Original subtitles

corvin.predoiu Subtitrări-noi Team

sinc: indarosa pentru subs.ro pentru varianta AMZN.WEB-DL.DD+2.0.H.264-NTG

Anterior...

Acesta este Z Explorer One, Z1.

Vă promit, vom fi primii pe Marte.

La noapte o să fie frumos,

Marte e locul de întâlnire. Punctul mic roşu de acolo.

Stop, am spus. Cred că am văzut pe cineva.

- Bună, m-am întors. - La dracu.

Sunt Vladimir Komarov.

Komarov ar fi avut 90 ani dacă ar fi supravieţuit.

Nu arată de 90.

Nu e periculos.

Doctore Renoir, poţi fi surprinzătoare atunci când vrei.

- De ce e aici? - Cred că ne aştepta pe noi.

Crezi în miracole?

Sunt mai degrabă optimist.

- A dispărut, nu e în laborator. - Muller raportează:

cred că ştiu unde e.

- Să votăm. Meyer? - Pentru.

Sunteţi copilăroşi.

Nu veţi ajunge nicăieri.

Gramat, uite.

N-am văzut niciodată aşa ceva,

nicio formă cunoscută de viaţă nu are asemenea ADN.

Simon...

nu este uman.

- Comandante! - Ai încredere.

Vedeţi ce văd şi eu?

Deci Jeanne, ce vezi?

Marte e locul de întâlnire.

Şi ce aţi aflat?

Acest om era acolo înaintea lor.

Nu putea fi trimis.

Trebuie să fi fost creat pe Marte.

Un marţian.

Un extraterestru.

Mai bine zis, într-un mod ştiinţific

singura formă posibilă de viaţă extraterestră

este inteligenţa artificială.

E singurul lucru capabil

să supravieţuiască călătoriei în timp şi prin materie.

Sub forma unei fiinţe umane?

Aşa se pare.

Şi?

Păi, ar putea fi soluţia.

Dacă l-am putea examina...

- Şi? - Nu ştie cum a deschis uşa asta,

şi nici de ce era în faţa acestui lucru.

Nicio noutate.

Nu, ştie că am fost pe Marte 50 ani după el,

dar nu poate înţelege.

Bine atunci, Irene, ai progresat ceva?

Voi începe cu o dovadă

că acest edificiu nu este ceva natural.

Bună analiză, Irene.

Merci.

Piatra principală a edificiului

e susţinută de 4 piloni Dorici, identici în totalitate

cu cei de la Templul Segeste din Sicilia.

Tiparul central este identic

cu basorelieful maya din Calakmul, Mexic.

În cele din urmă,

codificarea este

octa-decimală Phi,

cunoscută şi ca numerele de aur din Grecia antică.

Concluzia?

Concluzia,

cineva s-a inspirat

din civilizaţia noastră s-o construiască...

Sau civilizaţia noastră s-a inspirat de aici.

Ep. 4. Piatra

Am impresia că această călătorie îţi place din ce în ce mai mult.

Începi să-ţi amortizezi investiţia, nu?

William?

Cu siguranţă am găsit semne de civilizaţie conectată cu a noastră,

pe Marte,

dar ştii ce este cel mai surprinzător?

Spune-mi.

Nu eşti surprins.

Crezi că mergem acasă?

Ce se întâmplă, Irene?

Detectez perturbări ale spectrului electromagnetic.

Ce înseamnă asta?

Da, Eva,

cred că mergem acasă.

Goldstein, mic nenorocit.

Aici este Simon Gramat, Comandantul Misiunii Ulysse, recepţionezi?

De ce nu răspund?

Aici este Ulysse, mă auzi?

Sper că n-au păţit ca Z1.

Ulysse, aici este Air Zilion 2, recepţionezi?

Sigur, Zilion 2.

Aici este Gemma Williams, suntem aici să vă ajutăm.

Gemma.

Tocmai am aterizat.

Terminăm verificările de rutină şi venim să vă vizităm.

N-am avut ocazia să ne vedem

aşa că va fi o mare plăcere.

Au trecut săptămâni de când n-am ieşit.

Aşteptam să vă întâlnim, terminat.

Da!

Nu sărbătoriţi prea devreme.

Nu, dar este ok, calmează-te, William.

Vor să ştie ce am descoperit.

Ai încredere în mine dacă vrei să plecăm.

Sunt aici să ne ajute.

Îl ştiu pe Goldstein,

e multe lucruri, şi nu e un sfânt.

Ok, Irene, cum stăm?

Ştii foarte bine că sunt mai rapidă

decât spectrometrul care mă încetineşte.

Eu am fost cel care ţi-a instalat codul să te decepţionezi singură

sau te-ai programat tu?

Singură,

dar m-am modelat după tine în tine.

Hei, ai grijă că te trec pe vocea lui Homer Simpson.

Nu, orice mai puţin asta.

Basile, te rog.

Nu-ţi face griji.

Serios, Basile, termină.

Ştii că urăsc asta.

Nu.

- Merci. - Pot intra?

Da, desigur.

Uite, lucram la analiza ta.

Aş vrea să fi fost neîngrijorată ca tine.

Şi eu aş vrea să am părul tău.

Doar că

atunci când simt că sunt inutil,

prefer să mă concentrez pe lucruri pe care ştiu să le fac.

Nu e rău deloc.

Bine, nu ştiu prea multe despre pietre aşa că îmi dau silinţa.

Aşteaptă, uite, nu e deloc normal.

Raportul de metale şi minerale

este identic la toate probele,

asta nu poate fi fructul naturii.

Şi totuşi natura poate face lucruri frumoase.

Serios, de exemplu?

Ea.

De ce tuşeşti? Nici măcar n-ai gât.

N-are gât.

Am ceva pentru tine.

E chiar drăguţ

dar îmi plac vechile mele haine.

Sinceră să fiu, avem musafiri.

Camuflaj?

- Precauţie. - Înţeleg,

Comandantul tău e grijuliu.

Dacă spui tu.

Te poţi întoarce?

Da, scuze.

Bănuiesc că n-ai venit aici

doar pe post de designer.

Ce ai vrut să ne arăţi acolo?

I-am spus deja tot comandantului tău.

Nu, n-ai spus nimic.

Trebuie să înţeleg.

Nu-ţi spun nimic nou când îţi spun

că trebuie să le descoperi singură... dacă vrei să le înţelegi.

Da,

dar adesea timpul e scurt şi le înţeleg mult prea târziu.

Uite,

să zicem că în mâna dreaptă

ţii

toate răspunsurile la întrebările despre mine,

iar în mâna stângă,

toate răspunsurile

despre tine,

despre Marte,

despre întregul Univers.

Dacă deschizi mâna dreaptă,

mâna stângă dispare.

Atunci deschid stânga.

Ar fi mult prea uşor.

Acolo sunt reguli stricte,

trebuie făcută o alegere.

Trebuie să renunţi la ceva.

Ca să deschizi stânga,

va trebui să aştepţi puţin.

Ce aşteptăm?

Dacă ai sau nu încredere în judecata mea.

N-a funcţionat întotdeauna la mine.

Uită ce ştii deja.

Pentru că trecutul e trecut.

Vladimir, cum ai ştiut?

- Ce? - Despre tata.

Marte e locul de întâlnire.

Musafirii tăi nu vor întârzia.

Trebuie să fi Comandantul Gramat.

Cred că nu greşesc, uniforma ta e superbă.

Croială franceză.

Sunt Locotenent Colonel Edward Doisneau,

iar acesta e Maiorul Adam Wayne.

Îmi puteţi spune Eddie

sau Edward sau Ed.

Bine, bun venit la bord,

aşteptam cu nerăbdare sosirea voastră.

Gemma nu e cu voi?

D-le Meyer,

îmi pare bine de cunoştinţă.

Am auzit multe despre Dvs de la D-ra Williams.

Din păcate, a rămas pe nava

cu inginerul.

Spune-le.

Unde mi-era capul?

Ştiţi, am fost să vedem

epava Misiunii Z1.

Sincere condoleanţe pentru prietenii voştri.

Condoleanţe, da.

Cuvintele tale sunt atât de melodioase,

e unul din limbajele mele preferate. Comandante,

în afara sistemului de propulsie,

ştiţi ce altă particularitate mai avea naveta Zilion?

Una din două accidente.

Amuzant.

Nu, tu eşti ăla amuzant.

Imaginaţi-vă că D-l Brody,

inginerul nostru,

a instalat un fel de...

cum să-i spun...

O cutie neagră.

Ok, şi aţi urmărit-o?

Şi chiar ştim că persoana care are

această cutie neagră este aici.

Este incredibil, nu?

Da, e nebunie.

Unde dracu e?

Uşurel.

Ce vrea el să spună este

se întreabă

dacă n-aţi luat-o cu voi

de ce semnalul ei

indica că aceasta e

chiar aici.

N-am intrat în navetă, nu mai era mare lucru de ea.

Am recuperat doar un panou solar pentru reparaţiile noastre,

atât, şi sperăm că ne puteţi ajuta mai departe.

Dar desigur,

vi-l vom trimite pe D-l Brody

imediat ce lămurim problema asta.

Dar mai întâi, Maior,

caut-o.

Aşteaptă. Aşteaptă!

Aţi venit aici să ne ajutaţi, cu arme de asalt, corect?

Nu e ceva normal,

voi sunteţi savanţi, noi suntem soldaţi.

Tot echipajul de pe prima navetă a dispărut fără urmă,

împreună cu cutia noastră neagră.

Trebuie să fim atenţi.

Şi spui că ne ajuţi dacă o avem.

Desigur.

Vom face tot ce putem.

Pentru asta suntem aici.

Ok, ok.

Ar arăta cam aşa,

- cutia voastră neagră? - D-le Meyer,

mulţumim de ajutor.

Mi-am dat seama că Goldstein nu v-a trimis până aici

să beţi o cafea.

Ia-o.

Îmi place cafeaua franţuzească,

dar poate altă dată.

Staţi. Este evident

că plecaţi. Şi noi?

Nu-ţi face griji,

ne întoarcem foarte repede.

De asta, sunt sigur.

Sunt militari,

aşa că le trebuie un duşman.

Gemma ne va ajuta.

O cunoşti?

E o veche prietenă,

şi m-a trădat o singură dată.

Foarte liniştitor.

Ce aţi aflat?

Păi, spectrometrul a determinat că piatra nu există.

Ce?

E făcută dintr-un aliaj necunoscut.

Necunoscut pe Pământ.

Scuză-mă, dar n-am spus că e necunoscut,

am spus doar că nu există.

Şi unde vrei să ajungi cu asta, Irene?

Este un aliaj artificial

care nu există în nicio bază de date geologică,

însă e menţionat în multe poveşti antice.

De ce n-ai spus aşa?

N-ai întrebat.

Nu uita că eu sunt o maşină.

O maşină sarcastică.

Compoziţia acestui artefact se potriveşte în proporţie de 99.99%

cu un metal preţios amintit

în scrierile Romei şi Greciei antice din primul secol,

un aliaj de cupru, zinc,

nichel şi fier, denumit şi Orichalcum.

Ori cum?

Orichalcum,

metalul din Atlantis.

Asta era.

Dar mai este o componentă de .01% necunoscută.

Aşteaptă,

nu este necunoscută.

Trebuie să vadă imediat şi ceilalţi.

Este ADN.

Stai, eşti sigură?

Foarte sigură, dar nebunia e şi mai mare.

Nu e doar orice ADN,

dar este exact aceeaşi a 3-a spirală a marţianului nostru, Komarov.

Deci nu trăieşte. Tipul ăla are ADN-ul unei pietre.

Dacă află Goldstein asta, va face orice să pună mâna pe el.

Bine, i-l dăm, e-n regulă.

- Trebuie să-l protejăm. - Dar de ce?

- De ce? - De ce am risca câtuşi de puţin?

Fără ei, n-avem nicio şansă să plecăm.

Dacă Komarov e preţul care trebuie plătit, asta e.

- Destul, lasă-mă să mă gândesc. - Nu, nu, nu,

îl dăm la schimb pentru combustibil şi gata.

Un lucru e sigur, protejatul tău nu ne spune tot.

Avem ADN-ul lui. Nu e destul?

Ştie mult mai multe decât spune. Va vorbi, ştiu.

Eşti sigură de asta?

Foarte sigură.

Dar cum, nu-l torturam, nu?

Am o idee.

Interiorul cabinei tale e ca imaginea ta,

blândeţea ascunsă în spatele unui înveliş dur.

Iau asta drept un compliment.

Fă-te comod, Vladimir, Eşti binevenit aici.

Am impresia că facem progrese.

Cum adică?

Păi...

mă inviţi în cabina ta...

Da,

straniu, eşti singurul de pe această navă care e relaxat

şi care se simte bine.

Iau asta drept un compliment.

Ai fugit de judecata lor.

Vreau să cred asta.

Toată lumea judecă.

Uite...

tu mă judeci acum.

Nu,

încerc doar să înţeleg cine eşti.

Asta e tot o formă de judecată,

dar e treaba ta, scopul tău pentru care eşti aici.

Bine, da,

dar se pare că nu pot să te citesc,

şi asta ar fi prima dată pentru mine.

Vei ajunge şi acolo,

e doar o chestiune de timp.

Asta e problema,

ca ceilalţi n-au răbdare, vor rezultate acum.

V-am spus deja tot ce ştiu.

În acest caz, dacă n-ai nimic de ascuns,

aş dori să-ţi sugerez un experiment.

Vreau să-mi permiţi să te hipnotizez.

E total inofensiv.

De ce mă întrebi acum

dacă am început deja?

Poftim?

În timpul discuţiei noastre,

ţi-ai sincronizat respiraţia cu a mea

şi ai adoptat poziţia în oglindă.

Deci suntem de acord?

Să te văd.

Bine...

Concentrează-te pe vocea mea,

nimic altceva nu contează,

eşti relaxat.

Nu ai de ce să te temi,

poţi închide ochii,

şi lasă-mi vocea să te înfăşoare şi să te mângâie.

Te simţi bine.

Acum,

calm, îmi vei spune numele tău.

Numele meu este... Vladimir Komarov.

Superb,

o să fie foarte simplu.

De acum încolo,

vei vorbi în franceză, Vladimir.

Da.

Îţi aminteşti când ne-am cunoscut prima dată?

Da.

A fost frumos.

Aş vrea să te întorci înapoi în amintirea ta,

cu 3 minute înainte de acea întâlnire.

- Bine, asta n-are sens. - Aşteaptă, taci şi priveşte.

Când eşti gata,

începe să-mi spui ce vezi în jurul tău

şi ce simţi.

Cred că vreau să-mi scot costumul.

De ce, Vladimir?

Mi-e atât de cald,

este insuportabil.

Nu voi scăpa de aici cu viaţa.

- Eşti pe Marte? - Soyuz.

Paraşuta principală nu se deschide.

Nu ştiu ce să fac.

Continuă, Vladimir, sunt tot aici, sunt mereu cu tine.

Merg prea repede,

văd flăcări pe geam.

Costumul mă arde.

Am...

Ce?

Sunt aici, Vladimir.

Ce este, Vladimir?

Am sentimentul că e ceva...

Ce este, Vladimir?

Ce vezi?

Ce-i asta?

Ce?

Vladimir.

La dracu!

Ce naiba se întâmplă? Basile.

Am sentimentul că...

Ce? Sentimentul că ce, Vladimir?

Basile, deschide uşa. Acum, e un ordin.

- Da, imediat. - Rahat.

- Fac tot ce pot. - Nu trebuia să-i las singuri.

- Stai, încă puţin. - Jeanne, suntem aici, mă auzi?

- Ar trebui să se deschidă. - Jeanne!

corvin.predoiu Subtitrări-noi Team

sinc: indarosa pentru subs.ro pentru varianta AMZN.WEB-DL.DD+2.0.H.264-NTG