvit fie Domnul ! V-a dat viață, Măria Ta.

Investighez cazul. O să-i găsesc pe cei care v-au făcut asta

şi o să-i aduc în fața dv.

Lasă-mă singur cu familia mea.

Cum doriți.

Măria Ta, Domnul să nu ne mai dea o asemenea durere !

Ibrahim ! Trebuie să afli cine este în spatele acestei întâmplări.

Altfel, Hurrem nu va rata ocazia.

O să vrea să fiți acuzați tu şi Mustafa.

Hatice, întoarce-te la serai.

Ibrahim !

Nu-ți face griji. Adevărul va ieşi la iveală.

Ne-ați speriat foarte tare. Greu s-a făcut dimineață.

Parcă au trecut zile, luni...

Mihrimah, îți stă bine când zâmbeşti.

Şterge-ți lacrimile.

Nu înțeleg cum a fost cu putință.

Eu v-am văzut ultima dată. Vă simțeați bine.

Mehmet, Mihrimah, ajunge. Întoarceți-vă în odăile voastre.

Odihniți-vă puțin.

Hurrem...

Suleyman, trebuie să dormi. Trebuie să-ți aduni puterile repede.

Tu eşti puterea şi forța mea.

M-ai readus la viață cu ființa ta.

Ce-am făcut eu, Suleyman ?

Dumnezeu să-l binecuvânteze pe dl Yahya !

Dacă nu venea el la timp, ce făceam ?

Ce spuneți, paşă ? Cine putea să facă asta ?

Mai întâi trebuie să stabilim cum a fost otrăvit Măria Sa.

Nu este o chestiune de câteva zile.

A vrut să-l omoare încet-încet pe Măria Sa.

A fost expus la otrava asta luni întregi.

În acest caz, poate fi orice: o carte, un veşmânt, o mâncare...

Drept măsură, am poruncit să fie schimbat

tot ce foloseşte Măria Sa. Totul este investigat.

- Dacă găsiți ceva, aş vrea să văd. - Desigur. Agă Kiraz !

Porunciți, mărite paşă.

Spune-i jupânesei Afife că toți cei care se ocupă de iatacul imperial,

eunuci, odalisce, toată lumea, vor fi luați din funcții şi interogați.

Cum porunciți.

Cine ar face asta, agă Rustem ? Spune dacă ştii ceva.

Nu ştiu nimic, paşă. Oricine ar fi... s-a păzit temeinic.

Sultana Hurrem vă roagă ceva. Asta am venit să vă spun.

Ce a poruncit sultana, agă Rustem ?

Ne supunem oricărei porunci.

A cerut să vă ocupați dv. de acest caz.

Fac tot ce-mi stă în putință.

Însă Ibrahim-Paşa va conduce ancheta.

Vorbiți cu Măria Sa şi cereți-i cazul. Este de ajuns.

Suleyman, tu eşti soarele meu.

Eşti singura lumină ce-mi luminează fața.

La ce folos o viață fără tine ? La ce folos acest suflet ?

Îi cer Domnului ca aceia care ți-au făcut asta

să nu vadă fața zilei în cele două lumi.

Oricine ar fi... va plăti cu viața, Hurrem.

Nu căuta departe, Suleyman.

Ți-am spus. Conştiința să nu fie perdea peste ochii tăi.

Acel ticălos este în seraiul tău.

Cine s-a întâlnit mai ieri cu prințul Mustafa în Bursa ?

Cum de s-a întâmplat asta imediat cum s-a întors ?

Poate fi o coincidență ?

Suleyman, îți ştii duşmanii.

Apără-te de cei pe care-i socoteai prieteni.

Ia din celelalte.

- Sunt mai bune calde. - Doamne sfinte !

Aga Bilal, te-au interogat ?

Cum să nu ? M-au trecut fiorii morții.

Slavă Domnului, Măria Sa s-a vindecat.

Altfel, ce s-ar fi ales de noi ?

Ai dreptate. Mai întâi, noi ne pierdeam capetele.

Eunuci ! Nu mai pierdeți vremea. Duceți tăvile astea !

Toată lumea să mănânce !

Sumbul unde este ?

Împarte aurul de la sultană. Sigur a băgat jumătate în buzunar.

Agă Bilal, du-te şi vezi ! Să nu ia şi partea noastră.

Bine.

Ajunge ! Asta-i bună !

Stați liniştite. E mult aur, suficient pentru toate.

O să se împartă daruri, s-au făcut gogoşi...

În seara asta e ospăț.

Ce s-a întâmplat, agă ? De ce împarte sultana ?

- E însărcinată ? - Nu întreba, cadână.

- Jupâneasă Afife ! - Ce se întâmplă aici ?

Sultana Hurrem şi-a rupt de la inimă. În cinstea însănătoşirii Măriei Sale.

- Dă-mi-i. - Jupâneasă Afife...

Dă-mi-l şi pe celălalt.

A rămas unul aici.

Ăştia sunt toți. Zău că îi împărțeam pe rând !

- Împarte-i tu. - Cum porunciți.

Cică îi împărțea pe rând... Pe cine păcăleşti tu ?

Voiai să-i împarți cu aga Şeker, nu ?

Dispari ! Îmi vărs nervii pe tine acum ! Blestematule !

Netrebnicule !

Ibrahim, ce s-a întâmplat ? Ai putut afla ceva ?

Se pare că ancheta va dura mult.

Cine a făcut asta nu a lăsat nicio dovadă în urmă.

Nu te necăji. Negreşit o să-l găseşti pe ticălos.

Şi dacă nu-l găsesc, Hatice ? Dacă nu scap de acuzația asta ?

Ai văzut cum mă privea Măria Sa ?

Măria Sa ştie cât de credincios îi eşti.

Niciodată nu te-ar bănui. Inima o să-i spună adevărul.

Orice îi şopteşte Hurrem, nu poate împiedica asta.

Suleyman, de ce te-ai ridicat ? Trebuie să te odihneşti.

Sunt bine.

Am vrut să iau puțin aer.

Întoarce-te în odaia ta, Hurrem. Eşti istovită.

Nu, Suleyman, vreau să stau lângă tine.

Hurrem, fața mea zâmbitoare,

visul meu, adevărul meu,

jur din inima mea plină de iubire că nu iubesc ceea ce tu nu iubeşti.

De nu-mi voi sacrifica viața pentru tine,

acel suflet să dea de necaz, să nu scape de tristețe,

să nu fie lipsit de nenorociri !

Dacă ochii mei nu plâng pentru tine,

să se întunece, să nu mai vadă nimic !

De râvnesc la altcineva în afară de tine,

speranța să nu mi se împlinească, iar eu să nu scap de dezamăgire.

Dacă nu trăiesc pentru tine, dacă ființa mea nu-ți aparține,

nu vreau acea ființă. Să piară !

În inima mea să nu existe nicio dorință față de duşmani,

fiindcă inima mea vrea doar să-ți câştige îngăduința.

Nu pot trăi nicio clipă fără tine.

N-am încotro. Tot ce pățesc e doar din pricina prețuirii tale.

Ce frumusețe există pe lumea asta,

să nu aibă o sclipire din a ta frumusețe,

să nu fie făurit din a ta lumină ?

Ce padişah sau ce emir nu este cerşetorul tău, sărmanul tău ?

Vreau să vorbesc cu sultana Hatice.

Intră.

Mărite paşă, m-ați chemat.

Jupâneasă Afife, i-ați interogat pe cei din serviciul Măriei Sale ? Spune.

Iertați-mă, mărite paşă, dar nu pot să vă dau dv. veşti.

Ce înseamnă asta ?

Măria Sa a poruncit ca Ayas-Paşa să conducă ancheta.

Am înțeles. Puteți să vă retrageți.

Jur că-mi pasă doar de fata mea, de Esma Nur. Vreau s-o văd.

Oricum o vedeai. Ai distrus totul cu mâinile tale.

Iertați-mă, sultană. Şi dv. sunteți mamă.

Vă rog să mă înțelegeți. Oricum plec în curând.

Să-i fiu alături măcar până în acea zi.

Nu mă priveşte pe mine, Nigar. E decizia paşei Ibrahim.

- Sultană... - Ajunge ! Poți să te retragi.

O să investighez imediat, Majestatea Ta.

- Măria Ta ! - Vino !

Poți să te retragi.

Paşă !

Măria Ta, jupâneasa Afife mi-a spus că ați poruncit

ca Ayas-Paşa să facă ancheta.

Adevărat.

Mă bănuiți, Măria Ta ?

Tu eşti tovarăşul meu.

Ți-am încredințat viața mea atâția ani.

Cum să te bănuiesc ?

Există un singur motiv pentru care ți-am luat ancheta.

Vreau să fii achitat, Ibrahim,

ca nimeni să nu mai aibă vreo bănuială în privința ta.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 17, SERIA 3