Original subtitles

Personajele şi evenimentele din acest serial sunt inspirate din istorie.

Mamă,

apără-mă.

Voi avea un copil. Fiica ta este foarte îndrăgostită.

Suleyman este un sultan bun. Mă iubeşte mult.

A plecat la un război mare. Să nu i se întâmple nimic.

Să se întoarcă pentru mine şi pentru prințul care se va naşte.

SULEYMAN MAGNIFICUL Episodul 6

CETATEA BELGRADULUI 29 AUGUST 1521

Luați tronul păgânului !

Măria Sa, sultanul Suleyman, suveranul mărilor şi al munților !

Nu vă temeți. Turcii nu ridică mâna asupra celor care au cerut îndurare.

Belgradul este pământ otoman acum. Iar eu sunt sultanul vostru.

Veți avea şi voi parte de justiția lui Suleyman.

Dacă vă supuneți, veți fi ca robii mei.

Vă voi proteja. Vă asigur o viață prosperă.

Piri-Paşa, nu se va colecta birul timp de un an de aici.

Se vor acorda 2 milioane de accele din vistieria Sublimei Porți.

Oraşul va fi renovat.

Se va începe imediat construcția de geamii noi şi de medrese.

Oraşul şi zonele învecinate vor fi inspectate în vederea taxării.

Cei care au cerut îndurare vor fi duşi în capitală.

Bali-Bei va fi valiul sangeacurilor Belgrad şi Semendria.

Va fi singura autoritate.

Aşa să se noteze în edict şi să se dea de veste !

Dv. mi-ați dat vestea victoriei.

Îi mulțumesc Domnului că mi-a acceptat rugăciunile.

Viteazul meu va aduce multe victorii Sublimei Porți.

Şi ce victorie ! Păgânul Ludovic a fugit. Se ascunde.

Poporul să fie anunțat de-ndată, să înceapă serbările.

Să-l întâmpinăm cu fast pe Măria Sa.

Nu vă faceți griji, sultană-mamă.

Dacă îmi permiteți, am o întrebare.

Fiul meu este îngrijorat. Slujnica dv. nu s-a vindecat ?

A trecut mult timp.

Amărâtul a fost fermecat la prima vedere. Ce să facem ?

Este tot în stare gravă. Vindecarea ei pare imposibilă, Lala.

Da ? Este aşa de tânără... Păcat !

Creşti, fiule, creşti !

Hurrem, dacă va fi fată, ce vei face ? Să nu suferi după aceea.

Copilul meu va fi băiat. Ştiu asta.

Fiul meu va fi sultan, la fel ca tatăl lui. Va fi rege.

Va face orice pentru mama lui.

Fetelor, nu vă mai plimbați de colo până colo ! Duceți-vă jos !

Vă aşteaptă croitoreasa. Vin şi eu imediat.

Cadână Hurrem !

Vino cu mine.

- Unde mergem ? - Vino. Avem treabă.

Eu sunt însărcinată. Nu pot face treabă.

Dacă am zis să vii, vii. Haide, pentru binele tău.

Ai zis pentru binele meu. Promite-mi că nu este ceva rău.

Nu este. O să te bucuri. Haide !

- Este mătase din Bursa. - Eu o vreau pe-asta.

Culoarea asta nu te prinde pe tine, ci pe mine.

Nu ți-o dau. Mi-a plăcut mie.

Încet. Mi-ați făcut capul calendar. O să vă uitați pe rând.

Să nu-ți fie de deochi, cadână Hurrem. Ți-a crescut burta.

Orice-ai îmbrăca nu-ți stă bine.

Cadână Hurrem, alege materiale, să-ți croiască imediat veşminte noi.

Nu-mi plac. Nu mă îmbrac cu aşa ceva.

Calfă Nigar, în cufărul meu sunt materiale făcute cadou de Măria Sa.

Eu nu mă îmbrac cu aşa ceva.

Cele mai frumoase mătăsuri. Demne de o sultană.

Luați-le.

Luați din calea mea urâțeniile care nu sunt demne de Măria Sa.

Urâțeniile vor pleca din haremul Măriei Sale.

Vor rămâne doar frumusețile.

Vechiul serai este plin de slujnice ca tine. Te integrezi perfect acolo.

Cum să plece din acest serai cea care va naşte un prinț ?

- De unde ştii că vei naşte băiat ? - Ştiu. Va fi băiat.

Următorul va fi tot băiat. Şi următorul, şi următorul...

Doamne-ajută să mori la naştere !

Mi l-a dat vraciul. A zis că va fi mai uşor.

Pun câteva picături. Prea multe ar ucide.

Ar crăpa inima, s-ar îneca cu sânge.

Mustafa !

De azi-dimineață sunt soldat. Hai să ne jucăm ! De-a ce ?

Nu te mai saturi să fii învins, nu-i aşa, Matrakcî ?

Încă întrebi de-a ce. Vezi că îți iau hangerul.

- Nu ți-l dau. E cadou de la sultan. - Ştiu, tocmai de aceea îți spun.

Şef al slugilor, a venit un sol din capitală. A adus scrisori.

Dă-mi-le mie. Sultanul este ocupat. I le dau mai târziu.

Aveți şi dumneavoastră una.

Bine, accept. Îmi citeşti scrisoarea în schimbul hangerului.

Nu, m-am răzgândit. Du-te şi găseşte pe altcineva.

Şi eu m-am răzgândit. Nu mai joc.

Du-te şi găseşte pe altcineva, Matrakci.

Haideți ! Niciun viteaz nu se întrece cu mine ?

Nu vă iau prea mulți bani. Haideți !

Nici lumina soarelui, nici stelele ce strălucesc în noapte

nu-mi vindecă inima sângerândă.

Luna plină s-a schimbat de atâtea ori în lună nouă. Şi tu nu eşti...

Terasa de marmură îşi aşteaptă stăpânul în beznă, pustie şi rece.

Când aud sunetul viorii în vis, mă trezesc plângând.

Mă rog la Dumnezeu până dimineața, la chemarea la rugăciune:

Dumnezeule, apără-mi clarul meu de lună, steaua mea...

Luminează-i noaptea şi, cu mila Ta, călăuzeşte-l în expediții.

Să se reîntâlnească cât mai repede cu cei care plâng în urma lui.

Lumina ochilor mei este în paza Ta. Nu mă uita.

Sunt şi veşti bune de la palat. Cadâna Hurrem este însărcinată.

Doamne-ajută să fiu din nou mătuşă !

Hurrem este însărcinată. În cele din urmă, a reuşit ruteanca.

Uite, materialele astea. Foarte frumoase, nobile.

Astea sunt demne de mine.

Dacă nu-ți ții gura, n-o să sfârşeşti bine, cadână Hurrem.

Câte şi mai câte i-ai spus sultanei Mahidevran !

Zău că mi-a fost teamă că o să te plesnească peste față.

Nu te teme. Nu poate să-mi facă nimic.

Există sultanul Suleyman, prințul... Fiul meu vine pe lume.

Şi dacă se întâmplă ceva ? Dacă o să fie fată ?

Lumea este schimbătoare. Nu avem cum să ştim.

Cere-I lucruri bune Domnului.

Îmi stă bine ?

- Eşti gata, Celalzade ? - Sunt gata, Măria Ta.

E prima declarație de victorie pe care o scriu după răposatul sultan Selim.

Doamne-ajută să am şansa să scriu mult mai multe !

Scrie. Când veți primi acest firman,

veți afla că am înfruntat ungurii deoarece era o datorie morală

față de musulmani şi de jihad, războiul nostru sfânt.

După străbaterea unei lungi distanțe într-un timp scurt,

am pătruns în țara păgânului.

Belgradul este o fortăreață a cărei temelie se află în fălcile peştilor,

turnurile ei sărută steaua polară de pe bolta cerească,

o cetate care nu a putut fi construită de puterea omenească.

Cu ajutorul Domnului, padişahul a împresurat zidurile cetății.

Ienicerii, curajoşi asemenea crocodililor mării,

au urcat pe înaltele-i bastioane. Duşmanul păgân a fost învins.

Inimile lor au fost umplute de mireasma islamului.

Calfă Nigar, nu merge. Cânt urât.

Nu scapi aşa de uşor. O să poți.

A izbucnit războiul. Vin.

Fetelor, potoliți-vă.

Se trag focuri de tun în cinstea Măriei Sale.

A ocupat Belgradul. Am câştigat războiul.

Se întoarce.

Vine sultanul meu.

Şeriatul şi drepturile legale au fost aplicate fără excepție.

Membrii Divanului au fost înlocuiți cu viziri şi bei.

Am ordonat întoarcerea armatei nostre victorioase în capitală

înainte ca vremea să se înrăutățească.

Măria Ta, această declarație a fost scrisă în luna septembrie 1521,

pe câmpul de luptă din Belgrad.

Într-adevăr, Celalzade. Poți să te retragi.

Măria Ta, au venit scrisori şi acte din capitală.

Sunt acte din partea defterdarului şi a vistierului

şi o scrisoare de la cadâna Hurrem.

Mă uit mai târziu pe acte. Dă-mi scrisoarea de la Hurrem.

Măria Ta, refugiul fericirii mele,

sclava dv. Hurrem îşi aşază fața cu dor pe pământul de sub picioarele dv.

Sultanul fericirii mele, focul acestei despărțiri îmi sfâşie inima.

Măria Ta, mai este o veste bună. Cadâna Hurrem a rămas însărcinată.

Nu scrie aici. De unde ştii ?

Am primit un bilet din harem.

Doamne-ajută să vină pe lume un prinț sănătos.

Doamne, de câte ori l-ai bucurat pe robul Tău Suleyman azi ?

- Să se tragă cu tunul, Măria Ta ? - Da, agă din Parga.

PALATUL BUDA

Otomanul s-a temut să vină la Buda.

Sultanul Suleyman se retrage fugind de pe pământurile noastre.

Le sunt dator cu mulțumiri cavalerilor mei pentru defensiva puternică.

Stăpâne, poate că urechile mele nu mai aud bine din cauza vârstei,

dar de văzut văd. Nu sunt orb. Nu este nicio victorie.

O cetate importantă precum Belgradul a fost ocupată.

Poporul şi Biserica au acceptat acest adevăr. Asta este victoria ?

Cardinale Paul, vreți să spuneți că mint ?

Biserica este împotriva minciunii. Minciuna este cel mai mare păcat.

PALATUL VATICAN

Sultanul Suleyman a realizat

ceea ce strămoşii lui nu au putut timp de un veac.

Ludovic a trecut cu vederea avertizările noastre.

Nu ne-a ascultat, a greşit.

Ungaria a fost împărțită în două. Musulmanii au pătruns în Europa.

Să fie o lecție pentru toți ! Armata se retrage.

Nu a intrat în Buda. Ludovic nu a fost detronat.

Să nu cumva să credeți că războiul a luat sfârşit.

Va veni din nou la primăvară. Pregătiți-vă. Nu s-a terminat.

Sultanul Suleyman să trăiască ! Sultanul Suleyman să trăiască !

Să aibă parte numai de victorii ! Sultanul Suleyman să trăiască !

Vino să te îmbrățişez, viteazul meu.

Tatăl meu a devenit sultan şi acolo ?

Tatăl tău este sultanul întregii lumi.

Hatice, şi eu o să mă războiesc şi o să cuceresc cetăți.

Aşa o să faci, prințul meu.

Mustafa, nu sări prea mult, o să transpiri. O să faci febră.

Bravo, Mahidevran !

Ai dat dovadă de maturitatea la care mă aşteptam.

Ai pus capăt certurilor cu Hurrem. Nu era frumos din partea ta.

Datorită dv., sultană-mamă. Mi-ați băgat mințile în cap.

Am învățat din greşeli datorită dumneavoastră.

DOUĂ LUNI MAI TÂRZIU

19 OCTOMBRIE 1521

Prințul meu, fiul meu, a venit Măria Sa.

Doamne-ajută să ne vadă azi !

Dacă nu vine ? Dacă nu ne cheamă la el ?

Dacă îi vede pe Mustafa şi pe mama lui, iar pe noi ne uită ?

Nu, nu ar face asta. Nu-i aşa, fiule ?

Eşti tu, sunt eu... Vom fi o familie.

Nu mai lovi. M-ai auzit, dragul meu. A venit tatăl tău.

- Tatăl meu viteaz ! - Viteazul meu Mustafa !

Fiule, Mustafa !

Sultană-mamă !

Dragul meu copil, viteazule, Măria Ta, bine ai venit !

- Hurrem o să nască un prinț. - Ştiu, mamă. Sunt în al nouălea cer.

Da ? Iscoadele îşi fac treaba, nu-i aşa ?

Hatice, poți să zâmbeşti acum. Uite, m-am întors sănătos.

Mustafa !

Hurrem, intră. Închide uşa.

Şi dacă mă uit de departe ?

Aş vrea să-i văd mersul frumos. Încă nu l-am văzut.

Măria Sa îşi alină dorul de familie înainte să vină la tine:

sultana-mamă, sultana Hatice...

Înseamnă că a văzut-o şi pe femeia aceea.

Normal că a văzut-o. Nu este sultana favorită ?

Şi ea face parte din familie.

Eu ce sunt ? Nu sunt cadâna sultanului Suleyman ?

Mai întâi naşte prințul, apoi vei fi considerată membră a familiei.

O să nasc. Vei vedea. O să nasc un băiat puternic.

Gulşah, mă iubeşti ?

Ce întrebare este asta, sultană ? Sigur că da.

- Ai face orice pentru mine ? - Mi-aş da şi sufletul.

Nu vreau sufletul tău, ci pe al lui Hurrem.

Tu mi-ai spus că prea mult ar cauza moartea.

Ia sticluța asta. Pune-i-o în mâncare diseară.

Să se termine. Să nu mai apuce dimineața.

Dar cum să fac asta ? Nu pot intra în camera privată. Este interzis.

Găseşte pe cineva. Dă mită, fă ceva !

Apoi vino şi cere-mi ce vrei tu.

Agă Ibrahim !

Sultana Hatice va veni în livada de smochini,

după lăsatul întunericului. V-a trimis şi ăsta.

Spune-i sultanei că voi fi acolo negreşit.

Agă Sumbul !

Spune-i cadânei Hurrem să se pregătească.

Am înțeles. Chiar eu o voi aduce, nu vă faceți griji.

Mai încet. O cadână merge elegant.

Hurrem, nu mai sări. Eşti însărcinată, pierzi copilul.

Cadâna asta nu se mai vindecă.

Măria Ta...

Dragul meu Suleyman !

Scumpa mea Hurrem !

Am venit, sufletul meu, am venit... Despărțirea a luat sfârşit.

Hasibe ! Vino !

Ce e ? De ce m-ai chemat ? E ora mesei, trebuie să mă întorc.

Îți dau ceva. O pui în mâncarea lui Hurrem.

Ce este ?

Nu se poate ! Este ceva rău.

Nu e nimic rău. Hurrem o să aibă probleme cu stomacul în seara asta.

Nu o să poată dormi liniştită în patul sultanului.

O să mă omoare. Dacă mănâncă şi sultanul ?

Cadână Hasibe, o să aibă diaree. O să spună că este de la sarcină.

Nu o să aibă legătură cu tine.

I-o pui în desert. Sultanului nu-i plac dulciurile.

Vipera le va mânca pe toate, nu-ți face griji.

Fă asta. O să te acopăr în aur.

Ai spus adevărul, da ? O să-i provoace doar diaree.

În lipsa mea, turca ta s-a îmbunătățit. Bravo !

Ți-a plăcut scrisoarea ?

Tu ai scris-o ? Spune-mi adevărul. Aşa bine scrii ?

Cuvintele sunt ale mele, scrisul, al calfei Nigar, dar învăț.

Dă-mi hârtie, scriu imediat. Dă-mi.

Nu mă crezi.

- Nu-mi strica scrisul. - Ia să văd ce-ai scris.

"Sultanul este dragostea mea."

Ca să vezi ! Ce scrie draga mea Hurrem !

Ia să vedem dacă am pus destulă otravă. Am nimerit cantitatea ?

Nu mai vorbi prostii. Doamne fereşte ! Este o glumă proastă.

Să aibă poftă Măria Sa ! Să le ducă, sunt curate.

Să aibă !

Desertul este gata. Desertul este gata ! Duceți-l.

N-o clătina. Să nu cumva să se strice gutuile cu caimac.

Şef al slugilor !

Bine ați venit, sultană ! Sultana inimii mele...

Îi mulțumesc Domnului că v-ați întors sănătos.

I-am făcut o promisiune sultanului Eyup. Chiar de mâine...

Aceşti ochi m-au apărat.

Am avut-o mereu la mine pe câmpul de luptă.

Sultană, am purtat tot timpul batista asta la inimă.

- Măria Ta, a venit desertul. - Să intre.

A venit desertul meu. Eu mor după desert, Măria Ta.

Suferința va lua sfârşit. Familia mea îşi va găsi liniştea.

Sultanul mă va iubi din nou, ca pe vremuri.

Nu o să mă despartă de Mustafa.

- Sultană ! - Tu erai ? Ce-ai făcut ?

Exact cum am vorbit, stați liniştită.

I-a fost pusă în farfurie. Trebuie s-o fi mâncat de mult.

Eşti sigură ?

Vă simțiți bine ?

Mă doare capul foarte rău. Nu mai suport.

Mănâncă încet.

Toate sunt ale tale, dar mănâncă încet.

- Parcă ai fi un copil. - Fiul tău vrea desert, nu eu.

Hurrem ?

Hurrem, ce ai ?

- Hurrem, ce s-a întâmplat ? - Mă doare foarte rău.

Agilor, străjerilor ! Hurrem ?

- Măria Ta, porunciți-ne. - Chemați doctorul !

Hurrem ! Hurrem, uită-te la mine ! De ce stați ? Repede ! Ibrahim !

Stăteam pe gânduri lângă foc. Vă scriam o scrisoare.

- Dintr-odată, apare Măria Sa. - Vai de mine !

Nu am ştiut ce să fac la început. Apoi am aruncat scrisoarea în foc.

Sentimentele pe care le-ați scris au ars ?

Eu încă ard, sultana mea.

Ce ați scris în scrisoarea aceea ?

"Ochii dv., sultană, luminează Dunărea, noaptea, sufletul meu."

Doamne, iartă-mă. Nu aveam altă soluție.

Hurrem, deschide ochii ! Hurrem, revino-ți !

Respiră, Hurrem ! Respiră ! Revino-ți !

Nu respiră. Hurrem, revino-ți !

Mânca desert, i s-a încețoşat privirea brusc şi a leşinat.

Aduceți un lighean. Pare a fi otrăvită.

Fă ce-oi face ! Moare.

Măria Ta, o să-i ridic capul şi o să-i dau să miroasă asta.

Dacă vomită, o salvăm.

Am adus ligheanul.

Nu se aude nimic. Înseamnă că n-a mâncat.

Fata aceea nu i-a pus. Dacă îi punea, am fi aflat de mult.

Du-te şi uită-te în camera pietruită. Plimbă-te. Găseşte-o pe fata aia !

Ba nu ! Nu ieşi. Să nu ne bănuiască.

Să ne calmăm, sultană. Vom primi vestea în curând.

- Jur că până dimineață vestea... - Taci !

Aleargă cineva. Este agitație.

Haide !

Mai avea puțin şi putrezea înăuntru.

Agă Sumbul, cum e posibil ? Cine este nenorocitul ?

Ibrahim unde este ?

Trebuie să plec. O să mă vadă careva. Mi-e teamă.

Şi mie mi-e teamă că nu o să vă mai văd,

că nu o să vă mai pot atinge mâinile sacre.

Sultană, vine calfa Nigar.

Mergeți acolo. Nu scoateți niciun sunet.

Ce este, calfă Nigar ?

Vă căutam, şef al slugilor. Vă cheamă Măria Sa. Este urgent.

- Ce s-a întâmplat ? - Cadâna Hurrem s-a îmbolnăvit.

- Cum se simte ? - Are febră, Măria Ta.

Îi pun cârpe cu oțet. Doamne-ajută să nu fie afectat copilul din pântec.

Mamă...

O să te vindeci, Hurrem. O să te faci bine pentru mine.

Măria Ta, multă sănătate !

Pe unde umbli ? De-aş muri, n-ai şti.

Am ieşit puțin la plimbare când v-ați retras să vă odihniți.

În ce stare este ?

Gravă.

Hurrem a fost otrăvită. Vreau capul celui care a făcut asta.

Măria Ta, cine ar îndrăzni ? Să nu cumva să fie de la mâncare.

Am văzut cu ochii mei ce a vomat.

Acum arde din cauza febrei, încercând să elimine otrava.

Găseşte-l pe cel care a îndrăznit să ne omoare şi pe mine, şi pe ea !

Şi eu puteam mânca din acel desert.

Am lăsat tava acolo. Uite farfuria cu desertul.

Agă Sumbul, găseşte imediat vinovatul la bucătărie, la uşă, oriunde-ar fi,

şi adu-mi-l. Imediat !

Suleyman...

Sunt lângă tine, draga mea Hurrem.

Fiul meu...

A trecut. O să fii bine. Şi fiul meu va fi.

Du-te şi cheam-o pe Hatice.

Stai, nu te duce. Mă duc eu. Pregăteşte-mi patul.

Sultană-mamă !

Daye, dacă este ceva rău, nu-mi spune la ora asta.

Sunt nevoită, sultană. Cadâna Hurrem a fost otrăvită.

Ce ?! A fost otrăvită ?

Cadânelor, ați auzit ? Hurrem s-a îmbolnăvit.

Îşi dă duhul în camera privată.

Ce ? Cine a zis asta ? Să nu fie o minciună.

Calfa Nigar a zis. Femeia-doctor se chinuie s-o salveze.

Este încă în stare gravă. Nu ştiu dacă va apuca dimineața.

Sultană, haremul fierbe. Au auzit.

Ce au auzit ? A murit aia ?

Îşi dă duhul. Spun că nu apucă dimineața.

Parcă are şapte vieți. Du-te şi vorbeşte cu Hasibe.

Ce-a făcut ? A pus prea puțin ? Nici măcar o treabă n-ai rezolvat.

Sultană, am făcut ce mi-ați spus. Ce vină am eu ?

Nu-mi răspunde ! Du-te, găseşte-ți complicea şi închide-i gura !

Viteazul meu, acum am aflat. În ce stare este cadâna Hurrem ?

Era s-o pierd pe Hurrem.

Oare i s-a făcut rău de la mâncare ? În definitiv, este însărcinată.

Era otravă în mâncare.

- Otrava a pătruns până aici ? - Imposibil ! Cine ar îndrăzni ?

Mamă, tată, m-au omorât. Veniți să mă luați.

Nu pleci nicăieri, Hurrem. Nu te las. Tu eşti sultana mea.

Eşti sultana Hurrem. Rezistă !

Calfă Nigar !

- Spune cine a pus otrava. Spune ! - Nu ştiu.

- Spune ! - Nu mai pot respira.

O să te las fără suflare. Ai înțeles ?

O să-ți iau sufletul. Ce importanță are viața ta ?

O să te fac una cu pământul. M-ai înțeles ?

- Spune cine a pus otrava ! - Nu ştiu.

Hasibe, ce ai ? Ridică-te ! O să te vadă careva.

Să mă vadă. M-ai nenorocit, Gulşah.

Am zis că eşti ca sora mea, te-am crezut.

Spuneai că Hurrem va avea diaree,

că nu va putea să stea în patul sultanului.

Uite, cadâna moare.

Taci. O să te audă careva. Treci aici.

Lasă-mă !

Încet. Vino să vorbim. Vino !

Este otravă în desert.

Ați auzit ? Ați văzut ? Otravă !

Cum s-a întâmplat ?

Ce e ? V-ați înghițit limba ?

Cine este netrebnicul ?

Din bucătăria noastră a ieşit curată, şef al slugilor.

Degustătorii încearcă mâncarea. Totul se petrece în fața mea.

- Dumnezeu mi-e martor. - Cine a luat tava şi a adus-o aici ?

După ce pleacă de la noi, nu mai ştim nimic.

A luat-o Recep şi a dat-o unei fete din harem.

Ce fată, agă Sumbul ? Ce fată ?

În seara asta i-a dat-o lui Hasibe.

Ea a trecut prin holul de jos, apoi a dat-o unui străjer.

Unde este Hasibe ? Duceți-vă şi aduceți-o aici !

Am înțeles.

Sunt terminată. O să-mi taie capul. Cum de te-am crezut ?

Gata, taci. Te agiți degeaba.

Pentru tine nu e nimic grav, ucigaşo !

Eu am dus tava, eu am pus otrava. O să-şi dea seama imediat.

Dar o să spun adevărul, o să spun că m-ai păcălit.

Numai să îndrăzneşti să spui.

Gata, ajunge ! Taci odată !

Am înțeles, dar uite ce zice Ibrahim. Era otravă în farfurie.

Laptele nu se brânzise, aşa cum spui tu, desertul nu era stricat.

Otrava a pătruns în seraiul meu şi a ajuns până la masa mea.

Mulțumesc lui Dumnezeu că te-a apărat.

Au atentat la viața lui Hurrem şi a prințului din pântecul ei.

Îi vreau viața ticălosului, oricine ar fi.

Hasibe este o amărâtă. Cum s-o otrăvească ea pe Hurrem ?

Cu siguranță este un complot. Doar otrava n-a căzut din cer.

Ce este, Gulşah ? Ce cauți aici în toiul nopții ?

O doare capul pe sultană. Iau nişte ulei de cimbrişor.

Pleacă. Îi trimit eu sultanei Mahidevran.

Nu o lăsa singură. Nu te mai plimba pe-aici în noaptea asta.

Bine. Somn uşor !

Jupâneasă Daye ! În ce stare este Hurrem ? Ai vreo veste ?

Nu am timp de tine acum. Unde este Hasibe ?

N-am văzut-o. Nu este.

Cum să n-o vedeți ? Nu ştie nimeni de ea ?

Ultima dată am văzut-o aseară în camera pietruită. De ce o căutați ?

Răbdare ! Ce te interesează ? Stați jos !

Stingeți lumânările şi culcați-vă !

Intrați, sultană Hatice.

N-am avut stare în camera mea. Simțeam că mă sufoc.

Ai auzit ce-a pățit cadâna Hurrem ? Este bolnavă.

Da ? Nu ştiam.

- Nu mă întrebi ce s-a întâmplat ? - Ce mă interesează pe mine ?

Nu am alt necaz în afară de sluga aia rusoaică ?

A fost otrăvită. Dacă moare ?

Soarta, ce să facem ?

Sultană !

Vino, Gulşah. Ce ai ? Eşti palidă. Ai adus vreo veste rea ?

Nu. Nu am găsit ulei de cimbrişor. Pe sultană o durea capul.

Da ? Multă sănătate !

Sunt bine. Am mirosit camfor. Mi-a făcut bine.

Am căutat peste tot. Nu a văzut-o nimeni.

- A mai rămas doar spălătoria. - Căutați voi. Eu am obosit.

Dumnezeule, unde este Hasibe ?

Agă Sumbul, vino cu mine. Este întuneric beznă acolo.

Bine, haide ! Repede !

Ai înnebunit ? Cum să faci asta ?

Am făcut-o pentru dv., sultană. Altfel, avea să mărturisească tot.

Amândouă am fi fost terminate. Pare că s-a spânzurat. Am scăpat.

Tu mă compari cu tine ?

Ai comis o greşeală. Nu ai reuşit să rezolvi o treabă.

Tu vei suporta pedeapsa. Eu sunt sultana favorită.

Să nu cumva să uiți asta !

- Stăpână, eu am vrut să fie aşa ? - Tu ai vrut.

Tu ai vrut s-o omori pe Hurrem.

- Cum era Hasibe ? - Era harnică, educată.

Aruncați-i pe toți în temniță.

Luați-i pe cei de la bucătărie, pe străjeri, pe toți !

Dacă Măria Sa ar fi mâncat din desert, ar fi fost vai şi-amar de noi.

Degustă atâtea persoane, şi tot ajungem aici.

Voi, degustătorii şi străjerii, la ce sunteți buni ?

Oricine ar fi făcut greşeala asta fatală va plăti cu viața !

- Şef al slugilor... - Du-te la bucătărie, agă Şeker !

Am găsit-o, şef al slugilor, numai că s-a întâmplat ceva.

Ce s-a întâmplat, agă Sumbul ? Nu mai lungi vorba !

S-a spânzurat în spălătorie. S-a pedepsit singură.

Este clar că s-a temut de ce avea să pățească.

Uite aşa se legăna agățată de cearşaf.

N-are niciun apropiat ? Trebuie să aibă vreo prietenă.

Găsiți-o şi aduceți-mi-o !

Nu era o simplă slujnică, era harnică...

Jupâneasă Daye, nu-mi spune mie !

Eşti cel mai vechi ispravnic al haremului.

Du-te şi adu-o ! Nu mă interesează.

Înainte s-o găsesc pe Hasibe, am văzut-o pe Gulşah.

Era foarte speriată şi agitată.

Ce vrei să spui ?

Am văzut-o pe Gulşah, dar căuta leac pentru sultana favorită.

Nu-i aşa, agă Sumbul ? De aceea era agitată.

Da ? Du-te şi adu-o pe Gulşah.

Haide !

Gata, nu mai plânge. Nu mă enerva.

Sultană, iertați-mă că vă deranjez în toiul nopții.

Aga Ibrahim o cheamă pe Gulşah, dacă îi dați voie.

- De ce o cheamă ? - Nu ştiu. A zis să vină imediat.

Poți să te duci, Gulşah.

Vino aici, Gulşah.

Jupâneasă Daye, lasă-ne singuri.

Poftim. Nu mai plânge, Gulşah.

Nu te teme. Haide, povesteşte-mi !

Ce să vă povestesc ? Nu ştiu nimic. De ce am fost adusă aici ?

Gulşah, ştii că te cunosc tocmai de la seraiul din Manisa.

Nu vorbi aşa cu mine. Nu mă minți.

Doamne fereşte ! Cum să vă mint ?

O să-mi povesteşti, dar o să-mi spui adevărul.

Eu nu am nicio vină. Sultana Mahidevran a vrut totul.

Ea mi-a dat otrava. Eu am găsit-o pe Hasibe.

Ea a pus otrava când a ieşit din bucătărie.

Taci ! Gata, taci ! Gura ! N-o să pronunți numele sultanei.

M-ai înțeles ? E clar ? O să-ți ții gura până mori.

Hasibe s-a spânzurat. De unde ştiu eu că n-ai omorât-o tu ?

Pentru stăpâna mea. Jur că am făcut-o pentru binele ei.

Am zis să taci. Taci ! Ai înțeles ? Gura !

Duceți-o !

Luați-o şi pe aia de acolo fără prea mare tam-tam.

Slavă Domnului, Hurrem a scăpat, agă din Parga.

Doctorul a zis că nu mai are nimic până dimineață.

Multă sănătate, Măria Ta !

Se pare că o iubeam mult pe cadâna asta, Ibrahim.

Mi-am pierdut mințile când am văzut-o zvârcolindu-se.

Tu ce-ai făcut ? L-ai găsit pe vinovat ?

I-am interogat pe toți cei neglijenți.

Vinovații vor auzi pentru ultima dată chemarea la rugăciunea de dimineață.

Cadâna care a pus otrava s-a pedepsit singură. S-a spânzurat.

Înseamnă că nu putea mărturisi cine a pus-o să facă asta.

Chiar dacă tu îl protejezi şi îl ascunzi,

eu ştiu cine i-a ordonat să pună otrava, Ibrahim.

Vinovatul nu este departe de mine.

Eram toți morți. Păgânii atacaseră seraiul.

Nu te teme, Mustafa. Ai visat. A trecut.

Crezi că eu sau tatăl tău te-am lăsa singur ?

Războiul s-a sfârşit.

Măria Sa a câştigat şi s-a întors sănătos.

Păgânii au fost învinşi.

Viteazul meu, familia este laolaltă.

Eu sunt lângă tine. Hai, dormi, fiul meu curajos.

Să visezi familia noastră fericită.

Şeful slugilor i-a adunat pe toți

şi i-a întrebat rând pe rând cum s-a întâmplat.

Nu înțeleg cum a făcut Hasibe o asemenea ticăloşie, sultană.

- Şi Gulşah a fost interogată. - Ce să ştie Gulşah ?

În fine, faceți ce spune Ibrahim. Ajutați-l.

Nenorocirea asta trebuie rezolvată până să se audă. Luați toate măsurile.

Ori s-a agravat starea lui Hurrem ?

Opreşte-o pe cadâna asta.

Dacă n-o poți opri tu, ştiu eu cum s-o opresc.

- Pe cine să opresc ? Nu am înțeles. - Potoleşte-o pe sultana favorită.

Mă refer la mama prințului,

cadâna care a pus otravă în mâncarea fiului tău.

Asta a fost ultima. Ultima ! Să ştii că nu mai îngădui nimic.

De ce te-a chemat Ibrahim ? Ce-a zis ?

Nimic. M-a întrebat dacă o cunosc pe Hasibe.

Şi ?

I-au găsit cadavrul. Întreabă care erau prietenele ei.

I-am zis că eram ca sora ei mai mare, dar că nu eram prea apropiate,

pentru că eu stau tot timpul lângă sultana favorită.

În ce stare mai este Hurrem ? Tot gravă ?

Foarte gravă. Spun că nu mai apucă dimineața.

Doamne-ajută să avem o zi bună mâine.

Ce noapte grea, agă din Parga ! Încă nu s-a luminat.

Vreau să văd soarele, lumina, să se facă dimineață,

să apară soarele, să acopere mizeriile pe care le-am trăit.

Soarele va răsări în curând, Măria Ta. Mai este puțin.

Am fost la Mahidevran.

Am vrut să-i cer socoteală pentru ticăloşia asta

şi s-o scot din viața mea. Dar nu am putut.

Când am intrat în cameră, îl îmbrățişa pe Mustafa

şi îi povestea despre familia noastră. Familia noastră fericită...

Familia noastră dragă, respectabilă, unită.

N-am putut s-o fac, agă din Parga.

Când am văzut chipul nevinovat al fiului meu, m-am făcut nevăzut.

Fiul nostru să creadă că suntem o familie şi că trăim în linişte.

Să fie fericit. Nu m-am îndurat de Mustafa.

O să țin minte asta. N-o să-mi las inima să uite.

N-o s-o iert niciodată pe Mahidevran pentru că ne-a otrăvit familia.

Măria Ta, conştiința nu vă lasă să faceți asta.

Ibrahim, nimeni să nu-mi forțeze conştiința.

Dacă este conştiința mea, o să-i aud vocea doar dacă vreau.

Nu încerca să mă influențezi.

Cel care greşeşte plăteşte.

O să fie o zi bună, simt. Gulşah, trec toate necazurile.

Da, sultană.

Să aveți o dimineață bună, sultană !

Aga Ibrahim, şeful slugilor, vrea să vorbească imediat cu dv.

- Este important. - Da ? Aşteaptă afară. Vin imediat.

Ibrahim mă cheamă să-mi dea vestea cea mare.

Doamne, Îți mulțumesc că mi-ai ascultat rugile !

Gulşah, bucură-te. Am scăpat cu toții.

Dă-mi vălul. Să nu-l las pe Ibrahim să aştepte.

- Ce este, Hurrem ? - Uite.

Nu-i nimic.

Fiul meu loveşte.

Fiul meu trăieşte.

Agă Sumbul, care este starea bolnavei ?

Azi-noapte am auzit că era în stare gravă.

Da, noaptea a trecut greu. Ne-am zbătut mult.

Era în stare critică. Pur şi simplu s-a întors din morți.

Numai că acum se simte foarte bine.

Bine ați venit, sultană ! Vă mulțumesc că ați venit.

Ați spus că este important. De aceea am venit.

Uşa asta îmi provoacă numai suferință.

Sultană !

Să nu intre Măria Sa. Să nu ştie că sunteți aici.

Stai liniştit.

A trecut mult timp de când Măria Sa nu mă mai vede.

Nici măcar nu se uită la mine. Ca şi cum n-aş exista...

Parcă nu am fi dormit atâția ani pe aceeaşi pernă,

parcă nu i-aş fi născut un prinț. Adică...

De aceea ați încercat s-o otrăviți ?

Mai întâi, inelul, apoi, bătaia, iar acum, otrava.

Măria Sa putea mânca din desert, sultană.

Oricum şi-a băgat vipera în pat. Ea l-a înveninat.

I-a luat mințile. L-a orbit.

Sluga aia rusoaică o să ne învenineze dinastia.

Nu spuneți lucrurile astea.

Dacă o să continuați aşa,

n-o să vă mai pot apăra nici pe dv., nici pe prințul Mustafa.

Eu v-am considerat familia mea. Sunteți neprețuită pentru mine.

Am jurat să vă apăr pe dv. şi pe Mustafa cât timp voi trăi.

Cum să mă protejezi tu, Ibrahim,

când sultanul Suleyman nu mă apără şi nu mă vrea ?

Veți sta departe de femeia aceea. Nu vă mai luați de ea.

Ocupați-vă de prințul Mustafa. Trebuie să fie pregătit pentru domnie.

Dedicați-vă timpul doar acestui lucru.

Îi auzi vocea ?

Dacă nu era Mustafa, nu stăteam niciun moment pe gânduri.

Acum îmi luam viața.

Îmi spui să nu mă gândesc la ce se întâmplă în spatele uşii,

să-mi înăbuş urletele, să învăț să-l împart pe sultanul iubit,

să tac, să dispar, să şterg tot...

Bine, dar cum să suport atâta durere ?

Mai încet. Ai mâncat foarte mult. Ajunge.

Fiul tău vrea caimac cu miere, nu eu.

Te-ai făcut bine. Nu-ți stă deloc gura.

Dacă vei continua să mănânci aşa, abia o să mai intri pe uşile astea.

M-am îngrăşat, nu mă mai iubeşti. M-am supărat.

Sunt fermecat de tine, indiferent cum arăți. Vino aici.

O să te mănânc cu miere şi cu caimac, Hurrem.

Fie-ți milă de Gulşah. Iart-o. Nu am pe nimeni în afară de ea.

Să plece de aici o perioadă, să nu mă încurce.

Trimiteți-o la seraiul din Edirne. Totul va trece.

Veți fi din nou fericită ca pe vremuri, alături de prințul dv.

Ajută-ne, Ibrahim. Nu ne lăsa.

Nu vă faceți griji, sultană. Cuvântul meu este cuvânt.

Trebuie să scăpăm de femeia aia.

Altfel, va scăpa ea de noi.

De tine, de mine, de Mustafa...

Azi-noapte m-au otrăvit. Dacă muream ?

Acum m-ar fi îngropat în pământ.

Nu te teme, tu o să fii mereu lângă mine.

Ibrahim s-a zbătut până dimineața să afle cine a făcut asta.

Cei neglijenți şi-au primit pedeapsa.

Ibrahim o să-şi ispăşească pedeapsa ?

De ce nu ne-a apărat viețile ? Unde era ?

Nu te gândi tu la astea. Ibrahim ştie ce are de făcut.

Ştii de câte ori m-a salvat de la moarte ?

Te-ai supărat pe mine şi pleci.

Nu m-am supărat. Îl caut pe Ibrahim.

Ibrahim !

- De ce aveai uşa încuiată ? - Iertați-mă, Măria Ta.

Azi-noapte a fost un du-te-vino în camera mea.

Am încuiat-o şi am uitat s-o mai descui.

- Azi vor veni trimişii ? - Da.

Se vor prezenta în sala de audiențe trimisul rus şi cel venețian.

Presupun că mergeți la sultana-mamă. Îi pun să înceapă pregătirile.

Nu merg la sultana-mamă în dimineața asta.

Să ne vedem de treabă.

Pregăteşte camera din colț pentru cadâna Hurrem.

Sarcina a avansat mult. Trimiteți slujnice s-o îngrijească.

Terminați astăzi tot ce trebuie.

Calfa Nigar va rezolva imediat, sultană.

Pregătesc totul cu mâinile mele. Nu vă faceți griji.

Avertizați-i pe cei de la bucătărie. Să fie hrănită cu atenție.

Să nu se repete greşeala.

Nu vreau să mai aud certuri, bătăi, văicăreli, până la naştere.

Ai grijă. Tu eşti responsabilă.

Calfă Nigar, te rog să termini azi.

Ştii că m-am săturat, Daye ?

Tânjesc după liniştea de la vechiul serai.

Câte un incident în fiecare clipă. Fiul meu vine şi țipă la mine.

Simt că mă sufoc.

Pleacă şi lasă-mă singură. Dacă mor în lipsa ta ?

Până şi Mustafa, la 6 ani, este mai rațional.

Eşti bine, să nu-ți fie de deochi.

În jurul tău sunt atâția care te îngrijesc,

iar tu îmi spui să nu te las singură. Ai un suflet de copil.

Eu sau munca ?

Acum este timpul pentru muncă, diseară este timpul tău.

Au venit trimişii, Măria Ta. Aşteaptă.

Sunt gata.

- Multă sănătate ! - Tu ştii cine m-a otrăvit.

Este un subiect închis.

Închis ? Tu l-ai închis.

- Şi tu eşti implicat. - Aveți grijă ce spuneți !

De acord, agă. Ordonați-ne să tăcem.

Unde ai fost azi-noapte ?

La masa asta a ajuns desert otrăvit. Tu unde erai ?

Cadână Hurrem, v-am avertizat şi înainte.

Vă interzic să vorbiți aşa cu mine, altfel...

Altfel, ce ?

O să încerci să mă omori din nou, împreună cu sultana Mahidevran ?

SFÂRŞITUL EPISODULUI 6