Original subtitles

Pierce, mai ai 15 secunde!

Glumeşti! Nu m-am spălat după urechi!

Speli azi una, şi mâine, cealaltă.

Dacă erai Vincent Van Gogh, mâine erai liber.

- Ce? - Zece secunde.

Scuteşte-mă! Nici apa n-a avut timp să se ude!

- Opt! - E ridicol!

Nu te săpuni! Nu mai ai timp să te clăteşti!

Cinci, patru, trei, doi, unu...

- Gata! - E rândul meu!

Nu pot să umblu cu spumă la coate!

Nu te mai văicări!

- Nimănui nu-i place că nu e apă. - Trebuie să suportăm!

Nu mă deranjează să suport.

Vreau doar să mă clătesc!

Dle colonel!

Veşti de la Compania I în legătură cu camioanele cu apă.

Grozav! Care-i vestea?

- Nu vin. - Nu vin?

Coreea de Nord e de vină, nu eu!

Din cauza focului inamic, drumul e închis cel puţin o săptămână.

- Pentru Dumnezeu! - Asta ne lipsea!

Scuzaţi-mă, dar am un minut ca să-mi îndepărtez stratul...

Stai pe loc! Dacă nu vin camioanele,

trebuie să păstrăm apa pentru pacienţi.

- Nu spuneţi asta! - Până la noi ordine,

nimeni nu foloseşte apa!

- Dle colonel! - Usucă-te!

Hai! Afară!

Şi eu ce-o să fac?

Dar eu, fiind cel care dorm lângă el, ce-o să fac?

Stai tu în patul dinspre care bate vântul.

- Lateral... - Părinte Mulcahy... lt. Harris.

E clar că fata asta caută o alură părintească.

De ce? Alura ei e foarte bună.

Tractul cortico-spinal lateral.

Foarte bine!

Tractul rubro-spinal.

Sper că ştii ce recunoscătoare îţi sunt că mă ajuţi.

Eşti primul om din armată care mă sprijină.

Îmi place!

Învăţ atât de multe,

încât aş fi tentat să dau şi eu testul.

Ce idee bună! Tu te duci la Medicină, iar eu mă fac preoteasă!

Cu câtă ambiţie ai, probabil că ai reuşi.

Nu mă laşi să cedez, nu?

Sigur că nu!

Cu talentul tău şi cu legăturile mele,

suntem o echipă imbatabilă.

Mă bucur că eşti aşa de încrezător.

Glumeşti?

Păstrez deja reviste vechi pentru sala de aşteptare.

Atenţiune! Sosesc răniţi!

Poftiţi în sala de "cusut"!

- Trebuie să mergem la practică. - Da.

Cum termin aici, mă trimit la spălat cu tot cu lenjerie.

Nu cred că o să-ţi placă.

Te vor duce pe malul râului şi te vor freca de o piatră.

Ar merge.

Râul ăla e mai sec decât un picnic al baptiştilor.

Ce risc ne asumăm spălându-ne cu alcool!

Nu vreau să-mi văd degetele bete dormind în pragul unei uşi!

Nu ducem lipsă de glume proaste.

Penrose.

Scuzaţi-mă, dle doctor.

Ce e, Harris?

Mă întrebam

de ce folosiţi drenul Penrose de 1,60 cm.

Evident, pentru a obţine drenarea necesară rănii.

În cazul acesta, n-ar fi mai bine să folosim drenul de 2,6 cm?

Lt. Harris, îmi dai trusa, te rog?

E o maximă medicală veche şi sacră:

prea mulţi bucătari strică sosul.

Dar n-ar fi mai bine pentru pacient dacă...

Dă-mi voie să-ţi spun ce norocos sunt că eşti aici ca să mă îndrumi.

Practica mea e limitată.

Patru ani Medicină la Harvard, cinci ani de rezidenţiat

şi sunt chirurg titular la spitalul Boston!

- Doctore, credeam... - Iar tu..

eşti produsul a nenumărate ore

de pregătire pentru majorete.

"Asistenta-doctor" a început iar.

Dra locotenent voia să vă ajute.

Bine. De acum înainte

ar face bine să-şi ţină masca în gură.

Nu trebuie să-ţi ieşi din fire.

Harris, nu mai comenta!

- Da, dnă maior. - Şi vino la mine după ce termin.

Nu vă faceţi griji. Din cauza lipsei de apă,

toţi sunt cam nervoşi.

Mulţumesc, părinte.

Scuză-l pe Charles, locotenente.

În nobleţea lui, se exprimă cam ciobăneşte.

Taie, te rog, soră Harris.

Nu i-am pus decât câteva întrebări de medicină!

Dr. Winchester e un chirurg foarte bun,

care ştie cum se foloseşte o drenă.

Am încercat doar să-l ajut.

Nu e doar incidentul ăsta!

De când te-ai transferat aici, pari hotărâtă să-i înstrăinezi pe oameni.

- Pe cine am înstrăinat? - Pe toţi.

Când fac turele, unele asistente

cer să nu fie cu tine.

Dar de ce? Îmi fac treaba. Muncesc.

Ştiu.

Dar eşti prea... agitată.

Te amesteci întotdeauna. Corectezi mereu!

Mai ai de stat doar şase săptămâni.

Şapte!

Îmi cer scuze.

Eşti o asistentă bună,

dar trebuie să înveţi

să te înţelegi cu colegii.

Am încercat să mă înţeleg,

dar, de când am hotărât să devin medic,

celelalte asistente se poartă cu mine de parcă aş fi o trădătoare!

Vorbiţi cu ele, nu cu mine!

O clipă!

Eu conduc o echipă de asistente.

Până să vii tu, eficienţa era maximă.

- Dacă nu... - Lucrurile stau aşa.

Dacă vrei să fii doctor, n-ai decât! Poţi să fii şi dansatoare pe sârmă.

Dar nu te amesteca în regulile noastre! Nu voi tolera!

Nu suntem o trupă de cercetaşi, iar eu nu sunt cercetaş-şef!

- Dar eu... - Eşti liberă!

- Nu pot să mă uit, B.J. Ce e? - Mazăre pasată...

Napi pasaţi

şi sfeclă pasată.

Ce bine că nu mă uit!

Încetaţi! Sunt nevoiţi să gătească doar cu lapte conservat.

Ce-i asta?

Supă. Cârnaţi pasaţi.

Ai pasat cârnaţii?

N-a mai rămas o urmă de bun-simţ în lumea asta?

Dacă mai văd un strop de lapte conservat,

găsesc o vacă şi i-l arăt!

Am fost şi eu în aceeaşi situaţie în Al Doilea Război.

Eram într-un sătuc din Franţa.

Niciun strop de apă. Nu puteam găti decât cu vin.

Toţi cereau câte o porţie suplimentară de sos.

Ăla da război!

Chiar acum, un pacient norocos

îşi ia medicamentul cu apă adevărată.

De ce nu căutăm la reanimare sub o presupusă rană?

Charles, nu vreau să te ofensez,

dar miroşi minunat.

Şi arăţi suspect de curat.

Te ascunzi de noi! Ai apă, şmecherule!

Te-ai spălat pe spate pe la spatele nostru?

Domnilor, ce sugeraţi? Nu e nicăieri apă!

Desigur. S-a curăţat chimic.

Sufăr de lipsa apei la fel ca şi ceilalţi.

Apropo, vrea cineva laptele meu?

Nu mi-e sete.

Micul occipital.

Parţial corect. Marele occipital.

Să renunţăm!

Nu pot să mă concentrez.

Am obosit să învăţ. Am obosit să lupt.

Probabil că oricum îmi pierd timpul.

Îţi pierzi timpul?

Dacă Marie Curie ar fi fost în armată,

tot asistentă ar fi fost.

Încetează! Ai un talent real pentru medicină.

Eşti înzestrată.

Şi foarte mulţi nu sunt înzestraţi.

Vărul meu, Kevin, de exemplu,

s-a retras de la Medicină după o lună.

Nu făcea faţă acestei profesii care e uneori înspăimântătoare.

Şi ce a făcut?

E antreprenor de pompe funebre.

E adevărat?

Sigur că nu. Lucrează în construcţii.

- Voiam să zâmbeşti. - Mulţumesc.

Oamenii reacţionează aşa fiindcă eşti deosebită.

Nu ştiu exact cum să te trateze.

Crezi?

Absolut! Şi eu am aceeaşi problemă.

Toţi îmi spun: "Bună, părinte! ", şi niciodată doar "Bună! "

Sau: "Scuzaţi exprimarea, părinte."

sau "Cu excepţia celor de faţă, părinte."

Nimeni nu mi se adresează pe numele de botez.

Cum te cheamă?

Numai puţin... Desigur!

Totul sună aşa: Francis John Patrick Mulcahy.

E prea pretenţios. Îmi place Johnny.

Ciudat!

Mama îmi spunea Johnny. Şi ea era femeie.

Uite cum facem,

dacă voi reuşi să intru la Medicină,

va fi mulţumită lui Johnny, fiul dnei Mulcahy.

Mă bucur că ţi-am putut fi de ajutor.

Gail...

Unde rămăseserăm?

Ceva în legătură cu occipitalul...

M-am ataşat mai mult decât credeam.

Poate că ar fi mai bine dacă ai învăţa cu un doctor.

- Dar... - Gail!

Cred că aştepţi din partea mea

mai mult decât îţi pot oferi.

Înţeleg.

Îmi pare rău... părinte!

Hawkeye! Ai un minut?

Da. Cel pe care îl păstram pentru duş.

Aş vrea un sfat într-o problemă personală.

De la mine?

N-am luat-o cumva invers?

Nu. E vorba despre un domeniu în care eşti mai bun decât mine.

- O problemă medicală! - Nu.

Nu?

La ce mai sunt eu bun? La nemulţumire? La prostii? La băut?

Părinte, iar ai dat iama în vinul sfânt?

Nu, e ceva mai serios.

Cât de serios?

Aseară...

am refuzat avansurile unei fete.

Vrei să repeţi? Îmi bătea soarele în urechi.

Şi mie mi se pare ciudat.

Ciudat? Credeam că fetele sunt pe lista celor la care ai renunţat!

Sigur că da!

Dar n-a fost nimic!

- Adică eu şi Gail... - Gail?

Gail Harris? Asistenta visurilor mele?

Totul a fost inocent. O ajutam să înveţe

şi ne-am împrietenit.

Dar mi-am dat seama

că ea consideră relaţia noastră

ca fiind mai mult decât academică.

Nu mă mir.

Noi nu-i putem oferi decât distracţie.

Tu îi poţi oferi viaţa eternă.

Când mi-am dat seama am oprit şedinţele.

Dar mă tem că am rănit-o. A plecat plângând.

Acum mă evită.

Cred că am încheiat prost această legătură.

Legătură?

- Să-i spunem altfel. - Ar fi bine.

Ai încălcat deja două dintre cele zece porunci.

Nu mă ajuţi deloc, Hawkeye!

Nici eu nu le ştiu pe toate.

Gail intenţionează să facă Medicina.

Am ajutat-o să înveţe. Asta e tot.

Cel puţin aşa credeam.

Până când am primit

- o îmbrăţişare cam... focoasă. - Ce?

M-a strâns de mi-a ieşit sufletul!

Hawkeye, nu e de râs!

Scuze, părinte.

Nu-mi închipuiam că ai putea fi un Cassanova!

Te rog!

Mi se pare îngrijorător.

De obicei, eu alin durerea, nu o provoc!

În primul rând, nu te simţi vinovat.

Gail trebuie să-şi dea seama

că încercarea ei era zadarnică.

Poate. Dar nu trebuie nici s-o acuzăm.

Nu-mi cerea decât ajutor şi înţelegere.

Acum simte că am respins-o.

Nu vreau ca asta să-i afecteze studiul.

Înţeleg. Vrei să-i vorbesc eu?

Ţi-aş fi foarte recunoscător!

Totuşi va fi cam greu, părinte.

Biata fată a fost respinsă!

În ea mai pâlpâie o flacără sau... o lumânare.

Hawkeye!

N-o învinovăţesc! Eşti al naibii de drăguţ!

Aşa. Bine.

Am auzit că pleci din armată ca să dai la Medicină.

Da, dle.

E grozav la facultate.

Mereu mi-am dorit să ajung acolo.

- Catgut. - Catgut.

Ţi-a cusut cineva buzele?

Gluma asta mergea bine acasă, la spitalul presbiterian Sf. Shapiro

şi la sala de lectură creştină.

Crabapple Cove nu e un oraş prea mare.

E perfect pentru tine, Pierce. Un peştişor într-o băltoacă.

Cuvinte mari spuse de cel mai mare peşte: "Moby-Dobitoc".

Băiatul ăsta nu are doar schije.

Are un tun întreg în el.

E cineva liber?

Îmi pare rău. Ruptură de splină.

Nici eu. Trebuie să particip la marea deschidere.

- Pierce? - Întotdeauna sunt ultimul ales.

- Poţi să închizi peritoneul? - Sigur. Cu plăcere, doctore.

- Pierce, timpul zboară! - Vin, dle colonel!

E o schijă aici. Ajută-mă s-o scot!

Eu o iau direct. Tu ocoleşte.

O să ajung primul la schijă.

Vezi ceva?

Nimic, în afară de sânge. Absorbţie!

Bravo, locotenente!

Continuă.

Salut! Mă mai ţii minte de la petrecere?

Eram îmbrăcat în doctor.

Bună, dr. Pierce.

- Ai făcut treabă bună. - Mulţumesc.

Apropo, dacă ai nevoie de ajutor la învăţat,

sunt un profesor foarte bun.

Nu cer prezenţă, încurajez copiatul

şi nu tolerez disciplina în clasa mea.

Acum nu, mulţumesc.

Hai, am făcut şcoala de doctori!

Am un apendice atârnat de perete!

Ştiu totul despre chestiile alea din oameni,

alea cu aer în ele... Cum le spuneţi... plămâni?

De unde interesul ăsta subit să mă ajuţi la învăţat?

Chirurgia adoră compania.

Până acum nu mi-ai spus.

Ai vorbit cu părintele Mulcahy, nu?

Păi...

Ţi-a spus, nu-i aşa?

Nu e suficient că m-am făcut de râs?

Trebuia să spună întregii unităţi?

N-a spus întregii unităţi. Mi-a spus mie.

Voia să te ajute.

Cum, făcându-mă de râs?

Credeam că preoţii fac jurăminte de tăcere.

Mi-a spus fiindcă era supărat.

Se teme că cele întâmplate

îţi vor scădea randamentul la învăţătură.

Tu eşti chirurg, nu psihiatru!

De ce nu mă laşi în pace?

De ce nu mă lasă nimeni în pace?

Klinger!

Domnule!

Mai sună la unităţile din zonă.

Trebuie să fie apă pe undeva.

Da. Dacă mai stau mult la telefon,

o să-mi ajungă urechea ca o conopidă!

- Bună ziua. - Voiaţi să ne vedeţi?

Nu, dar e singura cale de a vă vorbi.

Despre ce e vorba?

Mă bucur că ai întrebat. Sunt foarte ocupat.

Aşa că o să fiu concis şi blând.

Lt. Harris a fost pe aici mai devreme şi m-a surprins.

- Cu o cerere de transfer urgent. - Vai!

Am bănuit că vrea să plece fiindcă nu poate face baie.

Dar nu era ăsta motivul,

aşa că am întrebat-o care e motivul.

Ea a spus că s-a făcut de râs

şi că ştie toată unitatea.

I-am spus că eu nu ştiu,

iar ea a zis că se miră că Pierce nu mi-a povestit.

Ce?

Am întrebat-o de ce a venit la mine

şi nu s-a dus la sora-şefă.

Iar ea mi-a spus că sora-şefă o urăşte.

N-o urăsc!

I-am spus să se liniştească. Am întrebat-o

care e lucrul pe care îl ştiu toţi, mai puţin eu.

Iar ea mi-a spus că a avut o legătură nefericită.

Am întrebat-o dacă e vreunul dintre doctori.

Ea a spus că este preotul nostru.

Dle colonel, trebuie să înţelegeţi că e foarte supărată!

Aşa a spus şi ea.

Că e atât de supărată, încât renunţă la facultate.

Nici măcar nu ştiam că dă la facultate!

Nu trebuie să renunţe!

Uite ce e. Nu e treaba mea,

deci vom proceda astfel:

Fata asta mai are de stat în armată doar câteva săptămâni.

Un transfer ar însemna multe hârţoage.

O să faceţi aşa. Tu nu mai vorbeşti despre ea!

Tu n-o mai urăşti! Şi tu nu mai ieşi cu ea!

Aş vrea să mai discut, dar am o criză de apă.

Liber!

E ridicol!

Îmi dau jos mustăţile mele şi mi le pun pe ale tale!

Aşa poţi să te bărbiereşti şi să ai o umbră de barbă în acelaşi timp.

M-am săturat să economisesc apă!

Trebuie să pui deoparte pentru zilele ploioase.

- Bună. - Ia-ţi un aparat de bărbierit şi şezi.

Mulţumesc. Sunt destul de bărbierit.

Stai puţin!

Chiar eşti bărbierit!

Cheleşti şi în partea inferioară?

Ţi-ai spălat şi părul.

Chiar şi mătreaţa e spălată şi călcată.

Cum ai făcut?

Un Winchester se descurcă întotdeauna.

Trebuie să-mi fac plimbarea de după-amiază.

Domnilor...

Cred că miroase a ud.

Ai dreptate. Prosopul ăsta e umed.

Şi nu mă înşel.

Cererea de transfer e respinsă.

Sunteţi foarte nedreaptă, dnă maior.

Eu sunt nedreaptă?

De ce n-ai venit să-mi spui?

Imaginează-ţi ce surpriză am avut când col. Potter mi-a spus că te urăsc!

Nu-i aşa? Toată lumea mă urăşte!

Toată lumea te urăşte... Ce convenabil!

E o scuză ca să nu ai nici un prieten,

ca să nu-ţi continui studiile.

- Ai o acoperire. - N-am nevoie să ascult toate astea!

Ascultă asta!

Îţi vei petrece restul serviciului militar în această unitate.

Şi dacă ţi-am părut dură,

urmează şapte săptămâni de "încă n-ai văzut nimic".

Doar dacă te gândeşti să faci vreo prostie,

îţi las urme de bocanci pe fund.

Sunt sigură că veţi fi mulţumită de activitatea mea.

Asta va fi doar o parte.

Îţi vei petrece restul timpului sub supravegherea

căpitanului Pierce şi a mea, studiind intensiv

- pentru admiterea la facultate. - Cum?

Ştiu ce greu e pentru o femeie să devină doctor.

Iar armata nu te ajută.

Dar cu pregătirea şi cu talentul tău, ai şanse mari.

Şi atât timp cât îţi sunt ofiţer superior, n-o să te las să renunţi.

Ai vreo întrebare?

Nu, dnă maior.

Eşti liberă.

E înăuntru.

Ştiam eu că ne va conduce la apă.

Trebuia să urmăm stropii.

- Charles, picăturile jos! - Ce e? Cine e acolo?

Am venit să-ţi citim contorul.

Noi stăm "pe uscat"! Tu de ce nu stai?

Băgăcioşilor! M-aţi urmărit!

Şi te-am prins în "flagrant-udat".

Aici nu e nimic. Ce-ai făcut?

Ai luat lecţii la şcoala de dansat în ploaie a lui Arthur Murray?

De fapt, asta nu e apă.

Sigur că nu! Ai un mic lac.

Chestia asta gâdilă. E sifon.

Nu e!

E apă Vichy din import, trimisă de mama.

- E stocul meu personal. - Înţeleg.

Sifon particular. Circuit intern.

Ce veste bună pentru toţi împuţiţii din unitate!

Să anunţăm prin difuzor. Economisim timpul.

Aţi vrea voi, fraieri soioşi!

E ultima mea sticlă.

Stai! Dă-mi-o!

- Ce? - E scandalos!

Dă-mi...

Hai afară! Apa e bună!

Ai săpun în ochi, balonaş!

Scuză-mă. Cred că aş putea să-ţi fac loc la masa asta.

Bună, Gail.

Mulţumesc.

Întotdeauna spun rugăciunea,

deşi nu prea am pentru ce mulţumi.

Am putea să vorbim? Promit că nu te îmbrăţişez.

Sunt deja nişte lucruri vechi.

Cam ca şi laptele conservat.

- Cum merge cu studiul? - Bine.

Noul meu profesor e bun la medicină,

dar n-are simţul tău al umorului.

Unii se pricep, alţii, nu.

Mulţumesc, părinte.

Spune-mi John.

Bună!

- Aveţi loc şi pentru mine? - Sigur.

Stai jos. Discutam despre studiul lui Gail.

Se descurcă bine?

Glumeşti? E singura din clasă.

De ce nu eşti adâncită în studiu?

Am învăţat.

Am luat câteva minute pauză, ca să nu mor de foame.

Mă întorc la treabă.

Ai muncit mult

şi ai avut rezultate bune la colegiul Hawkeye de ştiinţe medicale.

- Mulţumesc, dle profesor. - Cu plăcere.

Ca răsplată specială,

eşti invitată la prima petrecere anuală mixtă studenţi-profesori, diseară,

în cortul decanului.

Nu pot.

Am mult de învăţat.

Tot sistemul limfatic până mâine.

- Mai ştii? - Bine.

Te avertizez că voi regreta asta!

Ne vedem mai târziu.

La revedere, părinte.

Am nevoie de un sfat pe care numai tu mi-l poţi da.

O problemă religioasă?

Nu chiar.

am un suflet care tânjeşte să fie strâns în braţe.

Unii se pricep, alţii, nu.

Tu...

Atenţiune, personalul MASH.

Veţi fi încântaţi să aflaţi

că am reuşit să reumplem

bazinele de apă.

Pentru a evita aglomeraţia,

în calitate de intendent al companiei, am făcut următorul plan:

Voi citi o listă de nume în ordine alfabetică.

Veţi merge la duşuri la intervale de cinci minute,

în ordine.

Abrams, de la 17:30 la 17:35...

... Baker!

Subtitrarea: Adrian Micu