Original subtitles

Sunt un cowboy bătrân

Din Rio Grande

Dar nu sunt crăcănat

Şi nu sunt bronzat

N-am călărit niciodată o vacă

N-am legat un taur Fiindcă nu ştiu cum

Şi n-am chef să învăţ acum

Yippee-yi-yo-ki-yay

Ce faci, străine?

Bine, dle. Ştiţi că aţi întârziat?

Îţi faci prea multe griji.

Probabil de asta eşti atât de bun.

Probabil, dar aţi spus că veniţi la prânz.

Acum e ora 16:00.

Da. Am uitat. Nu e minunat?

Radar, e un sentiment aparte când eşti singur cu calul tău.

Doar voi doi, rupţi de lume, fără să te deranjeze nimeni.

Ştiu. Aşa simt şi eu cu sconcsul meu.

Radar, ajută-mă!

Aşa...

Înainte să spui ceva,

dna Potter i-a făcut.

Acum ce mai zici?

Mersi de avertisment.

Să-ţi facă şi ţie o pereche?

Îi poate face pe alb?

E un privilegiu rar să împarţi chiloţii cu un prieten.

Cu plăcere, dle.

Dle, sunt Cho Pak şi fiica lui.

Wunderbar! Intraţi!

Intraţi!

- Bună ziua! - Aşa este.

Ce mai face dl Pak, dle Pak?

Da. Trec la subiect.

E o comandă specială.

Vreau ca tatăl tău să-mi cureţe pantalonii de călărie.

Fără apret. Şaua e destul de tare.

- Ce-a zis? - Nu ştiu.

O să aflu. Scuze, ce a zis?

Nu e important. N-o să punem apret.

N-a vorbit serios.

Când l-a examinat ultima oară un doctor?

Acum mult timp. Când era în armată.

Aş vrea să-i fac o consultaţie.

A zis că nu.

Iertaţi-i purtarea.

Vă rog să înţelegeţi că a fost ofiţer de cavalerie.

Serios?

Acum trebuie să spele rufele. E o ruşine.

Nu-ţi cere scuze. Dar adu-l la mine

pentru o consultaţie.

Sunteţi prea bun.

Nu vă temeţi. Nu punem apret.

E de la cavalerie. Ştie.

Deschid eu uşa.

E un domn, domnule.

Nu ştiam că dl Pak a fost ofiţer.

S-a luptat cu ruşii acum mult timp.

A salvat multe sate. Era faimos.

Aş vrea să-i spui că sunt mândru să-l cunosc.

E o onoare să-l cunosc.

Dle Pak, îmi puteţi spăla şi mie chiloţii?

Zice că nu.

Bine. Cât?

Nu ştii să baţi?

Intră!

Cât, dle colonel?

Despre ce vorbeşti?

Să vorbim pe şleau, dle.

Orice om are un preţ. Cât?

Înţeleg, acum e mită.

E un cuvânt urât. Urât, dar potrivit.

Klinger, am o viziune.

Un caporal săpând la nesfârşit o latrină.

Voi fi scurt. Lăcomia, dle.

Lăcomia, nu credinţa mută munţii.

Lăcomia l-a dus pe unchiul meu

la o slujbă bună în primăria Toledo.

Pleacă de aici!

Credeţi că vorbesc despre mărunţiş? Ce ziceţi de o sută de dolari?

- Mărunţiş! - E doar începutul.

- O mie. Cinci mii! - Uşa!

O să dureze mai mult, dar zece mii.

- Zece mii? - Asta e!

Fisura din armură! Preţul!

- Valea! - Gura refuză, dar ochii acceptă.

Iar bocancul...

Plec, dar nu de tot.

Mă voi întoarce, domnule...

Un duş fierbinte

cu apă rece.

Un potop de senzaţii.

Experienţă religioasă.

S-o facem mai des!

La anul, în noiembrie?

- S-a făcut! - Bună seara!

Păreţi mai subţiri

fără crusta aia pe voi.

După un asemenea compliment,

trebuie să te spăl pe spate.

- Las-o baltă. - N-o să mă uit!

Stau în faţa ta şi întind mâna.

Vin şi eu, să fiu sigur.

- Spălaţi-vă minţile! - Fanatică religioasă!

Peste deal, peste vale

Pe poteca prăfuită

Soldaţii mărşăluiesc

Înainte, la dreapta

Îl auzim pe sergent

Soldaţii mărşăluiesc

Trec artileriştii

Ţipă ordinele...

- Uşurel! - Uşurel, puştiule!

- Nu ne lovi! - Vino.

S-a uitat la mine! Ţineţi-l! Mi-a văzut trupul!

- Norocul lui! - E doar un copil.

Nu ştie ce-a văzut.

Cine e? Ce căuta la duş?

- Nu e clar? - Pentru mine, nu.

E spion!

- Da! Un comunist obsedat. - Margaret, calm.

- O să aflăm noi. - Sau aşa.

- Port un prosop. - Nu observasem.

Bine, în regulă!

E între maior şi obsedat.

Mergeţi acasă! Hai!

Dacă a făcut poze, vă dau şi vouă.

Eu nu vreau.

Ai grijă! Suntem băieţii buni.

Arată-i poza cu fiica ta!

- M-aţi chemat? - Nu!

Da, radar. L-am găsit

în duşul maiorului Houlihan.

- Uau! - Îl ştii?

Nu, dar are curaj.

Nu înţeleg generaţia tânără.

- Nu vorbim aceeaşi limbă. - Ştie engleză?

Voi afla. Ştii engleză?

- Da. - Da.

Bine că a venit Radar.

- Cum te cheamă? - Ham.

- Ham. - Ce faci aici?

- Voiam să-l întreb... - Taci!

Sunt din satul...

- E în regulă. - E OK.

Aţi deschis o clinică în livingul meu!

- Ia un număr. Venim imediat. - Ce ziceai?

Aseară, armata a venit în sat. A luat bărbaţii în camioane.

Ce barbarie! În America, recrutul primeşte o scrisoare.

Coreenii sunt foarte duri.

Iau pe cine vor. Nu poţi refuza.

Mi-au luat prietenii. Am fugit.

Eu de ce n-am fugit?

N-am făcut bine, dar mă temeam.

Ham, e perfect de înţeles.

Nu. Trebuie să fiu soldat.

Să fiu cu prietenii mei. Dar mă tem. Nu ştiu...

O să-l caute, domnilor.

Ce e asta?

Adună copiii în miez de noapte?

Nu aşa face inamicul?

- De ce nu luptăm? - Staţi!

Sper că n-o să faci ceva nobil şi incomod,

cum ar fi să-l ascunzi aici!

Charles! Mersi! Minunată idee!

Trabucuri, ţigări, bomboane, gumă?

AJUTAŢI O ASISTENTĂ

- O gumă. - Nouă sau folosită?

- Gumă folosită? - E împachetată.

Dar o recomand pe cea nouă.

- Un dolar. - Lasă.

Klinger, dacă vrei bani, dansează pe fise.

Mai bine, o fisă ca să nu dansezi.

Ai grijă, sau o să ai bănuţi pe ochi.

Strici renumele clubului, Mary Păroasa.

Ai grijă, Zale!

Taci, sau când fac o pauză, te rup cu bătaia.

Tremur tot.

Bine aţi venit. Vă iau pălăria şi haina?

- Nu purtăm. - Vă închiriez eu.

Nebunul potrivit!

Ceva pentru mătreaţă? 3 dolari flaconul.

Klinger, vrem să vorbim.

Vreţi reducerea de un cent? Vând fise de un cent la 25 de cenţi.

Vrem să vorbim.

Bine, rapid. Sunt la program.

El e Ham. Îl ascundem de recrutorii coreeni.

Avem nevoie de talentul tău.

E o cauză nobilă.

Să-l deghizăm.

Ridică-te!

Mărimea 9... Am ceva.

O fustă ţărănească şi o bluză. O să arate de milioane.

- Vi le dau cu 75. - 75 de dolari?

Cu pantofi asortaţi şi batic.

- Douăzeci! - Bine.

Faceţi-mi o favoare. Zâmbiţi!

O poză ca să imortalizăm o seară frumoasă în oraş.

Originalul e nouă dolari.

Copiile sunt doi dolari bucata.

Nu, mersi!

Nu vreau să se afle că am fost aici.

- Staţi puţin! - Klinger!

Vrei să faci bani? Închiriază-ţi nasul pe post de depozit.

Chiar cred că a mers prea departe.

- Domnilor, mă scuzaţi? - Sigur.

Ştiam că veţi călări azi. V-am luat asta.

Mulţumesc.

Pentru Sophie.

Îl şterg înainte să i-l dau.

Vinzi lucruri, Klinger?

Nu, domnule. Am curăţat personal totul.

O alegere minunată. Vi se potriveşte.

V-o dau pentru un cântec de 30 de dolari.

Nu îndrăzni!

O să ai nevoie de un pistol.

Cu cât câştig mai mult, cu atât mai mare va fi mita.

Îţi dau 5 cenţi.

Glumiţi, dar eu voi râde ultimul,

când semnaţi actele.

Puştiule, nu atinge marfa dacă nu vrei s-o cumperi.

- Ce e asta? - Bandaj herniar.

Klinger, mută-ţi talciocul din unitate.

NU PRIMIM CECURI

Dacă nu aveţi bani, vă deschid un cont.

- Hai! - Vi-i opresc din salariu.

- Cine vrea bandaj herniar? - Lasă, Rada.

Vai de mine!

Ce s-a întâmplat?

- Sophie! - Unde e? Măiculiţă! Sophie!

- Hai, fetiţo! - A fugit.

Nu v-ar lăsa. A luat-o cineva.

N-a fost atins nimic. Echipamentul e aici.

Era aici aseară, când am...

Nu! Am lăsat poarta deschisă.

Doamne! E vina mea!

Nu e, fiule.

Ba da.

Degradaţi-mă, judecaţi-mă, nu-mi mai vorbiţi!

Radar, ascultă!

Am venit eu aseară să o văd.

E vina mea. Eu am fost.

Ce bine! Îmi pare rău, domnule!

Ştiu că vă simţiţi prost.

- Cheamă un elicopter. - Da.

- O găsim. - Dacă e acolo,

o voi găsi! Sophie!

Sophie...

Da... Păr maro, ochi maro, dinţi galbeni.

Coama e tot maro.

Normal că e un cal. Despre ce crezi că vorbeam?

Ascultă, e serios. E acolo.

Aţi putea s-o nimeriţi!

Să fii cu ochii în patru, amice!

Da, mersi!

Dle colonel, aţi găsit-o? Cred că n-aţi găsit-o, nu?

Nu vă faceţi griji. O mai căutăm şi mâine.

O caută toate unităţile din sector.

Unui cercetaş i s-a părut că a văzut-o,

dar era alt cercetaş.

O să-i dăm de urmă.

Domnule, nu renunţaţi la speranţă.

N-am ce să mai sper. Am căutat peste tot.

Nu ştiu ce s-a întâmplat sau unde e,

dar ştiu unde nu e. Vrei şi tu?

Nu, aia... Sigur.

- O să-mi lipsească. - Ştiu, domnule.

Din când în când,

călăreţul găseşte un animal special,

care îl cunoaşte mai bine decât se cunoaşte el.

Sophie mi-a oferit multă plăcere. Şi cred că mă plăcea.

Eu ştiu sigur.

Pentru prieteni dispăruţi.

Ştiţi, am...

Uşurel! Nu vreau să te pierd!

Atenţie, tot personalul.

Recrutorii din armata sud-coreeană

au intrat în unitate.

Unghiul Syngman te vrea!

- Nu pot purta rochie. - Ori asta, ori uniforma.

Şi ai 12 secunde să te hotărăşti.

Nu. Aici. Bagă-l acolo!

- Da? - Da, intraţi!

Bună seara, domnilor. Scuze,

dar căutăm recruţi fugiţi.

Nu vă faceţi griji. Ne-au prins.

Aţi văzut vreun recrut?

Din câte ştiu, nu.

Au semne distinctive?

Stau cocoşaţi? Tremură? Au răni autoprovocate?

Eşti amuzant. Un adevărat Bob Hope.

Serios.

Recruţii care vin aici sunt aduşi de ambulanţă.

Interesant!

E un model al sistemului digestiv al unui alcoolic.

Suntem doctori.

Cine e aici?

Un asociat. Dr. Van Winkle.

- Doarme până se termină războiul. - Treziţi-l!

Aş vrea, dar mai are 19 ani de dormit.

- Poftim? - Bine. Uite.

E chirurgul care stă aici.

Maiorul Winchester.

Nu-l deranjăm.

A operat 25 de ore.

Ne-a luat 40 de minute să-i luăm bisturiul.

- Treziţi-l, vă rog! - Îmi pare rău.

Cere-i voie colonelului Potter.

Bine. Mulţumesc pentru cooperare.

- Cu plăcere. - Să mai veniţi!

Aţi venit să luaţi coreeni.

- Pleacă, băiete! - Pleacă tu. Eu stau aici.

Staţi aici? Cine sunteţi?

Nu că ar fi treaba ta, dar sunt maiorul Ch...

Bună!

Maiorul Charles Emerson Win...

Winchester III.

- Minte! Pleacă de aici! - Ce?

Dacă sunteţi Winchester...

- Dacă? - Cine e aici?

Mersi că ai venit!

Ai picat la ţanc!

Stricaţilor! Ticăloşilor! Nenorociţilor!

Cum îndrăzniţi să vă aduceţi târfele

şi să le culcaţi în patul meu?

M-am săturat de escapadele voastre! Luaţi-o imediat pe stricata asta!

Bob Hope!

Aţi glumit. Acum, plecaţi.

Ştiam eu că ascundeţi ceva.

Nimic nu-ţi scapă!

Charles, chiar ne-ai ajutat.

Mersi!

Cu plăcere.

Luaţi-l din patul meu!

Sophie!

Dle colonel, e Sophie!

Cine e?

- E Cho Pak. - Spălătorul?

Da. Dar a fost colonel.

Un soldat curajos.

Bunicul mi-a spus cum ne-a salvat satul.

- Sophie! Cine o călăreşte? - Dl Pak.

Ce cauţi pe calul meu! Vrei să-mi spui

ce naiba caută pe calul meu?

Dle colonel, nu vă supăraţi. Tata nu vrea să facă rău.

Nici eu. Dar nu înţeleg.

Poartă uniforma de colonel în armată.

Când călăreşte, uită de umilinţă

şi îşi aminteşte de zilele în care era onorat

şi respectat, ca dv.

Cred că înţeleg.

Sophie, nu arăţi deloc rău.

De fapt, n-ai arătat mai bine.

Îi spun să vă înapoieze calul. Îmi pare rău.

Mulţumesc.

O clipă, te rog!

Ţin la calul ăsta mai mult decât la orice alt animal.

Dar tatăl tău ţine mai mult la ea. Vreau să o ia el.

Nu, nu poate...

Nu! Vreau eu! Spune-i!

La revedere! Aveţi grijă unul de celălalt!

Sunteţi foarte generos. Tata nu va uita niciodată. Şi nici eu.

Dle colonel?

E cel mai frumos lucru pe care l-am văzut vreodată.

Mă găseşti în cort.

Bine, renunţ! Ce faci?

Dacă fugi, ai uitat fata.

Mă duc alături de prietenii mei.

Prietenii tăi?

În armată.

Ce te-a apucat?

Cho Pak a fost un soldat curajos. Mi-a salvat poporul.

Ham, stai puţin! Nu datorezi nimic nimănui.

Nu s-a temut. N-a fugit şi nu şi-a abandonat prietenii.

- Nu trebuia să fug. - Nu.

Ai 16 ani. Ai dreptul să creşti înainte să te ia.

- Trebuie să plec. - Ham!

Ai trăit în războiul ăsta. Ştii cum e acolo.

Stai puţin!

- Drăcie! - Chemăm poliţia militară.

Să-l aresteze că a traversat prin loc nepermis.

- Poate îl reţin. - Hawk, a plecat.

Scuze. Sunteţi ocupat?

De când contează asta?

Voiam să vă spun

că gestul faţă de acel domn coreean

a fost cel mai generos act la care am asistat.

În acelaşi spirit,

aţi găsit plicul

pe care vi l-am băgat sub uşă?

Da. Un bilet care promite 5.000$.

O promisiune mare.

Şi o voi respecta, domnule.

Veţi umple grajdurile cu cai.

Atunci, asta e o mită.

Da, dle. Am fost şi la notar.

Bine, fă-ţi bagajele.

Domnule, am pornit.

Da. Te aşteaptă 20 de ani la Leavenworth.

- Ce? - Ăsta e premiul oficial.

Mituirea unui ofiţer.

Nu vorbiţi serios!

Nu? Citeşte broşura de călătorie.

20 de ani. Leavenworth.

Domnule, e doar o neînţelegere.

N-aş mitui un ofiţer.

Vă dau 10 dolari ca să uitaţi?

Dle colonel? Veniţi să vedeţi!

- O clipă, Radar! - Nu. Acum! Repede!

Când mă întorc, să nu te mai găsesc aici.

N-am fost aici.

Ce e asta?

Dle colonel, tata a murit azi-noapte.

Ultimele lui ore au fost cele mai fericite, mulţumită dv.

A plecat cu onoare, mândrie şi demnitate.

Haide, Sophie!

Sherman, amice! Vino încoace!

Stai aici! Îţi fac cinste.

Mulţumesc, dar nu vreau.

Prosti! Îmi beau corporaţia.

Cine să merite mai mult decât cel care m-a scos din afaceri?

Klinger, simt că pui ceva la cale. Nu vreau.

Aţi înţeles greşit. E din bunătate pură. Sută la sută alcool!

Uite cum facem. Îţi fac eu cinste.

Cum ziceţi. Dacă asta doriţi...

Klinger, îmi împrumuţi ăia zece dolari?

Subtitrarea: Olga Codreanu