Original subtitles

Vedeți starea lumii !

Ieri-dimineață eram padişah, iar acum am rămas gol.

În vreme ce veşmintele şi averea mea nu aveau limite,

acum nu-mi mai permit nici măcar un chipiu de zece accele.

Fie-vă milă şi luați exemplu. Lumea nu vă rămâne nici vouă.

KÖSEM Episodul 30

Sultanul Osman a fugit.

Măria Ta, să mergem în harem. O să ieşim pe acolo.

Sigur sunt şi acolo.

Să ne rugăm să nu fie aşa. Altă ieşire nu există.

Nu este aşa de uşor. Mergeți !

Şi în urmă cu mulți ani mi-ați reținut prinții. Rezultatul se ştie.

Îndreaptă-ți greşeala, Halime. N-o să-ți cruț viața de data asta.

Eu sunt singura care cruță vieți.

Acceptă, nu eşti în situația de a mă amenința, Kösem.

Unii vor vrea să-l împiedice pe fratele meu să urce pe tron.

Mai ales, ulemalele şi soldații credincioşi ție.

O să vorbeşti cu ei, Kösem. Şi o să-i convingi pe toți.

Mergeți înăuntru ! Închideți uşile !

- Măria Ta ! - Deschideți !

Starea prințului Mustafa este clară. Chiar dacă vorbesc, nu vor accepta.

Vor accepta, Kösem. Dacă tu vrei, acceptă orice.

Înțelege odată, Kösem. Nu poți împiedica încoronarea lui Mustafa.

Însă poți împiedica vărsarea de sânge. Noi vrem să ne înțelegem.

Totul să se rezolve în pace.

Şi în urmă cu mulți ani ne-am înțeles. Ai jurat.

După ce fiul tău a urcat pe tron, ai încercat să-mi ucizi prinții.

Iar pe mine m-ai trimis în exil. De ce să te cred ?

Nu ai altă şansă, Kösem. Eşti nevoită.

Ai termen până mâine. Dacă ai minte, faci ce-ți spunem noi.

Dacă prinții mei pățesc ceva, vă distrug.

Chiar dacă sultanul Osman rămâne pe tron, tot nu accept.

Este posibil ca sultanul Osman să nu iasă teafăr din această revoltă.

Tu eşti mai rea decât fratele tău, Dilruba.

Unde s-a mai văzut ca slujitorii să-şi sacrifice padişahul ?

Totul are un început, Kösem.

Gărzi, mergeți !

Ieniceri, coborâți săbiile !

Îngenuncheați şi supuneți-vă Măriei Sale !

Tu...

Măria Ta, eu sunt ienicerul Ali. Am mai avut întâlniri neplăcute.

Însă revolta nu este împotriva dv.

Puteți să aveți încredere în mine şi în vitejii mei.

Ne dăm viața pentru dv.

E greu să separi binele de rău.

Nu ştii cine ți-e duşman şi cine ți-e prieten.

Ce-o să facem ?

Mergem în port şi pornim spre Bursa. Altă cale nu există.

Este periculos, Măria Ta. Flota este în mâinile răzvrătiților.

Nu putem lăsa corăbiile la apă.

Ce-o să facem, ienicerule Ali ? Nu avem timp. Unde să mergem ?

Dacă acceptați, ştiu eu un loc sigur.

Au fugit.

Trebuie să scăpăm de prinți cât avem ocazia.

Nimeni nu se bazează pe o sultană fără prinți.

Nu vorbi ca şi cum n-ai şti, Dilruba. Soarta sultanului Osman este incertă.

Suntem nevoite să ne înțelegem cu Kösem.

Apoi, cine o s-o oprească pe Kösem ?

Credeți că o să aibă milă față de noi când o să-şi revadă prinții ?

Cine a spus că o să-i revadă ? Trebuie să avem răbdare, Dilruba.

Trebuie să aşteptăm.

Mustafa...

Mi-e tare dor de el. Au trecut mulți ani de când nu l-am mai văzut.

Ce e, căpetenie Mansur ?

Sultanul Osman a fugit.

Ce tot spui ? Cum să fugă ?

Unii încă i se supun. Au reuşit să-l răpească.

Bine, anunțați flota. Să-mi aducă corăbiile în grădină.

Fugim imediat de aici. Mergem departe.

Osman n-o să ne găsească.

Doamne sfinte !

Halil-Paşa şi Huseyin-Paşa din Ohrida s-au mobilizat. Caută peste tot.

Însă, din păcate, nu le-au dat de urmă prinților până acum.

Cel mai rău e să fii legat şi de mâini, şi de picioare.

Poate trebuie să acceptați propunerea sultanei Halime, mamă.

După ce prinții vor fi în siguranță...

Crezi că eu nu m-am gândit la astea, Ayşe ?

Dar cum să am încredere în ei ? Când şi-au respectat promisiunea ?

Ce-o să se întâmple cu frații mei ?

Ce tiranie e asta, sultană ? Slujitorii au atentat la viața mea.

Am fost nevoit să fug de la serai.

E clar cine a îndrăznit asta.

Este isprava sultanei Kösem, căreia i-ați spus "mamă" ani la rând.

Orice-ar fi, sultana Kösem nu ar atenta la viața Măriei Sale.

Intră !

Sultană !

Ienicerul Ali a trimis veste.

Cu greu l-au salvat pe Măria Sa din mâna răzvrătiților.

L-au luat de la serai.

Unde sunt ?

Măria Sa s-a refugiat la Poarta Agilor.

Mustafa ! Viteazule, fiule...

Mi-a fost dor de mirosul tău.

Mustafa ?

N-am putut să vă spun, mamă.

Situația lui s-a înrăutățit odată cu trecerea anilor.

Nu mai recunoaşte pe nimeni.

Nu se poate.

Mustafa mă recunoaşte. Fiul meu mă recunoaşte. Nu mă uită.

Mustafa... Mustafa...

Sunt eu, mama ta.

Mustafa, sunt eu, mama ta. Eu sunt, Mustafa, mama ta.

Mamă...

Mustafa, fiule ! Eu sunt. Eu sunt, fiule.

Eu sunt.

Slavă Ție, Doamne ! Slavă Ție, Doamne !

Bine că-mi eşti alături, Zulfikar !

Sultană, ce căutați aici ?

Cum îndrăzneşti să vii aici ? Cum să trădezi dinastia ?

Cum să fii aşa de ticăloasă ?

Nu am trădat dinastia. Nu aş face asta.

Nu mă confundați cu alții. Lăsați-mă singură cu Măria Sa.

Nicidecum !

Sultană !

Nu este deloc bine. Cine ştie unde-i sultanul Osman ?

Ce-o să facem, Davut ?

O să-l găsim, sultană. O să-l găsim.

Însă, până atunci, trebuie să-i ducem pe fratele dv. şi pe sultana Halime

la garnizoană.

Ce rost are ? Să stea aici, cu noi.

Nu vă faceți griji, sultană.

Căpetenia Regimentului 65, ienicerul Mansur, a aranjat totul.

Garnizoana este cel mai sigur loc pentru ei. Acolo vor fi în siguranță.

Sultana Kösem ce spune ?

O să se gândească. Are termen până mâine.

Mama nu vrea s-o înfurie pe Kösem şi să se atingă de prinți.

Însă eu nu sunt de aceeaşi părere. Toți trebuie să moară.

Calea minții e numai una.

Nu-ți face griji, voinicule. Nimeni nu-ți poate face rău.

Măria Ta ! Sultană ! Bine ați venit ! Este o onoare.

Aveți vreo veste despre sultanul Osman ?

Încă nu. A dispărut.

Faceți totul pentru a-l găsi. Trebuie să-l găsim înaintea lui Kösem.

Atunci, am deveni mai puternici. Ar fi nevoită să se înțeleagă cu noi.

În orice situație, trebuie să ne aliem, sultană.

Pentru domnia Măriei Sale, mai ales ulemalele trebuie să ne fie alături.

Ştii de ce te duşmănea fratele tău Mehmet ?

Fiindcă el credea că te iubesc mai mult decât pe el.

Eu nu am făcut diferențe între fiii mei.

I-am iubit mult pe toți.

Însă n-o să-ți ascund ceea ce Domnul ştie.

Mehmet avea dreptate.

Te-am iubit mai mult decât pe toți ceilalți.

O mamă îl duşmăneşte pe ucigaşul fiului ei ?

Îl duşmăneşte, e dreptul ei.

Însă ce să facă, dacă ucigaşul fiului ei este tot fiul ei ?

Pe cine să duşmănească ? Pe cine să se răzbune ?

Cum să-şi găsească liniştea ?

Dv...

Dv. ați putut să plângeți.

Însă eu nu am putut. Nu am putut să țin doliu, să plâng.

N-am putut să jelesc.

Fiindcă eu am făcut asta. Eu mi-am ucis fratele.

Eu te-am iertat, fiule. Iartă-te şi tu.

Mamă...

- Bună ziua ! - Bună ziua !

- Ai adus ? - Am adus. Ia.

- Să trecem imediat în Uskudar. - Imediat !

Îndrumătorule Omer... Te căutam peste tot.

Sultanul Mustafa a fost detronat cu forța.

Acum şi-a primit dreptul înapoi.

Măria Sa...

Doreşte ca toate ulemalele să-i fie alături, mai ales dv.

Nu este cu putință, Davut-Paşa.

Şi dv. ştiți că un padişah nebun nu este de niciun folos.

Pe deasupra, noi ne-am supus unui padişah.

Sultanul Osman-Han.

Muftiul are dreptate. Sultanul Osman-Han este padişah.

Sultanul Mustafa o să urce pe tron.

Pentru binele tuturor,

ar fi bine ca toate ulemalele să accepte asta în cel mai scurt timp.

O să mă duc la Bursa cu prima ocazie.

O să restabilesc ordinea în oraşul înaintaşilor mei.

Sper să nu fie nevoie. Mai întâi trebuie calmați ienicerii.

Apoi o să facem ceea ce trebuie.

Ienicerii nu sunt la porunca ta, Kösem ?

Porunceşte-le să se retragă.

Asta nu este o revoltă care să aducă sfârşitul cuiva.

Poporul a ieşit din case. Oamenii jefuiesc oraşul.

Atunci, ce-o să facem, sultană ? Dați-ne o soluție.

Aici este Poarta Agilor.

Potrivit legii, ienicerii trebuie să-l apere pe cel adăpostit aici.

Zulfikar-Paşa !

Spune-i ienicerului Ali să vorbească imediat cu căpeteniile soldaților.

Merg şi eu cu el. Căpeteniile sunt foştii mei tovarăşi.

Măria Sa Osman... Unde este, tată ?

Nu ştiu nimic, fata mea. Situația nu e deloc uşoară.

Şi soldații, şi poporul sunt foarte furioşi.

Nu ştiu cum va ieşi Măria Sa din acest torent.

Fratele şi mama dv. sunt în siguranță.

Însă trebuie să-l găsim pe sultanul Osman.

Încă are adepți. Mai ales, şeicul Esad.

În definitiv, este socrul padişahului.

Intră !

Sultană ! Paşă ! L-am prins pe îndrumătorul Omer.

Aduceți-l !

Javra sultanului Osman... Îndrumătorul Omer...

Te-am găsit unde nici nu ne aşteptam.

Spune ! Unde-i ticălosul de padişah ?

Eu nu ştiu nimic, paşă. Ultima dată era la serai.

Eu am fugit mai înainte, paşă.

Paşă...

- Ştiu eu să te fac să vorbeşti. - Paşă !

Nu-ți bate capul. Nu merită să-ți pătezi mâinile de sânge.

Dă-l pe mâna răzvrătiților. Să-l facă bucăți.

- Duceți-l. - Stați. Paşă !

Nu ştiu unde este Măria Sa. Paşă ! Jur că nu ştiu unde este !

Dar pot să-l găsesc. Pot să-l găsesc, paşă.

Sultană !

- Ce face Măria Sa ? - S-a liniştit fiindcă m-am dus la el.

Nu e nicio veste despre prinți, aşa-i ?

Nu este.

Cadână ! Adu un castron cu ciorbă.

Să mâncați ceva cald, sultană.

I-am trimis pe Zulfikar-Paşa şi pe ienicerul Ali la garnizoană.

Sper să-i convingă şi să se termine această intrigă.

Altfel, nu ştiu ce vom face.

Dv. ați ieşit învingătoare din multe războaie.

I-ați înfrânt pe mulți.

Mereu am fost alături de dv. Am fost martoră.

O să depăşim şi acest necaz, sultană. Doamne-ajută !

Doamne-ajută, Cennet !

Tovarăşi, mulți mă cunoaşteți. Eu am deschis ochii la garnizoană.

Aici am crescut.

Mulți ani am condus garnizoana de ucenici.

Mulți dintre aceşti viteji au trecut prin mâinile mele.

Să fiți sănătos !

Mulțumesc.

Te cunoaştem, Zulfikar-Paşa.

Unde este Măria Sa ? Ce veşti ne-ai adus ?

Capitala este distrusă, ieniceri. Este nimicită.

Să ştiți că revolta asta nu face bine nimănui.

Am vorbit cu Măria Sa. E dispus să uite cele întâmplate.

Pe deasupra, drept dovadă,

îi dăruieşte fiecărui ienicer câte 50 de galbeni.

Sultanul Osman crede că poate să ne păcălească cu bacşiş ?

Cel care-şi părăseşte seraiul şi fuge se crede padişah ?

Ienicerule Mansur !

Ca şi cum nu e de-ajuns că te-ai aliat cu răzvrătiții,

ca şi cum nu e de-ajuns că-l bârfeşti cu ticăloşie pe Măria Sa,

cum îndrăzneşti să vorbeşti ?

Trebuie să existe un preț pentru chinul adus ienicerilor.

Ați venit degeaba. Padişahul nostru este Mustafa-Han.

Nu întrece măsura, ienicerule Mansur !

Tu nu ai niciun cuvânt de spus în fața noastră.

Cum îndrăzneşti să spui cine-i padişah ?

Măria Sa, sultanul Osman-Han,

este necăjit din cauza celor întâmplate.

Ştiți, exemplul este mai bun decât povața.

Cerințele ne-au fost acceptate.

Dacă aveți altă dorință, va fi prezentată.

Zulfikar-Paşa, să vii mâine-dimineață.

Ani la rând am fost chinuiți şi jigniți.

Vrem să ne gândim mai întâi. Vrem să ne sfătuim într-o adunare.

Sigur că da. Gândiți-vă, vorbiți, apoi luați o decizie.

Însă niciun om cu minte nu şi-ar dori un padişah nebun.

Du-te şi spune-i Măriei Sale să stea liniştit.

Sigur că nu-i vrem răul.

Rămâneți cu bine !

Boierul Bulbul nu a dat niciun semn. Parcă a intrat în pământ.

Îi caută pe prinți. Dumnezeu ştie unde este...

Poate l-au ucis şi l-au aruncat pe undeva.

Nu mai ştiu pentru cine să sufăr. Mă duc la sultană.

Calfă Cennet ! Ați primit ăsta.

Draga mea Cennet, ştiu că eşti supărată pe mine.

Însă nu am făcut nimic greşit. Te aştept la Carşikapi.

Nu spune nimănui.

Căpetenie Kilindir, sultanul Mustafa a poruncit ca prinții să fie executați.

Davut-Paşa ştie ?

Ştie. Era lângă Măria Sa când a dat ordinul.

Ticălosule ! Cum ai putut să faci asta ?

Vorbeşte mai încet, Cennet.

Dacă-mi aude cineva numele, ne fac bucăți pe amândoi. Ascultă.

Să ascult ? Cum să-l laşi pe Măria Sa singur şi să fugi de la serai ?

Ce era să fac, Cennet ? Ce era să fac ?

Să rămân la serai şi să sfârşesc precum Dilaver-Paşa şi slujitorul Suleyman ?

Eu am fugit pentru binele Măriei Sale. Spune unde este. Trebuie să vorbim.

Ce bine ?

Am găsit o corabie cu care să meargă în Bursa.

Nu avem prea mult timp, Cennet.

Spune-mi unde este, să mă duc să-l salvez.

Nu-i nevoie. Sultana Kösem se ocupă. O să aranjeze ea totul.

Cum să avem încredere în sultana Kösem ?

Spune-mi unde este, ca să pornim la drum până nu e prea târziu.

De ce insişti aşa de mult ? Încerci să mă tragi de limbă ?

Spune !

Ticălosule !

Calfă Cennet... Slujnica credincioasă a lui Kösem.

Frate, ce-o să ne facă ?

Nimic. Nimic, frate.

O să scăpăm de aici.

- Bulbul de unde a apărut ? - Nu ştiu.

Uitați-vă cu atenție în jur. Să nu mai fie altul.

Frate, o să murim aici.

Mamă !

Mamă !

Mamă !

Doamne, apără-i !

Mamă, sunteți bine ?

I-am auzit vocea lui Murat, Ayşe. Îmi cerea ajutorul.

Faceți ceva, mamă. Găsiți-i pe frații mei, vă rog.

Ibrahim este foarte mic.

Sigur că o să fac ceva, Ayşe. Nu-ți face griji, o să fac.

Du-te la fete ! Să nu rămână singure.

Javră ticăloasă ! Ce nenorocit eşti !

O predai pe propria ta soție ?

În pragul morții, omul e în stare de orice, Cennet.

În definitiv, viața-i prețioasă.

Unde te duci ?

Dacă-ți iubeşti viața, ne spui unde este sultanul Osman.

Nu ştiu unde este Măria Sa. Dar sultana Kösem e aproape de voi.

O să vă ardă pe toți, pe rând.

Nu ne da bătaie de cap, Cennet.

Puteți să mă omorâți. N-o să scoateți o vorbă de la mine.

E vreo veste ?

Măria Sa s-a adăpostit la Poarta Agilor.

Trebuie să-l văd.

Unde să te duci ? Este dezastru afară.

I-ai face mai mult rău decât bine. O să aşteptăm.

Sultana Kösem a intervenit. O să stingă focul acesta cumva.

- N-o să vorbeşti, aşa-i ? - N-o să vorbesc.

Fă ce vrei, Cennet. Poți să pleci.

Oameni buni, prindeți-o pe ticăloasă ! Este soția îndrumătorului Omer.

Este una dintre cei care l-au întărâtat pe sultanul Osman.

Prindeți-o ! Să fie pedepsită !

Osman !

Mă rog Domnului ca statul să-ți fie distrus !

Aşa cum mi-ai luat viața, aşa să n-ai parte de sultanat !

Măria Ta !

L-am visat pe fratele meu, Meleksima. Pe Mehmet.

M-a blestemat înainte să moară.

Poate că mi-e dat să trăiesc iadul pe pământ.

Lasă gândurile astea.

Eu sunt lângă tine. Zulfikar-Paşa este lângă tine.

Sultana Kösem, la fel.

Mâine va fi o nouă zi. Acest întuneric se va sfârşi.

Nici vârstnicii garnizoanei nu sunt mulțumiți de situație.

Cu câteva excepții, toți m-au ascultat.

Nu am nicio îndoială că o să vi se supună, pentru binele imperiului.

Bine.

Am pregătit şi bacşişul stabilit. O să-l împărțim. O să conteze.

Mai bine te ascultam pe tine, nu pe îndrumătorul Omer.

M-ai prevenit de nenumărate ori. Însă m-am făcut că nu aud.

M-am încăpățânat să schimb rânduiala garnizoanei.

N-am ştiut în ce necaz mă implic.

Tot răul, spre bine, Măria Ta.

Am văzut cine ne este prieten şi cine ne este duşman.

Facem tot ce putem, sultană.

Am căutat prin toate casele, pe toate străzile.

Singura mea alinare este că nu am aflat o veste rea.

Timpul trece, paşă din Ohrida.

O să plecăm capul în fața sultanei Halime ?

Câtă vreme sultanul Osman este cu noi,

nu vor îndrăzni să le facă rău prinților.

Ieri am fost la el, la Poarta Agilor. Regretă mult ce-a făcut.

Trecutul a rămas în urmă. Acum îl susțin pe fiul meu.

Du-te la el şi apără-l cu prețul vieții.

Cum porunciți, sultană.

Intră !

Sultană !

Ce s-a întâmplat, boierule Haci ? Ai vreo veste despre copiii mei ?

Nu, sultană. Am găsit-o pe calfa Cennet.

Aseară a ajuns printre răzvrătiți. Au făcut-o bucăți.

Dumnezeu s-o odihnească !

Sultană !

Mergi cu bine, să te întorci cu bine, paşă !

Nu sunt prea încrezătoare,

însă Doamne-ajută să fie aşa cum spune Kösem,

în care ai mare încredere, şi apele să se liniştească.

Humaşah, nu ştiu dacă o să ți se aline durerea într-o zi

şi o să mă ierți. Dar să ştii ceva.

Eu voi aştepta ziua aceea până la ultima mea suflare.

Timpul se scurge împotriva noastră.

Zulfikar-Paşa şi ienicerul Ali vor ajunge aici în curând.

Dacă situația va decurge în favoarea lor, s-a terminat cu noi.

Atunci, preia frâiele, căpetenie Mansur.

E vreo veste despre sultanul Osman ?

Nu ştiu în ce văgăună l-au ascuns. Nu l-am găsit.

Nici Cennet nu a spus. Dar şi-a primit pedeapsa.

- Ce înseamnă asta ? - Am aruncat-o în fața răzvrătiților.

Când au aflat că este soția îndrumătorului Omer, nu au avut milă.

Renunță să mai faci ce te taie capul, Dilruba !

Cum să faci asta, când eu încerc să mă înțeleg cu Kösem ?

O să atragem furia asupra noastră.

Drumul nostru s-a separat de cel al lui Kösem, mamă.

Oricum, o să ne duşmănească când o să afle că prinții au murit.

Ce ?! Ce-ai făcut, Dilruba ?

Am făcut ceea ce trebuia, mamă.

Kösem nu mai este sultană. Nu mai este mamă de prinți.

După ce terminăm treaba, o s-o vând cu mâinile mele în piața de sclavi.

Kösem are dreptate. Şi tu ți-ai pierdut mințile.

Aşa de mult te-au orbit furia, ambiția, trufia ?

Sultanul Osman e în mâinile lui Kösem.

O să-l urce pe tron în clipa în care va afla ce-ai făcut.

Nu trebuie să afle, mamă.

S-o lăsăm să creadă că fiii ei trăiesc.

Să obținem ce vrem. Apoi o să mai vedem.

Ați aflat ce căuta afară în vremea nopții ?

Am întrebat agii.

Aseară a primit o scrisoare, dar nu ştim cine a adus-o şi ce era.

Bine ați venit, mărite paşă !

Bine v-am găsit, ieniceri ! Sper că ați luat o decizie bună.

Nu ştim noi ce-i bine şi ce nu, dar s-a întrunit Divanul.

Am luat o decizie în unanimitate.

Fiindcă Măria Sa a acceptat cerințele noastre

şi a respectat promisiunile pe care ni le-a făcut,

pentru păstrarea ordinii, punem capăt revoltei.

Nu picați în plasă, ieniceri !

Sultanul Osman este duşmanul ienicerilor.

Cum să ne încredem în vorbele lui ?

Dar în cine să avem încredere ? Într-un padişah nebun ?

Cel pe care voi îl numiți nebun s-a adăpostit la garnizoana noastră.

Dar sultanul Osman este prea slab să iasă în fața noastră.

Măria Sa nu se teme şi nu se ascunde de nimeni.

S-a adăpostit la Poarta Agilor.

Nicidecum nu-şi încalcă cuvântul dat.

Aşadar, sultanul Osman s-a adăpostit la Poarta Agilor, aşa-i ?

Aşa-i. Aşa-i.

Tocmai de aceea toată lumea să creadă cuvântul Măriei Sale.

Ca ienicer-şef, a venit la garnizoană

şi s-a încrezut în dreptatea tovarăşilor lui.

Nu-ți face griji, Zulfikar-Paşa. Nu-ți face nicio grijă.

O să aibă parte de dreptatea sabiei noastre.

Ienicerule Ali ?

Ascetule, nu ne defăima,

Şi noi rostim numele Domnului, suflete,

Suflete, şi noi rostim numele Domnului.

Mulțumesc, prietene,

Nu ne spune poveşti.

Drumul nostru duce spre Domnul, suflete,

Suflete, drumul nostru duce tot la Domnul.

Mulțumesc, prietene.

Instrucție ! Lumea asta se împarte în două.

Cei care sunt ieniceri şi cei care nu sunt ieniceri.

Aici este garnizoana ienicerilor.

Casa voastră, familia voastră, mama şi tatăl vostru...

A rămas în spatele acestei uşi.

De acum înainte, casa voastră este garnizoana asta.

Iar frații voştri sunt tovarăşii voştri.

Nu putem fi numărați pe degete,

Nu putem fi nimiciți, chiar dacă suntem ucişi, suflete...

Suflete, nu putem fi nimiciți chiar dacă suntem ucişi.

Mulțumesc, prietene.

Întrebând despre noi din afară,

Nimeni nu ne poate cunoaşte, suflete...

Suflete, nimeni nu ne poate cunoaşte.

Mulțumesc, prietene.

Tu ce crezi că faci, căpetenie Mansur ?

Cum îndrăzneşti să-i ucizi pe trimişii Măriei Sale ?

Asta-i trădare, ieniceri. Au nesocotit legile garnizoanei.

Sultanul Osman a nesocotit legile garnizoanei.

Ieniceri, nu uitați ce ne-a făcut ! Mai întâi ne-a jignit în expediție.

Mai mult, ne-a dat pedepse aspre mereu şi ne-a chinuit.

Acum că a dat de greu, am devenit tovarăşii lui.

Unde i-a fost mintea mai demult ?

Noi, Regimentul 65, îl susținem pe sultanul Mustafa.

Cei care sunt cu noi să ne urmeze. Mergem la Poarta Agilor.

Să-i luăm capul sultanului Osman. Mergeți !

Zulfikar şi-a dedicat viața garnizoanei.

Şi-a găsit sfârşitul tot la garnizoană.

Să nu cumva să vă fie milă, mamă !

Lor nu le-a fost milă de noi, de fratele meu.

Nici noi nu vom avea milă.

Să scăpăm şi de Osman. Nimeni n-o să mai stea în calea noastră.

Am intrat pe un drum fără cale de întoarcere.

Să dea Domnul să sfârşim cu bine !

Vai de noi !

Ce vreți ?

Am venit să-l luăm pe sultanul Osman. Dă-te din fața noastră.

Se poate, tovarăşi ? Padişahul s-a adăpostit la voi.

Vitejia este a voastră.

Nu-i aduceți jignirea asta Măriei Sale !

Doamne, ajută-ne !

- Măria Ta ! - Ce e ?

Trebuie să plecăm imediat.

Osman Celebi... Ai crezut că poți fugi ?

Netrebnicule ! Cine eşti tu să-i spui padişahului Celebi ?

Domnia ta s-a sfârşit, Osman Celebi. Te ducem la garnizoană.

O să te supui sultanului Mustafa.

Stai pe loc, javră ticăloasă !

Mai întâi, trebuie să vă ia vouă capul, apoi, nebunului de Mustafa.

Căpetenie Mansur !

- Lăsați-l ! Lasă-l ! - Sultană !

- Lăsați-l ! Lăsați-l ! - Lăsați-l !

Lasă-mă !

Lăsați-l ! Lăsați-l ! Javre ticăloase !

Lăsați-mă ! Dă-mi drumul ! Eu sunt padişahul vostru ! Lasă-mă !

- Lăsați-l ! Dă-i drumul ! - Lasă-mă !

Lăsați-l ! Lăsați-l ! Dați-i drumul !

Javre ticăloase ! Nenorociților !

O să vă tăiem capetele tuturor, absolut tuturor !

Dați-vă ! Ticăloşilor ! Javre nenorocite !

Dați-vă ! Animalelor !

- Ăsta-i sultanul Osman ? - Da, el este.

Ticălosule ! O să fii pedepsit !

Ticălosule !

Dezbrăcați-l ! Nu mai este sultanul nostru.

Ieniceri, stați !

Ieniceri, stați, ce faceți ? Eu sunt padişahul vostru !

Ticălosule !

Eu sunt padişahul vostru !

Ticălosule ! Ți-ai ucis fratele ! Ispăşeşte-ți pedeapsa acum !

Din cauza ta, toți sunt distruşi.

- Ieniceri ! - Nenorocitule, taci !

Stați ! Eu sunt padişahul vostru. Ce faceți ?

Ieniceri, stați ! Opriți-vă ! Netrebnicilor, încetați !

Ieniceri, ce-ați făcut ? Bietul om era nevinovat.

Mereu îmi vorbea frumos despre slujitori.

Dacă-l ascultam, nu ajungeam în situația asta.

Luați-l !

Ticălosule ! Duceți-l !

- E frumos ce ne-ai făcut ? - Ți-ai ucis fratele !

- Acum îți ispăşeşti pedeapsa ! - Ruşine !

Este isprava Regimentului 65. Nici nu am putut să intervenim.

Din păcate, ticăloşii i-au ucis pe Zulfikar-Paşa şi pe ienicerul Ali.

- Odihnească-se în pace ! - Amin !

Sultană, situația este gravă. Au aflat unde e sultanul Osman.

L-au luat de la Poarta Agilor.

Îl plimbă pe străzi, aducându-i tot felul de jigniri.

Vor să-l ducă la garnizoană, să i se supună nebunului Mustafa.

Sultană, ce porunciți ?

Osman Celebi, acesta-i sfârşitul, dacă te pui cu ienicerii.

Netrebnicilor, eu sunt padişahul vostru. Ce-i tortura asta ?

Osman...

Nu te duce ! Toți sunt furioşi. Nu se ştie ce pot face.

Cum este posibil, sultană ? Cum să îndrăznească asta ?

Să mergem să-l ajutăm.

Akile, o să facem ceea ce trebuie. Du-te la conacul tatălui tău acum.

Apără-l pe prinț. Haide !

Haide, du-te !

Faceți loc ! Sultana Kösem !

Ticălosule ! Lumea-i mică !

Noi am suferit destul. Să suferi şi tu !

Duceți-l pe ticălos !

Nu trebuia să faci asta, Osman Celebi !

O să fii pedepsit ! Ucigaş de frate ! Să crăpi !

Apă !

Spune-ți ultima rugă, Osman !

Ne-ai distrus pe toți. Şi tu să fii distrus !

Apă... Apă...

Aşadar, ți-e sete. Du-te şi adu-i apă amărâtului.

- Ți-a venit sfârşitul ! - Ticălosule !

Netrebnicilor ! Nu-mi dați nici apă ?

Nu vă temeți de mine, dar nu vă temeți nici de Dumnezeu ?

Am auzit că ai poruncit să fie adus Osman.

A fost luat de la Poarta Agilor cu tot felul de jigniri.

Toți primesc ceea ce merită.

E vorba despre dinastia otomană, Halime. Despre padişahul lumii !

Ai creat un precedent.

Ce-o să spui dacă o să-i facă la fel şi fiului tău într-o zi ?

Fratele meu nu a fost padişah ?

Ai poruncit să fie închis fără să clipeşti.

Eu am avut milă mereu.

Niciodată nu a fost jignit sau torturat.

Însă văd că am greşit. Trebuia să vă omor în ziua aceea.

Cică i-a fost milă...

Cine eşti tu să ai milă de un padişah ?

Din cauza acestei trufii i-ai dus pe toți la dezastru.

Să nu cumva să ne acuzi, Kösem ! Tu ai aruncat prima piatră.

Tu l-ai detronat pe sultanul Osman.

Dacă vrei ca sultanul Osman şi prinții tăi să trăiască,

vorbeşte imediat cu slujitorii şi cu ulemalele.

Să i se supună lui Mustafa.

La ce te mai gândeşti, Kösem ? Nu vrei să-ți revezi fiii ?

Acceptă odată !

Osman !

Dați-vă ! Ce i-ați făcut padişahului vostru ?

Este padişahul vostru ! Ce i-ați făcut ?

Mamă, totul s-a terminat.

Nu s-a terminat. Oamenii mei o să te apere.

O să stai aici până se termină zarva. Bine ? O să te apăr.

Mamă...

Stai drept, fiule ! Stai drept, Osman ! Stai drept !

- Ienicerule Ali ! - Porunciți, sultană.

Duceți-l pe Măria Sa la geamia Orta. Nimeni nu se poate atinge de el acolo.

Haide, Osman !

- Haide, Osman ! - Măria Ta !

Să rămâneți lângă el !

Măria Ta ! Gata, Măria Ta.

Nimeni nu se va atinge de Măria Sa !

Dați-vă !

Nu poți să treci, femeie.

Sper că sunteți teafără.

Cum să fiu, şeicule Esad ? Nu vedeți că ne-au distrus ?

Măria Ta !

Măria Ta, odihniți-vă. Eu vă aduc apă şi pâine.

Ieniceri !

Nicidecum nu suntem de acord cu cele întâmplate.

Cei care ne-au făcut să trăim ruşinea asta vor fi pedepsiți.

Este o adevărată tiranie. Cu toții poartă păcatul.

Nici noi nu suntem de acord cu cele întâmplate.

Şi eu, şi ienicerul Mansur ne-am străduit cât am putut.

Adevărat. Furia poporului e mare. N-am putut să împiedicăm asta.

Ticăloşilor ! Pe cine credeți că păcăliți ?

Faptul e consumat ! Să ne gândim la ce va urma.

Ca să se restabilească ordinea, trebuie să fie încoronat noul padişah.

Noul padişah ?

Muftiule, de acum înainte, sultanul Mustafa-Han este padişah.

Să se aplice normele !

Kösem !

Sultană, ce-o să-i facă Măriei Sale ? Ați promis că-l apărați.

Stai liniştită, Meleksima. N-o să-l rănească şi mai rău.

Zulfikar urma să se înțeleagă cu ienicerii. Unde e acum ?

Zulfikar... Zulfikar...

Viață lungă sultanului Mustafa !

Viață lungă sultanului Mustafa !

Stai liniştit, viteazule. Ei sunt slujitorii tăi.

Viață lungă sultanului Mustafa ! Sabia fie-i binecuvântată !

Viață lungă sultanului Mustafa ! Sabia fie-i binecuvântată !

Viață lungă sultanului Mustafa ! Sabia fie-i binecuvântată !

Să ştie toată lumea că Măria Sa l-a numit mare-vizir pe Davut-Paşa !

Să fie într-un ceas bun, Davut-Paşa !

Măria Ta !

Vitejii mei, voinicilor ! Dacă voi mă vreți, şi eu vă vreau.

Mamă, dați-mi galbeni repede !

Măria Ta, coborâți de acolo.

Mamă, o să ne omoare dacă nu le aruncăm galbeni.

Măria Ta, coborâți !

- Mamă, o să ne omoare. - Vino cu mine, Mustafa.

Nu te omoară nimeni, Mustafa. Toți sunt slujitorii tăi.

Vă place ce-ați făcut ? Un padişah nebun mai lipsea.

Taci ! Ți s-a urât cu viața ? Nu este nebun, s-a maturizat.

Ce se întâmplă, Dilruba ?

Să-i dăm medicamente, să-l legăm. Trebuie să facem ceva. Nu se poate.

Tu ocupă-te de Osman mai întâi. Trebuie să scăpăm de el

înainte să-şi dea Kösem seama că prinții sunt morți,

ca să nu mai rămână altul în afară de fratele meu.

Creatorul Cerului şi al Pământului,

stăpânul averii, al sultanatului şi al tuturor ființelor...

Atotputernicul...

Apără-mi fiii. Nu mă face să trăiesc din nou durerea pierderii unui copil.

Te-am iertat, Zulfikar.

Dormi în pace !

Dacă am vreun drept asupra ta, să fii binecuvântat !

Sultană, trebuie să-l luăm pe paşă.

Pentru cine e ruga asta ?

Ieniceri, l-au ucis pe sultanul Osman ?

Nu se poate ! Vrem să-l vedem pe sultanul Osman !

Ce s-a întâmplat, ieniceri ? De ce v-ați înfuriat ?

Pentru cine este ruga asta, paşă ? L-am acceptat pe sultanul Mustafa.

Dar sultanul Osman nu va fi ucis. Nicidecum să nu fie rănit !

Nu acceptăm asta !

Nu acceptăm asta !

Ieniceri, ați uitat ce zi este din cauza incidentelor.

Astăzi este vineri. Este ruga de vineri.

Sultanul Osman este teafăr înăuntru.

Arătați-ni-l pe sultanul Osman !

Ofițerule Mehmet, adu-l pe prinț. Să-l vadă.

Sultană !

Ați văzut. Prințul Osman e teafăr.

Prinț ?

Viață lungă sultanului Osman ! Sabia fie-i binecuvântată !

Viață lungă sultanului Osman ! Sabia fie-i binecuvântată !

Viață lungă sultanului Osman ! Sabia fie-i binecuvântată !

Ieniceri, unde sunt corăbiile mele ?

Aduceți-mi măcar o sabie, o corabie.

Mamă ! Mamă !

Ieniceri, vedeți pe cine ați pus padişah.

Din cauza voastră o să se distrugă dinastia.

Nebunul acesta o să pricinuiască prăbuşirea statului, nimicirea voastră.

O să regretați şi pe lumea cealaltă. Îndreptați-vă greşeala !

Nu te acceptăm drept padişah.

Nu te acceptăm ! Nu, nu te acceptăm !

Însă nici nu îngăduim uciderea ta !

Nu ! Nu îngăduim uciderea sultanului Osman !

Dacă nu îngăduiți uciderea mea,

închideți-mă în odaia sultanului Mustafa.

Nu se poate aşa ceva ! Nu acceptăm !

Dacă v-am pricinuit suferință fără să ştiu, iertați-mă !

Vedeți starea lumii !

Ieri eram padişah. Acum sunt dezbrăcat.

Aveam veşminte şi avere fără limite.

Acum nu pot să-mi iau nici măcar un chipiu de zece accele.

Ce slujitori l-au trădat aşa pe padişahul lor ?

Nu se poate aşa ceva ! Nu l-au trădat !

- Nu te iertăm, Osman Celebi ! - Nu te iertăm !

Acesta-i prețul pentru ce ne-ai făcut.

Este curat.

Să nu aveți capul descoperit. Puneți-l pe capul dv. sfânt.

Fie-vă milă ! Luați exemplu de la mine !

Nici voi nu sunteți veşnici pe lumea asta !

Sultană !

Sultană, ştiu că e greu să rezistați. Însă mai aveți un copil.

Trebuie să vă ridicați în picioare pentru sultanul Osman.

Altfel, ticăloşii o să-l omoare şi pe el.

Sultană, să-l salvăm pe sultanul Osman mai întâi.

O să le vină rândul şi ticăloşilor.

Sultana Halime, sultana Dilruba, Davut-Paşa...

O să ne răzbunăm pe toți.

Sultană, trebuie să mergem. Sultană !

Trebuie să vă ridicați pentru sultanul Osman.

Haideți, sultană !

Osman Celebi, eşti în mâna mea.

Crezi că nu am suficientă putere să te rezolv ?

Davut-Paşa, ticălosule !

Nu vă apropiați de mine, ieniceri !

Stați departe !

Ieniceri !

Ieniceri !

Ce-o să i se întâmple Măriei Sale, tată ? N-o să-l omoare, da ?

Nu ştiu, Akile. Nu mai sunt sigur de nimic.

Singura soluție este să ne rugăm.

Sultană !

Am venit să-l iau pe prinț, şeicule Esad. Plecăm cu toții.

Trebuie să-l ducem pe prinț într-un loc sigur până se calmează situația.

Aveți dreptate, sultană.

Nu putem avea încredere în aceşti ticăloşi.

Lasă-mă ! Ieniceri, ajutați-mă !

Măria Ta ? Netrebnicilor ! Răspândiți-vă ! Răspândiți-vă !

Ce faceți, Davut-Paşa ?

Dacă sultanul Osman pățeşte ceva, soldații o să ne nimicească.

Javră ticăloasă ! Trebuia să te execut de două ori, dar te-am iertat.

Te-am primit în Divan. Te-am numit paşă.

Asta-i răsplata ?!

Aşa a poruncit sultanul Mustafa. Kilindir !

Ieniceri, răspândiți-vă !

Nu mă lăsați singur ! N-o să mă lase teafăr. O să mă omoare.

Măria Ta, nu vă faceți griji. Noi suntem aici.

După instaurarea păcii, dv. veți fi padişahul nostru.

Măria Ta, noi suntem aici.

- De ce este încă în viață ? - Ienicerii ne-au împiedicat.

Ieniceri, nu ştiți ce ticălos e.

Credeți vă va avea milă de noi, dacă n-a avut milă de fratele lui ?

Dacă scapă teafăr de aici, o să ne ucidă pe toți.

Davut !

Ieniceri !

Sultană, nu ne obligați să folosim forța !

La nevoie, vărsăm sânge. Şi tot nu vi-l predăm pe Măria Sa.

Ce s-a întâmplat ? A murit Osman ? S-a terminat ?

Ienicerii sunt de neclintit. Dacă insistăm o să fie şi mai rău.

Vedeți ce necazuri ne-ați făcut ?

O să vină Kösem acum şi o să-l încoroneze pe Osman.

Nu există cale de întoarcere, sultană. Stați liniştită.

Mai întâi, să-l ducem pe Măria Sa la serai, să fie încoronat.

Să fie, dar starea lui nu e deloc bună.

Cum o să fie încoronat aşa ? Nici medicamentele nu mai au efect.

Atunci, îl legăm, sultană.

Din cauza mea i-au ucis. N-am putut să-mi apăr fiii.

Sultană, încetați ! Dv. nu aveți nicio vină.

Cum puteați să împiedicați asta ?

Trebuia să-i iau de la serai la timp. Acum erau teferi lângă mine.

- Sultană ! - Boierule Bulbul ?

Vin ! Trăiască sultanul Mustafa !

Viață lungă sultanului Mustafa !

Să dea Domnul să avem parte de dv. !

Domnia dv. să fie veşnică !

Viață lungă sultanului Mustafa !

Viață lungă sultanului Mustafa !

Uite, Mustafa ! Slujitorii tăi sărbătoresc domnia ta.

Se roagă pentru tine. Asta-i ziua noastră, voinicule.

Viață lungă padişahului !

Viață lungă sultanului Mustafa ! Viață lungă sultanului Mustafa !

Viață lungă sultanului Mustafa !

Să-mi fie iertat, sultană. S-a dezlănțuit iadul pe pământ.

Cu greu am reuşit să-i ascund pe prinți.

Ce spui, Bulbul ? Fiii mei trăiesc ?

Trăiesc, sultană. Nu vă faceți griji.

Am ajuns la timp. Slavă Domnului, i-am salvat din incendiu.

Frate, o să murim aici ?

Mamă ! Mamă !

Prinților !

Prinților !

- O să murim. Mamă ! - Mamă !

Era să ajungem cenuşă cu toții. Cu greu am scăpat din iad.

Să-ți ajute Dumnezeu ! M-ai făcut nespus de fericită.

Unde sunt acum ?

I-am ascuns într-un han sigur din târg. Vă aşteaptă.

Să mergem imediat !

Stai, boierule Haci. Gata, gata ! Ajunge !

Ce are ? Mi-a venit să te îmbrățişez.

Vizitiu, mergem spre târg !

Mustafa, s-a terminat.

Slavă Domnului, am scăpat şi de încoronare !

S-au înălțat rugi în cinstea ta în geamii.

Tu eşti noul conducător al dinastiei otomane.

Luați asta ! Nu vreau s-o mai îmbrac ! Scoateți-o !

Luați-o ! N-o vreau !

Asta mă doare cel mai mult. Dar n-o să mai fie nevoie.

O să-ți pregătesc medicamente noi. O să te faci bine.

S-a dezlănțuit dezastrul, zău !

Dacă nu era Cennet în zarva aceea, nu ştiu ce-ar fi făcut prinții.

Cennet... Au ucis-o, boierule Bulbul.

A plătit cu viața pentru păcatul îndrumătorului Omer.

- Dumnezeu s-o odihnească ! - Amin !

Amin !

Boierule Haci, după ce-mi văd copiii teferi,

mergem direct la Osman, la garnizoană.

Să nu profite Halime de lipsa mea.

Ce-a pățit Măria Sa ? De ce e la garnizoană ?

Sultanul Mustafa-Han este padişahul nostru.

A poruncit întemnițarea fostului padişah la Yedikule.

De unde să ştim că n-o să fie ucis acolo ? Cum să avem încredere în voi ?

Doar n-o să rămână la geamia Orta ! Să-l ducem la Yedikule.

Apoi facem ce e nevoie.

Din câte am auzit, ați atentat la viața lui chiar şi la geamie.

Cum să vi-l predăm acum ?

Eu, drept mare-vizir, promit ! Nu va fi ucis.

Pe deasupra, dacă vă linişteşte, unii dintre voi pot veni cu noi.

Osman Celebi, fii recunoscător că Măria Sa a avut milă de tine.

Haide, mergi la temnița Yedikule.

Nu merg nicăieri până nu vine mama mea, sultana Kösem.

Nu te poate ajuta. E ocupată cu înmormântarea fraților tăi.

- Unde-i mama ? De ce n-a venit ? - Nu ştim, Măria Ta.

Dar nu vă faceți griji. Noi vom fi mereu lângă dv.

Ticălosule !

Să fii pedepsit, Osman !

Ți-a venit sfârşitul ! Să fii pedepsit !

Voi rămâneți aici.

Ce înseamnă asta, paşă ? Ni s-a poruncit să vă însoțim.

Marele-vizir îți porunceşte.

M-am răzgândit.

Mergem singuri.

Să-ți ispăşeşti pedeapsa, Osman !

Osman ! Osman !

Osman ! Osman !

Meleksima !

Osman !

Ce se întâmplă, frate ?

Nu ştiu, Baiazid. Mă duc să văd. Nu vă mişcați de aici !

Nu ai pic de milă ?

Ticălosule !

Duceți-l pe nenorocit !

- Ne-ai nenorocit pe toți ! - O să fii pedepsit !

Să crăpi !

O să-ți ispăşeşti pedeapsa !

Osman Celebi, să ajungi mai rău ! I-ai nedreptățit pe ieniceri.

Sultan Osman, Dumnezeu este mai presus decât tine.

Îl duc la Yedikule.

O să-l întemnițeze ? Se spune că nu va apuca dimineața.

Ticălosule !

- Mamă ! - Sultană !

Dragii mei ! Dragilor !

Sunteți teferi. Mi-a fost dor de voi.

Murat !

Fiule !

Mamă, l-am văzut pe fratele Osman. Îl duceau cu căruța la Yedikule.

Ce-o să-i facă ? O să-l ucidă ?

Aoleu ! Boierule Haci, trebuie să mergem imediat.

Boierule Bulbul, tu du-i pe fiii mei la Vechiul Serai.

Am înțeles, sultană.

Boierul Bulbul o să stea cu voi. Eu trebuie să mă duc la Osman.

Haide, boierule Haci !

- Nu vă apropiați ! - Dați-ni-l pe prinț, sultană.

Ce vreți de la un copilaş ?

Lasă-l ! Lasă-l ! Nu-l atinge !

- Lasă-l pe prinț ! - Lasă-l ! Nu-l atinge !

- Lasă-l pe fiul meu ! - Lasă-l !

Lasă-mi fiul ! Nu poți să-l iei ! Lasă-l !

Lasă-l ! Mustafa ! Fiule ! Lasă-l ! Mustafa !

- Nu-l atingeți ! Lasă-l ! - Dați-mi fiul ! Mustafa !

Murat, dragul meu... Baiazid... Kasim... Ibrahim...

Ce faceți ? Frățiorii mei...

Suntem teferi cu toții. Eu i-am apărat.

Însă fratele sultan nu este bine. Îl duceau la Yedikule.

Dacă mama nu ajunge...

Doamne-ajută să ajungă, prințe ! Nu vă necăjiți.

Ai ajuns la capătul drumului, Osman Celebi.

Davut-Paşa, îți doresc să nu mori până nu treci prin acelaşi chin.

Dragul meu Osman, prinț lipsit de noroc...

Doamne, apără-l pe Osman. Să avem parte de el !

Mai repede !

Osman Celebi, îngenunchează !

Netrebnicule ! Eu reprezint dinastia otomană.

Eu sunt padişahul lumii.

Nu îngenunchez în fața unui ticălos ca tine !

Orice suflet părăseşte trupul într-o bună zi,

Orice copac se usucă şi se prăbuşeşte într-o bună zi,

Orice călător îşi vede de drum într-o bună zi...

Toamna vine, vara trece într-o bună zi,

Lumea-i un ocean, Moartea-i un port veşnic.

Fără să fie prea târziu, orice suflet se apropie de el într-o bună zi.

Lumea-i un ocean, Moartea-i un port veşnic.

Fără să fie prea târziu, orice suflet se apropie de el într-o bună zi.

Orice voce se amestecă în veşnicie într-o bună zi,

Cel rămas în urmă ajunge-n neființă într-o bună zi,

Orice râu se varsă-n ocean într-o bună zi,

Orice serai putrezeşte şi se prăbuşeşte într-o bună zi.

Se retrag mările, se pierd urmele,

Ochii închişi se vor deschide şi vor orbi într-o bună zi.

Se retrag mările, se pierd urmele,

Ochii închişi se vor deschide şi vor orbi într-o bună zi.

Davut cel Negru... O să te îneci în sângele vărsat.

Orice voce se amestecă în veşnicie într-o bună zi,

Cel rămas în urmă ajunge-n neființă într-o bună zi,

Orice râu se varsă-n ocean într-o bună zi,

Orice serai putrezeşte şi se prăbuşeşte într-o bună zi.

Se retrag mările, se pierd urmele,

Ochii închişi se vor deschide şi vor orbi într-o bună zi,

Se retrag mările, se pierd urmele,

Ochii închişi se vor deschide şi vor orbi într-o bună zi.

Orice voce se amestecă în veşnicie într-o bună zi,

Cel rămas în urmă ajunge-n neființă într-o bună zi,

Orice suflet părăseşte trupul într-o bună zi,

Orice copac se usucă şi se prăbuşeşte într-o bună zi.

Am fost mărețul şah al lumii. L-au ucis pe padişahul lumii.

Am fost un leu tânăr. L-au ucis pe padişahul lumii.

Am fost un brav soldat, Am fost sultanul lumii,

Am fost Osman-Han. L-au ucis pe padişahul lumii.

Am avut puterea de-a conduce, Am avut puterea de-a da ordine,

Am fost pregătit să merg la Mecca, Dar l-au ucis pe padişahul lumii.

Am fost însângerat, Necazurile mi s-au înmulțit,

Înțelepții au plâns cu sânge Când l-au ucis pe padişahul lumii.

Puhoiul de sânge ce se revarsă Este un semn de năpastă,

Este regretul slujitorilor Că l-au ucis pe padişahul lumii.

Sultană, datorită boierului Bulbul prinții sunt în siguranță.

Domnul a vrut să avem parte de ei.

Ticăloşii au obținut ce-au vrut, sultană.

La ordinul dv., toți îşi vor ispăşi pedepsele.

Mi-am respectat promisiunea pe care ți-am făcut-o, Dilruba.

L-am urcat pe tron pe fratele tău.

În sfârşit, a venit ziua pe care o aşteptam.

Nu am avut îndoieli în privința ta. Mi-ai dat putere în cea mai grea zi.

Ai făcut lucruri incredibile pentru fratele meu.

Tot ce-am făcut a fost pentru tine, Dilruba.

Distrug întreaga lume pentru un fir de păr de-al tău.

- Ce se întâmplă ? - Deschideți uşile !

- Ce se întâmplă, Davut ? - Nu ştiu, aflăm imediat.

Ce se întâmplă ?

Davut-Paşa,

eşti acuzat pentru uciderea sultanului Osman fără firman.

Luați-l !

Stați puțin ! Stați, ce faceți ? Vă poruncesc să vă opriți !

Ieniceri !

De la cine ați primit ordinul ? Cine l-a dat ? Sultana Kösem ?

Este ordinul Măriei Sale. Este firmanul sultanului Mustafa-Han.

Sultană !

Oamenii de stat şi soldații sunt pregătiți.

Un ordin al dv. este de-ajuns.

Porunciți să-l detronăm pe sultanul Mustafa.

Să-l urcăm pe tron pe prințul Murat.

Păcatul ar fi aprig, Halil-Paşa. Ticăloşii l-au ucis pe Osman.

Tronul este pătat cu sângele lui.

În situația asta, nu-l urc pe Murat pe tronul acela însângerat.

Mamă ! Mamă, veniți ! Ienicerii l-au prins pe Davut.

L-au păcălit pe fratele meu şi l-au făcut să emită firman.

O să-l omoare. Vă rog, să-l salvăm !

Eu am poruncit să se scrie firmanul în calitate de regent, Dilruba.

Mamă, ce tot spuneți ?

Davut şi-a pus viața în pericol pentru puterea fratelui meu.

I-a înfruntat pe toți şi l-a sprijinit pe Mustafa.

Cum să-l dați la o parte ?

Ştii şi tu că am făcut tot ce-am putut ca să-l salvez.

Însă până aici a fost. Presiunea asupra noastră e mare.

Dacă nu sacrificăm pe cineva, o să fim distruşi cu toții.

Mamă, vă rog, nu faceți asta ! Vă implor.

Nu pot să trăiesc fără el. Vă rog, nu faceți asta.

Este prea târziu, Dilruba.

Este o mare onoare să vă văd aici, sultană.

Îți aminteşti frânghia asta ?

Sângele fiului meu este încă pe ea.

Şi tu, şi Dilruba veți plăti pentru păcatele voastre.

Dv. o să-mi luați viața ?

Davut Celebi, crezi că-mi pătez mâinile cu sângele tău mizerabil ?

Ienicerule Ali ! Vreau să moară în chinuri.

Să sufere atât de mult, încât să implore să moară.

Cum porunciți, sultană.

Sultană, mai bine nu plecați. Mai gândiți-vă.

Nu mai are rost să rămân aici, Bulbul.

I-am pierdut pe toți cei dragi.

Mama,

Iskender,

Zulfikar...

Am doar amintiri dureroase aici.

Dacă vrei, vino cu mine.

Iertați-mă, sultană. Nu pot să vin.

Rămâi cu Kösem, aşa-i ?

Sultană, suntem pregătiți să-l prezentăm pe prințul Murat.

Voi nu veți muri aşa de uşor.

V-am adus salutări din partea sultanei Kösem.

Davut-Paşa, aşa-i ? Davut-Paşa...

Sultana Kösem îți transmite salutări.

Sultană !

Sultana Kösem vă transmite salutări.

Sultana Kösem vă transmite salutări.

Mustafa...

- Mustafa... - Mamă...

Mamă ?

Viitorul este al nostru, viteazule. Să nu cumva să te temi !

Fără să arzi în foc, fără să îngheți în zăpadă,

fără să treci prin furtună, nu exişti.

Eu o să-ți fiu mereu alături, Murat.

Viață lungă sultanei Kösem ! Viață lungă prințului Murat !

Viață lungă sultanei Kösem ! Viață lungă prințului Murat !

Viață lungă sultanei Kösem ! Viață lungă prințului Murat !

Viață lungă sultanei Kösem ! Viață lungă prințului Murat !

Personajele şi evenimentele din acest serial sunt inspirate din istorie.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 30