Original subtitles

Personajele şi evenimentele din acest serial sunt inspirate din istorie.

SULEYMAN MAGNIFICUL Seria 3, episodul 14

Măria Ta, vă simțiți bine ?

Odinioară, pădurea asta era refugiul nostru.

Fugeam din serai şi veneam aici.

Gărzile ne căutau toată ziua, iar noi stăteam de vorbă.

Fără să ne săturăm, ne închipuiam tot felul de lucruri

cu privire la dreptate, justiție, ştiință, artă, filozofie...

Cu Ibrahim-Paşa, Măria Ta ?

Şi paşa vorbea mult despre acele zile.

Ca să fiu sincer, îl invidiam pe paşă.

Îl vedeați mai mult pe el decât pe mine.

Au fost zile frumoase, Mustafa. Eram nedespărțit de paşă.

Prietenia noastră era mai importantă decât orice. Nu aveam nicio taină.

Se pare că acele zile pline de naivitate

au fost cele mai frumoase din viața noastră.

Au avut dreptate când au spus

că sunteți prietenul sultanului, nu slujitorul său.

Adevărat. Ne-am născut în aceeaşi săptămână.

Am fost crescuți împreună.

Vă spun toate astea ca să înțelegeți cât de multă încredere are în mine

şi, în schimb, cât de mult mă străduiesc eu

să-i apăr averea, onoarea şi stima.

Ce părere are marele-vizir despre înțelegere ?

Monsieur Foret, o să vă acord capitulațiile solicitate.

Să nu-i spunem înțelegere. E bunăvoință, pe care v-o acordăm.

Noi nu vă cerem nimic. Voi ne sunteți datori.

Voi nu puteți exista fără Imperiul Otoman !

Vă prezint mulțumirile noastre, mare-vizir.

Va fi un început al prieteniei veşnice dintre Franța şi mărețul dv. stat.

Nimeni nu poate şti cât durează prieteniile.

Cărțile de istorie scriu mai mult despre trădări

decât despre prietenii.

Ai văzut comportamentul marelui-vizir ?

Am văzut, monsieur Foret.

După cum ați spus, se comportă mai mult ca un sultan decât ca un paşă.

Credeți că va semna înțelegerea ?

Sper. Dar se pare că nu va mai ocupa multă vreme funcția de mare-vizir.

A început să-l umbrească pe padişah. Puterea nu acceptă umbre.

Deodată, s-a strecurat o lumină înăuntru. Parcă răsărise luna.

A luminat tronul.

A văzut un prunc pe el, un prunc care dormea.

Se pare că eu eram.

Mustafa, ce te necăjeşte aşa de tare ?

Măria Ta, nu e important cine şi ce spune prin târg.

Tot ce-mi doresc este să fiu un fiu demn de dv.

Te cunosc, Mustafa.

Chiar dacă toată lumea ar veni la mine şi ar vorbi împotriva ta,

nicidecum n-aş crede.

Iertați-mă dacă v-am necăjit cu această cununie.

Asemenea lucruri nu mă supără, Mustafa.

Ştii că eu respect dragostea. Însă trebuie să ai grijă.

Toată lumea te socoteşte demn de statul otoman,

la fel ca mine.

De aceea, nu permite ca dragostea să te facă slab.

Sultană...

Ce frumoasă sunteți !

Vă rog să mă iertați dacă nu-mi pot lua privirea de la dv.

Ați căzut ca un foc peste inima mea.

Nu am lecuire.

Se poate avea încredere în vorbele şi în iubirea poeților ?

Se spune că le place tot ce e frumos.

"Pacostea de ploaie ce cade neîncetat nu te lasă să deschizi ochii,"

"Doamne, pe cine să mai vadă ochii mei, ce privesc doar iubita ?"

"Mare de dărnicie, comoară de mărinimie,"

"Cerul, martor al stării mele, a oftat, Iar marea m-a compătimit."

Trebuie să plec.

Bine ai venit !

Am pregătit mâncare, dar n-ai venit.

- Pun masa imediat. - Nu e nevoie. Nu mi-e foame.

Atunci, dezbracă-te. Eu pregătesc hamamul.

Apa o să-ți mai alunge oboseala.

Ibrahim...

Mi-a fost atât de teamă că n-o să mai vii...

Nu te purta aşa, te rog.

Sunt aici, sultană, lângă dv., în locul unde vreau să fiu.

Pune capăt acestei bănuieli. Ridică vălul dintre noi.

Nu cu calitatea de sultană poți apăra dragostea noastră,

ci cu inima ta curată.

Cadână, ieşi.

Agă Kiraz !

Bine ai venit, agă Rustem ! O dimineață bună !

De ce ai venit aici ?

Cadâna Firuze m-a trimis. Măria Sa i-a dăruit un cal.

Îi spuneam îngrijitorului să-l pregătească.

Vrea să se plimbe ?

Vrea de multă vreme, însă jupâneasa Afife nu o lăsa.

- Dar a convins-o cumva. - Să poftească.

Îngrijitori, aduceți imediat calul cadânei Firuze !

- Pregătesc eu şaua, agă. - Vezi-ți de treaba ta. Mă ocup eu.

Sper să fie bine.

- Dle Nasuh ! - O dimineață bună, cadână Nigar !

Bună să fie ! Dacă ai venit la aga Rustem...

Nu. Am venit să vorbesc cu tine. Îmi dai voie ?

Faceți loc !

- Bine ați venit, cadână Firuze ! - Agă Rustem...

E un cal foarte frumos. Abia aştept să-l încalec.

Poftiți !

Agă Rustem, jupâneasa Afife mi-a cerut mie s-o însoțesc.

Atunci, de ce mai stai ? Du-te şi alege-ți un cal.

Te-aş pofti în casă, însă o să ne vadă careva.

O să se înțeleagă greşit.

Vino cu mine, cadână. Vreau să vezi pe cineva.

- Cum ? Pe cine ? - O să vezi când o să vii.

- Bine, dar... - Nu ai încredere în mine ?

Am încredere deplină în tine,

dar e clar că Ibrahim-Paşa te-a trimis.

În el nu mai am încredere.

Asta e o altă chestiune.

Venirea mea aici nu are nicio legătură cu paşa.

Nu te teme. N-o să pățeşti nimic.

Agă Rustem !

- Unde este aga Rustem ? - Ce s-a întâmplat, agă ?

Cadâna Firuze nu este. Am căutat-o peste tot.

Parcă a intrat în pământ. Cum o să explic eu asta ?

Sigur o să mă omoare jupâneasa Afife.

De ce am venit aici ?

Pentru Dumnezeu, spune ceva ! A cui este grădina asta ?

Ai puțină răbdare, cadână. Vino !

Uite acolo !

Fata asta nu este Kader ?

Tu de unde o ştii ?

Am văzut-o pe fata asta zilele trecute, în harem.

Aga Sumbul mi-a spus că este fata lui Ahmet, dascălul slujnicelor.

Ce se întâmplă ?

Ce înseamnă asta ? Ce caută paşa lângă ea ?

Este fata ta, cadână Nigar.

Toți vorbesc despre tine aici. Țin mult la tine.

Şi în capitală e la fel. Mai ales ienicerii.

Vorbesc întruna despre tine.

Fac tot ce-mi stă în putință să fiu demn de prețuirea lor, Mehmet.

Dar la mine nu țin. Nimeni nu-mi rosteşte numele.

Ai auzit ce se spune despre mama şi despre mine.

Nu pleca urechea la ei. Încă nu te cunosc.

Să mai treacă o vreme.

O să vadă cu ochii lor ce prinț deştept şi viteaz eşti.

Mustafa nu este un prinț nepăsător.

Ştii şi tu că n-o s-o alunge pe acea cadână, Mahidevran.

Fiul meu mă ascultă. Pe deasupra, nu te priveşte.

Să nu cumva să te implici !

Măria Sa nu este deloc mulțumit. A vrut să ne întoarcem mai repede.

Să nu-ți faci iluzii, Hurrem.

Chiar de-ai seca mările şi ai stinge soarele, n-ai câştiga nimic.

Nu poți strica relația dintre Măria Sa şi Mustafa.

Ai dreptate, Mahidevran. Eu nu pot interveni.

Dar Mehmet poate, nu-i aşa ?

Majestatea Sa Sultanul Suleyman-Han !

Când am venit, am stat de vorbă cu tata pe drum.

Mi-a spus de o lege emisă de sultanul Mehmet-Han.

Majoritatea legilor noastre aparțin înaintaşilor. La care te referi ?

"Oricare dintre fiii mei, care o izbândi să urce pe tron,"

"poate să-şi ucidă frații pentru orânduiala statului."

"Chiar şi ulema îngăduie asta. Să se îndeplinească de îndată."

Dacă într-o bună zi ajungi pe tron, n-o să mă ucizi, nu-i aşa, frate ?

Mehmet, fratele meu, cum să te ucid ?

Chiar de omenirea s-ar nărui, chiar de întreaga lume m-ar cotropi,

dacă îți fac vreun rău, nu sunt bărbat.

Mehmet...

Mehmet, fratele meu...

Pornim la drum peste câteva zile.

Nu putem să mai rămânem puțin ?

Manisa este un loc foarte frumos. Dar încă nu l-am cutreierat.

Mihrimah are dreptate, Măria Ta. Abia ați venit.

- Am vrea să vă mai găzduim o vreme. - Tu ce zici, Hurrem ?

Dv. ştiți, Măria Ta. Însă Selim şi Beyazid sigur ne aşteaptă.

Nu stau liniştită când sunt departe de ei.

Nici eu. Dacă vrei, azi facem o plimbare.

M-aş bucura mult.

Majestatea Ta, prințul Mehmet...

Mehmet !

Mehmet ! Trăieşte ?

- Da, respiră. - Mehmet !

Ce s-a întâmplat ? Cine a făcut asta ?

Eram în pădure. Nu ştiu cum s-a întâmplat. Ne-au atacat dintr-odată.

Unde sunt medicii ? Repede !

Scoateți imediat cadânele afară !

Hurrem, vino !

Paşa a luat copilul şi l-a adus aici. Asta este situația, cadână.

Te-am adus aici din ordinul paşei Ibrahim. A vrut să ştii.

Ba chiar o să-ți îngăduie s-o vezi.

Nu l-a lăsat inima să despartă un copil de mama lui.

Cadână Nigar, o să-ți vezi fata din când în când.

Atât.

Să nu cumva să-ți faci iluzii ! Ai înțeles ?

Doamne, unde este cadâna asta ? Ce să fac eu ? Agă Rustem !

Agă Rustem !

Eunuci, veniți ! Cadâna a căzut de pe cal.

Aoleu ! Trăieşte ?

În sfârşit, sunteți fericită, sultană.

Aseară am vorbit cu paşa. I-am explicat starea mea.

A spus să-mi risipesc bănuielile, pentru că mereu va fi lângă mine.

Mă bucur. Bine că nu ați ținut înăuntrul dv. şi ați vorbit.

Cu copilul ce se va întâmpla ?

Vrea să aibă grijă de el. Are dreptate. N-o să-l împiedic.

Ba chiar o să-l sprijin. Azi mă duc să-l văd.

- O să vedeți copilul ? - Da.

Ibrahim este la serai acum. Mă duc în lipsa lui.

Sunt curioasă unde este, cum este, dacă are vreo nevoie.

Vino şi tu cu mine.

Jur că n-am nicio vină, jupâneasă Afife.

Calul s-a dovedit a fi nărăvaş. N-am reuşit s-o prind din urmă.

Vinovat e cel care ți-a lăsat-o în grijă.

Jupâneasă Afife...

Firuze, slavă Domnului ! Eşti bine ?

Stai, nu te mişca. Întinde-te.

Cum am ajuns aici ?

Kiraz şi eunucii te-au găsit. Spune ce s-a întâmplat.

Mergeam călare. Apoi, am căzut dintr-odată.

Nu ştiu cum s-a întâmplat.

Care e starea cadânei ?

Majestatea Ta, este în stare foarte gravă.

Săgeata s-a înfipt adânc.

Salvează-mi fiul cumva ! Altfel, vă iau capetele tuturor.

Stați fără grijă, Majestatea Ta. Facem tot ce ne stă în putință.

Hurrem, nu te simți bine. Trebuie să te întinzi.

Ia-ți mâna de pe mine ! Să nu cumva să mă atingi !

Ştiu ce-ți trece prin minte,

dar jur că nu avem nicio legătură cu acest incident.

Roagă-te să fie aşa. Altfel, vă omor cu mâna mea.

- Mamă... - Vreau să-mi văd fiul.

Hurrem !

Suleyman, te rog să-mi spui că trăieşte.

Mehmet trăieşte. O să se facă bine.

Dar trebuie să fim tari. O să aşteptăm cu răbdare.

Majestatea Ta !

I-am pansat rana. Singura soluție e să aşteptăm.

Să ne rugăm să nu fi fost otrăvită.

- Tată... - Mihrimah...

Viteazul meu, Mehmet, cum te-au sacrificat ?

Majestatea Ta, ticălosul care a atentat la viața prințului Mehmet a fost prins.

Explică-mi imediat !

A fugit, Majestatea Ta. L-am urmărit îndelung.

În cele din urmă, l-am prins. Cum s-a opus...

Tu l-ai omorât ?

Am fost nevoit, Majestatea Ta.

M-aş fi mirat să-l prindă viu.

Cum vom afla ce ticălos i-a dat porunca ?

Nu-mi amintesc exact incidentul.

M-am pierdut când l-am văzut pe Mehmet plin de sânge.

Dar nu cred că ținta era Mehmet. De ce să facă asta ?

Cel mai probabil pe mine au vrut să mă omoare.

Cine să vrea, Mustafa ?

- Îmi vine cineva în minte, dar... - Spune, să-l omor cu mâna mea.

Aga Abbas, negustorul de covoare care a iscat incidentul din târg.

Aveți dreptate, prințe. Altcineva nu poate fi.

De ce mai stai ? Du-te şi adu-l !

De data asta, îl vreau viu.

Ce s-a întâmplat, jupâneasă Afife ?

- Paşă, vă aşteptam. - S-a întâmplat ceva ?

Din păcate, paşă. Am vrut să vă informez.

Cadâna Firuze, favorita Măriei Sale, a ieşit la plimbare în grădină.

A căzut de pe cal.

Care este starea ei ?

E rănită, dar e bine.

Medicul a zis că îşi revine într-o săptămână sau în zece zile.

De unde până unde plimbarea asta cu calul ?

Măria Sa i-a dăruit un cal înainte să plece.

Era nerăbdătoare. Am trimis-o azi împreună cu aga Kiraz.

- Măria Sa i l-a dăruit ? - Aşa a zis aga Rustem.

Spuneți-i lui Rustem să vină imediat.

Paşă...

Cine te-a pieptănat ? Cadâna Zehra ?

Fata mea care miroase a trandafir... Doamne, Îți mulțumesc !

De acum înainte, n-o să ne mai despărțim.

Mama ta o să fie mereu lângă tine.

Cadână Nigar, pleacă. S-a făcut târziu.

Mai stau puțin, cadână Zehra. Măcar să-i dau eu să mănânce.

Sultană !

- Ibrahim-Paşa este aici ? - Nu, sultană. A plecat de mult.

- Am înțeles. - Sultană !

Paşa ne-a spus să nu lăsăm pe nimeni să intre.

Dă-te din fața mea !

Deschide gura !

Bravo, fata mea frumoasă ! Îți place mult ?

Sultană !

Nigar ? Tu ce cauți aici ?

Am venit să-mi văd fata, sultană.

- Cum ai venit aici ? - Ibrahim-Paşa m-a adus.

Nu l-a lăsat conştiința să despartă un copil de mama lui.

De ce ați făcut asta, sultană ?

De ce ați făcut-o pe ea să plătească pentru păcatele mele ?

Ce te aşteptai să fac ? Urma să fii executată, cadână.

Nu puteam să-ți iau copilul din brațe şi să te trimit la moarte.

V-ați temut, nu-i aşa ? V-ați temut că vom fi din nou împreună.

De aceea ne-ați ascuns şi mie, şi paşei Ibrahim.

Nu-ți dau ție explicații.

După câte ai făcut, am avut milă față de tine şi de copilul tău.

Nu-mi pune şi mai mult răbdarea la încercare.

Sunt o cadână căsătorită, sultană. Sunt o cadână liberă.

Ce puteți să-mi faceți ?

Nigar, măsoară-ți vorbele ! În fața ta este o sultană.

Cadână Gulfem, îmi amintesc acea zi.

M-ați mințit privindu-mă în ochi.

Mi-ați spus că pruncul meu s-a născut mort.

O să pleci imediat de aici !

Nu aveți acest drept, sultană.

Nu puteți să mă împiedicați să-mi văd copilul.

Dacă e nevoie, mă duc la cadii.

Dacă există justiție, să se aplice şi pentru mine.

Ce-ai spus ?

Sultană, eu vreau doar să-mi văd copilul. Jur că nu urmăresc altceva.

Şi dv. sunteți mamă. Nu mă privați de asta.

Eunuci !

Sultană...

Scoateți-o pe cadâna asta !

- Mergi, cadână ! - Lasă-mă ! Merg singură.

Ai auzit, nu-i aşa ? Ibrahim a adus-o aici.

Nu exagerați. Paşa a vrut doar să-şi vadă copilul.

L-a mustrat conştiința.

Eu nu am conştiință ? Asta spui ?

Nici vorbă, sultană. Amândoi vă datorează viața.

Aşa nu se poate, Gulfem.

Trebuie să găsesc o soluție.

La ce vă gândiți ?

Intră.

Mărite paşă !

Mi s-a spus că tu ai găsit-o pe cadâna Firuze în grădină.

Adevărat. Nu s-a întors la timp. Mi-am făcut griji şi am căutat-o.

- Tu ai ales calul ? - Da, paşă.

E un cal liniştit. Nu ştiu cum s-a întâmplat.

Ai spus că este darul Măriei Sale.

Nu ştiu cum se face, dar numai tu ştii de asta.

Primesc astfel de ordine, paşă. Nu trebuie să ştie toată lumea.

Înseamnă că Măria Sa ți-a dat ordinul. Da ?

De ce sunt acuzat, paşă ? Cadâna a căzut de pe cal.

- A fost un accident. - Doamne-ajută aşa să fie !

Altfel, te trimit în iad, nu în sangeacul Teke.

- Negustori ! - Spune, conaşule.

Unde este aga Abbas ?

Nu ştiu, nu l-am văzut de ieri.

Şi noi ne-am făcut griji. Niciodată nu închidea dugheana.

Nu ştie nimeni nimic ? Unde locuieşte omul ăsta ?

- Ştiu eu, conaşule. - Mergi înaintea noastră !

Taraba mea...

Vezi ce i-au făcut fiului meu, Suleyman ?

Viteazul meu se va trezi, Hurrem. O să deschidă ochii.

Cine este ticălosul care a atentat la viața fiului meu ?

Încă nu se ştie sigur.

Cum să nu se ştie ? Au spus că a fost prins.

A murit.

Bineînțeles că îl omoară. Nu vor să vorbească.

Suleyman, promite-mi.

Cel care i-a făcut asta fiului meu o să plătească !

O să plătească, Hurrem. O să-i iau viața cu mâinile mele.

- Indiferent cine ar fi. - Indiferent cine ar fi.

Ce s-a întâmplat, Mustafa ? L-ați găsit pe negustor ?

Taşlicali e pe urmele lui.

Măria Sa a dorit să meargă şi gărzile sale cu el.

E clar că mă bănuieşte.

Nu, să nu cumva să te gândeşti la aşa ceva !

Măria Sa vrea doar să afle cine este acel ticălos.

Am văzut, mamă. Am văzut cum m-a privit tata.

Aş fi vrut să intru în pământ în acea clipă.

Mehmet este fratele meu, o parte din sufletul meu.

Cum să-i treacă prin cap că aş putea să-l sacrific ?

Sigur Hurrem i-a băgat asta în cap. Dumnezeu ştie ce-i spune acum...

Doamne-ajută să se facă bine Mehmet. Altfel, o să fim învinuiți.

Mamă, spuneți-mi adevărul.

Aveți vreo legătură cu acest incident ?

Mustafa...

Spuneți-mi adevărul ! Dv. ați făcut asta ?

Nu, fiule, nu am făcut-o eu.

N-am fost implicată în niciun incident care să-ți pună în pericol viitorul.

N-aş putea.

Sultană...

Bine ai venit !

Bine te-am găsit !

Azi am mers la conac.

Nu pentru că aveam o bănuială. Eram curioasă dacă îi lipseşte ceva.

Nigar era acolo. Tu ai vrut asta.

Hatice, am discutat de nenumărate ori.

Adu-o aici, Ibrahim. Fata ta poate sta aici, cu noi.

Nu.

Nu ?

Ți-am mai spus. Doar eu decid soarta copilului meu !

Are o casă acum. Acolo va trăi.

Cadână Nigar !

Bine ai venit, agă !

Ce s-a întâmplat ? De ce plângi iar ?

A venit dl Nasuh azi. Paşa l-a trimis.

De ce ?

M-au păcălit, agă. M-au mințit.

Fata mea nu s-a născut moartă. Trăieşte. Am văzut-o.

Vasăzică ai aflat.

Tu ştiai, nu-i aşa ?

Adevărat, având în vedere că sultana Hurrem ştie...

Trăieşti în harem de ani întregi. Asta te miră ?

Agă, ajută-mă. Tot ce vreau e să-mi văd copilul.

Nu ai spus că ai văzut-o ?

Paşa o să-mi dea voie s-o văd din când în când.

Însă sultana Hatice o să împiedice asta.

Vreau ca fata mea să stea lângă mine, să crească cu mine.

Te rog să mă ajuți.

Aceasta este soarta unor copii, cadână Nigar.

Cresc departe de mamele lor.

Mamă ! Mamă !

Mărite paşă...

Kader a avut puțină febră azi. Dar i-am scăzut-o.

- Am adormit-o mai devreme. - A avut febră ?

I-a scăzut.

De acum înainte, nu-i mai spui Kader, ci Esma, cadână.

Esma Nur... Acum are un tată, o familie.

Majestatea Ta, prințe ! Aga Abbas a dispărut.

Nu l-am găsit nici acasă, nici la dugheană.

L-ați căutat peste tot ?

Toți cunoscuții lui au fost interogați, prințe.

A dispărut alaltăieri. Nu ştie nimeni nimic.

Având în vedere că a fugit, sigur el se află în spatele ticăloşiei.

De unde ştim că nu a fost omorât şi aruncat undeva ?

Taşlicali, o să-l găseşti oriunde s-ar ascunde şi o să-l aduci.

M-ai înțeles ? O să mi-l aduci !

Dumnezeule, Creatorul cerului şi al pământului,

când există atâția păcătoşi, ce vrei de la fiul meu ?

Dacă urmăreşti să mă pui la încercare, renunță.

Mi-am primit lecția. Ia-mi mie sufletul.

Sunt una dintre acei păcătoşi. Păcatul este al meu.

Dumnezeule Mare, fereşte-mă de durerea pierderii fiului meu !

Nu mă obidi cu suferința asta. Nu rezist.

Dragul meu fiu, viteazul meu, lumina mea, speranța mea,

sultanul celor două lumi...

Deschide ochii. Deschide-i, ca lumea asta să nu se întunece.

Mehmet...

Mehmet, prințe, fiule...

Doamne, slăvit să fii ! Mi-ai auzit vocea.

Mamă...

Se spune că este în stare gravă. Sultana Hurrem e distrusă.

Cum s-a întâmplat ? Nu am înțeles.

Ce nu ai înțeles ? Sigur este mâna sultanei Mahidevran.

Cu siguranță ea a făcut-o.

- Sultana Mahidevran ? - Cine altcineva poate fi ?

Retrage-ți vorbele, cadână !

- Tu cine mai eşti ? - Ți-am spus să-ți retragi vorbele !

Dacă nu, ce-o să faci ?

Ce faci, cadână ? Ai înnebunit ?

Dă-te ! Te omor ! Ai înțeles ?

Diana, stai ! Încetează ! Linişteşte-te.

Multă sănătate, Hurrem ! Domnul să-i dea viață lungă prințului !

Amin, Mahidevran !

Mehmet...

Fiul nostru a deschis ochii. În sfârşit, s-a trezit, Suleyman.

Viteazul meu...

Doamne, Îți mulțumesc, ne-ai ascultat rugile.

- Cum te simți, fiule ? - Sunt bine, tată.

Frate, ne-ai speriat rău. Acum, că eşti bine, întreaga lume e a mea.

Cine erau, frate ? De ce au vrut să te omoare ?

Pe tine au vrut să te omoare, Mehmet, nu pe fratele tău.

Nu, mamă. Fratele meu era în fața mea. Vorbeam.

L-am văzut dintr-odată.

Săgeata m-a nimerit când voiam să-mi feresc fratele.

Fratele meu, îți datorez viața.

Şi tu ai fi făcut acelaşi lucru.

Mehmet, odihneşte-te puțin. Nu te obosi.

Ce ți-am spus eu ție, cadână ? M-am săturat de bătăile tale.

De ce nu stai potolită ?

Fidan, prințul Mehmet şi-a revenit.

Să se facă gogoşi, să se împartă şerbet...

Slăvit fie Domnul, sultană ! Mă ocup de îndată.

- Ce-a mai făcut cadâna asta iar ? - Nu întrebați, sultană.

Le-a bătut pe slujnicele sultanei Hurrem. Cadânele s-au plâns.

Au spus că e nebună. Cu greu le-am potolit.

Diana ?

- Au vorbit despre dv., sultană. - Despre mine ?

Au spus lucruri rele.

În sfârşit, cineva se gândeşte şi la mine !

- Sultană ! - Las-o pe cadână în pace.

Doamne, fereşte-mă de durerea pierderii fraților mei.

Nu-mi pasă nici de tron, nici de sultanat.

Aerul pe care-l respir îndurerat de pierderea lor otravă să-mi fie.

Măria Ta !

Ultimul incident ne-a afectat profund pe toți.

Bine că fratele tău, Mehmet, e bine.

Iertați-mă. Era să fie omorât din pricina mea.

Tot răul spre bine, fiule.

Să fie o lecție pentru noi, mai ales pentru tine.

Nu uita, nimeni nu este mai important decât familia ta.

Când Mehmet o să-şi revină puțin, o să pornim la drum.

Dar sunt îngrijorat.

Afară e un ticălos furios, care a atentat la viața fiului meu.

Nu vă faceți griji, o să-l găsim. O să-şi ispăşească pedeapsa.

Fiule, tu eşti un prinț. Ai responsabilități mari.

Nu mai prilejui asemenea incidente.

Ai văzut. Ai făcut o greşeală. Fratele tău a avut de suferit.

Intră.

Te deranjez.

Cum să mă deranjezi, jupâneasă Zeynep ?

- Ce s-a întâmplat ? - Nu ai venit la masă.

Mâncați voi. Eu am multă treabă.

Ce este ? E clar că ai ceva de spus.

Ahmet iar a plecat. N-am putut să-l opresc.

Tot timpul e plecat. Dumnezeu ştie unde este, ce face...

Cum se va sfârşi treaba asta ?

- Nigar ? - Paşă...

Iertați-mă, dar am fost nevoită să vin.

Ce s-a întâmplat, cadână ?

După ce ați plecat dv., a venit sultana Hatice.

Nu vrea să-mi văd copilul. O să mă împiedice.

Nu-ți face griji, nimeni n-o să te împiedice.

Aşa cum am spus, te duci la conac când se poate.

Nu se poate aşa, paşă. Este foarte mică.

Fata mea are nevoie de mine. Şi eu, de ea.

Ce înseamnă asta ?

Dv. n-o să puteți fi mereu lângă ea. Nici eu.

Copilul nostru o să crească fără părinți. Vă lasă conştiința ?

Astea sunt condițiile. Nu e nimic de făcut.

Ba da. Dați-mi-o mie. S-o aibă măcar pe mama ei aproape.

Dacă erai singură, puteam să mă gândesc la asta.

Dar eşti o cadână căsătorită.

Crezi că o să-mi las copilul în grija lui Rustem ?

Dacă e nevoie, divorțez. Doar fata mea mă interesează.

De altceva nu-mi pasă.

Cadână, întoarce-te acasă. Să nu mai vii niciodată aici !

Poftim, agă Kiraz ! Îmbuibă-te.

Miroase minunat.

Ai un caracter de doi lei, dar eşti un bucătar bun.

Dar nu a gătit-o aga Şeker. E isprava agăi Sumbul.

Sumbul ? Nici vorbă.

I-a fost poftă. A insistat să-i fac, dar i-am zis să-şi facă singur.

Şi ție îți place mult ciorba asta. A zis să-ți dau când vii.

Ce bine a făcut blestematul ăla până azi ? Sigur pune ceva la cale.

Doar nu pune otravă în ea...

Ba da. Profită de lipsa Măriei Sale ca să scape de mine.

Ai gustat deja. Faptul este consumat.

O să vedem îndată dacă este sau nu otrăvită.

Agă Bilal, tu te pricepi. Gustă.

Nu gust, agă. Nu mi s-a urât cu viața.

Spuneai că nu este otrăvită. Ce s-a schimbat ?

Tu nu eşti degustător ? Este datoria ta. Gustă !

Eşti prinț, eşti sultan ? De ce să-ți degust ciorba ?

N-o mai lungi, agă Bilal. Gustă, să scăpăm de gura ăstuia.

Eşti culmea, agă Şeker.

Să fii sănătos, agă ! E foarte bună. M-a uns pe suflet...

Agă Bilal !

Doamne, apără-mă ! Agă Bilal !

Doamne, apără-mă !

Să vă fie ruşine !

Râdeți. Acum mă duc la jupâneasa Afife.

Să nu-mi spună mie Kiraz dacă nu vă dau afară !

Fugi !

Ce se întâmplă, moşule ? Cine eşti ?

Aşteaptă-ți rândul, moşule.

Mergi înaintea mea !

- Tată ! - Ți-am spus să mergi înaintea mea !

Agă, tu eşti ?

Unde ai fost, cadână ? De unde vii la ora asta ?

Eu... Am fost să-mi văd fata.

Ai fost să-ți vezi fata sau pe Ibrahim-Paşa ?

Trebuia să vorbesc cu paşa mai întâi.

I-am cerut să-mi dea fata.

Eu te credeam o cadână deşteaptă.

Crezi că mărețul paşă ți-ar da ție copilul lui ?

Să zicem că ți-l dă. De ce să-l primesc în casa asta ?

Ai căzut în groapa săpată chiar de tine.

Agă...

Orice ar fi, eşti soția mea. Aşa ştie toată lumea.

De acum înainte, nu mai ieşi din casa asta fără ştirea mea !

Ai înțeles ?

Acum, du-te în odaie.

În seara asta a venit cadâna Nigar. A spus că divorțează, dacă e nevoie.

Cu atât mai bine pentru aga Rustem.

Oricum, a fost nevoit să se căsătorească.

Nu e deloc sigur. E treaba lor. Nu mă interesează pe mine.

Mă preocupă ceva, paşă.

Dacă sultana Hatice a vrut copilul la serai,

de ce nu ați acceptat ? Nu asta vă doreați ?

Niciodată nu am vrut aşa ceva, dle Nasuh.

Sultana Hurrem mi-a trimis copilul la serai.

Dacă mi-l dădea mie, îl duceam la acel conac de la început.

Vreau să crească liber copilul meu.

Să nu fie sclavul nimănui, să nu fie călcat în picioare.

Cu ceilalți copii ai dv. ce se va întâmpla, paşă ?

Ei cum vor creşte ?

Amândoi sunt importanți pentru mine.

Cât voi trăi, inima mea o să bată şi pentru ei.

Însă ei sunt liberi de la naştere.

Ei poartă sângele dinastiei, nu al meu.

- Ahmet, fiule... - Cadână, du-te sus !

- Ahmet, fiule... - Ți-am spus să te duci sus !

Ia loc aici.

Ia loc aici, să vorbim puțin.

- Nu e nimic de vorbit. - Nu e nimic de vorbit...

Te adun noaptea din cârciumi,

apoi, nu e nimic de vorbit, da ?

Atunci, nu te mai amesteca. Nu veni.

Fiule, eşti dascăl într-o medresă. Ba chiar unul dintre cei mai buni.

Nimeni nu poate spune nimic

despre mintea şi înzestrarea ta, nici măcar eu.

Fiule, în loc să lucrezi pentru justiție, religie, stat,

păcătuieşti nopțile prin cârciumi.

Cum poți să faci asta ? Nu înțeleg.

Eu sunt mulțumit, tată. Nu am de ce să mă plâng.

Tocmai asta este problema. Cum să faci o asemenea ruşine, fiule ?

Dacă află cineva, Doamne fereşte, cum o să explicăm ?

Să zicem că nu te gândeşti la mine,

dar nici la onoarea familiei noastre nu te gândeşti, fiule ?

Eu îmi îndeplinesc datoriile, tată.

Viața mea personală nu interesează pe nimeni.

Mereu am avut milă de tine, dar şi răbdarea mea are o limită.

Fie că mă bați, fie că mă blestemi, ăsta sunt, tată. Nu sunt ca tine.

Sultană, credeam că n-o să mai veniți.

Am venit, dar nu pot să stau mult. Sunt gata de drum.

N-am putut să vă urez nici măcar sănătate după ultimul incident.

Mă socotesc răspunzător. Trebuia să fiu mai atent.

Nu gândi aşa. Sunt sigură că ți-ai făcut datoria.

Fratele meu s-a făcut bine.

E singura mea consolare.

Sultană, nu ştiu cum o să reziste acestei despărțiri inima mea,

care a prins viață odată cu venirea dv.

Vă rog să-mi arătați o cale de-a vă revedea, sultană.

Taşlicali, acea cale este una de foc. Poți s-o urmezi ?

Eu oricum ard ca jăraticul încins, sultană.

Nimic nu mă poate stinge, în afară de ochii dv.

Eu nu mai pot să vin aici. Dar tu poți să vii. Nu-i aşa ?

- Nu ai dureri, nu ? - Nu am.

Mă doare că plecăm fără să fi ieşit la vânătoare.

Ieşim data viitoare, frate.

Nu mai vreau o asemenea ruşine, Lala.

Datoria ta nu este să treci cu vederea faptele prințului.

Eşti însărcinat să-i arăți calea cea dreaptă.

Iertați-mă, Majestatea Ta, eu...

Tu reprezinți aici voința mea. O să fii ochii şi urechile mele.

O să ştiu tot ce face Mustafa !

Găsiți-l de îndată pe aga Abbas şi pedepsiți-l !

Mai mult, vorbeşte cu Mustafa. Se va rezolva cu acea cadână.

Nicidecum nu accept cununia !

Faceți loc !

Mihrimah unde este ?

Mi s-a spus că a ieşit înaintea noastră. Nu a venit ?

O să-ți scriu. O să-ți spun tot ce-mi trece prin minte şi prin inimă.

- Să-mi scrii şi tu, da ? - Desigur, sultană.

Însă o să fiu pustiit. Nu ştiu cum o să scriu în situația asta.

Sultană ! Iertați-mă, dar trebuie să ne întoarcem. Ne aşteaptă.

Bine, agă Zumrut, vin imediat.

Taşlicali, rămâi sănătos.

Sultană !

Vreau să vă dau ceva. Un mic dar.

Dacă îl acceptați, îl onorați pe bietul dv. slujitor.

E foarte frumos.

"Îngăduită fie-mi iubirea, Sacrificat să fiu cu dragă inimă."

"Iubirea îl răneşte pe cel ce iubeşte ? Fie patimile oricât de aspre,"

"Poți iubi acele frumoase, Fii al sultanelor cerşetor."

"Nu poate fi frumos ca trandafirul, Dar fie al tinereții păcat !"

"Tot ce lui Yahya i-ați grăit, Îndeplinit să fie socotit."

"Îndeplinit să fie socotit."

Sultană !

Măria Ta, iertați-mă. M-ați aşteptat.

Eşti bine ?

Da, am uitat ceva. M-am dus să-l iau.

Sultană, mi-a plăcut mult aici.

Ne-ați primit foarte bine. Mulțumesc.

A fost o onoare pentru noi.

Frate !

Hurrem, nu ştiu când ne vom revedea, dar crede-mă că ne vom revedea.

Negreşit o să mă întorc în Istanbul într-o zi.

Şi Mustafa o să-mi fie alături. În acea zi, o să te conducem la fel.

Atunci o să pleci plângând.

Mahidevran, ştii care este cel mai mare ghinion al prințului Mustafa ?

Că are o mamă ca tine.

Mihrimah !

Măria Ta, după cum ați dorit,

continui dezbaterile cu trimisul francez.

Aşteaptă să-l primiți într-un moment potrivit.

Bine, să mai aştepte puțin.

Măria Ta, prințul Mehmet a fost rănit la vânătoare.

M-am întristat când am auzit. Dumnezeu l-a apărat.

Nu s-a întâmplat la vânătoare. Aşa am vrut noi să se ştie.

Cineva l-a rănit pe Mehmet când voia să-l omoare pe prințul Mustafa.

Cine poate îndrăzni să facă asta ?

Faceți loc ! Sultana favorită Hurrem !

Agă Kiraz, să se împartă darurile pe care le-am adus slujnicelor.

Cum porunciți, sultană.

Sultană, sper că sunteți sănătoasă.

Jupâneasă Afife, sunt bine. Nicăieri nu e ca aici.

Aşa e. Prinții vă aşteaptă în odaie. V-au dus dorul.

Şi mie mi-a fost dor de ei.

Jupâneasă Afife, totul este în ordine în harem ?

Da, slavă Domnului. Nu avem nicio problemă.

Odihniți-vă. O să vă dau veşti mai târziu.

Mulțumesc, jupâneasă Afife.

Era să-mi pierd fiul. Dintr-o asemenea pricină...

Mă ocup imediat de asta, Măria Ta. Stați fără grijă.

Tu ai probleme personale, Ibrahim. Ocupă-te de ele.

Măria Ta, nu am nicio problemă,

în afară de fericirea dv. şi a familiei dv.

Dacă nu mai e nimic, poți să te retragi.

Mai este ceva. Cadâna Firuze a căzut de pe cal, Măria Ta.

Cum se simte ?

Nu are nimic grav. S-a rănit la încheietură. E bine.

Cum s-a întâmplat ?

Aga Rustem i-a ales un cal, dar din partea dv.

- Ce dar ? - Aşa a spus aga Rustem.

Dv. ați poruncit să-i fie dăruit cadânei Firuze.

A trecut multă vreme. Am uitat.

Aga Sumbul unde este ?

Urma să se ocupe de prințul Mehmet, sultană.

Să vină la mine imediat ce termină. E clar că Firuze este tot aici.

Bine ați venit, sultană !

Suleyman !

Firuze...

În sfârşit, te-ai întors ! Despărțirea a durat foarte mult.

Parcă au trecut ani întregi.

Eşti bine ? Ai căzut de pe cal.

- Nu e nimic grav. - Cum s-a întâmplat ?

Nu ştiu. Dintr-odată, m-am trezit pe jos.

Bine că aga Rustem m-a găsit la timp.

Toate suferințele mi-au trecut odată cu venirea ta.

Durerile au dispărut.

Sultană, nici eu n-am înțeles. Cadâna a căzut de pe cal.

Aga Rustem a găsit-o primul şi putea să-i rupă gâtul,

dar s-a întors cu ea în brațe.

Cum e cu putință ? Nu ai vorbit cu el ?

L-am întrebat, dar a spus că vă explică el.

Cadâna nu are nimic. S-a pus pe picioare într-o săptămână.

Oare ce s-a întâmplat ?

Sultană, aga Rustem se comportă ciudat de la o vreme.

I-am spus să încercăm o altă cale,

că o să vă înfuriați când o să vă întoarceți.

Eu am spus, eu am auzit. Mi-a zis să aştept.

Sumbul, e ceva la mijloc.

Trimite-i veste agăi Rustem. Mâine să vină în grădină.

Cum porunciți. Sultană, eu mă uit la prinț.

Da, Sumbul, să stai cu ochii pe el. Era ca ucigaşii să-mi omoare fiul.

Ucigaşii ? Eu ştiam că a fost rănit la vânătoare.

Aşa să ştie toată lumea.

Un negustor a vrut să-l omoare pe Mustafa.

I-a furat logodnica omului şi a dus-o în harem.

- Mehmet a tras ponoasele. - Vai de mine !

Dar să nu dai crezare. Eu cred că e mâna lui Mahidevran.

Nu ştiu cum s-a făcut, dar omul a fost găsit mort.

Cel care a dat ordinul a dispărut.

Numai Dumnezeu ştie ce-am trăit în acele două zile.

Am pierdut ani din viață.

Sultană, bine că a trecut ! Dumnezeu i-a dat zile prințului.

Sultană...

Aga Abbas este căutat peste tot. Dar este cu neputință să-l găsească.

E clar că a fugit din oraş.

Lasă-l pe el. A trecut multă vreme. Tatăl tău o să vrea veşti în curând.

Alung-o odată pe cadâna asta ! Ce mai aştepți ?

Ea nu are nicio vină în acest incident.

Atitudinea tatălui tău e clară. A vorbit şi cu Lala.

Problema asta se va rezolva imediat !

Nu îngădui să-ți pui viitorul în pericol din pricina unei cadâne.

Pe deasupra, nu-ți face griji. Nu o trimitem cu mâna goală.

Şi ea, şi familia ei vor trăi în tihnă.

Ce ar face tata, în locul meu ?

Când ne gândim la ce a făcut pentru sultana Hurrem,

răspunsul e clar, nu ?

Tatăl tău nu este prinț.

Nimeni nu poate discuta deciziile lui.

Eu ştiu cel mai bine vremurile în care era prinț.

Indiferent ce era, niciodată nu se certa cu răposatul sultan Selim.

Mereu a stat departe de greşelile care i-ar fi putut separa.

Asta trebuie să faci şi tu.

Acordă-mi puțin timp, mamă.

Fii sigură că voi lua cea mai bună decizie.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 14, SERIA 3