Original subtitles

Personajele şi evenimentele din acest serial sunt inspirate din istorie.

Sultană Hurrem, ce faceți ?

Lăsați-ne singure !

Ai un pumnal plin de sânge în mână. Cum îți permiți ?

Cum poți să vii aşa ? Mamă !

Ieşiți !

Ieşiți !

Vasăzică atât de tare te-a orbit furia...

Dv. ați făcut-o.

Ştiu că dv. l-ați omorât pe Aşk, calul meu.

Jupâneasă Daye !

Dacă-i face ceva ? Părea foarte furioasă.

N-ar îndrăzni. Jupâneasa Daye e cu ea. Ce poate să facă ?

De ce-ai ieşit ? Întoarce-te la ele !

Aşa mi-a cerut sultana-mamă.

Era o parte din sufletul meu.

Era cel mai de preț cadou pe care mi l-a făcut Suleyman.

Cum ați putut să-l omorâți ? De ce ? Aşa o să mă învingeți ?

Vino-ți în fire, Hurrem ! Îți dai seama de ce mă acuzi ?

Nu am nicio îndoială că dv. ați vărsat acel sânge.

M-ați rănit unde mă durea mai tare, dar nu vă bucurați aşa de repede !

Pentru că aceasta este o victorie murdară, sultană-mamă.

Azi nu mi-ați omorât doar calul, ci şi inocența.

Ați făcut vărsare de sânge.

De acum înainte, nu mai e loc pentru amândouă în acest palat.

SULEYMAN MAGNIFICUL Seria 2, episodul 15

Ce-o să faci, Hurrem ? O să mă omori ?

Eu trăiesc datorită dragostei pe care i-o port lui Suleyman.

Sunt iubita şi sclava Măriei Sale.

Dacă vreți să puneți capăt acestui lucru,

nu calul meu, ci pe mine trebuie să mă omorâți.

Sclavii nu au dragoste, Hurrem, ci doar speranțe şi visuri.

Şi tu eşti o sclavă. Cui îi pasă de sentimentele tale ?

Eşti obligată să serveşti şi să fii loială familiei imperiale.

Eşti o slujnică dependentă de mila şi de dragostea noastră.

Dacă tot sunt o slujnică neînsemnată...

Omorâți-mă ! Haideți, ce mai stați ?

Dacă îndrăzniți, dacă aveți suficientă putere,

luați-mi acum viața !

Tu ştii ce s-a întâmplat ?

Calul sultanei Hurrem a fost omorât.

Doamne, Dumnezeule ! Cine ar îndrăzni aşa ceva ?

- Ce se întâmplă aici ? - Sultană, bine că ați venit !

Uiți cu cine ai de-a face, Hurrem.

N-am nevoie de pumnalul tău plin de sânge ca să scap de tine.

Oricând doresc, pot să te distrug cât ai bate din palme.

N-ar rămâne nicio urmă din tine în acest palat.

Acum ia-ți pumnalul şi pleacă !

Păstrați pumnalul, mamă.

O să vă amintească de vorbele mele şi de ceea ce mi-ați făcut.

Sultană !

Hurrem !

Cine ar îndrăzni să-i omoare calul ?

Cine ar îndrăzni să omoare în plină zi cadoul Măriei Sale ?

Ajunge, jupâneasă Daye. Sunt bine. Poți să te retragi.

Mamă, Hurrem minte, nu ?

Nu-i adevărat ce spune.

- Cum poți întreba aşa ceva, Hatice ? - Vă rog, răspundeți-mi.

- Nu i-ați omorât dv. calul, nu ? - Nu, nu l-am omorât eu.

- Iertați-mă, mamă. - Să închidem acest subiect.

Sultană, Majestatea Sa nu se află aici.

Atunci, unde este ? Spuneți-mi !

Majestatea Sa participă la Adunarea Divanului.

Dumnezeu să binecuvânteze această Adunare a Divanului !

Toți duşmanii Imperiului Otoman vor fi pedepsiți la momentul potrivit.

Carol Quintul doreşte să întoarcă fața Imperiului Otoman spre Orient,

ca să ne îndepărtăm de Mărul Roşu, să ne certăm cu persanii

în praful şi în deşertul din Orient şi să ne războim.

Acest lucru e imposibil, voi strica acest plan.

Noi suntem musulmani, supuşii iubiți ai lui Dumnezeu.

Îi vom face pe Carol Quintul şi pe Ferdinand,

care au pus ochii pe pământurile cucerite cu sabia de noi,

să plătească pentru ce-au făcut.

Carol Quintul o să vadă puterea distrugătoare a Imperiului Otoman.

Otomanii vor porni în cel mai scurt timp în campanie.

Să înceapă pregătirile ! O să ne postăm la uşa lor.

Vor fi nevoiți să renunțe la coroanele şi la tronurile lor.

Se vor preda şi ne vor cere milă.

Nu aşa, trebuie să faci ca Nilufer.

Sultană...

Nu ți-am spus să nu-mi atingi copiii ?

Iertați-mă, sultană. Mi-a cerut să-i împletesc părul.

Unde e cealaltă slujnică ? Cheam-o imediat !

Ce mai stai ? Adu-o în fața mea !

Mamă, ce s-a întâmplat ?

Nu s-a întâmplat nimic, draga mea. Nu te teme.

Strângeți-vă amândouă lucrurile ! Nu vă vreau lângă mine.

Dar suntem aici din porunca sultanei-mamă.

Ce v-a mai poruncit sultana-mamă ? V-a spus şi cum să scăpați de mine ?

Faceți ce vă spun eu. Ieşiți ! Aduceți-mi-le pe Nilufer şi pe Esma !

Nu vă vreau în preajma copiilor mei.

Cât suntem în campanie, vizirul Mustafa-Paşa va răspunde de capitală.

Cu mare plăcere, Majestatea Ta. Sunt onorat.

Mai vreau să emit un firman.

Nu vom porni în această campanie importantă fără comandant de armată.

Ibrahim-Paşa, vă ofer gradul onorabil de comandant al armatei otomane.

Să fie într-un ceas bun !

Măria Ta...

Ibrahim-Paşa, de acum înainte, tu eşti comandantul meu de armată.

Nu mă îndoiesc că vei excela şi în această poziție

cum excelezi în celelalte sarcini.

Se cuvine ca marele-vizir şi comandantul general

să fie aceeaşi persoană ?

De ce-ai plâns, mamă ? Cine te-a supărat ?

Nu ne iubesc, fata mea.

Eu, tu şi frații tăi nu suntem iubiți.

Cine nu ne iubeşte ? Sultana-mamă ?

Nilufer, Esma...

Esma, du-te la copii ! Să te ocupi de ei ca înainte.

- Dar, sultană... - Fă ce-ți spun !

Ia-o şi pe Mihrimah şi du-te !

Sultană, nu vă supărați, dar ce va face sultana-mamă dacă aude ?

Ce să mai facă ?

Mi-a omorât calul pe care l-am primit cadou de la Măria Sa.

Acel cal era un simbol al dragostei dintre mine şi Măria Sa.

De aceea a făcut-o. Dar ştiu că nu se va opri aici.

O să mă omoare şi pe mine când va avea ocazia.

De aceea nu vom mai dormi. Trebuie să fim mereu în alertă.

Pargalezule, am vrut să ai toată autoritatea posibilă

pentru că aşa ne va creşte capacitatea de a acționa

pe plan militar şi politic, nu ?

Sunt de aceeaşi părere, Măria Ta.

Meritați din plin această sarcină, paşă.

Măria Ta, sunt foarte onorat

că mi-ați oferit o sarcină atât de importantă.

Dar ce ?

Oferindu-mi această autoritate,

m-ați apropiat şi mai mult de moarte, Măria Ta.

Ştiți ce se vorbeşte despre mine chiar şi în piață.

Această autoritate va fi un nou pretext

pentru cei care ard de nerăbdare să-mi sape groapa.

Cine şi-ar permite să-ți ia viața cât timp sunt eu în viață ?

Firmanul e deja scris, Ibrahim-Paşa. N-ai scăpare.

Acum du-te imediat şi începe pregătirile. Poți să te retragi.

Da, să trăiți !

Malkocoglu, cheamă-l pe Celalzade. O să scriu un nou decret.

Sultană-mamă...

Sultana-mamă se odihneşte, Sumbul. Vino mai târziu !

Jupâneasă Daye, n-aş deranja-o dacă n-ar fi ceva important.

- Ce e, Sumbul ? Spune ! - Sultana Hurrem.

Ce-a mai făcut ?

şi le-a luat înapoi pe Esma şi pe Nilufer. Ce să facem ?

Nu face nimic ! Dacă tot este atât de legată de slujnicele ei,

lasă-le să rămână acolo.

Dar, sultană-mamă...

- Jupâneasă Daye... - Da, sultană.

Pumnalul lui Hurrem e la tine, nu ?

Da, e la mine. L-am luat şi l-am ascuns.

De ce întrebați ?

Trimite veste comisiei Divanului să se pregătească mâine !

Da, să trăiți, Măria Ta !

Măria Ta...

- Sultană... - Şef al slugilor...

Hurrem, ce este ? Ce ai ? S-a întâmplat ceva ?

- Trebuie să vorbesc cu dv. - Vino înăuntru !

Eşti palidă. Ce ai ?

Ce s-a întâmplat ? De ce plângi ?

Calul meu, Aşk... A murit.

Cum a murit ? Am ordonat să fie îngrijit cât mai bine posibil.

N-a murit de boală, Suleyman, nici din cauza unui accident.

A fost omorât, a fost înjunghiat cu pumnalul meu.

Cine ar îndrăzni aşa ceva ?

Nu ştiu. Dar l-am văzut, zăcea într-o baltă de sânge.

Mai ieri l-am hrănit cu mâinile mele.

Nu mai plânge !

Malkocoglu !

Vino !

Măria Ta...

Calul pe care i l-am făcut cadou sultanei mele a fost înjunghiat !

Cine ar îndrăzni aşa ceva ?

Oricine ar fi, găseşte-l şi adu-mi-l !

Adu-mi-l, ca să-i scot inima din piept.

Nu vă faceți griji, Măria Ta. Îl găsesc şi vi-l aduc imediat.

Oricine ar fi acel nenorocit, o să vi-l aduc.

- Sultană... - Ibrahim...

- Bine ați venit ! - Bine v-am găsit !

Ce s-a întâmplat ? Ați găsit criminalul ? Cine a făcut-o ?

Ce criminal ?

Cineva i-a omorât calul lui Hurrem. Nu ştiați ?

Nu, de la dv. aflu.

Hurrem a înnebunit când a aflat.

A luat pumnalul şi s-a dus la mama. O consideră vinovată pe ea.

Vă vine să credeți ? E prea mult.

Mi-e greu să înțeleg cum Măria Sa şi sultana-mamă pot accepta aşa ceva.

A fost înjunghiat în plină zi. N-ați auzit nimic ?

Eu acum am auzit. Sultana iubea foarte mult acel cal.

Şi eu am fost surprins. Am investigat imediat.

N-a auzit şi n-a văzut nimeni nimic.

Odaliscă Nigar, tu ai anunțat-o pe sultană. Spune ce-ai văzut.

N-am văzut nimic. Mi s-a spus că a murit.

- Cine ți-a spus ? - Bostangiul Bilal.

M-am dus la sultană imediat ce-am auzit.

Am mers împreună acolo. Grăjdarii erau lângă el.

- Unde e pumnalul ? - La mine, slujitorule-şef.

- E un pumnal foarte valoros. - E pumnalul sultanei Hurrem.

- Cum ?! - Nici eu n-am înțeles.

E clar că cineva l-a luat din apartamentul ei.

- Dacă ştii ceva, spune ! - Nu.

Bine, atunci, mergeți şi întrebați-le pe slujnice.

Sigur e cineva care a văzut sau a auzit ceva.

Ultima oară am văzut acest pumnal în mâna cadânei Nilufer.

- Nilufer ? - E slujnica sultanei Hurrem.

Nu mai plânge. Îți promit că vinovatul va plăti.

Uite ce mi se face... Mi-e frică, Suleyman.

Draga mea Hurrem, chipul meu zâmbitor,

dragostea mea, motivul existenței mele, nu mai plânge şi nu te mai teme.

Sufletul tău e sufletul meu. Cine ar putea să-i facă ceva ?

Nu te mai necăji. Capul sus, stăpâneşte-ți emoțiile !

Va fi o despărțire lungă. Nu vreau să rămân cu gândul la tine.

Ce înseamnă asta ? Pleci undeva ?

Am decis să pornim în campanie.

Vom merge în Buda şi chiar mai departe, la Viena.

Nu, nu se poate. Nu pleca, Suleyman !

Hurrem...

Voi rămâne singură dacă pleci. Duşmanii mei vor profita de ocazie.

Îmi vor face rău. E posibil să nu mă mai găseşti când te întorci.

- Ce e ? V-a necăjit ce v-am spus ? - Nu, n-are legătură.

Astăzi, la Adunarea Divanului, s-a luat o decizie importantă.

Vom pleca în campanie.

O să ne despărțim din nou.

Voi mai sta o perioadă aici, pregătirile vor dura mult.

Ținta noastră e Viena. În plus, de data asta,

voi participa la campanie cu titlul de comandant de armată.

Ați devenit comandant de armată ?

Voi fi la comanda marii armate otomane.

Măria Sa mi-a oferit cel mai mare grad din campanie.

Nu vă bucurați ?

Ibrahim, ştiu că o să vă supărați, dar am făcut ceva.

Ce ?

Am vorbit cu astrologul-şef, dl Yakup.

Mi-a spus că, odată cu ascensiunea sa,

cineva din familia imperială va deveni mai puternic şi se va ambiționa

şi că această putere, această ambiție, va aduce moarte.

Nu lăsați cuvintele acelui escroc să vă necăjească, sultană.

Puterea şi ascensiunea mea nu vor aduce decât fericire familiei.

Ai mai văzut acest pumnal ? Ştii cui aparține ?

Ți-ai înghițit limba, cadână ? Vorbeşte !

Sigur că l-am văzut. E pumnalul sultanei.

Probabil ai auzit. Calul sultanei a fost ucis cu acest pumnal.

- Da, am auzit. - Atunci, povesteşte !

Ce să povestesc ?

De ce-ai făcut-o ?

Slujitorule-şef, e o minciună, o calomnie.

Jur că n-am făcut nimic !

Îți pot tăia gâtul aici. Jupâneasa Daye l-a văzut în mâna ta.

Era la mine, dar, imediat ce l-a văzut, jupâneasa Daye mi l-a luat din mână.

- Cum l-a luat ? - Eram în Sala Cadânelor.

- Gulşah a venit... - Gulşah ?

Slujnica sultanei Mahidevran.

M-am enervat când a vorbit-o de rău pe sultana Hurrem şi am scos pumnalul.

Am vrut doar s-o sperii. În clipa aceea a venit jupâneasa Daye.

S-a supărat pe mine şi mi-a luat pumnalul.

- Cine crezi că a făcut treaba asta ? - Cine s-o facă, agă ?

Vrei să spui că sunt atâtea persoane, că nu ştii de unde să începi.

- Mai încet, pereții au urechi. - Aşa este.

- Ce-o să facem ? - Nimic.

Cum nimic ? O vom lăsa singură pe sultana Hurrem ?

- Cred că ai uitat ce mi-ai spus. - Ce ți-am spus ?

Ai spus că ea e sultană, iar el e paşă.

Şi că, dacă e să pățească cineva ceva, noi vom fi aceia.

Am avut dreptate.

De aceea, nu ne vom amesteca deloc în treaba asta.

Ce faceți voi aici ?

Trebuie să-ți dăm ție socoteală ? Pleacă de-aici !

- Marş ! - Marş !

Jur că te distrug !

Încearcă ! Cred că ai uitat noaptea aceea nenorocită.

- Ce noapte ? Ce s-a întâmplat ? - Ăsta a...

Nu s-a întâmplat nimic. Vorbeşte şi el...

Agă Gul, odaliscă Nigar, veniți şi ajutați-mă puțin.

În noaptea asta nu vom dormi.

- Ce s-a întâmplat între voi ? - Lasă ! Hai, mişcă-te !

E clar că Nilufer minte. N-am luat niciun pumnal.

- Dar l-ai văzut în mâna ei. - Da.

Ai văzut un pumnal atât de valoros în mâna unei slujnice,

şi n-ai spus nimic ?

E în serviciul sultanei.

Am întrebat-o, şi mi-a spus că i-a fost încredințat,

iar eu i-am zis să-l pună la loc.

Credeam că a fost concediată.

Da, de aceea m-am supărat şi am alungat-o.

Ce vină are această cadână ? Cine a concediat-o ?

Aşa a găsit sultana-mamă de cuviință.

Desigur, slujnica n-a primit informații legate de acest subiect.

Poate crede că sultana Hurrem a dat-o afară.

Slujitorule-şef, a venit cadâna Gulşah.

Pofteşte-o înăuntru !

Vino aici, cadână Gulşah !

Am auzit că, acum câteva zile,

te-ai certat cu cadâna Nilufer în Sala Cadânelor. E adevărat ?

Te-am întrebat dacă e adevărat.

Da, a scos pumnalul şi a sărit pe mine.

Bine că a venit jupâneasa Daye şi m-a salvat.

- Şi apoi ce s-a întâmplat ? - Apoi...

Vorbeşte, fata mea !

Apoi, jupâneasa Daye mi-a spus să plec.

Dacă ați terminat cu întrebările, eu plec.

Sultana-mamă mă aşteaptă.

Până acum, femeia asta a făcut tot ce-a spus.

Oricât m-am chinuit, n-am putut s-o împiedic.

Va deveni şi mai puternică pe măsură ce-şi va atinge scopurile.

- Dle Bali ! - Măria Ta...

Care e situația ? Ai reuşit să afli ceva ?

Încă n-am reuşit să descopăr făptaşul, dar îl voi găsi în curând.

Cum se mai simte sultana ?

S-a speriat foarte tare, e tristă. Ținea foarte mult la acel cal.

Malkocoglu, oricine este în spatele acestui lucru,

vreau să-l scoți la iveală fără nicio ezitare. Să nu se muşamalizeze.

- M-ai înțeles ? - Am înțeles, Măria Ta.

Nu-i ierta nici pe cei care au fost neglijenți.

- Dă-le pedeapsa necesară ! - Nu vă faceți griji, Măria Ta.

Hurrem, mănâncă ceva !

- Măria Ta... - Malkocoglu, vino !

Măria Ta, sultană, bună dimineața !

Şi ție !

Comisia Divanului a fost înştiințată. Vor veni conform poruncii dv.

Bun.

Dle Bali, ați reuşit să găsiți criminalul ?

- Investighez personal problema. - Treaba aceea va fi rezolvată azi.

Sultană, dacă-mi permiteți, am o întrebare pentru dv.

Vă ascult.

Dumneavoastră i-ați dat pumnalul slujnicei dv., Nilufer ?

Da, eu i l-am dat. De ce ? O bănuiți pe ea ?

- M-am gândit doar la o posibilitate. - Imposibil, n-ar face aşa ceva.

Am încredere totală în ea. Îmi este loială.

Bănuiți pe cineva ?

Nu, dar cine a făcut-o trebuie să fie o persoană puternică

sau se bazează pe cineva important care o protejează.

Ibrahim-Paşa...

Dle Yakup...

E clar că nu te-ai cumințit după ce-ai fost alungat din palat.

Îți continui aici escrocheriile ?

Nu spun decât ceea ce văd.

Cu ce i-ai împuiat capul sultanei Hatice ?

La cererea cui ai mințit-o ?

Sultana e prea slabă să poată auzi adevărul.

Da ? Vasăzică aşa...

Atunci, spune-mi mie care e acel adevăr.

Simt miros de sânge, paşă.

Acest miros a intrat până şi în marmura albă din palat.

Acel sânge e sângele tău.

Când o să porniți la drum ?

Când se vor termina pregătirile. Mai e până atunci.

- O să vină şi Ibrahim ? - Sigur că o să vină.

De data asta o să fie comandantul armatei.

Sunt curioasă... Cât de sus o să ajungă paşa ?

Vrei să ştii cât de sus o să ajungă ? Mai sus de atât e doar tronul meu.

Dar nici n-ar putea visa la el,

pentru că nu face parte din familia imperială.

Dar a devenit ginerele familiei. Poate că totuşi o să vrea.

Sufletul omului nu se satură niciodată.

Nu are sângele familiei imperiale. El e pargalezul Ibrahim, nu uita.

Întoarce-te în apartamentul tău !

Te-ai întors de pe-o parte pe alta toată noaptea. Dormi, odihneşte-te !

Cine se ocupa de calul sultanei ?

Toți ne ocupam de el, slujitorule-şef, dar eu am avut sarcina asta ieri.

- Unde ai fost ieri-dimineață ? - Am fost la ferma agăi Kilic.

De ce ?

Au sosit nişte cai. Mi s-a spus să-i verific.

Cine ți-a spus ?

Aga Gul mi-a lăsat vorbă cu o seară înainte.

N-ai lăsat pe nimeni în locul tău ?

Atunci, tu unde erai ?

Seara am primit o tavă cu rahat de la palat.

Am mâncat vreo cinci bucăți şi apoi mi s-a făcut somn.

Dimineața m-am trezit cu greu.

Când am ajuns, am găsit calul dându-şi sufletul.

Era într-o baltă de sânge.

Chemați toți bostangiii care au fost de pază ieri-dimineață şi alaltăieri.

Da, să trăiți !

Cadână Fidan !

Agă...

Se spune că în harem se plimbă un ucigaş de cai. L-ai văzut ?

- De unde să ştiu eu, agă ? - Dar ştii să întinzi capcane haine...

- Agă Sumbul ! - De ce-ai venit ?

Am ceva să vă spun, agă. E foarte important.

Care e problema ?

Am văzut cine i-a omorât calul sultanei Hurrem.

- Deci n-ați văzut pe nimeni suspect. - N-am văzut, slujitorule-şef.

Duceți-i pe grăjdari şi pe bostangii în temniță !

Toți cei care au fost neglijenți vor fi pedepsiți.

- Nu faceți asta ! N-am nicio vină. - Nici eu.

- Fie-vă milă de noi ! - Luați-i de aici !

- Ce e, Sumbul ? - Şef al slugilor...

- Cine e ăsta ? - Aga Battal. Are ceva să vă spună.

Ieri-dimineață am văzut-o pe cadâna Nilufer intrând în grajd.

N-am bănuit nimic, pentru că vine uneori să se ocupe de cal.

Dar apoi mi-am adus aminte. Avea un pumnal în mână.

- Eşti sigur ? - Sunt sigur, am văzut-o cu ochii mei.

- Dacă e aşa, de ce n-ai spus ? - Azi am auzit ce s-a întâmplat.

Aduceți-mi-o pe cadâna Nilufer !

Ştii de ce s-a întrunit Divanul, Ibrahim-Paşa ? Ce s-a întâmplat ?

Aşa a poruncit Majestatea Sa. Nici eu nu ştiu despre ce e vorba.

O să ne explice personal la Adunarea Divanului.

Majestatea Sa Sultanul Suleyman Han !

Ibrahim-Paşa, vreau să citeşti asta în cadrul Divanului.

Nilufer, spune-le să aducă puțin lapte şi să nu uite de cârpele curate.

Nilufer !

Ce este ? Unde ți-e mintea ?

Mă gândesc la sultana noastră. S-a necăjit foarte tare.

Cine ştie cât o fi suferit când a murit calul...

Sunt atâția cai în grajd... N-are nimic. Vezi-ți de treabă !

- Fetelor, spor la treabă ! - Mulțumim, agă.

- Cadână Nilufer, vino cu mine ! - Ce s-a întâmplat, agă ?

Nu pune întrebări. Vino după mine !

Dl Bali mi-a spus că investighează personal problema.

În curând, îmi va prinde duşmanii.

Sultană, vor ieşi la iveală, dar ce se va întâmpla după aia ?

Cine ar putea să-i facă ceva sultanei-mamă ?

Măcar să iasă la iveală. Chiar dacă nu se va întâmpla nimic,

sultanul Suleyman va vedea adevărata față a mamei sale.

Sultană, Nilufer a fost presată foarte mult aseară.

E păcat. Să nu cumva să cadă vina pe biata fată.

Cine ar crede aşa ceva ? E clar că e o minciună.

- Chiar aşa, unde este ? - Ultima oară era în apartamentul dv.

Agă Gul, odaliscă Nigar,

s-a decis, Majestatea Sa pleacă în campanie.

Vasăzică pleacă...

E o ocazie rară pentru duşmanii mei.

Nu voi mai fi în acest palat când se va întoarce sultanul Suleyman.

Unde o să fiți ?

Cel mai probabil o să fiu în mormânt sau pe fundul mării.

"că împărăția Sa are o poartă demnă de El."

"Poruncile persoanelor luminate sunt date aici"

"şi ies pe această Înaltă Poartă."

"Până şi proprietatea din versul 'Dă proprietatea cui o vrea', din Coran,"

"se oferă prin acea Înaltă Poartă şi din acel palat."

"Tradițiile şi legile mele sunt respectate în toate colțurile lumii."

"Voia mea este respectată peste tot datorită faptului"

"că în țară există o supunere totală față de Dumnezeu şi față de Profet,"

"aşa cum porunceşte Coranul."

"L-am desemnat pe Ibrahim-Paşa comandant de armată"

"pentru a proteja țările care aparțin sultanatului meu."

"I-am crescut simbria de la două milioane de arginți la trei milioane."

"Se va şti că îmi reprezintă cuvintele."

"Nimeni nu va ieşi din vorba şi din porunca sa"

"şi toată lumea le va îndeplini."

"Atât timp cât trăiesc, Ibrahim-Paşa este singurul autorizat"

"să ia orice măsuri de precauție şi să dea pedepse fără să mă întrebe."

"Supuşii mei nu pot acționa contrar poruncilor mele."

Intră !

Cadână Nilufer, ai fost văzută intrând cu pumnalul în grajd.

E o minciună. Jur că n-am făcut nimic !

Nu mai plânge !

Dacă vrei să te protejez, trebuie să mă ajuți.

- Povesteşte-mi tot ce ştii. - Sunt nevinovată.

De ce aş fi făcut-o ?

Nu am pe nimeni în palat în afară de sultana Hurrem.

Poate te-a abordat altcineva cu aur şi cadouri.

Poate te-a amenințat cineva şi te-a bulversat. Nu e posibil ?

Nu, niciodată. Nu mi-aş trăda sultana.

Dar tu ai fost trădată. Mai întâi au spus că pumnalul e la tine,

apoi mi s-a spus că ai intrat în grajd.

Bagă-ți mințile în cap, cadână ! Nu vezi că te folosesc ca momeală ?

Vasăzică o să taci. Bine. Diseară vei fi executată.

Gărzi, luați-o şi duceți-o în temniță !

Şeful slugilor !

Ce mai stați ? Haideți !

Nu !

- Gata, o să vă povestesc. - Las-o !

Ieşiți !

Da, te ascult.

În noaptea aceea, adică cea în care a fost omorât calul,

spre dimineață, când dormeam...

- Jupâneasă Daye ? - Vino cu mine !

- Aşteaptă să te ducă. - Unde ?

O să te ia într-o barcă şi apoi o să iasă în larg.

O să-ți pună un sac pe cap şi apoi o să te arunce de vie în apă.

O să te mănânce peştii.

Fie-vă milă de mine ! Nu mă omorâți !

Te vei putea întoarce în patul tău cald cu o singură condiție.

Fac orice îmi spuneți.

Nu aveam altă şansă. Dacă nu făceam ce-mi spunea...

Mi-e ruşine. Mi-am trădat sultana.

Vă rog, nu vreau să afle asta.

Păcat, foarte păcat...

Când sultana Hurrem te-a apărat, azi-dimineață,

a spus că are încredere totală în tine, că îi eşti loială.

Nu te necăji.

Şi tu, ca restul de aici, te-ai gândit mai întâi la propria viață.

Ce se va întâmpla acum ? Ce-o să-mi faceți ?

Majestatea Sa va decide acest lucru.

Ce e, pargalezule ? Ți-a pierit glasul ?

Nu ți-a plăcut decizia pe care am luat-o ?

Nici vorbă, Măria Ta.

Niciodată nu v-am pus la îndoială deciziile.

Le-am pus în aplicare necondiționat.

Pe unele le-am înțeles, iar pe unele am încercat să le înțeleg.

Şi aceasta e una dintre cele pe care încerci să le înțelegi ?

Mi-ai spus că poziția de comandant de armată te apropie de moarte,

iar eu am vrut să te salvez din lanțurile acestei temeri.

Află şi tu, ca restul, pargalezule, viața ta e garantată de mine.

Cu această decizie te protejez chiar şi de mine.

Vino să vorbim despre pregătirea campaniei.

Nilufer, Esma, unde sunteți ?

- Spuneți, sultană ! - Unde e Nilufer ?

- Încă n-a venit. - Unde s-a dus ?

Nu ştiu. A venit aga Sumbul şi a chemat-o.

Du-te să vezi ce-i cu ea. Află unde este.

A venit Excelența Sa, sultana-mamă !

Sultană-mamă, iertați-mă că vă deranjez.

Jupâneasă Daye, aşteaptă afară !

Care e problema ?

Adineauri am interogat-o pe cadâna Nilufer

şi mi-a făcut o mărturisire.

Vasăzică şi-a recunoscut vina nesăbuita...

Atunci, pedepsiți-o imediat !

Dar a mai spus ceva, sultană-mamă.

Conform spuselor ei, jupâneasa Daye a instigat-o.

Ce înseamnă asta ?

A trezit-o din somn în dimineața în care a fost omorât calul.

I-a spus că, dacă nu face ce-i spune, o omoară.

Iar tu ai crezut-o ? Câtă îndrăzneală !

Nu ştii că jupâneasa Daye este mâna mea dreaptă în harem ?

E suspectată jupâneasa mea, care îmi este loială de 40 de ani,

din cauza spuselor unei slujnice obraznice ?

Sultană-mamă, eu nu încerc decât să elucidez întâmplarea,

după cum mi-a poruncit Măria Sa.

Dacă se întâmplă să ai o dovadă, spune-mi.

O s-o pedepsesc personal pe jupâneasa Daye.

Dar, dacă nu ai, să ştii că voi considera

că jignirea adresată ei îmi este adusă mie.

Nici vorbă, sultană-mamă, n-aş îndrăzni.

Slujitorule-şef, slujnica şi-a recunoscut oricum vina.

Să se ia imediat măsurile necesare.

În plus, nimeni nu va şti

ce a declarat nebuna asta despre jupâneasa Daye,

în special Măria Sa.

Nu vreau ca mintea viteazului meu să fie ocupată de astfel de minciuni.

M-ai înțeles ?

Măria Ta, cu siguranță Carol Quintul va apăra cetatea,

pentru că n-ar îndrăzni să poarte o bătălie în câmp deschis.

De aceea, tunurile sunt foarte importante.

Trebuie să folosim tunurile pentru asediu.

Ai dreptate, pargalezule,

dar până la Viena trebuie să cucerim din nou Ungaria.

Trebuie să grăbim pregătirile.

Trebuie să plecăm cât mai devreme în campanie.

Trebuie să ne postăm la porțile Vienei cel mai târziu în luna iulie,

pentru că nu vreau să mă prindă iarna.

- Majestatea Ta, a venit beiul Bali ! - Să intre !

Măria Ta... Paşă...

Vino, Malkocoglu, alătură-te nouă ! Vorbim despre pregătirile de campanie.

Ați vrut să examinez incidentul neplăcut de ieri-dimineață.

- Da. Ai aflat cine a fost ? - Cadâna Nilufer.

Eşti sigur ? E cea mai loială slujnică a cadânei Hurrem.

A mărturisit totul plângând. Copleşită de ruşine, m-a implorat

să mă asigur că nu află sultana Hurrem de trădarea ei.

Care e părerea ta personală ?

Măria Ta, cred că nu avea niciun motiv să facă acest lucru.

Esma, ce s-a întâmplat ? Unde e Nilufer ? De ce n-a venit ?

Am căutat-o pe Nilufer peste tot în harem, dar n-am găsit-o, sultană.

- Parcă a intrat în pământ. - Unde a dispărut ?

Majestatea Sa Sultanul Suleyman Han !

Mamă...

Ce s-a întâmplat, viteazul meu ?

Mamă, am aflat cine a omorât calul pe care i l-am dăruit lui Hurrem.

Da ? Cine e trădătorul ?

Slujnica Nilufer, din serviciul lui Hurrem.

Dar e clar că n-ar fi făcut aşa ceva de capul ei.

Încă nu ştiu cine a îndemnat-o.

Oricine i-a dat această poruncă, e clar că a vrut să arunce vina pe mine.

Cred că apropiata ei, Hurrem, i-a dat porunca.

Nilufer e slujnica ei.

Mamă, incidentele continuă. Dacă nu se asigură pacea în harem,

mă voi ocupa personal de această treabă.

Sultană, să-l anunț pe Măria Sa că ați venit.

- Am venit să vorbesc cu dv. - Da ?

Poftiți ! Vă ascult, sultană.

Unde e Nilufer ? Sumbul mi-a spus că a fost luată de aici din ordinul dv.

Încă nu ştiu nimic de ea. Nu se ştie nici unde este.

Unde e ? Ce i-ați făcut ?

Ce s-a întâmplat ? De ce ați venit ? Ce o să-mi faceți ?

Calmează-te !

Vreau s-o văd pe sultana Hurrem. Duceți-mă la ea !

Dragul meu Mehmet, micul meu viteaz...

Nu-i nevoie. Am venit să-mi văd nepoții.

Mihrimah, raza mea de lună...

Ce ai, draga mea ? Eşti bolnavă ?

Nu ne iubeşti. Nu-i iubeşti nici pe mama, nici pe frații mei.

Nici eu nu te iubesc.

Continuați ! Sultană, continuați !

E suficient, exersez mai târziu.

Ce-ați făcut azi ? Ați aflat când veți pleca ?

Pregătirile se vor încheia în primăvară.

Ce aveți ? V-a supărat ceva ?

Astăzi, la Divan,

Măria Sa m-a onorat, garantându-mi viața.

Atât timp cât e în viață, nu se va lua sub nicio formă decizia de a fi omorât.

De ce s-a simțit nevoia unei asemenea garanții ?

Acum dețin toată autoritatea statală.

Am o cămaşă de foc pe mine.

Sultană-mamă...

Am venit să-mi văd nepoții. Tu unde erai ?

Voiam să ştiu ce-i cu Nilufer, pentru că dispăruse subit.

A fost omorâtă biata de ea.

Ştiu. Aşa a poruncit viteazul meu.

Mamă, câte jertfe trebuie să vă mai dau ?

Când va lua sfârşit această ranchiună ? Când voi muri eu ?

Hurrem, cui îi pasă de sufletul tău insignifiant ?

Eu mă gândesc la nepoții mei.

Mihrimah mi-a spus adineauri că nu mă iubeşte.

E clar că întorci copiii împotriva mea.

Mamă...

Cine eşti tu, de bulversezi aşa mintea unei sultane din sângele meu,

care face parte din familia imperială ?

Acesta e ultimul meu avertisment, Hurrem. Vezi-ți lungul nasului !

Să nu te consideri niciodată parte din familia imperială.

Să nu crezi că-ți aparțin, altfel, îmi iau nepoții din mâinile tale.

N-o să mai poți nici să-i vezi.

Mai 1529

Nu trebuie să vă uitați la sabie, ci în ochii mei, prințe.

Hai, luați-o !

Da.

Malkocoglu, acum am învățat să mânuiesc sabia.

Nu vreau să exersez cu o sabie de prinț, ci cu una adevărată.

Desigur, la momentul potrivit...

- Vreau şi eu. - Veniți, prințe !

Tata tot nu mă ia în campanie. Mi-aş fi dorit să vin şi eu cu voi.

Nu vă grăbiți, prințe. Vom mai merge în multe campanii.

Vom cuceri lumea întreagă.

Hai să plecăm. E timpul să vă luați la revedere de la Măria Sa.

Veniți !

Sultana mea...

A sosit timpul.

Nu-mi vine să-mi iau la revedere de la tine.

Cu voia lui Dumnezeu, o să mă întorc cu o mare victorie.

Nu vă necăjiți !

Dar am o rugăminte la dv.

Rămâneți la palatul Topkapî până mă întorc.

- Nu, te voi aştepta aici. - O să-mi fac griji pentru dv.

Nu vă faceți griji ! Sunt bine.

Nu vreau decât să te întorci teafăr şi nevătămat la mine.

Promit că o să mă întorc.

Majestatea Sa Sultanul Suleyman Han !

Viteazul meu, sunt ferm convinsă că te vei întoarce cu o mare victorie.

- Să ai drum drept şi sabia ascuțită ! - Amin !

Amin !

Măria Ta...

Să-mi scrii tot timpul. Vreau să ştiu ce faci.

Mamă, las haremul în grija dv. În special pe sultana Hurrem.

După cum ştiți, ultimul incident a necăjit-o foarte mult.

Se va simți în siguranță dacă veți fi alături de ea.

Să nu-ți faci griji !

Dumnezeu să vă aibă în pază !

Patru luni mai târziu...

Palatul Buda

Câmpia Mohacs, august 1529

Spuneți-le batalioanelor să se mişte mai repede !

Am încetinit suficient din cauza ploii şi a noroiului.

Am fost nevoiți să lăsăm artileria grea în urmă.

Nu vreau să mai pierd timpul.

Trebuie să ajungem mai repede la porțile Vienei.

Să dea fiecare ce-i mai bun din el !

Măria Ta, ieri s-a înregistrat o evacuare masivă în Buda.

Fugeau care încotro.

Cel mai târziu săptămâna viitoare vom asedia Buda şi o vom cuceri.

Sultanul Suleyman s-a instalat în Mohacs.

Trebuie să plecăm imediat de aici, până nu vine armata barbară.

Arhiduce, pregătirile s-au încheiat. Putem pleca şi acum.

Atunci, să mergem, trebuie să ajungem în Viena.

Anunță imediat prinții, să ne întâlnim în Viena.

Sultane Suleyman Han, v-ați respectat promisiunea.

Vă prezint mulțumirile mele, în numele poporului meu.

Arhiducele Ferdinand a luat o coroană pe care n-o merita

şi de luni întregi ne conduce țara din palatul Buda.

Buda e încă sub ocupație,

dar vor părăsi Buda când vor afla că vin otomanii.

N-ar risca să se lupte cu armata voastră puternică.

Dar va lua coroana sfântă şi va fugi.

Apropie-te, Zapolya ! Noi ne-am respectat promisiunea.

Coroana şi tronul vostru vă vor fi returnate,

măcar să vă păstrați voi puterea.

Altfel, desemnarea unui alt rege care o va putea păstra va fi inevitabilă.

Am înțeles. Am înțeles foarte bine.

Beiule Bali, această sarcină vă aparține.

Mergeți imediat, luați coroana înainte să ajungă la Viena şi întoarceți-vă.

Palatul Vatican

Se spune că sultanul Suleyman se îndreaptă spre Viena cu armata sa.

Înaintează dinspre Mohacs spre Buda. Carol Quintul vă cere susținerea.

I-am mai avertizat pe Carol Quintul şi pe Ferdinand.

Au făcut o greşeală politică furând coroana sfântă şi ocupând Buda.

Au încercat degeaba să-i facă pe persani să se lupte cu turcii.

Nimeni nu-l va susține pe Carol Quintul.

Palatul Vatican

Se spune că sultanul Suleyman se apropie de Viena.

Dacă îi reuşeşte acest asediu, va sosi sfârşitul lumii creştine.

Poate că Luther avea dreptate când spunea să nu ne luptăm cu turcii.

Dacă se schimbă direcția vântului,

e posibil să colaborăm cu sultanul Suleyman.

Măria Ta, am recuperat coroana regelui Ungariei.

Beiule Bali, acum ia-o, du-o la Buda şi încoronează-l pe Zapolya.

Măria Ta, iertați-mă,

dar se cuvine să-l încoronez eu, când dv. sunteți aici ?

Se cuvine, dle Bali.

Zapolya va fi încoronat de un brav otoman,

ba chiar de şeful slugilor mele. E suficient.

Noi trebuie să pornim la drum. Viena ne aşteaptă.

Avem o treabă importantă.

Ibrahim-Paşa, ați văzut cât îl apreciază sultanul.

Zapolya nu e demn de această onoare.

Poate fi rege unul care şi-a pierdut o dată coroana ?

Pe tronul maghiar ar trebui să stea un european puternic,

care îi cunoaşte mai bine pe habsburgi.

Signor Gritti, dv. aveți pe cineva în minte.

E clar. Pe cine ?

Tu eşti acela ?

Palatul Viena

Împărate, vă informăm că suntem pregătiți să vă acordăm sprijinul

pe care ni l-ați cerut pentru lupta împotriva turcilor.

30 000 de pedestraşi şi 2 000 de cavaleri din Boemia.

Iar 25 000 de soldați s-au strâns din Moravia.

În plus, vor veni şi trupele noastre din Bavaria, Saxonia,

Westfalia şi Silezia.

- Dar... - Dar ce ?

În schimbul acestui sprijin, credem că ne veți susține şi dv. pe noi.

Ce înseamnă asta ?

Cum să vă ajut, când turcii au venit până la poarta noastră ?

Vă rugăm să vă îmblânziți atitudinea față de luterani.

- Agă Gul ! - Sultană ?!

Iertați-mă, sultană. Strâng acum.

Lasă-le acum, le strângi după aia.

- Am ceva să-ți spun. - Poftiți, sultană !

- Agă Gul, adu-mi-l pe dl Yakup ! - Imediat, sultană.

Hai, repede ! Nu le răsturna !

Nu vă mai uitați ca o oaie la sacrificiu !

Hai, luați carnea şi pilaful !

- Agă Şeker ! - Agă... Doreşti ceva ?

Pune-mi şi mie deoparte cele mai bune bucăți de carne.

Nu pot. Această carne de animal sacrificat e a sultanei Mahidevran.

Pune-mi deoparte vreo 5 kg.

Vreo 5 kg ?! Desigur, dacă vrei, îți dau toată vita.

Ai spus "vită", şi mi-am adus aminte de Sumbul. Unde e ?

Sultană-mamă, dragile mele sultane...

Ați împărțit jertfa ?

Am împărțit tuturor nevoiaşilor, sultană.

Toată lumea se roagă pentru dv. şi pentru sultana Mahidevran.

S-au rugat ca Dumnezeu să vă dea viață lungă.

Dumnezeu să-l ajute pe Măria Sa !

Datorită lui am primit binecuvântări după ce-am făcut cişmelele.

Să dea Domnul să se întoarcă repede şi victorioşi !

- Să dea Domnul ! Amin ! - Amin !

Nu s-a mai auzit nimic de ceva timp. Haremul s-a potolit.

Pentru că Măria Sa a lăsat-o pe sultana Hurrem în grija sultanei-mamă.

A legat-o de mâini şi de picioare.

A legat-o, dar liniştea asta nu e bună.

Furtuna stă să pornească, să nu zici că nu ți-am spus.

- Agă Gul... - Sultană...

Bine ați venit, dragă sultană !

Ce se întâmplă aici ?

S-au inaugurat binefacerile sultanei Mahidevran în Aksaray şi în Balat.

S-au jertfit multe animale,

s-a prăjit carne, iar diseară se va împărți rahat.

Deci acum toată lumea vorbeşte despre ea şi se roagă pentru ea, nu ?

Da.

Vreau şi eu să fac acte de caritate.

Ce binefaceri ar fi mai mari decât ale ei ?

Cele mai potrivite ar fi binefacerile pentru locurile sfinte.

Dacă faceți acte de caritate pentru Mecca şi Kaaba, va auzi toată lumea.

Toată lumea va vorbi despre dv.

Pentru Kaaba ?

Hatice, mănâncă ceva ! Ai slăbit foarte mult.

Sunt bine, mamă.

Nu mă simt deloc bine ştiindu-te singură acolo.

Sultană-mamă, dacă-mi permiteți...

Bine, mă ocup eu. Poți să pleci.

Mamă, dacă-mi permiteți,

aş dori s-o iau din nou pe odalisca Nigar în serviciul meu.

Bine, şi-a revenit. E la fel de muncitoare ca înainte.

Să rămână cu tine măcar până vine Ibrahim.

- Astfel s-ar mai odihni şi Gulfem. - Vă rog, sultană...

- Jupâneasă Daye, ai auzit ? - Am auzit, sultană-mamă.

Sultană Mahidevran, felicitări pentru cişmele !

Sultană-mamă, dacă-mi permiteți, vreau şi eu să fac acte de caritate.

Odaliscă Nigar, pregăteşte-te, pleci la palatul sultanei Hatice.

- De ce ? - Aşa a vrut sultana Hatice.

Bine, dar paşa m-a trimis de acolo. Nu pot să mă întorc în lipsa lui.

Nici eu nu vreau să te trimit, dar n-avem ce face.

Mâine pleci acolo. Pregăteşte-te !

Ce mă fac eu acum ?

Vreau să aduc o ofrandă, ca Măria Sa să se întoarcă teafăr şi nevătămat.

Spune ce vrei să faci.

Vreau să fac caravanseraiuri, hamame şi cişmele pentru Mecca şi Kaaba.

Desigur, dacă-mi permiteți.

Vasăzică pentru locurile sfinte... Cred că nu e nicio problemă.

Dar trebuie să-i cerem părerea şefului imamilor.

- Da ? De ce ? - Acestea sunt procedurile.

Dacă el consideră că e în regulă, o să-ți dau şi eu voie.

Ce trebuie să fac ?

Spune-i lui Sumbul să-i scrie hogii o scrisoare în numele tău.

Mamă, v-ați împăcat ?

Ce împăcare ? Viteazul meu m-a legat de mâini şi de picioare când a plecat.

Uite ce ofrande vrea să facă...

Cine e ea, să facă acte de caritate pentru Kaaba ?

Ce se cuvine în acest sens ? Vă rog să-mi oferiți un răspuns.

Hurrem Haseki.

Ai scris ?

Scriu, sultană. Sper s-o trimit mâine, dis-de-dimineață.

Când voi primi răspunsul ?

Nu durează mult. Seara primim răspunsul.

Bine.

Încă nu ți-ai strâns lucrurile ?

Doar nu era să plec seara, jupâneasă Daye...

N-ar fi mai bine ? Te apuci de treabă mâine-dimineață.

- Nu vreau deloc să plec. Aş vrea... - Nici nu te gândi.

Sultana te-a chemat în mod special. Cine eşti tu, s-o refuzi ?

Jupâneasă Daye...

Odaliscă Nigar, nu întrece măsura ! Ai fost iertată o dată.

De data asta nu te mai scapă nimeni.

Dacă nu vrei să slujeşti la palat, te căsătoreşti şi pleci.

Bine, gata, jupâneasă Daye. Am tăcut.

Să-l chemăm şi pe Mehmet, să stăm împreună.

Ce rost are ?

Nu putem fi prea prietenoşi cu copiii lui Hurrem.

Nu uita, tu eşti prințul cel mare.

Dar ei sunt frații mei. Tata mi-a cerut să-i ajut.

Sultană, doriți ceva ?

Odalisca Nigar urmează să plece azi la palatul sultanei Hatice.

Pregăteşte mătăniile cu pietre de jad, să i le ducă sultanei când pleacă.

Mă ocup imediat, sultană.

Sultană-mamă, Excelența Sa şeful imamilor a scris că nu se cuvine

ca o slujnică a haremului să facă acte de caritate pentru locurile sfinte.

Du-i-o cât mai repede lui Hurrem şi citeşte-i-o în față.

Să audă de ce nu se poate, ca să înțeleagă cine este.

Imediat, sultană-mamă.

Sultana mea elegantă...

Agă Gul, ce s-a întâmplat ? Ai vorbit cu dl Yakup ?

Când vine ?

Am fost de dimineață la el, sultană, dar n-am găsit pe nimeni.

Apoi am aflat de la fratele lui că dl Yakup a murit.

- A murit ? De ce ? - L-au găsit mort în casă.

I-a fost spintecat stomacul. Limba i-a fost tăiată şi aruncată.

Dumnezeu ştie în ce blestemăție s-a amestecat...

Sultană...

Jupâneasă Daye, ce-a mai poruncit sultana-mamă ?

A sosit răspunsul la scrisoarea trimisă de dv. şefului imamilor,

Ibn-i Kemal, în legătură cu binefacerile pentru Kaaba.

Da ? Ce-a spus ? Citeşte-o imediat !

Excelența Sa şeful imamilor nu consideră cererea dv. potrivită,

pentru că sunteți o slujnică.

Ce înseamnă asta ?

Fiind o sclavă, nu puteți face acte de caritate pentru Mecca şi Medina.

E inacceptabil.

Sultana-mamă ştia că voi primi acest răspuns, nu ?

M-a pus dinadins să scriu scrisoarea.

Jupâneasă Daye, tu ştii mai bine.

Nu există nicio cale să fac asta ?

N-o puteți face decât dacă vi se oferă libertatea.

Libertatea ?

Când vi se va oferi libertatea, nu veți mai fi o sclavă.

Atunci veți putea face acte de caritate.

Cine îmi poate oferi libertatea ? Sultana-mamă ?

Doar Măria Sa poate lua această decizie. El vă poate elibera.

Odaliscă Nigar...

Ți s-a urât cu binele ? De ce-ai venit iar ?

Am auzit că îți strângi lucrurile şi pleci.

- Ce te priveşte ? - Nu te enerva.

Sultana vrea să-i duci astea sultanei Hatice.

Ce sunt ?

Mătănii cu pietre de jad. Se spune că alungă stresul.

Bine, pune-le acolo şi apoi pleacă, să nu te mai văd.

Hai, Mustafa, pregăteşte-te, trebuie să te duci la şcoală.

Acum ar fi trebuit să fiu cu tata

şi cu Ibrahim-Paşa la război, nu la şcoală.

Nu-ți face griji. Va veni o zi când lumea va vui de sunetul sabiei tale.

Tu vei conduce lumea.

Sultană, ştiți acel caiet pe care îl găsisem eu ?

Da.

L-am găsit în camera odaliscei Nigar. L-am luat imediat pe ascuns.

Ia uită-te la Nigar... Ştiam eu că l-a luat.

Oare ce scrie în el ?

Sultană-mamă...

Ce ai în mână ?

E un caiet scris în limba rusă. Cel mai probabil e al lui Hurrem.

Cred că acest caiet conține secrete legate de ea.

- Ce fel de secrete ? - Nu ştiu, dar dv. ştiți rusa.

Vreți să citiți ?

Palatul Buda

Palatul Viena

Buda a căzut după o săptămână.

E clar că Suleyman vrea să cucerească şi Viena,

să petreacă iarna acolo şi apoi să ocupe toată Germania.

Nu-i putem ține piept cu armata pe care o avem.

O parte dintre forțele armate care ne-au fost promise nu au venit.

Situația se agravează pe zi ce trece.

Ce vom face ?

Nu-ți face griji, Ferdinand. Vor sosi în curând şi celelalte trupe.

În clipa aceasta, în Viena, 72 de tunuri mari, 20 000 de pedestraşi

şi aproximativ 2 000 de cavaleri aşteaptă pregătiți.

Alături de ei se află nobili experimentați şi curajoşi,

care au venit din diferite provincii ale Germaniei.

Comandantul lor e celebrul Nicolas Von Salm,

iar locotenentul său este Wilhem Von Roggendorf.

Credeți că e suficient pentru a opri armata otomană ?

Calmează-te, Ferdinand ! O vom opri.

Nu trebuie să ne fie teamă de Suleyman şi de armata sa.

Stai liniştit !

Măria Ta, invadatorii dv. atacă satele din jurul Vienei.

Celelalte trupe de asediu pun stăpânire rând pe rând

pe oraşele şi pe cetățile-țintă.

Am primit veste că am cucerit Wiesengrad, Altenburg,

Regensburg, Brun şi Enns.

Am pus stăpânire şi pe oraşul Vaduz

şi l-am luat prizonier pe prinț, Măria Ta.

Croația şi Slovenia au intrat sub comanda noastră.

Komarom, Gran şi Raab sunt ale noastre acum.

Foarte bine.

Dar, Măria Ta, după cum ştiți, am pierdut mult timp

din cauza drumurilor distruse de ploile torențiale şi de inundații.

Am fost nevoiți să lăsăm tunurile mari în Belgrad.

S-a răcit vremea. Se pare că iarna va veni devreme anul acesta.

În ritmul ăsta, vom ajunge abia în septembrie în Viena.

Vom merge înainte, în ciuda tuturor acestor lucruri ?

Vom merge înainte, pargalezule.

Vom merge, ca să împrăştiem frica în inima lumii creştine.

Să vadă Carol Quintul şi să înțeleagă

că există un singur sultan al universului, iar acela sunt eu.

Sultana-mamă îmi ia totul din mână. Pe Nilufer, pe Aşk, calul meu favorit...

Iar acum mă împiedică să fac acte de caritate.

Dar mama ta va schimba aceste lucruri în curând.

Sultană !

Sumbul, ce este ? De ce ai venit ?

Sultana-mamă mi-a poruncit să vă chem.

- Da ? De ce ? Ți-a spus ceva ? - Nu.

M-a jucat pe degete şi acum sigur vrea să râdă de mine.

Esma !

Rămâi cu Mihrimah !

Doamne sfinte ! Unde e caietul ?

- Sultană-mamă, m-ați chemat. - Apropie-te !

Vreți să vorbiți cu mine despre actele de caritate, nu ?

De ce m-ați pus să scriu scrisoarea, dacă ştiați răspunsul ?

Ca să râdeți de mine ? Ca să-mi amintiți că sunt o sclavă ?

E vorba de ceva important.

Îl recunoşti ?

- Mamă, permiteți-mi să vă explic. - Închide gura !

Nu poți explica în niciun fel această ruşine.

S-a zis cu tine, Hurrem. Viața ta e în mâinile mele acum.

- Nu e aşa cum credeți. Eu... - Ți-am spus să închizi gura ! Taci !

M-aş fi aşteptat la orice blestemăție din partea ta,

dar la asta nici nu m-aş fi gândit.

- Mi-ai trădat fiul. L-ai înşelat. - Niciodată !

Acum ascultă-mă bine, Hurrem ! Dacă acest caiet ajunge la fiul meu

ar fi un dezastru nu numai pentru tine, ci şi pentru nepoții mei.

Îți ofer o ocazie gândindu-mă la ei. Trebuie să iei o decizie, Hurrem.

Dacă vrei să-ți salvezi copiii, pleci imediat de aici, o să dispari.

- Nimeni nu va şti unde eşti. - Cum ? Unde să mă duc ?

- Departe, foarte departe. - Dar...

Ori pleci, Hurrem, ori vei fi executată împreună cu copiii tăi.

Decizia e a ta.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 15, SERIA 2