Original subtitles

Personajele şi evenimentele din acest serial sunt inspirate din istorie.

Suleyman... Ce faci acolo, Suleyman ?

Ieşi de-acolo imediat, te rog...

SULEYMAN MAGNIFICUL Seria 2, episodul 7

Vai de mine, sultană... Ce s-a întâmplat ?

De ce v-ați întristat ? Mai bine nu veneam aici.

Prințesă ! Ce s-a întâmplat ? Ce v-a făcut barbarul acela ?

Nimic... N-o să ne elibereze niciodată.

N-o să mai putem scăpa de-aici niciodată.

Cum ai putut să-mi faci asta ? Cum ?

Îmi promiseseşi... Nu trebuia să mai existe altă femeie.

Sultană, vă rog... Jur că mă speriați !

Opreşte trăsura !

Opreşte !

Nu mai pot... Nu mai pot să respir !

Opreşte trăsura !

Doamne !

Nu vă supărați, dar eu v-am spus. I-ați făcut probleme şi fetei.

Cine ştie ce i-a făcut dl Jashua ?!

- Matrakci, du-te şi vorbeşte cu el. - Ce pot să-i spun eu ?

Spune-i cine sunt eu. Spune-i că fata nu are nicio vină.

Dl Jashua nu m-ar asculta.

Matrakci, nu mă lăsa singur într-un astfel de moment.

- Dar... - Haide !

Bine. Cu Dumnezeu înainte !

Spor la treabă, dle Jashua !

Iar dumitale să-ți fie ruşine, dle Nasuh !

Cu ce treburi aveai dumneata să te ocupi !

Nu mă acuza degeaba. Nu e aşa cum crezi.

Cum să nu fie ? Tu mi l-ai adus pe comerciantul acela pe cap.

Nu e comerciant...

E fiul guvernatorului de Semendire. E o persoană importantă.

Face parte din suita Majestății Sale.

Poate să fie ! Să stea departe de fiica mea !

Gata, am înțeles. Oricum, e doar un musafir.

Peste ceva timp, o să se întoarcă în țara lui.

Să plece ! Se poate una ca asta, domnule ?!

Ia colierul de la mine şi i-l dă fiicei mele.

O să-i rup şi ei oasele.

Unde a plecat ?

Nu ştiu, sultană. A ieşit împreună cu aga Gul.

Vine.

Ce-a pățit de arată aşa ?

Cadână Hurrem !

Numai tu îmi mai lipseai...

Ce s-a întâmplat ? De unde vii aşa ?

De nicăieri. M-am plimbat şi eu...

Îți recomand şi ție !

Cred că e obositor să stai toată ziua şi să te întrebi ce fac.

Vezi în ce stare este ? I s-au umflat ochii de plâns.

Oare ce s-a întâmplat ?

Aflăm acum.

Agă Sumbul !

Fugi de mine cumva ?

- Vă rog, sultană... Eu doar... - Vino cu mine !

- Sultană, eu trebuia să... - Am spus să vii !

Aşa, agă Gul... Te ascult. Vorbeşte !

Ce ați întrebat, sultană ?

Unde ți-ai dus sultana ? De unde veniți ?

Sultană, noi... De unde veneam noi...

Ori v-ați dus la casa de vânătoare ?

De unde ştiți ?

Foarte bine. Înseamnă că de acolo veniți.

Nu, sultană...

Nu te mai eschiva degeaba, agă Gul.

Ştiu despre femeia de acolo.

Jur că nu ştiu despre ce vorbiți. Ce femeie ?

Am întârziat deja. Mă aşteaptă jupâneasa Daye.

Cu permisiunea dv...

Se pare că Hurrem s-a panicat.

Agă Sumbul, nu-mi spune poveşti.

Am fost acolo şi am văzut. Femeia aceea e acolo.

Am văzut-o cu ochii mei.

Să mă apere Dumnezeu... Cum ați văzut-o ?

- Tu m-ai dus acolo. - Eu ?

Da.

Exact aşa o să-i spun Măriei Sale.

Dacă-mi spui tot ce s-a întâmplat e altceva.

- Ce anume vreți să vă spun ? - Cine e femeia asta ?

Nu ştiți de la mine... O cheamă Isabella. Isabella Fortuna.

E prințesa Castiliei.

- Prințesă ? - Prințesă.

- De cât timp e acolo ? - De aproape trei luni.

E de trei luni acolo, iar eu nu am ştiut ?

Şi cum a venit ? Cine a adus-o ?

Jur că Ibrahim-Paşa mi-a poruncit ! Dumnezeu mi-e martor !

Pirații turci au prins-o pe mare şi au venit aici s-o vândă.

Eu m-am dus şi am luat-o din port, apoi am instalat-o acolo.

Noi facem doar ce ni se spune. Suntem nişte simpli supuşi, sultană.

Taci, agă ! Pleacă !

La porunca dv...

Sultană...

Mă înşală.

Înşală !

Nu mâncați, nu beți nimic... Sunteți foarte slăbită.

Mi-e teamă să nu pățiți ceva.

Carmina, ce mi se mai poate întâmpla ?

Cât o să le mai permit să mă umilească ?

Cum pot să scap de ruşinea şi de suferința asta ?

Sunteți bine, prințesă ? Ce se petrece ?

Nu e nimic.

Sultană, hamamul este pregătit. V-ar face bine o baie fierbinte.

Nu mă mai poate alina nimic.

A fost acolo. L-am văzut cu ochii mei.

Au intrat împreună. Suleyman e încă acolo, în patul ei.

Sultană...

Măria Sa doreşte să vă vadă.

Ai şi vorbit ? I-ai spus că am văzut-o pe femeie ?

Doamne fereşte ! Cum să îndrăznesc ?

Măria Sa abia a sosit. Cum a venit, a cerut să vă vadă.

Ieşi !

Gâtul e mai bine, sultană ?

Da, îmi face bine medicamentul. Nici nu mai puteam să înghit.

Să-mi pregătească o ciorbă călduță.

Azi a trecut pe aici odalisca Nigar, dar s-a întors imediat.

Cum se simte Hatice ? A spus ceva ?

A spus că sultana Hatice este foarte nefericită.

Are o cădere nervoasă.

Ultima dată a acoperit statuile din grădină.

Puiul meu... Mă aşteptam să facă ceva cu ele.

Singurătatea o apasă, desigur.

Măcar de s-ar întoarce mai repede Ibrahim !

Altfel, mi-e teamă că Hatice nu-şi va mai putea reveni niciodată.

Sultană...

Am venit să vă întreb dacă doriți ceva.

Nu, mulțumesc.

Sunt atât de supărată, că distrug totul în jurul meu.

Îi rănesc pe cei dragi...

Gulfem, şi tu eşti supărată pe mine ?

Sultană, eu nu m-aş putea supăra niciodată pe dv.

Dar să vă văd aşa mă întristează foarte tare.

Vorbiți, povestiți-mi, spuneți-vă oful !

Mi-e teamă, Gulfem. Mi-e teamă să nu pierd.

Să nu-mi pierd fiul, pe Ibrahim...

Mă leagă o dragoste atât de mare de ei doi...

Fără ei nici să respir nu mai pot.

Sultană, eu am trăit tot ceea ce poate fi numit coşmar.

Mi-am pierdut fiul şi iubitul. Ştiți...

Dar Dumnezeu îți dă putere să treci peste orice.

Îți pune în suflet acea încredere.

Cum ți-e scris, aşa îți va fi. Cine are puterea de a schimba soarta ?

Nu vă mai necăjiți tot gândindu-vă la asta.

Ibrahim-Paşa se va întoarce

şi o să trăiți fericiți alături de fiul vostru.

Ibrahim, cui încerci să-i ascunzi asta ?

Datoria ta este să-mi serveşti familia.

Imperiul Otoman este al meu.

Nu uita că, dacă mă pierzi pe mine,

o să-ți pierzi şi mult prețuita poziție.

- Măria Ta... - Vino, Pervane.

Beii care l-au sprijinit pe şahul Kalender

au cerut o întrevedere.

- Vin mâine. - Asta e o veste bună.

Pervane, nu mai pierde timp. Pleacă imediat la drum.

Ia epistola asta şi dă-i-o lui Kalender.

Dormiți, vă rog ! Mâine o să vă simțiți mult mai bine.

Cum să pot dormi ?

Când închid ochii, îl văd cum mă priveşte.

O să scăpăm de-aici, prințesă. Doar la asta trebuie să vă gândiți.

Ce trebuie să mai fac ca să ne elibereze ?

Singurul lucru pe care-l doreşte este să mă vadă suferind.

Când o să se plictisească de jocul ăsta, o să ne omoare pe toți.

Pe tine, pe mine, pe Frederic... Pe toți !

Vă rog, nu mai vorbiți aşa ! Mă speriați !

Lasă-mă singură. O să mă rog.

- Suleyman... - Bine ai venit, sultană !

Ați dorit să mă vedeți.

Mi-ai luminat noaptea. Ce bine că ai venit !

- Ce ai ? - Nimic.

- Parcă ai să-mi spui ceva. - Nu, nu am.

- Te simți bine ? - Sunt bine.

Atâta timp cât sunt lângă tine, sunt bine.

Suleyman... Spune-mi...

Declară-mi iubirea ta...

Prințesă !

Deschideți uşa !

Ajută-mă ! Prințesa este înăuntru !

Săriți ! Arde !

Prințesă, vă rog ! Deschideți uşa !

Prințesă ! Ajutați-mă ! Trebuie să ieşim de-aici !

Ajutor !

Isabella !

Haide, paşă ! Să mergem ! Mi-a fost dor de dv.

Ce are paşa ? De ce e în starea asta ?

Nici nu întreba, Eleni. Are o supărare mare.

Suferă din dragoste.

Dragoste, zici ? Bietul de el !

Ia şi mănâncă ! Nu vreau să te îmbolnăveşti.

Tată, eu nu v-am făcut de ruşine cu nimic.

A fost de ajuns să-ți pui acel colier. Astăzi am aflat.

Vagabondul era unul dintre oamenii de vază ai sultanului.

În curând o să plece.

Până atunci, ți-e interzis să ieşi din camera asta !

Sunt nevoit să-l anunț pe sultan despre asta.

E important. Nu poate aştepta până dimineață.

Măria Ta...

Nu aş fi vrut să vă deranjez, dar este foarte important.

- Ce s-a întâmplat ? - Prințesa Isabella...

Ce a pățit ?

Să-mi pregătească imediat calul, că vin acum.

Ce s-a întâmplat, Suleyman ? Unde pleci ?

- Cum a început ? - A început din camera prințesei.

Într-o clipă, flăcările au cuprins toată clădirea.

Noroc că au ajuns ienicerii la timp, altfel, v-ați fi prefăcut în scrum.

Măria Ta... Incendiul a fost stins

înainte de a apuca să se extindă împrejur.

Slavă Domnului că nu sunt pierderi omeneşti !

În ce stare e prințesa ?

Prințesa e într-o stare proastă. S-a speriat puțin.

Isabella, eşti bine ?

Suleyman, unde ai plecat ?

M-ai lăsat în pat şi ai plecat la acea femeie ?

Povesteşte-mi ! Spune-mi totul. Vreau să ştiu.

Măria Ta, nu aş avea ce să vă povestesc.

Nici eu nu ştiu nimic.

După ce ați plecat dv., s-a enervat foarte tare.

Toată ziua a fost tristă. Apoi, seara, a izbucnit incendiul.

Cu greu au salvat-o.

- Agă Sumbul ! - Măria Ta...

Transferați femeile la palatul sultanei Hatice !

- Vor sta acolo o perioadă. - La porunca Măriei Tale...

Prințesă...

- Însoțeşte-le şi tu, Bali ! - Am înțeles.

Faceți loc !

Bine că prințesa a scăpat teafără. Ce le-am fi spus solilor ?

- Cu permisiunea dv... - Aşteaptă !

Am înțeles, Măria Ta. Nu vă faceți griji.

Sper că nu s-a întâmplat nimic rău.

Nu ştiu dacă e de bine sau de rău,

dar, pentru o perioadă, femeile astea vor sta aici.

Ce e cu ele în halul ăsta ? Le-ați adus direct de la târg ?

Ai grijă cum vorbeşti ! Ai în fața ta o prințesă !

Este musafira Majestății Sale.

Dacă-i aşa, ce caută aici ? Trebuia să le fi dus la Topkapî.

Crezi că marele sultan îți cere ție părerea ?

A poruncit, şi le-am adus.

Bine, aşteptați aici. Eu o s-o anunț pe sultană.

Bine, haide...

- Unde suntem aici ? - Suntem la palatul lui Ibrahim-Paşa.

E căsătorit cu sora sultanului, sultana Hatice.

- Hatice este o prințesă ? - Da, sigur că da.

Suleyman, am murit de îngrijorare. Ce s-a întâmplat ?

Nimic. De ce ai aşteptat ?

Cum adică nimic ? Ai ieşit în toiul nopții.

Unde ai plecat ?

Sunt foarte obosit. Vreau să rămân singur şi să dorm.

Salutați !

Agă Sumbul... Ce se petrece aici ? Ele cine sunt ?

Sultană... Prințesa Isabella şi ajutoarele.

Sunt musafirele sultanului, din casa de vânătoare.

Arată îngrozitor. Ce s-a întâmplat ?

Nu întrebați, sultană...

Azi-noapte a izbucnit un incendiu, şi au scăpat cu greu.

Măria Sa a ordonat să le aduc aici.

- Ea este prințesa ? - Da ! Prințesa...

Să treceți cu bine peste asta !

- Odaliscă Nigar ! - Spuneți, sultană...

Aveți grijă de musafirele noastre. Să fie duse la hamam.

Să le dați haine curate şi să le pregătiți camerele !

Haideți !

Paşă, renumiții bei Beşanli şi Dulkadiroglu.

Sunt persoane cu greutate şi foarte influente.

Ei vin ca reprezentanți

ai clanurilor Cicekli, Masatli, Bozoklu şi Akcakoyunlu.

Mulțumesc. Bine ați venit ! Ştiu care este necazul vostru.

Majestatea Sa Sultanul Suleyman Han

m-a delegat pe mine să mă ocup de problema voastră.

Spuneți, vă ascult.

Măria Ta, dorim ca cei din clanul Dulkadiroglu

să respecte înțelegerea.

Promiteți-ne că veți obține poruncă de la Majestatea Sa.

Se ştie ce dorim.

Vrem înapoi pământurile de unde am fost izgoniți.

Dacă interveniți, ne retragem din răscoală.

- Altfel, până nu obținem de drept... - Beilor ! Voinicilor !

Nu foloseşte nimănui o vărsare de sânge,

când se poate trăi în linişte pe aceste pământuri.

Provinciile le vor fi înapoiate beilor turkmeni.

Spahiilor le vor fi redate drepturile, vor fi reprimiți în armată.

Măria Ta, vorba zboară, scrisul rămâne.

Dorim ca înțelegerea făcută să fie scrisă şi parafată.

Imperiul Otoman nu este un trib ! E condus cu legi.

- Celal ! - Ordonați, paşă...

Scrie !

Poruncesc ca beii turkmeni,

Masatli...

Am venit în numele Măriei Sale Ibrahim-Paşa.

Tot ceea ce vă spun sunt cuvintele sale.

Atunci, spune ! Ce pofteşte Măria Sa ?

Măria Sa doreşte să opriți imediat această revoltă,

în trei zile să vă adunați oamenii şi să plecați de-aici,

iar el vă va ierta pe dv. şi pe cei care vă susțin.

Vasăzică o să ne ierte...

Ce trufie ! Cine e acest Ibrahim ?

Nu este robul lui Dumnezeu ? De la cine şi-a luat acest curaj ?

Pervane, nu ştiai că iertarea Îi aparține doar lui Dumnezeu ?

Acest paşă se pune în locul lui Dumnezeu ?

Paşă... Nicidecum... Paşa nu vrea vărsare de sânge.

Dacă nu veți accepta această ofertă,

veți fi răspunzători pentru fiecare picătură de sânge vărsată.

Mergi şi spune-i paşei că mulțumim divinității

că nu suntem atât de neajutorați încât să-i cerem iertare unui tiran.

Noi Îi cerem iertare doar bunului Dumnezeu.

În iertarea Lui ne refugiem.

Dumnezeu e mare !

Cred că ştiți despre incendiul izbucnit aseară.

Da, am auzit că ienicerii au muncit până dimineață.

Unde a fost incendiul ?

- Din păcate, la casa de vânătoare. - Ce ? Prințesa Isabella e bine ?

Din păcate, prințesa a ars în acest incendiu.

Cum se poate ? E adevărat ?

Ar fi bine să nu fie, dar asta-i soarta.

Am venit aici la porunca sultanului Suleyman.

V-a cerut să le explicați solilor acest lucru într-o manieră potrivită.

Ce dezastru ! Ce o să le spun ?

Erați foarte priceput la asta. Acum aveți ocazia să o dovediți.

V-a fost pregătită camera. Vă pun aici hainele.

Îmbrăcați-vă, apoi veți fi duse în cameră.

Nu îmbrac nimic din toate astea !

- Ce spune ? - Nu-i plac. Nu vrea să le îmbrace.

Doamne, doar nu o să umblați dezbrăcată !

Vă descurcați cu astea !

Sultanul a pus să vi se facă veşminte noi.

Stai, nu o atinge ! Nu o atinge, ca să nu stricăm forma !

Pleacă la sultana-mamă.

Mi-e tare foame. Şi nici nu am dormit.

- Pregăteşte-mi ceva ! - Bine.

Ce s-a întâmplat ? Ai legănat prunci ?

Nu mă întreba. Sunt mort de oboseală.

- Dorm şi eu două minute aici. - Odihneşte-te...

La casa de vânătoare a fost incendiu. Toată noaptea am fost acolo.

Incendiu ? Sper că nu a pățit nimeni nimic.

Dar ce treabă ai tu cu incendiul ? Ce cauți tu acolo ?

Nu spune asta. Avem un musafir important acolo.

Cu greu i-a fost salvată viața. Am aşteptat lângă ea.

Când s-a luminat, am dus-o la palatul sultanei Hatice.

Cine e musafirul ?

Ce-ți pasă ție, omule ? Fă mâncarea aceea odată !

Vezi-ți de treabă ! Doamne, iartă-mă...

- Ce este ? De ce ai venit ? - Sultana doreşte să mănânce în curte.

Bine.

Pe unde ai întârziat ? Să mergem în curte ! M-am plictisit.

Sultană, am o veste importantă pentru dv.

Am auzit când i-a spus aga Sumbul agăi Şeker.

Spune.

Azi-noapte a izbucnit un incendiu la casa de vânătoare,

iar femeia care stătea acolo a fost dusă la sultana Hatice.

De-acum se pare că va locui acolo.

Eşti sigură ?

Da, sultană. Am auzit cu urechile mele.

Înseamnă că e o femeie foarte importantă pentru Măria Sa.

Întâi a primit-o în casa de vânătoare,

iar acum o instalează la sultana Hatice.

Pericolul se apropie de palat pas cu pas...

Poftiți, prințesă !

Picturile, masa, salonul... Sunt la fel ca în palatele noastre.

Sunt uimită.

Să nu fiți. Măria Sa are foarte mult bun-gust.

- În grădină are şi statui. - Statuile de ce sunt acoperite ?

Mustafa, vreau să-ți fac cunoştință cu musafira noastră.

- Ce mai faceți ? - Bine, mulțumesc. Dv. ?

Şi eu sunt bine. Aici v-a adus tata ?

Da, aici voi sta pentru o perioadă.

Bravo, Mustafa ! Ai progresat cu italiana.

Lucrez foarte mult. Vreau să-l uimesc pe Ibrahim când vine.

Poftiți...

Cresc foarte repede. Trebuia să-l fi adus şi pe Mehmet.

Mehmet e la şcoală.

- Sultană-mamă... - Bine ai venit ! Poftim, treci !

Nu mai stau, sultană-mamă.

Mustafa este la mătuşa lui, mă duc să-l iau.

În felul ăsta, o voi vedea şi pe ea. Aveți să-i transmiteți ceva ?

Faci foarte bine. Nu o lăsați singură. Sprijiniți-o !

Hurrem, dacă vrei, vino şi tu ! Să mergem împreună !

Mulțumesc, dar nu pot veni.

De ce ? Mergeți împreună. Aveți grijă de Hatice.

Dle Jashua...

Ce cauți aici ? De unde ştii unde stau ?

Domnule, aş vrea să stau undeva de vorbă cu dv.

Lasă-mă în pace, domnule Ce cauți în fața casei mele ?

Să stai departe de casa mea şi de fata mea !

Fiica dv. nu are nicio vină,

eu am insistat, dar nu am intenții rele.

- Atunci, care e intenția ta ? - Intenția mea este serioasă.

- Adică... - Adică ce ?

- Vrei să te căsătoreşti cu fiica mea ? - Da. Da, vreau.

Nu se poate, e imposibil.

Ea este evreică, iar tu eşti musulman. Nu se poate.

Pleacă, domnule ! Eu nu am fată de dat unui musulman.

Stai departe de mine, altfel, o să mă plâng cadiului.

Haide, pleacă !

Din păcate, am primit vestea că prințesa Isabella a murit.

Au ucis-o ?

Nu. În casa de vânătoare unde stătea a izbucnit un incendiu.

De unde ştim că e aşa ?

Am primit veşti de la palat. De ce să mintă ?

Oricum pot face tot ce doresc. Cine i-ar putea opri ?

Prințul Frederic în ce stare este ?

E bine. O să fac tot posibilul să-l salvez.

Dar, desigur, asta...

Senior Gritti, o să vă plătim cât este nevoie !

Să salvăm prințul, vă rugăm !

Aşteptați veşti de la mine.

Ce e cu pânzele astea ? De ce sunt acoperite ?

Ori o să fie distruse ?

Să vină Ibrahim, şi o să se întâmple şi asta.

A venit mama.

Bine ați venit !

Am venit să-l iau pe Mustafa. Hurrem a vrut să mă însoțească.

Ce mai faceți, sultană ? Toată lumea îşi face griji pentru dv.

- Sunt mai bine. - Bine.

Ce e cu statuile astea ?

Mătuşa o să le distrugă când vine Ibrahim.

Din cauza asta le-a acoperit.

Ibrahim-Paşa se va necăji foarte tare, dar cred că procedați corect.

Mulțumesc, însă nu am nevoie de părerea nimănui.

- Odaliscă Nigar ! - Spuneți, sultană.

Cheam-o pe musafira noastră, să nu se simtă singură.

- Aveți o musafiră ? - O s-o cunoaşteți imediat.

Poftiți ! Să intrăm !

Raportează !

Paşă, i-am prezentat oferta dv. lui Kalender.

Şi ?

Nu a acceptat. Aşa-i ?

Spune-mi ce a spus exact.

"Cine e acest Ibrahim ? De unde şi-a luat acest curaj ?"

"Iertarea Îi aparține doar lui Dumnezeu."

A mai spus: "Acest paşă e trufaş. Se pune în locul divinității."

Jignirea asta nu îmi este adusă mie, ci însuşi sultanului Suleyman.

Cu acest răspuns, şi-a semnat singur condamnarea la moarte.

Eşti martor că am încercat...

Sunt obligat să fiu dur.

Sultană, cine este musafira dv. ? Ori este membră a dinastiei ?

Nu, dar este o persoană pe care Măria Sa o prețuieşte foarte mult.

Şederea ei aici este însăşi dorința sultanului.

Da... Iată că a venit !

Prințesa Isabella Fortuna !

De o perioadă de timp, locuia la casa de vânătoare.

Aseară a izbucnit un incendiu acolo,

iar Măria Sa s-a ocupat personal şi a cerut să fie adusă aici.

Ați reuşit să vorbiți cu dl Jashua ?

Nu mă ascultă.

Eu v-am spus, dar nu m-ați ascultat.

Aceea nu este o femeie cu care să vă distrați.

Să spunem că aveți intenții serioase, că doriți să vă căsătoriți.

Atunci, e chiar imposibil !

Încă nu s-a mai văzut ca un evreu să-şi dea fiica unui musulman.

Cel mai bine ar fi să renunțați la dragostea asta cât se mai poate.

Parcă ar vorbi dl Jashua.

Matrakci, simt că-mi pierd mințile ! Trebuie să mă sfătuieşti cumva !

Eu cred că...

Stai, o să continuăm. Trebuie să vorbesc cu Gritti.

Am vorbit cu solii. I-a tulburat vestea morții prințesei.

Îşi fac griji pentru viața lui Frederic.

Trebuia să le spui că bea şi mănâncă exact ca un porc.

- Ştie ceva de Isabella ? - Nu.

Poate că vrei să-mi spui tu. Aşa o să vezi şi în ce stare este.

Ştim doar că are mare încredere în tine.

Prințesă Isabella, ea este sultana Mahidevran, mama lui Mustafa.

Sultana Hurrem, în schimb, are patru copii cu Măria Sa.

Au venit doar două soții ? Unde sunt celelalte ?

- Ce a spus ? - A spus că este foarte încântată.

Hurrem... Ce ai ? Te simți bine ?

Sultană... Vă rog să mă scuzați. Vreau să mă întorc la palat.

Ce s-a întâmplat ?

Mă doare foarte tare stomacul. Ar fi bine să plec.

Bine, mergi şi odihneşte-te.

Sultană, cu permisiunea dv., am vrea şi noi să plecăm.

Haide, Mustafa !

La revedere ! Noi plecăm, prințesă Isabella.

Eşti foarte bun. Aşa să rămâi mereu.

Când creşti, să nu fii un tiran, ca tatăl tău.

Tatăl meu nu este tiran.

Chiar a murit ? E o minciună !

Spune-mi că trăieşte !

Din păcate, este adevărat. Nu mai puteți face nimic pentru ea.

Ajută-mă, Doamne ! Ajută-mă să o răzbun !

O să fac tot ce pot ca să vă ajut.

Vă promit. Aveți răbdare şi aşteptați.

M-a dus acolo ca s-o văd.

Hatice a adus-o pe femeia aceea în fața mea.

- Toate o ajută ! - Mamă...

Mihrimah, uite ce-i fac mamei tale !

Sultană, Măria Sa este în apartamentul sultanei-mamă.

Am înțeles.

Am mai văzut-o şi pe odalisca Nigar.

A venit să ia materiale de la croitoreasă.

Unde e acum ?

- Cum se simte Hatice ? - Bine.

Am vrut să-l ating pe Mehmet, dar nu mi-au dat voie.

Mehmet este încă foarte mic.

Să mai crească puțin, şi o să-l iei în brațe.

Azi am văzut-o şi pe femeia pe care am întâlnit-o la casa de vânătoare.

- Stă la palatul mătuşii. - Despre ce femeie vorbeşti ?

Când am călărit cu tata, am trecut şi pe la casa de vânătoare.

Acolo era o femeie străină, o prințesă.

Măria Sa Sultanul Suleyman !

Mamă...

Tată !

Viteazul meu... Şi tu erai aici.

De când ai plecat, nu mai e aceeaşi atmosferă.

E atât de evident că lipseşti... Parcă ai fi sufletul haremului.

Când te întorci ? Ajunge cu dorul ăsta.

Să se întoarcă paşa, apoi mă întorc eu.

Şi mie mi-e dor de locurile astea.

Sultană...

- Odaliscă Nigar ! - Spuneți, sultană...

De ce ai venit ?

Am ales câteva materiale pentru prințesă.

A ars totul în incendiu. I se vor croi haine noi.

Nigar, o să fii ochii şi urechile mele.

Vreau să ştiu orice mişcare face acea femeie.

Dacă Măria Sa vine acolo, o să mă anunți.

Ai înțeles ? Vreau să ştiu totul !

Sultană, v-am implorat mult să aveți încredere în mine,

dar dv. m-ați acuzat de trădare.

Nu ați crezut în mine. Acum de ce faceți asta ?

Asta e o ocazie să fii iertată. Foloseşte-o bine !

Am vorbit cu prințesa în limba italiană.

Era foarte tristă.

Când am vrut să plec, mi-a zis să nu fiu un tiran, ca tatăl meu.

Tu ce răspuns i-ai dat ?

I-am spus că tatăl meu nu e un tiran, ci un om drept.

Mergi la mama ta !

Mamă, am venit să te întreb ce mai faci.

Ai vreo supărare ? Îți trebuie ceva anume ?

Slavă Domnului, totul este în ordine. Singura mea grijă este Hatice.

Primesc numai veşti bune de la Ibrahim.

Sper să înnăbuşe revolta cu bine şi să se întoarcă.

Să dea Domnul !

Cine e femeia despre care a vorbit Mustafa ?

Ai vreo favorită la casa de vânătoare ?

Dacă e aşa, atunci, adu-o aici, în harem.

Aşa cere tradiția.

Mamă, pentru un timp, chestiunea asta trebuie să rămână un secret.

E o chestiune care priveşte Imperiul Otoman.

Referitor la femeie... E vorba despre o prințesă spaniolă.

Hurrem !

Ce cauți aici ?

Nu te simțeai foarte bine, şi mi-am făcut griji. Eşti bine ?

- Ştim amândouă de ce eşti aici. - De ce ?

M-ai dus intenționat la acea femeie.

Acum ai venit să te bucuri de moment.

Nu mint, mi-a făcut plăcere să te văd aşa.

Mi-e milă de tine.

Măcar eu am pe cineva pentru care să fiu geloasă.

Ți-am spus că şi tu o să treci prin ce-am trecut eu.

Femeia aceea... Isabella !

I-ai văzut ochii ? Ce privire are !

- Pleacă de-aici ! - Acea femeie va fi sfârşitul tău.

Mahidevran, eu nu sunt ca tine. Nu e atât de uşor.

Ba sunt foarte sigură. Şi tu o să greşeşti.

Şi tu o să faci aceleaşi greşeli ca mine.

- Nu o să le fac. - Ba o să le faci...

Asta nu depinde de tine. Aşa eşti tu şi îl vei pierde.

Tu singură o să i-l dai pe Suleyman acelei femei.

Pleacă de-aici ! Dispari !

Doamne, Dumnezeule !

Ai înnebunit ? De ce mă trezeşti ?

Nu mai ai voie să dormi ! O să te las fără vise !

Dumnezeule mare !

De ce faci asta din nou ? Uite că m-am trezit !

- Pricăjitule ! - Tu eşti !

Măria Ta !

Astăzi am fost cu sultana Mahidevran în vizită la sultana Hatice

şi am văzut acolo o prințesă.

Am aflat ce i s-a întâmplat.

De ce stă la acel palat ?

Dacă tot este atât de importantă,

nu e mai bine să o avem musafiră aici ?

Nu e bine să fie aici. Nu trebuie să fie văzută.

De ce ? Trebuie să rămână ascunsă ?

Da.

Nu mai vreau să discut despre asta.

Să intrăm. Sunt foarte obosit, vreau să mă odihnesc.

Ce s-a întâmplat, agă Gul ? Ce cauți aici ?

Jur că mor de somn ! Omul ăsta nu mă lasă să dorm.

Dați-vă puțin la o parte, ca să dorm între voi.

Să trăieşti !

- Agă Gul ! - Dumnezeule !

Ție nu ți-e ruşine deloc ? Ce cauți aici ?

Jur că eu n-am nicio vină ! E numai din cauza lui Sumbul !

Cum adică ?

Nu mă lasă să dorm. Stă întruna pe capul meu.

Sunt protejatul sultanei, dar la ce bun ?

Nu am un loc unde să dorm în ditamai haremul !

Dacă tot eşti favorit, să te trimitem în camera favoritelor !

Ridică-te ! Hai să-ți găsim o cameră !

Culcați-vă !

Elbistan

Paşă, Kalender nu mai este atât de puternic.

Abia dacă mai găseşti 500 de oameni lângă el.

Un comandant bun trebuie să ştie să se retragă la timp.

Nu-şi dă seama că a fost trădat.

Când o să-şi dea seama, o să se retragă.

O să vedem.

Mărite şah, beii turkmeni şi spahiii şi-au retras oamenii.

Înseamnă că au obținut ce au dorit de la Ibrahim-Paşa.

Ce să facem ? Porunciți ! Ne dăm şi viața pentru dv.

În numele Domnului !

Pregătiți-vă !

Țintiți ! Foc !

Dumnezeu să-i ierte păcatele !

23 de zile mai târziu...

Ai înnăbuşit revolta şi ai reinstaurat pacea şi ordinea în Anatolia.

Să ai un drum luminat !

Măria Ta, neliniştea care domnea peste Anatolia a fost spulberată.

Mai mult, fără o mare vărsare de sânge.

Bravo ! Ai fost foarte înțelept.

O să fii recompensat separat pentru acest serviciu.

Măria Ta, cea mai mare recompensă este să primesc laudele dv.

Şi eu vă felicit, paşă.

Cum se simt musafirii noştri din casa de vânătoare ?

- Ați pus punct acelei chestiuni ? - Mai e puțin.

A venit Gritti împreună cu solii. Au adus o sută de mii de ducați.

Bine. Să plătească.

O s-o eliberați pe prințesă ?

Pargalezule, cum să eliberezi un mort ?

Prințesa a murit ?

Cum poate omul ăsta să se întoarcă teafăr din atâtea expediții ?

- Nicio veste de la Nigar ? - Nu.

Acea femeie se pare că e încă acolo.

Sigur că trăieşte, dar aşa am vrut eu să se ştie.

Desigur, acesta este planul dv., dar ce câştig vă va aduce ?

Este doar un joc.

E un joc față de creştinii care ne consideră nişte barbari.

În fond, Isabella este logodnica unui prinț al dinastiei habsburgice.

Mai mult, prințesa Castiliei este catolică.

Adevăratul meu duşman este Carol Quintul,

iar într-o zi ne vom îmbulzi la poarta lui.

Atunci voi avea un cadou frumos pentru el.

- Unul la care nu se va fi aşteptat. - Prințesa...

Cea mai puternică armă este cea pe care duşmanul nu o poate vedea

şi de care nu ştie.

Aşa, îmi vor creşte şansele în negociere.

Mergi, pargalezule ! Te aşteaptă familia.

Cu permisiunea dv...

Malkocoglu, a venit vremea să vorbesc cu prințul Frederic.

Am înțeles, Măria Ta.

Majestatea Ta, a sosit arhiducele Ferdinand.

Mărite Papă, mă înclin cu respect în fața dv.

Măria Ta, vreau să vă anunț că vărul meu, prințul Frederic,

e ținut prizonier de către sultanul Suleyman.

Prințesa Isabella, în schimb, a murit într-un incendiu.

Într-un incendiu ? A ars şi s-a înălțat la Cer.

Măria Ta, eu nu cred asta.

Sunt sigur că a fost ucisă de otomani, numai că nu avem cum demonstra asta.

Dacă am considera că e adevărat,

nu credeți că ar exista un motiv de luptă ?

Mărite Papă, chemați catolicii la luptă !

Cine o să susțină această luptă ?

Franța cea învinsă ? Italia cea împărțită ?

Ungaria, care e sub dominație otomană ? Cine ?

Poți intra într-o asemenea luptă doar dacă eşti ajutat de Carol.

Pentru moment, pare destul de greu să se întâmple asta.

Paşă... Bine ați venit ! V-ați întors teafăr.

Ce prostie mai e şi asta ? Cine le-a acoperit ?

- Din porunca sultanei Hatice... - Descoperiți-le imediat !

- Dar sultana Hatice... - Fă imediat ce ți-am spus !

Vreți să rămânem nepăsători ?

Nu, dar trebuie să acționăm inteligent.

Cui i-a lăsat Ungaria sultanul Suleyman ?

Lui Zapolya, dar încă nu a fost înscăunat.

Nu e susținătorul lui Martin Luther ?

Dacă la Buda, în locul celui excomunicat de Biserică,

este adus un rege catolic acceptat de noi,

puterea sultanului Suleyman va scădea, iar lupta din Vest se va sfârşi.

Odaliscă Nigar, tot nu avem nicio veste ?

Când o să vină Ibrahim ?

- Sultană... - Ibrahim !

Visez cumva ? Slavă Domnului că eşti aici !

Fiule...

Dragul meu Mehmet !

Mehmet !

Te-am aşteptat foarte mult.

Au trecut doar două luni, dar parcă au fost o veşnicie.

Am venit, sunt aici.

- Am înțeles că avem musafiri. - Te referi la prințesă...

Fratele meu a poruncit să rămână aici până va fi reparată casa de vânătoare.

Dar mai e puțin. Într-o săptămână se termină.

Ibrahim, să nu mai pleci niciodată.

Ridică-te ! Mergem !

- O să mă omorâți şi pe mine ? - Pe cine am mai omorât ?

Pe Isabella, logodnica mea !

Greşeşti. A murit într-un incendiu.

Statuile ! Cum se poate ? Cine le-a descoperit ?

Eu am ordonat, sultană. Am vrut să-mi văd statuile.

Nu, Ibrahim ! Nu se poate ! Statuile astea o să aducă doar ghinion.

Sultană...

Dacă nu le-aş fi acoperit, nu te-ai fi întors.

Odaliscă Nigar, acoperă-le imediat !

Sultană, eu am adus aceste statui. Eu le-am aşezat aici !

Numai eu pot decide în privința lor.

Ibrahim...

Sultană, nu are rost să ne mai supărăm pe tema asta.

Vă implor !

Ibrahim-Paşa, ați venit !

Ne-ați învățat limba !

Nu am de ales. Toată ziua îi aud pe toți vorbind-o.

Signor Gritti, de ce am fost aduşi aici ?

Nici eu nu ştiu, dar o să aflăm în curând.

Priviți cine vine...

Conform înțelegerii, îl predau pe prinț teafăr şi nevătămat.

Luați-l de-aici, fără să vă mai uitați în urmă !

- Ți-am spus că-l voi salva. - Mulțumesc, signor Gritti !

Pe vas avem 50 000 de ducați pentru dv.

- Gritti ! Despre ce vorbiți ? - Despre nimic.

Îmi mulțumeşte...

- Ne vedem mai târziu. - Ne vedem !

Putem merge şi la crâşmă împreună, dar de ceva timp ai dispărut.

Aşa mi-a spus Elenika.

Beyoglu, din ce am auzit, vasele din port sunt ale tale.

Da, ale mele, e adevărat.

Atunci, ai grijă. Ai foarte multe de pierdut.

Sultană, Măria Sa nu este în camera sa.

Da ? Ştii unde a plecat ?

Nu mi s-a spus nimic, sultană, dar a plecat puțin mai devreme.

Înseamnă că a plecat la acea femeie !

Nilufer, asta nu poate rămâne aşa. Presimt ceva rău.

- Trebuie să acționăm imediat. - Ce să facem, sultană ?

Majestatea Sa Sultanul Suleyman !

Mamă...

Bine ai venit, fiule ! S-a întâmplat ceva ?

Am vrut să vă văd. De mult timp nu am mai vorbit.

Cum stați cu sănătatea ? Sper că vă simțiți bine.

Domnul să le dea viață lungă copiilor şi nepoților mei !

Atâta timp cât voi sunteți bine, şi eu sunt la fel.

Lăsați-ne singuri !

Sultanul Suleyman nu vine deloc să mă vadă.

Nu o să mă elibereze niciodată. Ce o să faceți cu mine ?

Numai Măria Sa poate decide ce va fi cu dv.

Dacă mai trăiesc aşa, o să înnebunesc.

De ce ? Nu au grijă de dv. ?

Ba da, sultana Hatice mă tratează foarte bine.

Dar asta nu schimbă cu nimic faptul că sunt prizonieră.

"Când te privesc, îți văd o parte luminoasă"

"şi o parte întunecată şi rece."

"Când te enervezi, ajung să nu-mi mai recunosc fiul."

"Când mă uit la tine, mă înspăimânt, Suleyman."

"Ştii de ce ?"

"Când mă uit la acea parte întunecată şi la privirea ta,"

"îl văd pe tatăl tău, pe sultanul Selim."

"Din cauza asta mi-e teamă pentru ce vei putea face mai târziu."

- Fiule... - Mamă, fii sinceră cu mine.

Chiar asta credeți ori au fost vorbe spuse la mânie ?

Tu eşti copilul meu. Cum poate o mamă să se mânie pe copilul ei ?

E posibil aşa ceva ?

Înseamnă că aşa este.

Fiule, am vrut doar să te avertizez.

Nu am intenționat niciodată să te întristez.

Dar mă bucur că ai simțit asta.

Înseamnă că spusele mele nu au trecut neobservate.

Sigur că nu mai eşti de vârsta lui Mustafa. Ai crescut.

Numai să nu uiți niciodată

prin ce ai trecut şi câte ai văzut la vârsta lui.

Astfel, ce ai învățat îți poate fi exemplu.

Vă înțeleg neliniştea, dar stați fără grijă.

Eu sunt Suleyman, cel crescut de dv.

Să nu vă îndoiți de dragostea, respectul, dăruirea şi dreptatea mea.

Nu mă las învins de această luptă pentru putere

şi nicio forță nu mă poate atrage în acest joc nemilos.

Nu pot renunța la viața mea şi a celor dragi mie

şi nici nu pot permite cuiva să o facă.

Aşa va fi şi pentru cei care vor urma după mine.

Fiii şi nepoții mei nu vor ajunge să se omoare între ei.

Vor trăi împreună, în linişte şi în armonie.

Aceasta este promisiunea pe care v-o fac dv. şi mie însumi.

- Dv. sunteți prințesa Isabella ? - Da. Tu cine eşti ?

Nu contează asta. Doar ascultați ce am să vă spun.

Dacă vreți să trăiți, plecați de-aici.

Ce înseamnă asta ? Cine eşti ?

Am venit doar ca să vă previn.

Sultana Hurrem este deranjată de prezența dv.

Ea este prima favorită a sultanului. O să vină în scurt timp.

Dacă, atunci când vine, vă va vedea alături de sultan,

acesta va fi sfârşitul dv.

Plecați de-aici, senora. Altfel, o să muriți.

- Măria Ta ! - Ce cauți aici ?

- Paşă, eu... - Te-a trimis sultana ?

Ce ai vorbit cu prințesa ? Ce i-ai spus ?

Sultana mi-a cerut să mă interesez de starea prințesei.

Ştim doar că este musafira Măriei Sale.

Spune-i sultanei că ne ocupăm cum trebuie de musafira Măriei Sale.

Mai spune-i şi că sunt cu ochii pe ea.

Îi urmăresc fiecare pas.

Să fie atentă chiar şi atunci când respiră.

Asta îi poate oferi un avantaj.

Tu chiar vrei ca tata să mă omoare ?

Ce mai vrei de la mine ? Te implor să pleci.

Nu te-am mai văzut de săptămâni întregi.

Tot timpul mă gândesc la tine. Nu am mai rezistat şi am venit.

Nu face asta. Pleacă ! Te rog, pleacă !

Cum să plec ? Cum să mai stau fără tine ?

Mai ales acum că mă placi...

- Nu este aşa. - Atunci, de ce ți-ai pus colierul ?

Armin, spune-mi că mă iubeşti.

Dacă e aşa, nu ne mai poate opri nimeni. Te iau şi plecăm.

Nu pot să fac asta, nu se poate. O să ne vadă tata.

Pleacă ! Te implor !

Să-ți fie ruşine ! Aşa te-am educat eu ?

- Tată... - Taci ! Culcă-te !

Sultană, vă simțiți bine ?

Când ai venit ?

De ceva timp. Când am venit, dormeați.

De câteva nopți nu mai pot dormi. Am căzut frântă.

Tu ce ai făcut ? Ai vorbit cu prințesa ? I-ai spus ?

I-am spus, dar m-a prins Ibrahim-Paşa. M-a văzut când am vorbit cu ea.

Ce ai făcut ?

Nu m-am dat de gol, dar şi-a dat seama că m-ați trimis dv.

A spus că e cu ochii pe dv. şi că vă urmăreşte fiecare mişcare.

Vrea să aveți grijă chiar şi atunci când respirați.

Cică asta v-ar putea ajuta.

Să se uite la el !

În curând n-o să mai poată respira, dar habar n-are.

Ibrahim...

Te-ai supărat pe mine. Ştiu asta...

Dar te rog să mă înțelegi. Lipsa ta mă distruge.

Gândul că ți se poate întâmpla ceva mă înnebuneşte.

Aş face orice ca să vă protejez pe tine şi pe fiul nostru.

Orice...

Sultană... Eu m-am predat iubirii.

Am crezut în ea, aşa cum cred în Dumnezeu.

Sunt sclavul plin de devotament al familiei mele şi al dv.

Dacă aveți încredere în mine, o să trăiți o nesfârşită fericire.

- Aveți încredere în mine ? - Am.

Marele vizir Ibrahim-Paşa a pus capăt revoltei lui Kalender,

alături de armata otomană.

Vizirii mei, doresc să îl răsplătesc pe Ibrahim-Paşa.

Notează !

Renta anuală de 1 200 000 de arginți a lui Ibrahim-Paşa

va fi mărită la 2 000 000.

Figani, parcă spuneai că dinastia a găsit calea cea dreaptă.

Uite ! Ibrahim a lăsat statuile descoperite.

Parcă ar fi nişte cadavre putrezite, din care s-a scurs sângele.

Dacă nu o să-şi dea seama de greşeală, o să ajungă ca ele.

Matrakci, să mergem la târg !

Ce vă veni ? Ori e vorba despre...

Trebuie s-o văd pe Armin.

Spuneai că este un poet care scrie întruna despre mine.

- Cum îl chema ? - Vă referiți la Figani ?

Aşa ! Figani !

Du-te şi povesteşte-le lui şi celor asemenea lui

tot ce s-a întâmplat azi.

Spune-le, ca să povestească la rândul lor cine este Ibrahim-Paşa !

Treceam prin Piața Cailor, şi ce să vezi ?

Cum a venit, Ibrahim-Paşa şi-a descoperit statuile.

Iar ne scoate ochii cu ele. Parcă ar spune:

"Tu, lume ! Poți spune orice vrei !"

"Eu am pus statuile aici, tot eu le iau."

"Ele sunt dovada victoriilor mele."

Ibrahim-Paşa a fost recompensat de către Măria Sa.

I-a fost mărită renta la două milioane.

Măi să fie ! Măria Sa este foarte mărinimos.

Paşa se îmbogățeşte, devine puternic, şi cine o să-i mai poată ține piept ?

Nu se poate !

Dl Jashua venea înaintea tuturor. El deschidea primul.

Unde este dl Jashua ?

A venit de dimineață, devreme, şi a luat ceva,

apoi a încuiat şi a plecat.

A spus că o să lipsească o vreme şi să am grijă.

E ceva putred la mijloc...

Matrakci, o s-o ia pe Armin de lângă mine.

Măria Sa este în camera sa ?

Da, paşă, dar acum este cu sultana Hurrem.

Fiule...

Să nu-ți fie de deochi, Bayazid !

Aşa luminat să fii mereu, prințul meu drag !

A venit şi Ibrahim. Şi-a revăzut fiul.

- Hatice sigur este fericită. - Aşa este.

Lumea spune că, imediat ce a venit, a descoperit statuile.

Sper ca între el şi sultana Hatice să nu apară tensiuni.

I s-a mărit şi renta anuală.

Are o avere atât de mare, că toată lumea vorbeşte despre asta.

Dar Ibrahim parcă are urechile înfundate. Nu ascultă pe nimeni.

Oricum, şi-a schimbat atitudinea foarte mult.

Pare că şi-ar dori să fie pe picior de egalitate cu dv.

Ibrahim-Paşa se crede egalul Măriei Tale.

Hurrem, ajunge ! Nu întrece măsura !

Cine se poate crede egalul meu ?

Supuşii mei, slugile mele sau haremul meu ? Spune !

Măria Ta, doriți ceva...

Trimite imediat o trăsură la palatul lui Ibrahim-Paşa !

Şi tu o să greşeşti, Hurrem.

Tu singură o să-l trimiți pe Suleyman în brațele acelei femei.

O să-l pierzi.

Prințesă Isabella ! Veniți cu noi !

Cum ? Unde ?

Luați-o.

Odaliscă Nigar, vino şi tu cu mine,

pentru că nu mă descurc singur cu femeia asta.

Haideți !

Odaliscă Nigar !

Haideți !

Porneşte !

Mă duceți la moarte.

Înainte să mor, vreau să-l văd pe sultanul Suleyman.

Vreau să-i spun un ultim lucru.

Ultima mea dorință...

- Unde suntem ? - Nu pune întrebări. Coboară !

Bine ați venit !

Suleyman... De ce m-ai adus din nou aici ?

- Aici este Inchiziția ? - Logodnicul dv., prințul Frederic...

L-ai omorât, iar acum e rândul meu. Nu-i aşa ?

- Nu înțeleg de ce vă comportați aşa. - De ce ? Mă țineți aici cu forța.

Mă jigneşti. Omoară-mă şi pe mine, la fel ca pe Frederic.

Vreți să muriți ?

Oricum am murit când v-am implorat goală.

Am vrut să ard împreună cu acest loc. Am vrut să se termine totul.

- Dv. ați incendiat locul ? - Da.

Nu pot trăi într-o asemenea umilință. Dacă nu încetezi, o s-o fac din nou.

O să-ți dau foc şi ție...

SFÂRŞITUL EPISODULUI 7, SERIA 2