Original subtitles

Personajele şi evenimentele din acest serial sunt inspirate din istorie.

Eu, aga Suleyman, vătaf de silihtar,

am adus solie prințului de la marele-vizir Piri Mehmet-Paşa.

"Suveranul nostru, Măria Sa sultanul Selim Han, s-a săvârşit din viață"

"în noaptea de 22 septembrie, după ruga de la asfințit,"

"în tabăra militară din Corlu, în pavilionul său,"

"şi s-a înapoiat în paradisul lui Dumnezeu celui atotputernic."

"Măria Sa prințul Suleyman, degrabă..."

Luminăția Ta, sultan Suleyman Han,

dinastia lui Osman şi întreaga avuție otomană te aşteaptă.

SULEYMAN MAGNIFICUL Episodul 1

Marea Neagră, septembrie 1520

Mâncarea ! Treceți la rând !

Alexandra, scoală-te să mănânci.

Alexandra, ridică-te.

N-ai mâncat de zile întregi. O să te îmbolnăveşti. Ridică-te.

Maria, Alexandra, haideți !

Nu mâncați ciorba jegoasă a otomanilor !

N-o mănânc nici dacă mor de foame !

Taci, Alexandra...

Treci încoace ! Ridică-te ! Bagă în tine ciorba aia !

Lasă-mă ! Nu mă atinge ! Te omor !

- Nu am auzit. Ce faci ? - Te omor, mizerabilule !

Eşti un om mort ! M-ai lovit ! Eşti un om mort acum ! Javră !

Treci încoace !

- Leag-o ! Nu-i da nici măcar apă ! - Facem orice vreți. Fie-vă milă.

- Vreau să mor ! Aruncați-mă în mare ! - Ți-e interzis să mori !

Eşti sclava sultanului ! Nu poți să mori până nu ajungi la palat.

Dacă vrea, te omoară el !

Mă rog la Iisus Hristos să moară sultanul, să i se dărâme palatul !

Să piară Istanbulul !

Mamă...

Roagă-te pentru mine, să nu mă fac de ruşine.

Să-mi îngăduie Domnul să arăt lumii puterea şi dreptatea otomanilor.

Să-ți dea Domnul viață şi domnie lungă !

Eu te binecuvântez. Sper să te binecuvânteze şi Dumnezeu.

Ți-am pregătit un caftan. Aduceți-i caftanul viteazului meu !

Hatice...

Sora mea...

Eu sunt Suleyman, fiul lui Yavuz Sultan Selim Han

şi al sultanei Ayşe, din descendența Profetului.

M-am născut în toamna anului 1494,

aducând bucurie în palatul din Trazbon.

Am adus pace şi belşug în locul în care m-am născut.

Dar le-am dus dorul fraților mei.

Orhan, Musa şi Korkut au căzut pradă unor molime nemiloase.

Durerea pierderii fraților m-a maturizat în copilărie.

Eu sunt Suleyman.

La 6 ani, am luat lecții de la învățători anatolieni în Trabzon.

Am iubit munții, culmile, stelele. M-am jucat cu cifrele.

La 10 ani, am intrat în şcoala de la palat, din Istanbul.

Am pus cunoştințele pe pupitru.

Pe măsură ce-am citit, am pus întrebări.

Răspunsurile găsite nu m-au convins. Am scos la iveală ce era secret.

Am făcut giuvaiere pentru a învăța ce-i răbdarea.

Am îngemănat strălucirea metalului cu a pietrei,

iar lumina pe care am văzut-o m-a orbit.

Îmi dau seama de la prima vedere ce e prețios şi ce nu-i.

Şi nu uit niciodată ce am aflat.

Eu sunt Suleyman, al zecelea sultan al Imperiului Otoman.

La 16 ani, am fost prinț moştenitor şi bei de Manisa.

Astăzi merg să preiau moştenirea onorabilă a tatei, sultanul Selim Han.

La fiecare pas, promit că o să caut dreptatea.

Slavă Domnului, sultanul Suleyman a ajuns aici fără incidente.

Ce s-ar fi ales de noi dacă ar fi pățit ceva, Piri-Paşa ?

Doamne fereşte ! Până şi să ne închipuim asta e groaznic.

N-ar fi fost groaznic, paşă. Sultanul Selim nu are încă un fiu ?

L-ați uitat pe Uveys, căruia îi e interzis să se apropie de capitală

şi care e surghiunit în provinciile noastre de la răsărit.

Nu e nici locul, nici momentul să spui vorbele astea, agă Cafer.

Cum a spus sfântul Yunus ?

"O vorbă încheie războiul, alta duce la tăierea capului."

Măria Sa, sultanul Suleyman Han !

Excelența Sa muftiul Edem Ali efendi !

Marele-vizir Mehmet-Paşa !

Robul tău, al doilea vizir, Ferhat-Paşa !

Robul tău, al treilea vizir, Ahmet-Paşa !

Căpitanul Cafer !

Cadiul oştenilor din Rumelia, Ali efendi !

Palatul Vaticanului

Sfinția Ta, a sosit o veste însemnată.

Suveranul otoman, sultanul Selim, a murit.

A preluat tronul fiul său, sultanul Suleyman.

E un sultan tânăr. Tatăl lui a câştigat războaie mari

şi a avut o domnie sângeroasă şi puternică.

A fost suveranul absolut al lumii islamice.

A murit leul Islamului.

Leul s-a dus şi-a venit mielul.

Te iubesc. Mi-a fost foarte dor de tine.

Şi mie.

O să ne căsătorim şi noi în biserica asta.

O să ne cunune tatăl tău. Copiii noştri o să fie botezați aici.

Se uită mama. Taci !

Au năvălit tătarii ! Au năvălit tătarii !

- Leo ! - Alex !

Tată !

Tată !

Mamă !

Leo !

Criminalilor !

Trezeşte-te ! Cine-i criminal ?

Noi suntem criminali ? Cere-ți iertare iute !

Nu, nu voi. Nu otomanii, ci tătarii.

Cere-ți iertare, Alexandra ! Nu te încăpățâna !

Eşti o pacoste pe capul nostru ?

Alexandra, cere-ți iertare, că de nu, ne paşte năpasta !

Năpasta ?! Ce-o să mi se mai întâmple ?

Toți cei dragi mie au fost ucişi: mama, tata, sora mea, Leo !

Am fost vândută ca sclavă la palatul din Crimeea !

De parcă n-a fost de ajuns, aceia m-au vândut otomanilor !

Ce se mai poate întâmpla ?

Să mă omoare ! Aş scăpa ! Nu mai am pe nimeni...

Pecmezul nu-i legat, şi siropul e tăiat !

Nu se poate ! Nu i se dă aşa Măriei Sale !

Luați astea iute ! Aduceți degrabă deserturile cu gutui şi cu smochine !

Dumnezeu e împreună cu cei răbdători !

Agă Şeker, unde sunt tipsiile cu fructe ?

Dacă nu te descurci, ar fi trebuit să ceri ajutor de la bucătăria mare !

Ai insistat că asta e adevărata bucătărie a sultanului, a haremului !

Ai zis că o să-i dați voi mâncarea Măriei Sale !

Uite, ai văzut ? Nu ai putut să faci față. Nu ai putut !

Jur pe ce-am mai sfânt că te bag în oțet, nu în pecmez ! Să fie clar !

- Iute ! Iute ! - Suntem gata, agă Sumbul.

La o parte ! Nu pierdeți vremea, că vă fac vânt !

Luați astea repede !

Ajunge ! Dezlegați-i mâinile. Să se spele pe față.

În starea asta o să le ducem la palat ?

Unde suntem ? Am ajuns în iadul otoman ?

Vezi, Ibrahim, ne apropiem pas cu pas de visurile noastre.

După atâtea lupte, morți şi asedii, suntem aici. Am ajuns în noaptea asta.

Viitorul o să fie şi mai grandios. O să fie magnific, Măria Ta.

O să fii un împărat mai mare decât Alexandru Macedon, la care visezi.

Tu eşti Alexandru cel Mare al vremii noastre.

Numai noi doi am crezut în acest vis.

Ce-o să ne arate destinul ?

- Veniți ! Uite, au venit fetele noi. - Sunt neîngrijite şi zdrențăroase...

Treceți la rând. Stați drepte.

La rând. Capetele sus.

Din astea nu ies decât servitoare. Nimic altceva.

Spune-le acelora să-şi țină gura.

Fetelor ! Să nu vin la voi ! Haideți, în odăile voastre !

Cu cine vorbesc ? În odaia voastră ! Vă smulg limba !

- Uite, nu e un iad înfricoşător. - Nu am văzut nimic încă.

Trimite-le pe cele alese la hamam. Să le controleze şi doctorița.

Pe celelalte du-le jos. Le verifici mâine-dimineață.

Lăsați-mă ! V-am spus să mă lăsați !

Să intre în pământ şi palatul, şi sultanul vostru !

Ce se întâmplă jos ? Ce-i cu gălăgia ? Cine e nesimțita care strigă ?

Sunt noile fete sosite din Crimeea drept dar pentru sultanul nostru.

Aduceți-mi-o pe obraznica de jos.

Iar eşti adâncit în contemplarea stelelor, Ibrahim.

Povesteşte-mi ce-ți spun ele.

Marele-vizir Piri Mehmet-Paşa doreşte să fie primit în audiență.

Să poftească !

Cum cere legea veche, am venit să-ți înapoiez pecetea regală, Măria Ta.

Aş vrea să te văd din nou ca mare-vizir, Piri-Paşa.

Eşti un paşă care l-a slujit pe sultanul Yavuz Selim Han

cu mare izbândă şi devotare. Acest stat îți e dator.

Doresc să continui să-ți ocupi funcția.

Dorința ta e poruncă pentru mine. Acceptă-mi mulțumirile, Măria Ta.

Mai e un aspect, Piri-Paşa.

Îl cunoşti pe Ibrahim din Parga, îngrijitorul-şef al şoimului meu.

De acum încolo, e şeful slugilor mele. Să se ştie.

Odaliscă Nigar ! Ayşe, veniți cu mine.

Verificați pentru ultima oară iatacul regal, să nu lipsească ceva la noapte.

Ce norocoasă eşti, fato ! O să vezi odaia sultanului.

Mi-aş fi dorit şi eu.

Voi duceți-vă în odăile voastre ! Guralivelor !

Ayşe, hai odată ! Hai, odaliscă Nigar, mergi.

Haideți !

Nu mă atingeți ! Lăsați-mă !

Ține-ți gura. Nu țipa. Linişteşte-te.

Am fost adusă cu forța în acest iad otoman.

Vă rog să mă ajutați. Salvați-mă.

Se vede că sunteți o femeie puternică şi bogată.

Spuneți-le să-mi dea drumul. Altfel, o să mă omor.

Tu eşti proprietatea sultanului Suleyman.

El decide dacă mori sau dacă trăieşti.

Şi eu.

Duceți-o.

Eu nu sunt proprietatea nimănui ! Nici moartă !

Lasă-mă ! Lasă-mă ! Dă-mi drumul !

Scuzați-mă, doamnă. O să-i dau eu o lecție fetei.

Dacă se opune şi refuză să-şi plece capul, n-o scutiți de pedeapsă.

Odaliscă Nigar...

Tu rămâi.

- Cum te cheamă ? - Ayşe, Măria Ta.

Lasă-mă, femeie ! Ori suntem animale ?

- Treci încoace ! Aşază-te ! - Dă-mi drumul ! Nu ! Nu !

- Aşază-te aici ! - Ia mâna !

- Ia mâna ! - Aşază-te ! Repede !

- Cum o cheamă pe neruşinata asta ? - Alexandra. E din Ucraina.

Poți să te retragi.

Mi-e teamă, tată.

Mi-e teamă să nu mă mânjesc de sânge şi să nu fiu crud.

Dacă puterea şi vuietul suveranității o să-mi asurzească conştiința ?

Nu mă priva de răsuflarea ta.

Nu mă face să-mi fie ruşine să mă privesc, Doamne.

Parga, 1505

Eu sunt fiul pescarului grec Manolis din Parga şi al venețienei Sofia,

Ibrahim convertitul, "cel întors", luat ca ienicer la 10 ani din Parga.

Ce nume aveam ? Ce însemna şi în ce limbă ?

Am uitat. A uita înseamnă a fi liber.

Altfel, limba în care ți-ai primit numele

şi pământul pe care ai învățat să mergi nu-i dau pace inimii.

Măria Ta ?

Am crezut că v-ați retras să vă odihniți, că dormiți.

Nu am putut să dorm fără să respir aerul de Bosfor.

Ai vreun necaz ? Dacă îți doreşti ceva, spune.

Ce mi-aş putea dori, Măria Ta ?

Luminăția Ta mi-a oferit o mare onoare în seara asta.

- Ca să fiu demn de ea... - Însă eu vreau ceva de la tine.

Porunceşte.

A venit vremea să-ți întemeiezi şi tu o familie. Ba chiar trece.

Eu am o familie.

Cum ai ? Ți-ai întemeiat o familie fără ştirea mea ?

Tu mi-ai spus că sunt fratele tău.

Ori nu mai sunt ?

Dacă aş fi avut şansa de a-mi alege un frate, te-aş fi ales pe tine.

Haideți, fetelor, grăbiți-vă ! Nu zăboviți ! Haideți, repede !

Dezbracă alea afară ! Repede !

Repede ! Hai, înăuntru !

Nu zăboviți !

Îmbrăcați-vă cu cămăşile de noapte şi culcați-vă.

Mâine o să vi se dea straie noi. Haideți !

Alex, Alexandra, sau cum te cheamă, îți rup oasele !

Ia cămaşa de noapte de jos.

Ascultați bine toate.

Nu iert pe niciuna. Să fie clar.

Acesta e palatul Topkapi, locul dinastiei regale otomane.

Toate sunteți proprietatea sultanului Suleyman.

Iar cea care a vorbit în rusă cu tine e sultana-mamă, mama padişahului.

- De unde ştie limba noastră ? - E fiica hanului Giray al Crimeei.

Nu a venit în acest palat drept sclavă, ca voi, ci drept sultană.

Haideți, fetelor, adunați-vă !

Mişcă-te !

Toate am venit ca sclave aici.

Dacă îți bagi mințile în cap, n-o să rămâi sclavă.

Însuşeşte-ți educația, ține-ți gura şi fii cuminte.

Toate fetele de aici se pregătesc pentru sultan.

Dacă eşti aleasă şi-l faci fericit pe sultan,

şi dacă naşti şi un fiu, o să devii sultana favorită.

Tu o să conduci lumea.

Haideți !

- Ce ți-a spus, Alex ? - Nimic. Hai să ne culcăm !

Mamă !

Vi s-au vindecat rănile. Vreau şi eu să mor.

Te rog, mamă. Aici e multă durere şi răutate. Nu mă lăsați.

Nu poți veni cu noi, Alexandra. Trebuie să rămâi şi să ne răzbuni.

Trebuie să trăieşti, să devii puternică. Ai lucruri de făcut.

Dacă o să devii puternică, o să ne găsim liniştea.

Leo unde e ? De ce nu e cu voi ?

Leopold nu e. Nu a venit cu noi. E dispărut.

V-am pierdut pe toți. Nu mă lăsați singură. Nu mă descurc.

Ba o să te descurci. Fiica mea se descurcă.

O să opreşti sângele nostru, să nu mai curgă.

Iisus Atotputernicul o să te apere.

Alex ! Trezeşte-te, Alex !

Trezeşte-te, Alex ! A trecut...

Iisus Atotputernicule...

Mi-ai venit în ajutor. M-ai auzit.

Eu sunt Ibrahim.

Ibrahim convertitul, "cel întors", luat ca ienicer la 10 ani din Parga.

Ce înseamnă să te întorci ? Unde se întoarce omul ?

Te poți întoarce ? E posibil ? Sau destinul arată numai înainte ?

Locul din care ai venit e acolo ? Te aşteaptă ?

L-ai vedea, dacă te-ai uita ? Inima e busola ta la întoarcere ?

Ai putea găsi din nou drumul spre casă

trecând iar prin aceleaşi locuri, fără a le uita ?

Sau în fiecare loc în care zici că te-ai întors, te-ai schimbat,

şi în fiecare limbă şi religie, eşti tot "întors", convertit ?

Întoarcerea nu e o abilitate, ci o obligație, Ibrahim ?

Întâi să trecem pe la mama, să-mi dea binecuvântarea ei.

Linişte !

Copilăria s-a terminat. De azi înainte, o să fiți educate.

O să vă duceți zilnic la şcoală şi o să fiți educate

pentru a fi cadâne bune, frumoase, învățate şi bine-crescute.

Dacă învățați şi faceți cum se cuvine tot ce vi se spune,

saraiul ăsta o să fie paradisul pentru voi. Dar de nu, o să fie iad !

Să se ştie. Acum, aşezați-vă la rând.

Bravo ! Plecați-vă capul. Capul jos.

- Ai înțeles ce s-a spus ? În regulă ? - Am înțeles. E în regulă.

Mamă !

Nu am putut să-mi încep treburile înainte de a primi binecuvântarea ta.

Viteazul meu ! Suleyman al meu !

Mă rog să te apere Domnul. Să aibă parte toți otomanii de tine !

Mama mea prețioasă !

Când vin Mahidevran şi nepotul meu viteaz ?

- Am cerut să le fie pregătite odăile. - Au pornit la drum. Sosesc curând.

Palatul din Manisa

Mahidevran a mea... Lasă-mă să termin inelul ăsta.

Nu te las. Care-i mai frumos, inelul sau eu ?

Tu.

Cât mai mergem, mamă ? Să ne oprim să ne jucăm.

Mai e puțin, Mustafa. Ne aşteaptă fregata noastră.

O să desfacem pânzele frumos

şi vântul o să ne ducă la Istanbul, la palatul nostru.

Mi s-a făcut dor de tata şi de Ibrahim.

- Ne aşteaptă şi Ibrahim acolo ? - Da. Ne aşteaptă toți...

Tatăl tău, bunica ta, sultana Hafsa, mătuşa ta, sultana Hatice...

Palatul acela e mai mare decât al nostru ?

E mare, Mustafa. Foarte mare.

Topkapi e cel mai mare palat din lume. E plin de aur şi diamante peste tot.

- Acolo e etajul favoritelor. - Ce e o favorită ?

Dacă Măria Sa te place, acolo e locul tău.

Şi în iatacul Măriei Sale se merge pe drumul aurit.

Dar pe acel drum trec fetele deştepte şi cuminți.

Măria Sa, sultanul Suleyman Han ! Faceți loc !

- Repede ! La rând ! Capul jos ! - Plecați-vă capul şi salutați.

Nu vă ridicați capul până nu trece sultanul.

Sultanul Suleyman !

Suleyman...

- Daye ! Sumbul ! - Porunceşte, Luminăția Ta...

Vedeți ce are fata asta.

Sunduz !

Măria Ta... Nu ne ducem în sala de primire ?

Ce v-am spus eu vouă ?

Nu v-am spus să vă plecați capul şi să nu vă uitați ?

Nu numai că te-ai uitat, ci ai şi spus numele sultanului !

Şi pe deasupra, ai leşinat brusc !

Cine eşti tu, să-i poceşti numele sultanului ?

Tu i-ai pus numele marelui sultan ? Neobrăzato !

O să te pedepsesc la întoarcere.

- Cum era ? Era foarte chipeş, nu ? - Te-ai prefăcut. Eşti nebună !

- Cum ai leşinat ? - Te învăț diseară.

Măria Sa vine cu Ibrahim al lui din Parga.

Cum să-l facă pe Ibrahim convertitul şeful slugilor sale, paşă ?

Dumneata, ca mare-vizir, de ce nu te-ai împotrivit ?

Noi nu s-ar cuveni s-o facem, dar dumneata, da.

Dacă o să ajungi să ai funcția mea, atunci, o să-i spui tu, Ahmet-Paşa.

În plus, eşti ginere de viță nobilă. Şi tu, Ferhat-Paşa. Amândoi sunteți.

Fie-mi cu iertare, Piri-Paşa. Ai înțeles greşit.

Vino, Hasancan. Curteanul privilegiat al tatei, confidentul lui...

Întâi să vorbim singuri amândoi.

Ai ajuns sus chiar mai repede decât şoimul tău, Ibrahim din Parga.

De la funcția de îngrijitor-şef al şoimului regal

la cea de şef al slugilor sultanului.

Tu o să duci una dintre cele patru peceți otomane, nu ?

Aşa a poruncit Măria Sa, paşă. Ştii că eu sunt slujitorul Porții.

Porunca e mai puternică decât orice, vizire.

Cei recrutați ca ieniceri...

Slujitorii Porții o să ajungă la putere. Dacă nu sunt împiedicați.

- A suferit mult ? - Destul de mult.

Dar a fost conştient tot timpul.

S-a pregătit până la ultima suflare, cerându-mi să spun rugăciuni.

Odihnească-se în pace...

A întrebat de mine ?

În ultima noapte, a tot îngăimat numele tău, Măria Ta.

Pregătea 200 de galere pentru aga Cafer, pentru expediția din Rodos.

Măria Sa, sultanul Selim Han spusese:

"Atât timp cât nu cucerim Rodosul, n-o să avem linişte pe Mediterană."

Nu spunea nimic despre căpitanul Cafer ?

Până şi eu, din Manisa, ştiu nelegiuirile făcute de el.

Nedreptățile şi cruzimile suferite de negustorii egipteni,

ce le-a făcut țăranilor din Rumelia. Nici nu mai zic de cei din Tabriz !

Spune, Hasancan ! Asta e dreptatea otomanilor ?

Să te prefaci că nu vezi ?

O conştiință oarbă şi surdă e puternică şi dreaptă ?

Nu, Măria Ta.

Atât ai să-mi spui, Hasancan ?

De ce durează atât ? Ce dă în vileag Hasancan ?

- Tu ştii cum e drept, Măria Ta. - De bună seamă că ştiu, Hasancan.

Ştiu eu ce-o să fac.

28, 29, 30...

Agă, egiptenii au plătit cu 30 000 de arginți mai puțin luna asta.

Au zis: "Nu mai avem ce vinde. Să vină aga Cafer să ne omoare."

Du-te iar azi. Să dea arginții care lipsesc.

Altfel, dați foc diseară. Ardeți, dărâmați...

Apoi, duceți-vă la cadiu şi denunțați-i.

Spuneți-i că au dat foc întregii mahalale.

Azi o să vă învăț să vă aplecați şi să vă ridicați.

Să se ridice toată lumea ! Sus, sus !

Sus ! Repede ! Fără zăbavă !

Acum ne lipim bine palmele. Bun.

Şi ne aplecăm în față, cu mijlocul drept.

Ne aplecăm fără să ridicăm capul. Mă uit. Verific.

Perfect drept. Bun. Mai apleacă-te puțin.

Perfect drept. Bun. Mai îndreaptă-l puțin.

Mă uit... Ridicați-vă !

O să mă ocup de fiecare în parte.

Uneşte-ți palmele, fata mea. Bun. Apleacă-te. Apleacă-te !

Apleacă-te, puiule. Ai înghițit un par ? Mai apleacă-te puțin.

Ridică-te.

Care e ultimul lucru pe care ți l-am predat azi ?

Care e ultimul lucru pe care ți l-am predat azi ?

Interzis. Interzis.

- Ai învățat doar să zici "interzis" ? - Da. Interzis.

Ce frumos ! Atunci, continuăm cu interdicțiile.

E interzis să faci gălăgie, să te uiți,

să bârfeşti, să nu respecți poruncile.

Bărbații sunt interzişi ! S-a înțeles ?

Agă Gul !

Bărbații sunt interzişi.

Ei n-au interdicție, fiindcă nu sunt bărbați.

Ba sunt bărbați.

Ei sunt responsabilii haremului. Adică eunuci.

Râdeți mult ?

Nu puteți fi lăsate singure ! Râdeți imediat !

Vă aşteaptă croitoresele, cu foarfecile lor. Iute, după mine !

Vorbeşte întâi tu, vistiernicule. În ce stare e vistieria regală ?

Datorită răposatului sultan Selim Han, vistieria e plină ochi, Măria Ta.

Azi avem în vistierie 6 380 530 de ducați de aur.

Venitul anual al statului otoman e de 11 000 000 de ducați de aur.

Plinătatea vistieriei noastre ne iuțeşte pregătirea pentru expediții.

Împărțiți-le imediat ienicerilor câte 3 000 arginți din cei 5 000

pe care i-am dat lor ca bacşiş la urcarea mea pe tron.

Cei 2 000 de arginți rămaşi îi adăugați la soldele lor.

Ştiți de ce am întins harta asta aici ?

Am vrut să punem lumea la picioarele noastre şi să ne uităm la ea.

Nu mai suntem un imperiu balcanic. Ne mânăm caii în Europa continentală.

Belgrad, Buda, Viena, Roma...

O să ne împlântăm sabia în inima Europei şi în inimile ghiaurilor.

De bună seama că nu i-am întors spatele Orientului.

Hotarele noastre o să treacă dincolo de Marea Caspică.

Să dea Domnul ! Cu ajutor divin şi cu puterea ta absolută, Măria Ta.

Vrăjmaşul meu nu e şahul Ismail. Vrăjmaşii mei sunt Carol Quintul,

Francisc, Henric Tudor şi ghiaurii de la Vatican.

Prima noastră țintă e Rodosul.

Marea Mediterană o să devină un lac otoman.

Nimeni n-o să poată întinde pânzele şi ridica steagul fără ştirea noastră.

Noi o să fim vânturile, furtunile şi trăsnetele !

Uite !

Fata aia frumoasă a fost femeia sultanului noaptea trecută.

- Adică s-a iubit cu el ? - Da.

Vorbiți în turcă ! Rusa e interzisă !

Haideți, fetelor, s-a sfârşit masa !

Cum a fost sultanul ? Povesteşte-mi. Ai rămas grea ?

A fost de vis ! E chipeş şi curtenitor.

Să dea Domnul să fi rămas grea ! Mă rog să mă vrea iar, dar...

Sultanul are o femeie foarte frumoasă.

Sultana Mahidevran, mama fiului său, prințul Mustafa.

- Unde e femeia aia ? Aici ? - Soseşte în curând din Manisa.

Hai, Ayşe !

Suleyman...

- Ai vreo dorință, Măria Ta ? - O să lucrez puțin. Poți pleca.

Mâine e prima adunare a divanului.

Toți sunt foarte curioşi să ştie ce hotărâri o să ia Măria Ta.

Crezi că lumea e pregătită pentru hotărârile mele ?

Otomanii sunt pregătiți, Ibrahim ?

Sultanul Suleyman are căutătura tatălui său.

Ca o genune abruptă şi adâncă. Să nu-i fie de deochi !

Deschid adunarea divanului cu numele Domnului celui milostiv.

Tronul şi conducerea nu sunt mai puternice decât legile lui Dumnezeu.

Cartea noastră sfântă, Coranul, porunceşte dreptatea şi bunătatea.

Dreptatea otomanilor şi a mea o să fie aplicată prin legi.

Cele 600 de familii egiptene luate forțat din patriile lor acum mulți ani

şi care au îndurat aici necazuri ştiute de toți

pot să se întoarcă când vor în Egipt, patria-mamă.

Sunt supuşii noştri egali.

Ridic şi interdicția asupra borangicului,

impusă negustorilor din Iran şi din Tabriz.

Aceste persoane o să fie despăgubite pentru pagubele suferite.

În plus, cei care i-au urgisit, oricine ar fi ei,

o să fie judecați şi o să primească pedeapsa meritată.

Coranul porunceşte să găseşti dreptatea şi când sunt două persoane.

Să nu fii samavolnic.

Din această pricină, cel care a urgisit aceste familii,

care i-a atacat pe țăranii din Anatolia şi bunurile acestora,

care a făcut vărsare de sânge şi nelegiuiri, căpitanul Cafer,

poruncesc să fie judecat şi pedepsit degrabă după cum merită !

Măria Ta ! Astea nu sunt adevăruri ! Sunt minciuni !

Fie-ți milă, Măria Ta ! Toate sunt clevetiri !

Pentru Dumnezeu ! Nu sunt adevăruri ! Toate sunt minciuni, clevetiri !

Fie-Ți milă, Măria Ta !

Sunt minciuni şi clevetiri ! Toate sunt minciuni ! Doamne !

Măria Ta !

Ajută-mă ! Ibrahim din Parga, pupa-ți-aş tălpile, ajută-mă !

Acceptă-ți faptele ca un bărbat, agă Cafer.

Nu plânge. Ține-ți capul sus. Nu implora.

Asta e dreptatea sultanului Suleyman. Nimeni n-o poate schimba.

Toate sunt clevetiri şi minciuni ! Doamne !

Numai pe tine te cunosc dintre învățătorii fetelor din harem, Daye.

Ai disciplinat-o pe fata aceea dificilă din Crimeea ?

E dinamică, dar învață repede. E deşteaptă foc.

Nu ne trebuie fete deştepte, ci cuminți, Daye. Să nu-i dați nas.

- Dar e frumoasă, mamă. - Frumusețea e trecătoare, Hatice.

Am văzut frumuseți care trăiesc acum în noroi.

Ce este, agă Sumbul ?

Sultană-mamă, Măria Sa, sultanul Suleyman Han,

a poruncit decapitarea căpitanului Cafer.

Aşa a găsit de cuviință Suleyman al meu cel viteaz.

El porunceşte bine şi drept.

Sumbul, pregătiți-i un ospăț regesc pentru diseară viteazului meu.

Să nu lipsească absolut nimic.

Pregătiți-i cele mai frumoase cadâne, să-i cânte.

Ia-l cu tine pe Ibrahim, şeful slugilor sultanului. Aşa alegeți.

Ieniceri, Măria Sa a spus să ni se dea bacşişul pentru urcarea sa pe tron !

Mâine ne primim cei 3 000 de arginți ! Şi 2 000 ni se adaugă la soldă !

- Viață lungă padişahului ! - Viață lungă padişahului !

Să trăiască sultanul Suleyman ! Ne sleiserăm vânzând pe datorie.

Bună dimineața, agă Şeker ! Ia loc !

- Aduceți-mi şerbetul şi plăcintele. - Dă fuga, băiete !

Iar voi uitați-vă imediat la bulgur şi la orez. Iute !

Agă, astea au sosit în dimineața asta. Le-am păstrat pentru tine.

Eşti un mincinos. Gâştele astea erau aici şi acum trei zile.

Mi-am dat seama după scurgerea de pe gâtul lor.

Le-ai smuls de mult ficații şi i-ai băgat în oală.

- Adu-mi-i iute ! - Imediat, agă !

Sultanul Suleyman a luat hotărâri mai iute decât tatăl său.

O să-i cadă capul agăi Cafer. Oare ce urmează ?

Tu ştiai că o să ia hotărârile astea ?

Nu. M-a întrebat despre ultimele zile din viața răposatului.

E curios, fireşte, că e fiul lui. A întrebat dacă tatăl lui a suferit.

- Altceva ? Ceva despre noi ? - Nu a zis nimic altceva.

Țineți carafa aşa şi vă îndoiți genunchii încetişor.

Țineți mânerul cu delicatețe. Aplecați-vă.

Îl ții cu gingăşie, cu ambele mâini. Genunchii, încet... Bine.

Cu ambele mâini. Te apleci. Ridică cotul.

Fetelor !

- Asta cine e ? - Lăsați-o.

E Alexandra, o nebună din Crimeea.

- E din Crimeea ? - Din Ucraina.

Se pare că e fiica unui preot ortodox.

Cotul sus... Ambele coate.

- Vasăzică, e ortodoxă. - Da.

A fost răpită din satul ei de către bandiții tătari.

A fost vândută la palatul din Crimeea şi, de acolo, aici.

Să fi văzut cum era când a venit ! Obraznică şi neruşinată !

Dar acum o disciplinez eu.

Pregătiți-o pe fata aia din Crimeea, agă Sumbul.

- Pe Alexandra ? - Da.

- Şi pe cea de lângă ea. - Pe cea scundă ?

Şi pe cea cu spatele întors, care nu se uită la noi acum.

Cea care zâmbeşte discret.

Matrakci ! Vino să bei un şerbet, până nu-ți rupi şi brațele.

- Vino ! - Vino, vino !

- Să te faci bine. Ce ai pățit ? - Nimic. Am căzut.

Iar ăştia se distrează pe seama mea. Am ajuns de tot râsul.

- Cum e vremea sus, Matrakci ? - Bună ! Ia şi te uită.

Flota e în Bosfor. Tunurile au pornit din Cornul de Aur spre Sarayburnu.

Îl aşteaptă pe sultanul Suleyman ca să pornească în noua expediție.

Batalioanele de ieniceri se adună în piața de carne. Uită-te.

- Aduceți-i lui Matrakci un şerbet ! - Să trăieşti !

Îți bați capul cu astea, dar o să fie de folos ?

O să fac o cronică despre Suleyman.

Eu şi acest oraş o să înregistrăm întâmplările zi de zi.

Sultanii se duc, la fel, şi eu, dar astea rămân.

Ai înțeles, agă Şeker ?

Lume, lume, pleacă urechea !

Sultanul Suleyman a cerut capul căpitanului Cafer cel sângeros !

Aga Cafer o să fie executat ! Nu am terminat !

Negustorii robi din Egipt au fost iertați ! Sunt liberi !

Iar interdicția asupra borangicului a fost ridicată !

- Viață lungă padişahului ! - Viață lungă padişahului !

- Palatul ăsta e uriaş. E al meu ? - Da, fiule, e al tău, al nostru.

M-aş rătăci aici. Cum o să te găsesc ?

O să fiu mereu lângă tine. Nu te teme. Hai, vino, că ne aşteaptă bunica ta.

Sultana-mamă a poruncit să ți se pregătească amuzament pentru ospăț.

M-am dus cu aga Sumbul şi am ales sclave din Crimeea să te distreze.

Printre ele e şi Alexandra, care a leşinat când te-a văzut deunăzi.

- Ori ai vorbit cu sclava ? - Nici pomeneală, Măria Ta.

Mi-a povestit aga Sumbul cum a fost adusă din Crimeea.

Deci e din Crimeea.

Măria Ta, a venit prințul Mustafa. E în odaia sultanei-mamă.

Mă bucur pentru tine, Măria Ta.

Ibrahim, mă aşteaptă fiul meu ! Vorbim mai târziu.

Ce dor mi-a fost de tine, Mustafa ! Dragul meu ! Scumpetea mea !

- Ți-a fost şi ție dor de mine ? - Da.

- Unde e tata ? Duceți-mă la el. - Are treabă acum. Te duci mai târziu.

- Nu-i aşa, mătuşă Hatice ? - Da, Mustafa.

Vă poruncesc să mă duceți !

Ăsta nu e palatul meu ? Eu sunt stăpânul aici !

Cum poate vorbi aşa ? Tu îl înveți astea pe un copil de 5 ani ?

Ce-i cu îndrăzneala asta ?

- Rogu-te să mă ierți, sultană-mamă. - Vino încoace, Mustafa. Vino.

Palatul ăsta are un singur stăpân. Măria Sa sultanul Suleyman Han.

- Repetă. - Măria Sa sultanul Suleyman Han.

Să nu mai aud vreodată asemenea lucruri !

Acum du-te şi joacă-te afară. Luați copilul şi scoateți-l.

E copil, sultană-mamă. A spus doar aşa. Rogu-te să mă ierți.

Mamele trebuie să fie deştepte, Mahidevran.

Nu aşa se educă un prinț.

Ia uită-te la straiele favoritelor ! Uită-te la giuvaiere !

Astea stau în iatacuri de puf, în odăi frumoase...

Şi noi, Maria ? Uite în ce stare suntem.

Poate o să fim şi noi aşa mai târziu.

Femeia sultanului şi fiul său au venit la palat.

Sultana Mahidevran. Frumoasă femeie !

- Să crape ! Ce-mi pasă mie ? - În numele lui Iisus, taci !

Vin încoace. Oare ne-au auzit vorbind ?

Tu.

Şi tu.

- Maria, Alexandra, haideți să mergem. - Interzis, pedeapsă ? Mâncăm bătaie ?

Haideți, luați-o înainte. Aveți treabă în seara asta.

O să-l distrați pe sultanul Suleyman. Ştiți să dansați şi să cântați ?

Să dansați, proastelor ! Uitați-vă şi învățați.

Să dansați aşa, încetişor...

Haideți, luați-o înainte !

Mustafa ?

- Tată ! - Fiule !

Puiul meu ! Fiul meu drag ! Mi-a fost foarte dor de tine, Mustafa.

Bine ați venit ! Ne-a fost dor de voi.

Şi nouă ne-a fost dor de tine, Maiestate.

- Unde e Ibrahim ? Du-mă la el. - Mai târziu, fiule.

Duceți-vă în odăile voastre şi instalați-vă.

Sunteți obosiți după drum. Odihniți-vă bine.

Gulşah, culcă-l pe Mustafa. E ora de culcare.

- Nu mă culc ! Vin tata şi Ibrahim ! - Mustafa, nu țipa, că mă doare capul.

- Gulşah, cu tine am vorbit. - Haideți, paşă...

- Îți poruncesc să mă laşi ! - Bine, paşă. Bine, prințul meu !

Bine ați venit !

A crescut Mustafa. Să nu-i fie de deochi !

- Vă lipseşte ceva ? - Nu.

Lasă-l jos. E foarte prețios. Să nu se strice.

Să vă trimitem nişte sclave să vă ajute, dacă vreți.

Nu vreau.

Ați rămas singură şi în prima noapte.

În noaptea asta i se pregăteşte Măriei Sale o mare petrecere.

Sunt de toate: muzică, dans...

- Da ? Cine o pregăteşte ? - Sultana-mamă a poruncit. Nu ştiți ?

Fetelor ! Veniți şi luați astea de aici.

Aşa se face treaba ? Haideți, repede !

Dacă nu aveți nevoie de nimic, eu plec. Noapte bună !

Arată frumos odaia ta. Îți place ?

S-a întâmplat ceva, Mahidevran ?

Lăsați-ne singure. Ieşiți.

Te ascult.

Măria Sa e la petrecere în noaptea asta.

- Încă din prima noastră noapte. - Trebuia să-ți ceară ție voie ?

Tu eşti mama prințului moştenitor. Eşti favorita suveranului.

Ai sute de rivale care vor să-ți ia locul.

Nu te smiorcăi ca o fetişcană. Altfel, o să te înghită seraiul.

Acum bagă-ți mințile în cap şi stai în odaia ta ca o sultană.

Rogu-te să mă ierți, sultană-mamă. Te-am supărat.

Pe mine nu mă supără asemenea lucruri mărunte, fata mea.

Dormi bine. Mâine e o nouă zi.

Ce batistă frumoasă ai !

Ai grijă de ea. E cheia ta spre a deveni favorită.

Datorită ei, mâine-noapte o să treci pe drumul aurit.

- Nu am înțeles. Ce e mâine-noapte ? - Odaliscă Nigar...

Sultanul te aşteaptă. Mâine-noapte o să fiți în intimitate.

- În intimitate ? - O să te culci cu padişahul.

Crezi că n-am văzut cum ai dansat ca să-l ademeneşti ?

Nu te mai preface că eşti o sclavă naivă, Alexandra.

Alexandra, l-ai vrăjit pe sultan. Eşti o vrăjitoare !

- Eşti de speriat. - Eşti invidioasă, Maria ?

Aga Cafer, care a făcut măceluri, după mărturia vătafului flotei navale,

şi care a dus la pierderea încrederii în statul otoman,

însuşindu-şi pământuri şi făcând vărsare de sânge,

nu e un membru onorabil al armatei otomane.

Ca urmare, s-a hotărât să fie executat degrabă.

Înseamnă că fiul meu viteaz a fost mulțumit de distracție.

I-a dat batista violet Alexandrei.

Fata a dansat şi s-a mlădiat tare frumos. Nu mă aşteptam.

Ce talente avea, de fapt !

Nu neglijați educația Alexandrei fiindcă a primit batista violet.

Pregătiți-o bine pentru diseară. Nu vreau să fie necuviincioasă.

- Tu eşti Alexandra ? - Da. La hamam.

Lasă hamamul acum. Te duci mai târziu. Avem treabă.

Vino cu mine.

- Eşti gata, bostangiu-şef ? - Da.

Cu îngăduința Măriei Sale, călăul Kara Ali aşteaptă poruncă.

Tu eşti singurul Dumnezeu...

Tu mai lipseai, trimis al Veneției !

Dar ai întârziat. Ai ratat marea tragedie.

Strânge astea şi pune-le în cufăr.

Nu te uita la mine. Munceşte.

- Eu ? - Nu-ți place ?

Trebuie să te lăsăm să-ți alegi treaba care-ți place ?

Pune-le frumos, Alexandra.

Plecăm.

Cine e femeia aceea ?

Sultana Mahidevran, favorita Măriei Sale, sultanul Suleyman.

Le-ați luat armele ?

Tommaso Mocenigo, trimis al Veneției.

În numele ducelui Veneției, felicităm pe Măria Sa, sultanul Suleyman,

al zecelea padişah al statului otoman, pentru urcarea pe tron

şi dorim ca relațiile noastre bune din trecut să se întărească

şi să continue şi pe viitor.

Accepți aceste urări de bine, Măria Ta ?

Orice urare fără duşmănie şi răzvrătire ne e pe plac.

Numai să se țină promisiunile făcute şi să ni se respecte dreptatea.

De nu...

Sultanul vă mulțumeşte pentru bunele urări.

În această perioadă de pace...

E adevărat că sultanul Suleyman acceptă bunele voastre urări.

Dar vorbeşte, de asemenea, şi despre un amănunt important.

Vrea ca Veneția să-şi țină făgăduielile

şi să ne respecte dreptatea.

Am înțeles. Dar cum de vorbiți limba noastră atât de bine ?

E limba mea maternă. Mama era venețiană.

Ibrahim, întreabă-l. Când o să înceapă războiul Carol Quintul şi Francisc ?

Cine o să se proclame kaizer ? Veneția cu cine o să țină ?

Sultanul nu vorbeşte direct cu un sol. Doamne, iartă-mă !

Să ne ferească Dumnezeu de izbucnirea unui asemenea război,

ca să nu fim nevoiți să ne aliem şi să ținem partea cuiva.

Carol Quintul aspiră să fie împăratul Romei.

O să înceapă războiul degrabă, poate, chiar mâine.

O nouă cruciadă e o iluzie. Şi-au învățat lecția.

Ce caută în sala de primire ? Cum se bagă în vorbă ? Neruşinatul !

- Cine îi dă puterea asta ? - Cine să i-o dea ? Sultanul lui.

Ghiaurii o să se certe între ei.

Voi, micile principate, nu ați reuşit să creați o uniune în Italia.

O să vă înghită şi pe voi: Veneția, Napoli, Florența...

Puterea voastră papală e distrusă. Comerțul nu salvează conducerea.

Pentru un comerț de amploare, e nevoie de o armată puternică.

Măria Ta, ştim puterea armatei tale. Otomanii fac comerț cu tot Orientul.

Drumul mătăsii şi drumul mirodeniilor trec prin ținuturile tale.

Zi-i c-o să treacă pe la noi

şi drumul comercial occidental şi al Mediteranei.

Noi o să stăpânim Marea Mediterană.

- Pe unde umbli ? - Vin de la nevasta sultanului.

Ai înnebunit ? De ce te-ai dus la femeia aia ? O să fii omorâtă !

M-am dus la ea şi i-am zis: "Tu nu mai eşti femeia lui. Uită-l."

"Eu o să fiu cu el 1001 de nopți. O să-l fac sclavul meu pe Suleyman."

S-a zis cu tine, Alex ! O să fii aruncată în mare, la peşti !

- Ai înnebunit ? Cum ai făcut asta ? - M-a chemat şi m-am dus.

- Nu te teme. Am glumit. - Eşti de groază, Alex ! Tu chiar...

Tu de ce nu te-ai dus încă la hamam, Alexandra ?

Hai, că se face seară, şi tu tot nu eşti gata ! Mişcă-te !

Haideți, fetelor, sculați-vă şi voi !

Trebuie să vorbesc cu dl Joshua.

Am nevoie de informații corecte despre piață. Am de pregătit un raport.

Să vedem ce spun meşteşugarii despre noul sultan.

Să-l fi văzut pe Cafer cel sângeros... Abia mergea. Era terminat !

Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. Există dreptate divină.

Asta nu-i dreptatea divină, ci dreptatea sultanului Suleyman.

Imediat cum a venit, i-a picat capul lui Cafer.

Aşa-i.

A fost şi trimisul Veneției la execuție. O fi fost îngrozit.

Senior Mocenigo ! Vino să bei un şerbet.

Îți mulțumesc, dle Matrakci, dar am treabă cu dl Joshua.

- Mai târziu. - De bună seamă !

De bună seamă că te duci la el. Banul la ban trage.

De ce să vii la mine, când există un cămătar ovrei ?

M-ați onorat cu prezența, senior Tommaso. Intrați.

Ce mai faceți, senior Joshua ? Cum vă merg treburile ? Dar piața ?

Foarte bine. Să nu se deoache ! Noul sultan a însuflețit piața.

Galbenii zboară în aer. Viață lungă sultanului Suleyman !

O să-l țină pe sultanul Suleyman 1001 de nopți şi o să-l farmece,

făcându-l sclavul ei ?

Întocmai aşa a spus, doamnă. Am auzit cu urechile mele.

Bine, Daye. Poți să te retragi. Să fii cu ochii pe rebela aceea.

Ştiu eu ce-o să fac. Cheam-o pe Mahidevran la mine.

Sultanul Suleyman, care m-a primit în audiență azi, m-a tratat bine.

E tânăr şi chipeş. Are o privire hotărâtă, care impresionează.

Calmul şi siguranța sa de sine

sunt complet opuse firii dure şi temperamentale a tatălui său.

Este distant şi are un aspect nobil.

Deşi a urcat pe tron de curând, ia decizii rapid şi le aplică imediat.

A câştigat de acum poporul de partea sa.

Un alt aspect uimitor este că urmăreşte îndeaproape lumea noastră.

Despre viitorul relațiilor cu Franța şi cu Carol Quintul spune astfel:

"O să se işte un război între voi, şi eu o să obțin Marea Neagră."

Şerbetul, Măria Ta.

În noaptea asta ți s-ar putea schimba soarta.

Fii o doamnă nobilă, demnă de suveranul nostru.

Afară !

Aşteaptă.

Măria Ta, a venit iubita ta slugă.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 1