Original subtitles

- Încă unul? - Mă tem că da, dle.

Locotenente, ai faţa mai verde decât hainele!

De ce nu te întinzi puţin?

Mulţumesc, dle.

Hai, Rizzo! Trebuie doar să-ţi mişti picioarele.

Dle colonel, ştiţi cum te simţi după un weekend

în care ai băut pileală ieftină şi ai mâncat cârnaţi condimentaţi?

- Da. - Aş fi vrut să mă simt aşa bine.

Stai aici. Îţi aduc ceva

să te împac cu stomacul tău.

Spuneţi-mi adevărul. Ce am?

E turbare? Am fost muşcat de un şobolan?

Nu e. Tocmai am primit analizele.

Se pare că e salmonela.

Sam şi Ella? Cine-s ăştia?

Rizzo, eşti mai bolnav decât credeam!

Odihneşte-te!

Colonele, ce s-a întâmplat aici?

Bună, părinte!

Ai spus că n-o să avem răniţi de Ziua Recunoştinţei,

altfel nu plecam la orfelinat.

Pune-l acolo.

Sunt ai noştri. Nu sunt răniţi.

Fiţi atenţi puţin!

E vreunul care nu a mâncat curcan aseară?

Cred că am fost atacaţi de pasărea pe care am mâncat-o.

Mă tem că suntem sub asediu.

Klinger ne-a otrăvit cu surpriza de Ziua Recunoştinţei?

- Cam aşa ceva. - Sper să trăiesc

doar ca să-l pot ucide!

E prima oară când sunt recunoscător că am lipsit de Ziua Recunoştinţei.

- Ceilalţi nu s-au întors? - Nu, sunt singur.

Mă simt ca Alba ca Zăpada cu o casă plină de pitici bolnavi.

Poate vă ajut eu.

Să fii sigur că poţi.

- Ia un pacient. Oricare. - Bine.

Colonele, veşti bune!

- Asasinule! - Ce-am făcut?

Ne-ai otrăvit cu curcanul tău, cioc de uliu!

Ce înseamnă asta?

De la curcanii tăi, toţi au diaree!

Curcanii mei sunt clasa întâi. Marfă originală de armată!

Sigur, resturi din război!

I-am luat direct de la serg. Thomopoulos, de la Compania I

şi el se pricepe cel mai bine la curcani.

A fost una dintre cele mai mari afaceri ale mele!

Te-ai dus la Thomopoulos, nu?

Puteam să aduc eu curcani de la un pungaş de încredere!

Colonele, nu poate fi din cauza curcanului!

Serios? De ce?

Am mâncat şi noi. Nu e de ajuns?

- I-ai găsit pe doctori? - Da şi nu.

Houlihan şi Winchester tocmai au plecat de la unitatea 8063.

- Ar trebui să ajungă cam într-o oră. - E bine.

I-am contactat pe Pierce şi pe Hunnicutt

la unitatea de prim-ajutor din Kansong.

Pot să aducă antibioticele de care avem nevoie?

Da, dar au nevoie de trei-patru ore ca să ajungă aici.

Asta este.! Apropo, Klinger.

De Crăciun, mâncăm în oraş!

Vrei să încetineşti până la viteza sunetului? Nu mă pot auzi ţipând!

Klinger a zis să ne grăbim!

Jeepul zboară doar cu 120 km/h!

S-ar putea să fie mai mult! Ne-am rătăcit!

Adică "Unde dracu' suntem? "

Suntem totuşi în Asia.

Ai spus că era o scurtătură!

Chiar era! Uite ce repede ne-am rătăcit!

Prostule! Hai înapoi!

Unde înapoi?

Unde nu eram rătăciţi!

- Fii atent! - Stai!

- Eşti bine? - Da, dar tu?

Cred că da. Dar să-mi aduci aminte să pun un semn pe următoarea ta maşină.

"Atenţie! Maniac în devenire."

Nu te plânge! Am ocolit maşina aia.

Da, dar cred că trebuie să mai exersezi parcarea.

Nu fi fraier. Ajută-mă să ridicăm asta!

Eşti sigur că ştii ce faci?

Nicio problemă! Am văzut cum se face. Trebuie doar s-o balansăm.

Împinge şi balansează! Împinge!

Împinge şi balansează! Împinge1

Doamne!

Ce mai aştepţi? Urcă!

Bine...

Aşa...

Te simţi mai bine, Rizzo?

Părinte!

Pot să-ţi fac o destăinuire?

Sigur, sergent.

O să omor pe cineva... mâine!

Încerc să te ajut.

Vrei să mă ajuţi? Sinucide-te!

Klinger, cum stăm cu beladona şi cu calmantele?

Prost, domnule.

Mai bine v-aţi întinde. Sunteţi cam... ceţos.

- Brancardier! - Da, dle.

Aici, dle.

Iată puţină dreptate divină, părinte.

Pune-l în patul ăsta.

Îl învelesc. Îi iau temperatura şi pulsul.

- Poţi face asta? - Nici o problemă, colonele.

Aşa îţi trebuie, dobitocule!

Ascultaţi, Klinger e bolnav!

Părinte, am mai rămas doar tu şi...

Kimosabe, acum ce facem?

Cască ochii şi urechile.

Mişcă-te repede şi stai ascuns.

Bună idee.

E cel mai ridicol război pe care l-am văzut.

Nu trage!

Ce se întâmplă, Beej?

De ce mă întrebi pe mine?

Cred că se predă. Să lăsăm mâinile jos.

Bine. Lasă-le tu primul.

Mulţumesc. Ce-ar fi să lăsăm doar câte una?

Fii curajos! Lasă-le pe amândouă.

Dacă nu te împuşcă, le las şi eu.

Dacă te împuşcă, ţi le ridic din nou.

Hai să le lăsăm amândoi jos.

- Bine. - Bine.

Număr până la trei.

Unu, doi... trei!

Un moment măreţ în istoria armatei! Ne-am capturat reciproc.

Problema e ce facem cu el.

Noi nu ne ocupăm de prizonieri!

Du-te la etajul trei, lângă lenjerie!

Să plecăm de aici!

Stai aici!

Sunt sigur că o să apară un comando

care o să te ia cu plăcere.

- La revedere! - Pa!

Nu face asta!

- Foarte frumos. - Ne vedem mai încolo.

Noi trebuie să plecăm.

Ai grijă!

- Bine. - Ne mai vedem.

Noi o să...

Salut, colonele!

Slavă Domnului că v-aţi întors!

Mă bucur să văd pe cineva care nu zace

şi nu se văicăreşte.

Ce s-a întâmplat? Arăţi groaznic.

Mă bucur că ai observat. Nu-mi place să mă simt aşa de rău

şi să fie micul meu secret.

- Ce s-a întâmplat, dle? - Salmonela!

Toată unitatea e bolnavă.

Klinger ne-a adus de Ziua Recunoştinţei nişte...

Curcani... cu probleme.

Cu tot respectul,

dar orice fraier ştie că nu trebuie să mănânci păsări de la ţigani!

Nu avem nevoie de morală în momentul ăsta.

Să mergem la reanimare.

Pierce şi Hunnicutt nu s-au întors încă,

aşa că Mulcahy este singur.

O să fie fericit să-ţi dea frâiele.

Aveţi nevoie de puţină odihnă!

Mă descurc, Margaret.

Insist!

Nu vă faceţi nici un bine dacă vă obosiţi.

Nu-ţi arăta caracterul de irlandeză!

- Ne descurcăm noi. - Da, dle colonel.

După ce ne întremăm puţin.

Foarte bine, Winchester.

Trimit pe cineva la tine

cu un sandviş de curcan.

Te mişti acum sau mai târziu?

Acum, dle!

Aş vrea să vă ajut, părinte.

Sunt în siguranţă dacă intru?

Aş zice că ai un vot împotrivă, Klinger.

Dacă ai nevoie de mine,

sunt sub patul meu.

A venit infanteria marină!

Părinte, se pare că eşti cam ocupat.

Într-adevăr.

Aş putea spune că e o experienţă înviorătoare!

Niciodată nu m-am simţit mai folositor.

Scuzaţi-mă.

Se pare că părintele a fost foarte eficient.

Cred că acum, oamenii ăştia au nevoie de odihnă şi de atenţie.

Cu alte cuvinte, de asistente.

Eu o să fac un duş rapid şi o să aţipesc puţin.

Anunţă-mă dacă e nevoie de un doctor.

Dacă faci un pas afară, o să ai tu nevoie de doctor!

Trebuie spălate ploştile şi lenjeria.

Cineva trebuie să se ocupe de bucătărie.

Poţi începe cu lenjeria!

- Ce să încep cu lenjeria? - Să o speli!

Margaret, desigur glumeşti!

Începe cu ploştile şi străduieşte-te să avansezi.

În niciun caz!

Absolut şi fără discuţie, nu!

Eu să spăl şi să curăţ? Sunt doctor, nu femeie!

Ralph, mai eşti acolo?

Ralph?

Fratele mai mic al lui Kathy Harrison.

Oriunde mergeam, la plimbare sau la film,

micuţul Ralphie era după noi.

Dacă îi dăm 25 de cenţi, poate pleacă acasă.

Mi-am amintit că-i datorez 300,25$.

Opreşte aici! Cred că am văzut o parcare.

Beej, acum o să ne aşezăm.

Încearcă să nu te rătăceşti până jos.

Nu-ţi face probleme.

Eu am făcut-o, eu o rezolv.

Am o idee mai bună.

O să încerc metoda cu harta drumului.

Ăsta e drumul.

Ăştia suntem noi.

Eu sunt cel mai înalt.

Hei!

Ţi-am spus că o să înţeleagă.

Bine. Trebuie să ajungem de aici, aici.

MASH 4077. Vezi?

Ţi-am spus că ştie exact unde să meargă.

E inutil. Hai să mergem.

Lasă harta. Ştii ce greu se împătureşte.

Ce?

Beej, dă-i 25 de cenţi!

Ralph, te-a supărat ceva din ce am scris?

Bine, bine.

Mamă!

Cred că avem probleme mai mari decât faptul că ne-am rătăcit.

Dintr-o dată, l-am înţeles perfect.

Ţine minte: doar numele, gradul şi seria.

Dacă te întreabă frumos, şi adresa lui MacArthur.

Salut, băieţi! Frumoasă zi.

Ce ziceţi de Dodgers?

Din ce îmi dau seama

vor să ne împuşte.

Aşa se explică armele.

Toată viaţa mi-a trecut prin faţa ochilor

şi nu-mi place sfârşitul.

Cel care vorbeşte cu Ralph pare a fi rău.

N-a primit postul ăsta fiindcă are zâmbet de învingător.

S-a întâmplat ce cred eu?

Cred că Ralph ne-a salvat viaţa.

Ralph, diavol împieliţat!

Când vom lăsa mâinile jos, vei primi o mare îmbrăţişare!

Au dispărut băieţii răi.

E fantastic!

E periculos! S-o ştergem!

Aşa ne spălăm cearşafurile,

Cearşafurile...

Dis-de-dimineaţă...

Chiar trebuie?

Sunt prea fericit, dle maior.

Nimic nu se compară cu sentimentul că e nevoie de tine, nu?

Nu.

Sunt aşa de aproape de China şi spăl rufe!

Am spus că vreau lenjerie curată,

să fie curată, nu cenuşie!

Am slugărit în haznaua asta destul!

Mă doare spatele, iar mâinile

sunt ca prunele uscate.

Te rog, dle maior, nu vorbi de prune...

E evident

că nu m-am născut ca să spăl lenjerie!

Din acest moment, abdic de la spălătorie!

Foarte bine, dle Sunt doctor, nu femeie,

fiindcă te aşteaptă o mulţime de ploşti în faţa reanimării!

Mai degrabă aş dansa cu Eleanor Roosevelt!

- Unu, doi... - Vă rog!

Eu nu-mi mai văd capul de bolnavi,

şi el se plânge pentru nişte rufe!

Stai puţin!

Încerc să-mi amintesc că eşti femeie

şi că ai acelaşi grad ca mine.

Nu-mi vorbi de sus, chelule!

Nu eşti tu şefa aici, pipiţo!

Pipiţă?

Staţi! Nu vă supăraţi,

dar nu putem să ne purtăm ca nişte proşti.

Aici sunt oameni bolnavi şi nu suntem decât noi trei!

Ai dreptate, părinte!

Scuză-mă, dle maior!

- Şi eu îmi cer scuze. - Mulţumesc.

Cu plăcere.

Ce preferi, cearşafurile sau ploştile?

Aşa ne spălăm noi cearşafurile...

Cearşafurile...

- Hai să dăm asta la o parte! - Ralph, ajută-l!

- Gata. - Uşor. Pune-l jos.

Norocul nostru. Un alt străin.

- E plin de ei pe aici. - Regulă nouă.

De acum încolo, nu invadezi o ţară, dacă nu cunoşti limba.

Se pare că n-are nimic rupt.

Linişteşte-te, fermierule.

Te ducem înapoi imediat.

Să fac prezentările.

El e Ralph, eu sunt Pierce.

El e Hunnicutt.

Probabil că vă cunoaşteţi de la şcoala de şoferi.

Nu ţi-am reţinut numele.

E greu de ţinut minte.

Ce-ar fi să-ţi spunem Fred?

Să vedem dacă putem să-l ridicăm.

Gata, dle?

Lasă-ţi greutatea pe ăsta!

Bine. Aşa.

Sus!

Fred, în primul rând, azi n-o să joci.

În al doilea rând, trebuie să-l ducem acasă.

Nu poate fi departe, nu?

Cum facem asta?

Simplu. Cred că o să fie cărat

de cei din cauza cărora ne-am rătăcit.

Mama mi-a spus mereu

să nu iau străini.

Acum ştiu de ce.

Winchester, nemernicule!

Vezi ce i-am făcut cortului ăstuia?

Data viitoare o să ţi se întâmple ţie!

Pari indispusă.

Trei secunde, dle!

Dacă nu te scoli în trei secunde, o să te îneci în terciul de orez!

E o greşeală, Margaret. Jur!

Făceam patul cu cearşafurile astea curate.

- Unu! - Am alunecat.

Ştiu că ţi s-a părut că...

- Doi! - Şi muncesc.

Muncesc. Caut... bolnavi.

Are cineva nevoie de un doctor?

Cum îndrăzneşti?

Cum poţi să dormi când toată unitatea zace la pat?

Eşti sigur că n-are pinteni?

Bună!

Trebuie să fie dna Fred... Iubito, am ajuns acasă!

I s-a stricat căruţa şi a luat Hunnicutt-ul de 4:15.

Uşor, Fred. Aşa!

Ce e asta?

Ţi-am spus că o să reuşim!

Pierduţi în sălbăticia Coreei,

te-am dus direct la Fred, motociclete la mâna a doua.

Vrum-vrum!

Cine o s-o conducă?

Pierce, e ziua ta norocoasă!

Îl ai în faţa ta pe "Spiţe" Hunnicutt,

cel mai vestit motociclist din Mill Valey.

Nu avem probleme. Avem doar una.

Vrei să tragi o duşcă înainte de a-l irosi pe tot?

Fred, eşti un tip foarte generos!

- Poftim! - Mulţumesc, Ralph!

Mulţumesc, Fred!

Ce?

Bineînţeles că poţi veni cu noi!

Ar putea Bob Hope şi Bing Crosby să plece fără Dorothy Lamour?

Nu putem destrăma echipa. Urcă!

Mulţumesc.

Urcă, Ralph! E loc destul!

Doar noi doi şi El Destructo!

Cum se spune în coreeană...

Mai încet!

Colonele, trebuia să vă ridicaţi?

Cum merge, părinte?

Cum nu se poate mai bine, colonele!

Impetuos. Omul ăsta e impetuos.

Dle colonel, o să mă cert cu dv.

Sper că nu.

Dle, trebuia să staţi în pat!

Nu eram aici, dacă nu puteam.

Situaţia s-a stabilizat.

Sunteţi sigur?

- Nu... - Sunt bine.

E vreun caz de septicemie sau alte complicaţii?

Nu, lucrurile par a fi sub control pentru moment.

Atunci poţi să iei o pauză

şi mă ocup eu de treburi pe-aici.

Dacă insistaţi. Consultaţi-l pe Igor.

Apropo, unde e Winchester?

Şi-a terminat tura

şi acum ar trebui să pună cearşafuri curate pe toate paturile.

Mi-ar plăcea să văd asta.

Fiule, te simţi ceva mai bine, nu?

- Mi-a fost mai bine. - Cea mai bună cale

e să ţi-o scoţi din minte.

Ridică-te imediat ce poţi.

Trebuie să te simţi ceva mai bine.

Cu excepţia stomacului, dle.

Parcă aş fi pe mare.

Sus şi jos.

Şi sus... şi jos...

Apoi îmi urcă în cap

şi se învârte.

Se tot învârte.

Nu trebuie să...

Singurul lucru pe care-l pot face...

- Soldat! - Da?

Dă-te la o parte!

Ia-o încolo! Pe acolo!

Ai grijă!

Descreieratule! Uite ce ai făcut cu rufele mele!

- Rufele tale? - Ia-ţi motocicleta murdară de aici!

Cine e ăla? Ce face?

Să-ţi fie ruşine, Charles! Nu recunoşti

semnul internaţional pentru eseu.

Omul acela e soldat nord-coreean!

Aşa e, Charles. A venit să-şi ia rufele.

Ar fi bine să fie gata, altfel te împuşcă.

- Aţi venit! - Aţi adus antibioticele?

- Margaret, ţi-a fost dor de mine? - Era timpul să apăreţi.

Ce-aţi făcut? V-aţi oprit pe plajă?

Cine e ăsta?

- Ralph. - Am înnebunit aici!

Nu ştiu de ce e atâta agitaţie.

Credeam că se rezolvă cât ai zice "peşte".

Nu spune asta!

Ne cunoşti! Nici ploaia, nici lapoviţa, nici zăpada, nici un jeep stricat...

Nici răpirea, nici predarea nici rătăcirea...

Gata cu trăncăneala!

Treceţi la reanimare, rapid!

Hai şi tu, Charles! Vom avea nevoie de experienţa ta.

Poate e vreun pacient care trebuie să fie scuturat şi împachetat.

Hai, Ralph!

Am venit până aici împreună. Nu te simţi străin!

Mai sunt o mulţime de oameni

cărora nu li te-ai predat încă.

Sparky, sunt Klinger!

Klinger!

Da, ştiu.

Fă-mi legătura cu aprovizionarea.

Repede!

Sparky, hai, amice!

Aprovizionarea?

Cu serg. Thomopoulos, vă rog!

Thomopoulos? Klinger la telefon.

Ştii curcanul pe care mi l-ai vândut?

Să-l mănânci fript!

Subtitrarea: Adrian Micu